Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)

1923-03-22 / nr. 2975

Comanditar perfect bilanţier, tânăr, activ cu cer­tificate excelente, caută per imediat serviciu potrivit. Oferte sub T. A. 905 la Rudolf Mosse Berlin S. W.. 19 Contabil caută inginer distins şi bine in­trodus pentru extinderea între­prinderilor sale de lucrări publice şi particulare. Ziar sub „222“ Controlul comerţului de devize - Obiecţiunile ce se aduc şi soluţiuni propuse în cercurile comerciale de import şi export — Noua lege pentru controlul ,ţi re­strângerea comerţului de devize, a început destul de curând să-şi arate efectele ei. In mare parte nefavora­bile târgului financiar­ii unei nor­­■male desvoltări a vieţei economice. Din toate părţile ţării, primim zil­nic numeroase proteste, întâmpinări şi plângeri împotriva acestei legi şi in special a modului restrictiv cum ea a fost pusă în aplicare şi a chipu­lui cum funcţionează în prezent. Aceste împrejurări ne-au determi­nat să întreprindem o largă anchetă in cercurile cele mai indicate comer­ciale, industriale şi financiare, în scopul de a ne documenta asupra chestiunei şi a contribui la soluţio­narea ei cât mai grabnică în­­sensul intereselor reale ale vieţei economice. Facem astăzi loc primelor răspun­suri primite spre cercetarea şi orien­tarea cercurilor autorizate cărora ne propunem să le solicităm, ulterior, expunerea punctului de vedere oficia­­l a măsurilor ce înţeleg să fie luate pentru remedierea neajunsurilor sem­nalate.. Am pus interlocutorilor noştri două întrebări şi anume: 1) Ce observaţiuni şi constatări au făcut până astăzi asupra e­­fectelor legei pentru controlul şi restrângerea târgului de devize. 2) Ce soluţii preconizează pen­tru ameliorarea situaţiunei. Neajunsuri pentru co­merţ D. WALTER PRAGER, unul din şefii firmei Sigmund Prager din ca­lea Victoriei, ne declarăm următoa­rele: D. profesor EMIL BRANCOVICI, membru al Camerei de Comerţ din Bucureşti, ne-a făcut următoarea, ex­punere: Scopul lege! a f­ost împiedicarea speculei de devize, de natură a iefte­­ni valutele străine şi în consecinţă a ridica cursul leului. Constatăm că acest rezultat nu a fost atins. Cursul devizelor străine nu a scă­zut şi deci leul nu a înregistrat nici o urcare, fapt ce s’a resimţit şi la cursa din Paris, iar celelalte puţine urse din străinătate, cari mai înre­gistrau din când în când cursul leu­lui, l-au suprimat acum definitiv frin cota lor. Ceva mai mult: cursul devizelor străine în tară s’a urcat peste pari­tatea leului dela Paris. Comerțul de import n'a fost avan­tajat prin această măsură, de vreme ce valutele străine n’au scăzut, iar exportul nostru se află Intr’o situa­ţie şi mal defavorabilă, — prin fap­tul că numărul băncilor autorizate cu negoţul de devize, fiind foarte restrâns, schimbul străin se plazea­­ză greu la un curs avantagios. In urma dispoziţiunel actualei legi şi mal mult încă a modulul el de a­­plicare, exportatorul român este pus In imposibilitate de a-şi asigura în mod anticipat cursul valutei (lucru indispensabil pentru a putea fixa preţul cerealelor). Blocada leilor II lipseşte deci exportatorului o bază, reală de calcul , iar, pe deasu­pra, se adaugă blocada leilor aflaţi In ţară, aparţinând străinilor, mă­sură ce împiedică pe cerealişti să activeze exportul nostru de cereale, procurând producţiei noastre agricole preţuri mai remuneratorii. Numai transformarea acestor lei blocaţi, în cereale exportabile, ar pu­tea da avântul necesar exportului nostru, dar pentru aceasta e nevoie să se renunţe la blocarea depozitelor străine de lei din ţară şi reluarea co­m­erţului de devize pe baze mai largi. Ca efect asupra finanţelor noastre, prin aceste măsuri s-a îngreuiat ru­­lementul financiar, care natural la rândul său are în mod fatal reper­cusiuni nefavorabile asupra produc­­ţiunel şi consumaţiunel­e respectiv asupra exportului şi importului. Intr’un cuvânt rezultatele acestei legi, departe de a fi favorabile, stân­jenesc în mod simţitor întreaga noa­stră viaţă economică. In ce priveşte soluţiile, repet încă odată că cu măsuri artificiale nu se poate îndrepta, nici valuta şi nici nu se poate ieftenî traiul. Libertatea şi intensifica- r rea producţiei Numai cea mai largă libertate în materie de comerţ, industrie, şi fi­nanţe, poate duce la încurajarea şi stimularea producţiei şi în consecin­ţă la ostenirea traiului. Fără o in­tensificare a producţiei nu ne vom putea reface economiceşte, iar acea­stă intensificare depinde în mod di­rect de libertate în toate manifestă­rile vieţei economice. Aşa­dar, nici o restricţie, iar în ce priveşte controlul negoţului de devi­ze, statul trebuie să se mărginească, la un simplu rol de­ poliţie împotriva abuzurilor. Importatorilor li s’a cre­­iat o situaţie excepţional de grea D. ASCHER KANDEL­, membru al Camerei de comerţ, arată, că pen­tru­ importatori, situaţia e excepţional de grea. Restrângerea dreptului de a negocia devize, a micşorat mult o ierta pe plată, ce­ea ce explică cursul ridicat, şi peste paritate, la care ne­gustorii sunt obligaţi a-şî procura devizele necesare. Un inconvenient şi mai mare este faptul, că mulţi negustori, nemai­­putând lucra pentru devize, cu băn­cile ce obişnuiau şi cari le făceau înlesnire­, sunt invitaţi să plătească dobânzi mari pentru a-şî procura numerarul de lei necesar, pentru cumpărarea devizelor la băncile au­torizate. De altfel, însăşi retragerea dreptu­lui de a negocia devize unor institu­ţii, cari mai înainte erau organizate în acest scop, este o nedreptate, care n’are măcar, după cum se constată, vreo utilitate pentru viaţa econo­mică. Ca soluţie, interlocutorul propune Ift se mentis legea, redându-se însă de la punerea în aplicare a noul­ui regima de control al comerţului de devize, constat un fapt caracteristic: cumpăr devizele de cart am trebuin­ţă, la preţuri mai scumpe de­cât pa­ritatea, ceia ce nu se întâmplă mai înainte, când graţie contnmenttei nor­male din târgul financiar al Capi­talei, obţineam totdeauna devizele la un curs cât mai apropiat de paritate. Evident că însu­şî technica cum­­părăreî acestor devize — de care noi importatorii avem în continuă ne­voie — s’a îngreuiat mult, prin fap­tul că trebuie să ne deplasăm perso­nal, pentru cumpărarea lor, la puţi­nele bănci automate. Este pentru noi, un timp pierdut şi încă, un aport oarecare la scumpi­rea mărfurilor şi deci a traiului. Ceea ce mă surprinde este că ţara noastră nu profită de experienţele şi greşelile altora, ci, dimpotrivă, le repetă şi la noi, pentru a constata în urmă aceleaşi consecinţe dăunătoa­re. • Astfel, atât Austria cât şi Ger­mania — trecând mai de mult şi in mod mai acut prin criza valutară prin care trecem şi noi acum — au experimentat centrala devizelor, con­trolul comerţului de devize şi res­trângerea lui. Fapt e că aceste mă­suri au avut consecinţe contrarii ce­lor aşteptate şi ambele ţări au re­nunţat la ele. Soluţia nu poate fi deci alta nici la noi, de­cât aceia de a se spori pe ba­ze echitabile, numărul acelora ce au dreptul de a face operaţiuni de devi­ze, cu controlul ce se va găsi nece­sar, pentru prevenirea abuzurilor, dreptul de a negocia devize, tuturor băncilor ce s’au ocupat mai înainte cu­ aceste operaţiuni financiare şi să, se retragă acest drept instituţiilor astăzi auorizate, dar cari n’au avut nici mai înainte şi nu au nici acum organizaţia necesară, destul de com­­­plicată pentru nevoile comerţului de devize. Se lezează interesele pro­ducătorului agricol D. A. MANISSALIAN, exportator de cereale, membru al Camerei de Comerţ din Bucureşti, ne-a declarat cele de -.nai jos: Zi cu zi, Statul găseşte noul tărî­­muri unde se introduce cu ameste­cul său, aproape totdeauna dăunător intereselor generale economice. Exagerarea acestor măsuri restric­tive, cu prilejul aplicării lor, contri­bue şi mai mult la agravarea con­secinţelor pe care o lege rea, în eco­nomia ei, le poate aduce. Acesta este cazul nouei legi a con­trolului devizelor. Exportatorii, de cereale, de petrol şi derivate, de cherestea, etc., simt puşi în­tr’o situaţie din cele mai cri­tice prin noua lege. Ei, vând devi­zele la cursuri foarte scăzute în ra­port­ cu paritatea, iar când dispun de cantităţi mai mari, nu găsesc cumpărători. Faptul acesta este în detrimentul şi a producătorului a­­gricol, căruia exportatorul de cereale Îi calculează, din această­ cauză, un preţ corespunzător, mai mic, decât acel cu care ar cumpăra produsele, când şi-ar putea vinde devizele la cursul cel mai apropiat de paritate. Nu înţelegem pentru ce se men­ţine această situaţie care nu poate duce­ la nimic bun. Cu un moment mai înainte trebue să se dea târgului financiar toată libertatea de acţiune, cu rezerva de a se interzice instituţiilor financiare operaţiile de devize cu particularii, cari nu dovedesc o reală nevoe de vânzare sau cumpărare de devize. Dgravarea lipsei de cre­dit în comerţ D. A. GOLDSTEIN, mem­bru al Ca­merei de Comerţ ne declară: Principiul controlului operaţiuni­lor de devize este îndreptăţit. Ceea ce însă face ca toată lumea să se ridice împotriva acestei legi este fe­lul în care ea se aplică. Nimeni nu poate înţelege să se facă un monopol, necerut şi nedorit nici chiar de băncile autorizate. Din contră, toată lumea găseşte că, este în folosul comerţului şi indus­triei ca toate băncile, fiind supuse controlului, să fie totodată admise, fără excepţie, la exercitarea unui co­merţ, pentru care au şi pregătirea şi competenţa necesară. Pedepse se pot aplica acelora cari contravin dispoziţiunilor legii, dar nu se poate înţelege regimul pedep­selor prevntive. In situaţia actuală, numeroşi co­mercianţi au venit să se plângă re­prezentanţilor Camerei de Comerţ că, de unde până acum, îşi puteau cu înlesnire acoperi trebuinţele lor în devize, la băncile ce le deschise­seră credite,­­ astăzi, sub regimul noiei legi, aceste bănci nefiind auto­rizate, le suprimă, orice nouă credite, refuzând să le pună la dispoziţie nu­merar, cu care, evident, urmează să-şi procure devizele în altă parte. Este lesne de întrevăzut perturba­rea ce această, stare de lucruri pro­duce în mişcarea­­comerţului. Soluţia ce preconizez este aşa­dar: menţinerea legii şi a controlului, cu acordarea dreptului de a face comerţ de devize, tuturor băncilor, fără ex­cepţie. Am consemnat mai sus decla­­raţiunile, obţinute de la frunta­şi ai comerţului de import şi export, cu toată obiectivitatea, pentru ca din complexul aprecie­rilor şi opiniilor emise,­ să reiasă pentru cititori ca şi pentru fac­torii competenţi, concluziunile ce trebuiesc luate in consideraţie I. Radu Exportatorii sunt stânjeniţi CAMERA Şedinţa de Marţi 20 Martie 1923 Şedinţa se deschide la orele 3 d. a. Prezidează d. M. G. Orb­anu. Deputaţii din majoritate — cari au lipsit de la şedinaţ, de ori a A­­dunării — declară că dacă ar fi fost prezenţi ar fi votat pentru luarea în consideraţii* a proectului de Consti­tuţie. NERECUNOAŞTEREA CON­STITUŢIEI D. VAIDA VOIVOD citeşte o decla­raţie, în numele opoziţiei aliate, prin care se reaminteşte hotărârea de a nu se recunoaşte Constituţia, care este lipsită de temei legal. D. PAUL BUJOR arată că guver­nul informează greşit — în mod in­tenţionat, — străinătatea asupra mo­dului cum a decurs depunerea şi dis­cuţia generală a proectului de Cons­tituţie.­­ Citeşte o informaţie apărută în ziarul francez „Le Temps" trimisă spre publicare de guvernul român. SITUAŢIA CORPULUI DI­DACTIC D. TONI cere să se ia măsuri pen­tru îmbunătăţirea situaţiei materiale a membrilor corpului didactic. D. IAMANDI se asociază la a­­ceastă cerere, cu adăugirea ca ace­leaşi sporuri ce se vor acorda mem­brilor corpului didactic să se acorde şi magistraţilor şi celorlalţi funcţio­nari publici D. VINTILA BRATIANU anunţă că a înscris în budgetul anului vii­tor financiar. 500 milioane pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a salariaţilor de Stat. Şi pe măsură ce situaţia financiară a ţării se va îm­bunătăţi se vor spori şi salarile. D. GR. ItI­IAN protest pari. Împo­triva măsurilor militare luate de gu­vern pentru împiedicarea manifesta­ţiei populare. D. CESAR SPINEANU cere d-lui preşedinte să pretindă d-lui chestor Manolescu Strunga să-şi dea demi­sia, întrucât acesta şi-a permis să lo­vească, în incintă, pe un deputat din opoziţie. In acest moment, în toată Camera se răspândeşte un miros pestilenţios. Toţi deputaţii fug din incintă... Şe­dinţa se suspendă , ferestrele se des­chid , se răspândesc arome... După o jumătate­ de oră, şedinţa se redes­chide. D. Leonte Moldovanu înfierea­ză procedarea opoziţiei şi apoi, se in­tră în ordinea de zi. Pr. Floria Drăgh­ici, bănuit că, este autorul pestilenţierii atmos­ferii Ca­­merii, este trimis în judecata comi­siei ele disciplină. VOTAREA CONSTITUŢIEI Camera începe votarea, pe articole, a proectului de Constituţie. Articolul I este votat în următoa­rea redacţie : „Regatul României este un stat naţional indivizibil“. Art 2, 3, 4, 5 şi 6 se votează fără modificări. Asupa art. 6 — care stabileşte că „legi speciale, votate cu majoritate de două treimi, vor determina con­­diţiunile sub cari femeile pot avea exerciţiul drepturilor politice“ — s’a făcut o îndelungată discuţiune. Un mare număr de deputaţi din majoritate au cerut suprimarea a­­cestuî aliniat. A fost nevoe de inter­venţia d-luî ministru Mârzescu pen­tru menţinerea, principială, a viitoa­relor drepturi pentru femei. EXCLUDERI Majoritatea a votat excluderea ur­mătorilor deputaţi din opoziţie: Ab­­dulahim Selim (pe 15 şedinţe); N. Ciornei (pe 30 şedinţe); Sever Bocu, Victor Moldovan, Bivol Nicolae şi Gr. Iunian, pe 20 şedinţe. Se votează, apoi, mai multe pro­­ecte pentru deschideri de credite ex­traordinare. ____ nformaţiuni Eforia spitalelor civile din Bu­cureşti a fost autorizată să con­tracteze cu d-nii ingineri silvici M. G. Lazaru şi Traian Boicescu din Râmnicu-Vâlcea, exploatarea în asociaţie a pădurei Cornetul, judeţul Argeş. Numiţii d-ni au depus pentru asigurarea eforiei garanţia de 200.000 lei. Suntem informaţi că D-I ION I. PESSACOV, mare proprietar din Craiova, a contractat o asi­gurare de viaţă pentru suma de Lei 1.OOP.000 (un milion) la Soc. Anon. BELGO-ROMANA de asi­gurări şi reasigurări „Creditul Social“. __ Societatea IMOBILIARA a coman­dat pentru clădirea din str. Lute­rană două ascensoare STIGLER, prin reprezentanţii acestei uzine, FRAŢII PORN, Bucureşti, str. Re­ gală 9. ARSENALUL ARMATEI PUBLICAŢIE La 17 Aprilie 1923, orele 10 a. m. ,Arsenalul 'Armatei ţine a doua 'licitaţie publică cu oferte închise pentru executarea unui cărucior de pod rulant' pentru o greutate, de 15.000 (cincisprezece mii kgr. de 950 mm. deschidere, cu cârlig şi cablu pentru sar­cine. Licitaţia se va ţine în confor­mitate cu art. 72—83 din legea contabilitatei publice. Concurenţii vor depune odată cu oferta şi garanţia de 10 % so­cotită la valoarea ofertei, numai în recepiia Cassei de Depuneri. Planul şi cadtul de sarcini se pot vedea în orice zi de lucru la Arsenal Biroul Technic. DIRECTIU­N»*! 1. 2. Convocare la adunarea generală ordinară a Cas­­sei Generale de Economii în Sibiu, care se va ţinea Marţi la 27 Martie 1923 ora 4 p. m. în sala primăriei orăşeneşti din Sibiu. Ordine de zi Raportul şi prezentarea bilan­ţului anului de gestiuni 1922 şi raportul comitetului de censori. Distribuirea beneficiului net ACTIV, Cassa în numerar, cupoane, și monete [străine 5.567008.33 Efecte în portofoliu 23.559071.11 Efecte fondului special de garanție al [scris, fond­are 2.073193.55 Efecte fondului de pensiune 314875.— împrumuturi ipotecare: a) In scris, fond­are 38.853794.25 b) Alte impr. ipotec.____780263.82 39.634058.07 Avansuri pe efecte 253630.­ Cambii 8.143400.23 Credite de cont­ curent 49.455478.41 Conturi curente debitoare la bănci 8.136978.24 Diverse conturi curente debitoare 6.978658.02 Interese transitoare 3.312862.16 Imobili 3.627957.96 Imobili fondului de pensiune 537000.— Mobilierul întreprinderilor 1.721901.67 Debitor fondului Dr. Carol .Wolff 50000.— IDEBIT Interese Cheltueli de administrație Contribuţiuni şi timbre Dotaţiune fondului de pensiune Diverse Profit net Sibiu, la 31. Decemvrie 1922. Ludwig Fabritius m. p. Wilhelm Meitzer m. p. 'Dr. Otto m. p. Sibiu, la 6. Martie 1923. 3. 4. 5. 6. 7. 8. din anul 1922. Modificarea §§-lor 3, 5,­8, 10, 15, 16 şi 58 din statute. Propunere pentru sporirea ca­pitalului social. Fixarea retribuţiunei comitetu­lui de censori. Transcriere de acţiuni. Alegerea a 2 membrii a comi­tetului de administraţie. Alegerea comitetului de cen­sori. Bilanţul încheiat la 31 Decemvrie 1922 153.366132.75 Contul pierdere şi profit la 31 Decemvrie 1922. Pentru contabilitate: Albert Schuster, m. p. sub-director contabil aut­o CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: D. A. Schullerus m. p. Tans Bergleiter m. p. Prezident. Director general. 9. Alegerea preşedintelui. Sibiu, la 8 Martie 1923. Consiliul de administraţie al Cassei Generale de Economii în Sibiu. (Posesorii de acţiuni cu drept la vot cari doresc să ia parte la adunarea g generală, sunt rugaţi cel mult pânî­a 26 Martie a lua în primire adeve­rinţele respective la secţia cambială Piaţa Regele Ferdinand Nr. 12^ Capital Fondul de rezervă Fondul special de garanţie al scris, [fond­are Fondul de pensiune Rezervă pentru cursul efectelor Rezervă pentru înoirea mobilierului [întreprinderilor Fondul Dr. Carol Wolff Depuneri : a) pe livret 52.106466.92 b) în cont­ curent 12.514374.07 Scrisuri fonciare în circulaţiune Scrisuri fonciare ieşite la sorţi Reescont Conturi curente creditoare la bănci Diverse conturi curente creditoare Dividends neridicată Interese transitoare Profit net Interese Venitul curat al imobilelor și întreprin­derilor Proviziuni și profite diverse Dr. Bielz m. p. Karl Fritsch m. p. H. Müller m. p. W. Schiller m. p. Theis m. p. Wilhelm Muller m. p. G. Relssenberger m. p. V. Ferentzi m. p. Verificat și găsit conform cu registrele: •CONSILIUL DE CENSORI: Dr. Otto Fritz Jickeli m. p. Ernst Lüdecke m. p. Josef Jickeli m. p. Gustav Ziegler m. p.­­Robert Phleps m. p. 10.000000— 3.378118.72 2.257822.95 1.148631.41 260000— 160000— 50000— 64.620840.99 38.741000— 1.593300— 5.850400— 7.718853.02 13.150488.01 71110.50 3.154183.18 1.211383.97 153.366132.75 CREDIT. 5.936051.01 1.104412.79 2.412963.68 Josef Drotleff m. p. Wilhelm Göllner m­. p. Carl Albrecht m. p. 4.582811.60 2.772358.74 378838.85 405551.92 102482.40 1.211383.97 9.453427.48 PAS IV, 9.453427.48 Buşteni de brad, stejar — şi alte elfenţe — Cumpără Fabrica Sylva CREDITUL TECHNIC D. S. LITTIVIANU Bucureşti Şos. Pantelimon 1st Tel. 4­86 DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F. R. PUBLICAŢIE Se aduce la cunoştinţa amato­rilor că în ziua de 30 Martie a. c., orele 11 dimineaţa, se va ţine li­citaţie publică cu oferte închise, la Direcţiunea Casei Muncii C. F. R. din str. Barbu Catargiu No. 18 pentru aprovizionarea următoa­relor materiale : 2000 metri americă pentru că­măşi. 500 metri molton. 400 perechi ciorapi pentru fete etate 6—16 ani. 200 farfurii adânci smălţuite diametru 22 cm. 200 buc. linguri de metal. 200 buc. furculiţe de fer. 100 buc. cuţite de fer pentru masă. 12 buc. găleţi de zinc pentru apă şi căratul mâncăreî. 24 buc. lighene de 38 cm. dia­metru. 24 buc. cane (ibrice) smălţuitul jum. litru capacitate. 600 metri americă pentru pan­taloni de noapte de 1 m. lăţime. 600 metri americă pentru cear­ceafuri de 1,25 m. lăţime. . 250 metri doc pentru haine de vară. 1200 perechi ciorapi pentru Băeţi de 6—16 ani. 400 buc. prosoape. 200 buc. şepci de postav cu co­­zoroc. N ' •’•’ -ri Concurenţii vor prezenta la li­citaţie odată cu oferta şi chitanţa de la Casieria Casei Muncii pentru depunerea unei garanţii de 5 la sută din valoarea ofertei; de ase­menea concurenţii vor depune modele din obiectele oferite. Condiţiunile din legea contabi­lităţii publice art. 72—83 sunt a­­plicabile licitaţiei de faţă. DIRECŢIUNEA CASEI MUNCII C. F­ R­ AKUUG ■sswpses«ssewwwsssnwni«wi ni........... ■iw» — a I PRESE de CĂRĂMIDĂ jjjj SI a niSeBCo î« rlar\n*»î t li CONVOCARE rală extraordinară convocată prin Monitorul Oficial No. 269 pentru modificarea art. 35 și 69 din statute, un număr de acţionari reprezentând jumătate din capitalul social, adu­nare anonimă din Craiova, că în ca­­narea generală se amână, conform zul când în ziua de 31 Martie a. c. art. 57 din statute, pentru 11 April. nu vor lua parte la adunarea gene.1­lie a c., când se va putea hotărî ACTIV Bilanţul încheiat la 31 Decembrie 1922 PASIV rflimerar în cassă, disponibil la Banca Naţională şi bănci externe Efecte scontate . . .... Conturi curente.................... împrumut, pe ipot. şi cesiuni Efecte publice, acţiuni şi partici­paţuni ............................... întreprinderi diverse. . . . imobile. «*«.«.... Acţionari ......... Conturi diverse ...... Capital.......................................... 60.000.000 28.824.76201 Rezerve ....................................... 57.015.59092 220.658.86320 Fond pentru ajutor și pensii . . 1.608.51444 178.570.70615 Depunători spre fructificare și 1.520.72633 conturi curente........................ 160.106.37378 Angaj. pentru ef. reescontate . . 176.449.22020 Conturi diverse........................... 14.065.25944 2.918.94474 9.000.000— Profit și pierdere» 2.049.050... Dobânzi cuvenite anului 1923 . 5.183.28510 4.508.53780 Beneficiul net pe 1922 .... 16.075.774.5 49­.604.018 490.604.010 Conturi de ordine : Depunăt. de garanții, ef. comerc., publice, mărfuri,ipot. și cesiuni. 86.562.654 4 86.562.654— Depunători de valori în păstrare 11.615.025■— și cauțiuni ••••• 11.615.025 Contabil: N. Mihăilcecu Se aduce la cunoştinţa, celor ac­ţionari ai Băncii Comerţului, socie­Conturi de ordine : Garanţii pentru conturi cr.­ef. comerciale, publice, mărfuri, ipoteci şi cesiuni ...... Valori în păstrare şi cauţiuni . . Director, C. Neamţu O solidă şi legal autorizată Firmă Vieneză în ramură alimentară şi furajeră Cauţi reprezentante pentru toate articolele referitoare la această branşă. Ofertele se vor adresa firmei OttoKohlberger & Co. Wien IV, Rienesselgasse 19 cu teren cu prăvălie teren liber, Calea Griv­ei faţa gărei, vindem convenabil conferita Buzeşti 2. 0OMitmrUILM V Societate Anonimă din Craiova oricare ar fi numărul acţionările prezenţi sau reprezentaţi. v In acest caz d-nii acţionari vor mai putea depune acţiunile ce po­sed la băncile indicate In convoca­­rea de mali sus până la 6 Aprilie inclusiv. Pentru un debit de 30—35.000 cărămizi zilnic CU MALAXOR Se găsesc un depozit la SOC. AN. ROM. DE COMERŢ FOST NICOLAE FEHER Bucureşti, Str. Smitrdan No. 1. Tel. 29/54 A­VIZ C­lor Comercianţi din întreagă Ţara Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă că firma Stănoiu Levy & Fiu disolvându-se, comerţul de Mercerie şi Anilină en-gros va continua in acelaşi local sub noua firmă Stănoiu &. Co. Strada Gabroveni No. 20 Telefon 35|32 42.372.42850

Next