Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)
1923-03-22 / nr. 2975
Comanditar perfect bilanţier, tânăr, activ cu certificate excelente, caută per imediat serviciu potrivit. Oferte sub T. A. 905 la Rudolf Mosse Berlin S. W.. 19 Contabil caută inginer distins şi bine introdus pentru extinderea întreprinderilor sale de lucrări publice şi particulare. Ziar sub „222“ Controlul comerţului de devize - Obiecţiunile ce se aduc şi soluţiuni propuse în cercurile comerciale de import şi export — Noua lege pentru controlul ,ţi restrângerea comerţului de devize, a început destul de curând să-şi arate efectele ei. In mare parte nefavorabile târgului financiarii unei nor■male desvoltări a vieţei economice. Din toate părţile ţării, primim zilnic numeroase proteste, întâmpinări şi plângeri împotriva acestei legi şi in special a modului restrictiv cum ea a fost pusă în aplicare şi a chipului cum funcţionează în prezent. Aceste împrejurări ne-au determinat să întreprindem o largă anchetă in cercurile cele mai indicate comerciale, industriale şi financiare, în scopul de a ne documenta asupra chestiunei şi a contribui la soluţionarea ei cât mai grabnică însensul intereselor reale ale vieţei economice. Facem astăzi loc primelor răspunsuri primite spre cercetarea şi orientarea cercurilor autorizate cărora ne propunem să le solicităm, ulterior, expunerea punctului de vedere oficial a măsurilor ce înţeleg să fie luate pentru remedierea neajunsurilor semnalate.. Am pus interlocutorilor noştri două întrebări şi anume: 1) Ce observaţiuni şi constatări au făcut până astăzi asupra efectelor legei pentru controlul şi restrângerea târgului de devize. 2) Ce soluţii preconizează pentru ameliorarea situaţiunei. Neajunsuri pentru comerţ D. WALTER PRAGER, unul din şefii firmei Sigmund Prager din calea Victoriei, ne declarăm următoarele: D. profesor EMIL BRANCOVICI, membru al Camerei de Comerţ din Bucureşti, ne-a făcut următoarea, expunere: Scopul lege! a fost împiedicarea speculei de devize, de natură a iefteni valutele străine şi în consecinţă a ridica cursul leului. Constatăm că acest rezultat nu a fost atins. Cursul devizelor străine nu a scăzut şi deci leul nu a înregistrat nici o urcare, fapt ce s’a resimţit şi la cursa din Paris, iar celelalte puţine urse din străinătate, cari mai înregistrau din când în când cursul leului, l-au suprimat acum definitiv frin cota lor. Ceva mai mult: cursul devizelor străine în tară s’a urcat peste paritatea leului dela Paris. Comerțul de import n'a fost avantajat prin această măsură, de vreme ce valutele străine n’au scăzut, iar exportul nostru se află Intr’o situaţie şi mal defavorabilă, — prin faptul că numărul băncilor autorizate cu negoţul de devize, fiind foarte restrâns, schimbul străin se plazează greu la un curs avantagios. In urma dispoziţiunel actualei legi şi mal mult încă a modulul el de aplicare, exportatorul român este pus In imposibilitate de a-şi asigura în mod anticipat cursul valutei (lucru indispensabil pentru a putea fixa preţul cerealelor). Blocada leilor II lipseşte deci exportatorului o bază, reală de calcul , iar, pe deasupra, se adaugă blocada leilor aflaţi In ţară, aparţinând străinilor, măsură ce împiedică pe cerealişti să activeze exportul nostru de cereale, procurând producţiei noastre agricole preţuri mai remuneratorii. Numai transformarea acestor lei blocaţi, în cereale exportabile, ar putea da avântul necesar exportului nostru, dar pentru aceasta e nevoie să se renunţe la blocarea depozitelor străine de lei din ţară şi reluarea comerţului de devize pe baze mai largi. Ca efect asupra finanţelor noastre, prin aceste măsuri s-a îngreuiat rulementul financiar, care natural la rândul său are în mod fatal repercusiuni nefavorabile asupra producţiunel şi consumaţiunele respectiv asupra exportului şi importului. Intr’un cuvânt rezultatele acestei legi, departe de a fi favorabile, stânjenesc în mod simţitor întreaga noastră viaţă economică. In ce priveşte soluţiile, repet încă odată că cu măsuri artificiale nu se poate îndrepta, nici valuta şi nici nu se poate ieftenî traiul. Libertatea şi intensifica- r rea producţiei Numai cea mai largă libertate în materie de comerţ, industrie, şi finanţe, poate duce la încurajarea şi stimularea producţiei şi în consecinţă la ostenirea traiului. Fără o intensificare a producţiei nu ne vom putea reface economiceşte, iar această intensificare depinde în mod direct de libertate în toate manifestările vieţei economice. Aşadar, nici o restricţie, iar în ce priveşte controlul negoţului de devize, statul trebuie să se mărginească, la un simplu rol de poliţie împotriva abuzurilor. Importatorilor li s’a creiat o situaţie excepţional de grea D. ASCHER KANDEL, membru al Camerei de comerţ, arată, că pentru importatori, situaţia e excepţional de grea. Restrângerea dreptului de a negocia devize, a micşorat mult o ierta pe plată, ceea ce explică cursul ridicat, şi peste paritate, la care negustorii sunt obligaţi a-şî procura devizele necesare. Un inconvenient şi mai mare este faptul, că mulţi negustori, nemaiputând lucra pentru devize, cu băncile ce obişnuiau şi cari le făceau înlesnire, sunt invitaţi să plătească dobânzi mari pentru a-şî procura numerarul de lei necesar, pentru cumpărarea devizelor la băncile autorizate. De altfel, însăşi retragerea dreptului de a negocia devize unor instituţii, cari mai înainte erau organizate în acest scop, este o nedreptate, care n’are măcar, după cum se constată, vreo utilitate pentru viaţa economică. Ca soluţie, interlocutorul propune Ift se mentis legea, redându-se însă de la punerea în aplicare a noului regima de control al comerţului de devize, constat un fapt caracteristic: cumpăr devizele de cart am trebuinţă, la preţuri mai scumpe decât paritatea, ceia ce nu se întâmplă mai înainte, când graţie contnmenttei normale din târgul financiar al Capitalei, obţineam totdeauna devizele la un curs cât mai apropiat de paritate. Evident că însuşî technica cumpărăreî acestor devize — de care noi importatorii avem în continuă nevoie — s’a îngreuiat mult, prin faptul că trebuie să ne deplasăm personal, pentru cumpărarea lor, la puţinele bănci automate. Este pentru noi, un timp pierdut şi încă, un aport oarecare la scumpirea mărfurilor şi deci a traiului. Ceea ce mă surprinde este că ţara noastră nu profită de experienţele şi greşelile altora, ci, dimpotrivă, le repetă şi la noi, pentru a constata în urmă aceleaşi consecinţe dăunătoare. • Astfel, atât Austria cât şi Germania — trecând mai de mult şi in mod mai acut prin criza valutară prin care trecem şi noi acum — au experimentat centrala devizelor, controlul comerţului de devize şi restrângerea lui. Fapt e că aceste măsuri au avut consecinţe contrarii celor aşteptate şi ambele ţări au renunţat la ele. Soluţia nu poate fi deci alta nici la noi, decât aceia de a se spori pe baze echitabile, numărul acelora ce au dreptul de a face operaţiuni de devize, cu controlul ce se va găsi necesar, pentru prevenirea abuzurilor, dreptul de a negocia devize, tuturor băncilor ce s’au ocupat mai înainte cu aceste operaţiuni financiare şi să, se retragă acest drept instituţiilor astăzi auorizate, dar cari n’au avut nici mai înainte şi nu au nici acum organizaţia necesară, destul de complicată pentru nevoile comerţului de devize. Se lezează interesele producătorului agricol D. A. MANISSALIAN, exportator de cereale, membru al Camerei de Comerţ din Bucureşti, ne-a declarat cele de -.nai jos: Zi cu zi, Statul găseşte noul tărîmuri unde se introduce cu amestecul său, aproape totdeauna dăunător intereselor generale economice. Exagerarea acestor măsuri restrictive, cu prilejul aplicării lor, contribue şi mai mult la agravarea consecinţelor pe care o lege rea, în economia ei, le poate aduce. Acesta este cazul nouei legi a controlului devizelor. Exportatorii, de cereale, de petrol şi derivate, de cherestea, etc., simt puşi într’o situaţie din cele mai critice prin noua lege. Ei, vând devizele la cursuri foarte scăzute în raport cu paritatea, iar când dispun de cantităţi mai mari, nu găsesc cumpărători. Faptul acesta este în detrimentul şi a producătorului agricol, căruia exportatorul de cereale Îi calculează, din această cauză, un preţ corespunzător, mai mic, decât acel cu care ar cumpăra produsele, când şi-ar putea vinde devizele la cursul cel mai apropiat de paritate. Nu înţelegem pentru ce se menţine această situaţie care nu poate duce la nimic bun. Cu un moment mai înainte trebue să se dea târgului financiar toată libertatea de acţiune, cu rezerva de a se interzice instituţiilor financiare operaţiile de devize cu particularii, cari nu dovedesc o reală nevoe de vânzare sau cumpărare de devize. Dgravarea lipsei de credit în comerţ D. A. GOLDSTEIN, membru al Camerei de Comerţ ne declară: Principiul controlului operaţiunilor de devize este îndreptăţit. Ceea ce însă face ca toată lumea să se ridice împotriva acestei legi este felul în care ea se aplică. Nimeni nu poate înţelege să se facă un monopol, necerut şi nedorit nici chiar de băncile autorizate. Din contră, toată lumea găseşte că, este în folosul comerţului şi industriei ca toate băncile, fiind supuse controlului, să fie totodată admise, fără excepţie, la exercitarea unui comerţ, pentru care au şi pregătirea şi competenţa necesară. Pedepse se pot aplica acelora cari contravin dispoziţiunilor legii, dar nu se poate înţelege regimul pedepselor prevntive. In situaţia actuală, numeroşi comercianţi au venit să se plângă reprezentanţilor Camerei de Comerţ că, de unde până acum, îşi puteau cu înlesnire acoperi trebuinţele lor în devize, la băncile ce le deschiseseră credite, astăzi, sub regimul noiei legi, aceste bănci nefiind autorizate, le suprimă, orice nouă credite, refuzând să le pună la dispoziţie numerar, cu care, evident, urmează să-şi procure devizele în altă parte. Este lesne de întrevăzut perturbarea ce această, stare de lucruri produce în mişcareacomerţului. Soluţia ce preconizez este aşadar: menţinerea legii şi a controlului, cu acordarea dreptului de a face comerţ de devize, tuturor băncilor, fără excepţie. Am consemnat mai sus declaraţiunile, obţinute de la fruntaşi ai comerţului de import şi export, cu toată obiectivitatea, pentru ca din complexul aprecierilor şi opiniilor emise, să reiasă pentru cititori ca şi pentru factorii competenţi, concluziunile ce trebuiesc luate in consideraţie I. Radu Exportatorii sunt stânjeniţi CAMERA Şedinţa de Marţi 20 Martie 1923 Şedinţa se deschide la orele 3 d. a. Prezidează d. M. G. Orbanu. Deputaţii din majoritate — cari au lipsit de la şedinaţ, de ori a Adunării — declară că dacă ar fi fost prezenţi ar fi votat pentru luarea în consideraţii* a proectului de Constituţie. NERECUNOAŞTEREA CONSTITUŢIEI D. VAIDA VOIVOD citeşte o declaraţie, în numele opoziţiei aliate, prin care se reaminteşte hotărârea de a nu se recunoaşte Constituţia, care este lipsită de temei legal. D. PAUL BUJOR arată că guvernul informează greşit — în mod intenţionat, — străinătatea asupra modului cum a decurs depunerea şi discuţia generală a proectului de Constituţie. Citeşte o informaţie apărută în ziarul francez „Le Temps" trimisă spre publicare de guvernul român. SITUAŢIA CORPULUI DIDACTIC D. TONI cere să se ia măsuri pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a membrilor corpului didactic. D. IAMANDI se asociază la această cerere, cu adăugirea ca aceleaşi sporuri ce se vor acorda membrilor corpului didactic să se acorde şi magistraţilor şi celorlalţi funcţionari publici D. VINTILA BRATIANU anunţă că a înscris în budgetul anului viitor financiar. 500 milioane pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a salariaţilor de Stat. Şi pe măsură ce situaţia financiară a ţării se va îmbunătăţi se vor spori şi salarile. D. GR. ItIIAN protest pari. Împotriva măsurilor militare luate de guvern pentru împiedicarea manifestaţiei populare. D. CESAR SPINEANU cere d-lui preşedinte să pretindă d-lui chestor Manolescu Strunga să-şi dea demisia, întrucât acesta şi-a permis să lovească, în incintă, pe un deputat din opoziţie. In acest moment, în toată Camera se răspândeşte un miros pestilenţios. Toţi deputaţii fug din incintă... Şedinţa se suspendă , ferestrele se deschid , se răspândesc arome... După o jumătate de oră, şedinţa se redeschide. D. Leonte Moldovanu înfierează procedarea opoziţiei şi apoi, se intră în ordinea de zi. Pr. Floria Drăghici, bănuit că, este autorul pestilenţierii atmosferii Camerii, este trimis în judecata comisiei ele disciplină. VOTAREA CONSTITUŢIEI Camera începe votarea, pe articole, a proectului de Constituţie. Articolul I este votat în următoarea redacţie : „Regatul României este un stat naţional indivizibil“. Art 2, 3, 4, 5 şi 6 se votează fără modificări. Asupa art. 6 — care stabileşte că „legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina condiţiunile sub cari femeile pot avea exerciţiul drepturilor politice“ — s’a făcut o îndelungată discuţiune. Un mare număr de deputaţi din majoritate au cerut suprimarea acestuî aliniat. A fost nevoe de intervenţia d-luî ministru Mârzescu pentru menţinerea, principială, a viitoarelor drepturi pentru femei. EXCLUDERI Majoritatea a votat excluderea următorilor deputaţi din opoziţie: Abdulahim Selim (pe 15 şedinţe); N. Ciornei (pe 30 şedinţe); Sever Bocu, Victor Moldovan, Bivol Nicolae şi Gr. Iunian, pe 20 şedinţe. Se votează, apoi, mai multe proecte pentru deschideri de credite extraordinare. ____ nformaţiuni Eforia spitalelor civile din Bucureşti a fost autorizată să contracteze cu d-nii ingineri silvici M. G. Lazaru şi Traian Boicescu din Râmnicu-Vâlcea, exploatarea în asociaţie a pădurei Cornetul, judeţul Argeş. Numiţii d-ni au depus pentru asigurarea eforiei garanţia de 200.000 lei. Suntem informaţi că D-I ION I. PESSACOV, mare proprietar din Craiova, a contractat o asigurare de viaţă pentru suma de Lei 1.OOP.000 (un milion) la Soc. Anon. BELGO-ROMANA de asigurări şi reasigurări „Creditul Social“. __ Societatea IMOBILIARA a comandat pentru clădirea din str. Luterană două ascensoare STIGLER, prin reprezentanţii acestei uzine, FRAŢII PORN, Bucureşti, str. Re gală 9. ARSENALUL ARMATEI PUBLICAŢIE La 17 Aprilie 1923, orele 10 a. m. ,Arsenalul 'Armatei ţine a doua 'licitaţie publică cu oferte închise pentru executarea unui cărucior de pod rulant' pentru o greutate, de 15.000 (cincisprezece mii kgr. de 950 mm. deschidere, cu cârlig şi cablu pentru sarcine. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din legea contabilitatei publice. Concurenţii vor depune odată cu oferta şi garanţia de 10 % socotită la valoarea ofertei, numai în recepiia Cassei de Depuneri. Planul şi cadtul de sarcini se pot vedea în orice zi de lucru la Arsenal Biroul Technic. DIRECTIUN»*! 1. 2. Convocare la adunarea generală ordinară a Cassei Generale de Economii în Sibiu, care se va ţinea Marţi la 27 Martie 1923 ora 4 p. m. în sala primăriei orăşeneşti din Sibiu. Ordine de zi Raportul şi prezentarea bilanţului anului de gestiuni 1922 şi raportul comitetului de censori. Distribuirea beneficiului net ACTIV, Cassa în numerar, cupoane, și monete [străine 5.567008.33 Efecte în portofoliu 23.559071.11 Efecte fondului special de garanție al [scris, fondare 2.073193.55 Efecte fondului de pensiune 314875.— împrumuturi ipotecare: a) In scris, fondare 38.853794.25 b) Alte impr. ipotec.____780263.82 39.634058.07 Avansuri pe efecte 253630. Cambii 8.143400.23 Credite de cont curent 49.455478.41 Conturi curente debitoare la bănci 8.136978.24 Diverse conturi curente debitoare 6.978658.02 Interese transitoare 3.312862.16 Imobili 3.627957.96 Imobili fondului de pensiune 537000.— Mobilierul întreprinderilor 1.721901.67 Debitor fondului Dr. Carol .Wolff 50000.— IDEBIT Interese Cheltueli de administrație Contribuţiuni şi timbre Dotaţiune fondului de pensiune Diverse Profit net Sibiu, la 31. Decemvrie 1922. Ludwig Fabritius m. p. Wilhelm Meitzer m. p. 'Dr. Otto m. p. Sibiu, la 6. Martie 1923. 3. 4. 5. 6. 7. 8. din anul 1922. Modificarea §§-lor 3, 5,8, 10, 15, 16 şi 58 din statute. Propunere pentru sporirea capitalului social. Fixarea retribuţiunei comitetului de censori. Transcriere de acţiuni. Alegerea a 2 membrii a comitetului de administraţie. Alegerea comitetului de censori. Bilanţul încheiat la 31 Decemvrie 1922 153.366132.75 Contul pierdere şi profit la 31 Decemvrie 1922. Pentru contabilitate: Albert Schuster, m. p. sub-director contabil auto CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: D. A. Schullerus m. p. Tans Bergleiter m. p. Prezident. Director general. 9. Alegerea preşedintelui. Sibiu, la 8 Martie 1923. Consiliul de administraţie al Cassei Generale de Economii în Sibiu. (Posesorii de acţiuni cu drept la vot cari doresc să ia parte la adunarea g generală, sunt rugaţi cel mult pânîa 26 Martie a lua în primire adeverinţele respective la secţia cambială Piaţa Regele Ferdinand Nr. 12^ Capital Fondul de rezervă Fondul special de garanţie al scris, [fondare Fondul de pensiune Rezervă pentru cursul efectelor Rezervă pentru înoirea mobilierului [întreprinderilor Fondul Dr. Carol Wolff Depuneri : a) pe livret 52.106466.92 b) în cont curent 12.514374.07 Scrisuri fonciare în circulaţiune Scrisuri fonciare ieşite la sorţi Reescont Conturi curente creditoare la bănci Diverse conturi curente creditoare Dividends neridicată Interese transitoare Profit net Interese Venitul curat al imobilelor și întreprinderilor Proviziuni și profite diverse Dr. Bielz m. p. Karl Fritsch m. p. H. Müller m. p. W. Schiller m. p. Theis m. p. Wilhelm Muller m. p. G. Relssenberger m. p. V. Ferentzi m. p. Verificat și găsit conform cu registrele: •CONSILIUL DE CENSORI: Dr. Otto Fritz Jickeli m. p. Ernst Lüdecke m. p. Josef Jickeli m. p. Gustav Ziegler m. p.Robert Phleps m. p. 10.000000— 3.378118.72 2.257822.95 1.148631.41 260000— 160000— 50000— 64.620840.99 38.741000— 1.593300— 5.850400— 7.718853.02 13.150488.01 71110.50 3.154183.18 1.211383.97 153.366132.75 CREDIT. 5.936051.01 1.104412.79 2.412963.68 Josef Drotleff m. p. Wilhelm Göllner m. p. Carl Albrecht m. p. 4.582811.60 2.772358.74 378838.85 405551.92 102482.40 1.211383.97 9.453427.48 PAS IV, 9.453427.48 Buşteni de brad, stejar — şi alte elfenţe — Cumpără Fabrica Sylva CREDITUL TECHNIC D. S. LITTIVIANU Bucureşti Şos. Pantelimon 1st Tel. 486 DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F. R. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa amatorilor că în ziua de 30 Martie a. c., orele 11 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică cu oferte închise, la Direcţiunea Casei Muncii C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18 pentru aprovizionarea următoarelor materiale : 2000 metri americă pentru cămăşi. 500 metri molton. 400 perechi ciorapi pentru fete etate 6—16 ani. 200 farfurii adânci smălţuite diametru 22 cm. 200 buc. linguri de metal. 200 buc. furculiţe de fer. 100 buc. cuţite de fer pentru masă. 12 buc. găleţi de zinc pentru apă şi căratul mâncăreî. 24 buc. lighene de 38 cm. diametru. 24 buc. cane (ibrice) smălţuitul jum. litru capacitate. 600 metri americă pentru pantaloni de noapte de 1 m. lăţime. 600 metri americă pentru cearceafuri de 1,25 m. lăţime. . 250 metri doc pentru haine de vară. 1200 perechi ciorapi pentru Băeţi de 6—16 ani. 400 buc. prosoape. 200 buc. şepci de postav cu cozoroc. N ' •’•’ -ri Concurenţii vor prezenta la licitaţie odată cu oferta şi chitanţa de la Casieria Casei Muncii pentru depunerea unei garanţii de 5 la sută din valoarea ofertei; de asemenea concurenţii vor depune modele din obiectele oferite. Condiţiunile din legea contabilităţii publice art. 72—83 sunt aplicabile licitaţiei de faţă. DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F R AKUUG ■sswpses«ssewwwsssnwni«wi ni........... ■iw» — a I PRESE de CĂRĂMIDĂ jjjj SI a niSeBCo î« rlar\n*»î t li CONVOCARE rală extraordinară convocată prin Monitorul Oficial No. 269 pentru modificarea art. 35 și 69 din statute, un număr de acţionari reprezentând jumătate din capitalul social, adunare anonimă din Craiova, că în canarea generală se amână, conform zul când în ziua de 31 Martie a. c. art. 57 din statute, pentru 11 April. nu vor lua parte la adunarea gene.1lie a c., când se va putea hotărî ACTIV Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1922 PASIV rflimerar în cassă, disponibil la Banca Naţională şi bănci externe Efecte scontate . . .... Conturi curente.................... împrumut, pe ipot. şi cesiuni Efecte publice, acţiuni şi participaţuni ............................... întreprinderi diverse. . . . imobile. «*«.«.... Acţionari ......... Conturi diverse ...... Capital.......................................... 60.000.000 28.824.76201 Rezerve ....................................... 57.015.59092 220.658.86320 Fond pentru ajutor și pensii . . 1.608.51444 178.570.70615 Depunători spre fructificare și 1.520.72633 conturi curente........................ 160.106.37378 Angaj. pentru ef. reescontate . . 176.449.22020 Conturi diverse........................... 14.065.25944 2.918.94474 9.000.000— Profit și pierdere» 2.049.050... Dobânzi cuvenite anului 1923 . 5.183.28510 4.508.53780 Beneficiul net pe 1922 .... 16.075.774.5 49.604.018 490.604.010 Conturi de ordine : Depunăt. de garanții, ef. comerc., publice, mărfuri,ipot. și cesiuni. 86.562.654 4 86.562.654— Depunători de valori în păstrare 11.615.025■— și cauțiuni ••••• 11.615.025 Contabil: N. Mihăilcecu Se aduce la cunoştinţa, celor acţionari ai Băncii Comerţului, socieConturi de ordine : Garanţii pentru conturi cr.ef. comerciale, publice, mărfuri, ipoteci şi cesiuni ...... Valori în păstrare şi cauţiuni . . Director, C. Neamţu O solidă şi legal autorizată Firmă Vieneză în ramură alimentară şi furajeră Cauţi reprezentante pentru toate articolele referitoare la această branşă. Ofertele se vor adresa firmei OttoKohlberger & Co. Wien IV, Rienesselgasse 19 cu teren cu prăvălie teren liber, Calea Grivei faţa gărei, vindem convenabil conferita Buzeşti 2. 0OMitmrUILM V Societate Anonimă din Craiova oricare ar fi numărul acţionările prezenţi sau reprezentaţi. v In acest caz d-nii acţionari vor mai putea depune acţiunile ce posed la băncile indicate In convocarea de mali sus până la 6 Aprilie inclusiv. Pentru un debit de 30—35.000 cărămizi zilnic CU MALAXOR Se găsesc un depozit la SOC. AN. ROM. DE COMERŢ FOST NICOLAE FEHER Bucureşti, Str. Smitrdan No. 1. Tel. 29/54 AVIZ Clor Comercianţi din întreagă Ţara Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că firma Stănoiu Levy & Fiu disolvându-se, comerţul de Mercerie şi Anilină en-gros va continua in acelaşi local sub noua firmă Stănoiu &. Co. Strada Gabroveni No. 20 Telefon 35|32 42.372.42850