Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)

1923-03-21 / nr. 2974

im« Iff Ho. 2974 IN TARA Un an 500 lei 6 luni 250 3 luni 150 IN STRĂINĂTATE Un an 700 Iei 6 luni 350 „ 3 luni 200­­­6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori : Chr. D. Staicovici şi S. Pauker B­I­R­OURILE: bucure­şti, str. sărindar 14 TELEFON: 6/93 Si 23/69 INDUSTRIEI şi FINANŢE! Administrator : H. F. Valentin . Miercuri 21 Martie 1923 exemplarul 2 Lei în ţară 4 Lei în Străinătate PLĂŢILE IN STRAIN­ATATE Prevederile acordului definitiv încheiat cu creditorii englezi­ ­Semnarea acordului intervenit in­tre creditorii englezi şi delegaţii co­mercianţilor şi industriaşilor noştri in ce priveşte regulearea modului de plată a datoriilor în slire sterline a produs o satisfacţiune generală atât in tară la noi cât şi in Anglia. Comercianţii şi industriaşii en­glezi au dat dovadă din nou de spi­ritul lor practic căci prin încheerea acestui acord se vor restabili rapor­turile normale între cele două tarî. Cum acordul ce se încheiase cu creditorii din Londra a suferit oare­­care modificări la Manchester şi Bradford, publicăm în întregime textul acordului definitiv. NATURA DATORIILOR Art. 1.—Acordul cuprinde toate datoriile rezultate din operaţiuni co­mercial© efectuate între 11 Noembrie 1918 şi 1 Ianuarie 1922, datorii cari­­iu au fost încă lichidate. Sumele datorite de băncile din România derivad din avansuri in numerar făcute de băncile străine, nu­ vor fi supuse acestui acord de­cât numai dacă băncile românești ar voi sa se folosească de acest proiect. DATORIILE DINAINTE DE­­ RAZBOIU Art. 2. —Guvernul român va­­ re­cunoaşte că situaţia datoriilor dina­inte de războiu­ri este satisfăcă­toare şi, imediat după ratificarea prezentului proiect, va adopta mă­surile necesare pentru regularea e­­chitabilă a acestor datorii, — aran­jamentul trebuind să fie încheiat la şase luni după zisa ratificare. Comercianţii, alţii de cât supuşii români, cu firmele inserts© şi lu­crând în România va fi acceptat­ să beneficieze de acest proiect. Art. 3.— Debitorul român, indivi­dual, rămâne faţă de creditorul stră­in in aceeaş situaţiune ca acum în­să în condiţiunile stabilite în acest acord. GARANȚIILE DE DEPUS Art. 1. —Debitorul va depune la Banca Naţională a Tromaniei garan­­ţiile necesare socot­indu-se lira ster­lină cu 193 lei; aceste garanţii se vor depune pe contul creditorilor străini şi vor con­sta în efecte publi­ce sau numerar. CONVERTIREA DEPOZITELOR . IN LEI Art. b. — In cazul când un debitor ar fi depus garantie — chiar mai mult de 195 pentru o liră sterlină, această garantie precum şi garanţia unui atare depozit în numerar făcu­te de el vor fi reţinute de creditor­ii care le deţine. In cazul când un debitor nu ar fi in stare să verse suma anuală fixa­tă, prin acest acor­d, creditorul va re­aliza și va converti în lire sterline orice sumă care depășește 195­­lei, înainte chiar de a cere declararea lui în stare de faliment. PLĂȚILE ANUALE ALCĂTUIREA COMISIUNII CENTRALA Art. 10__Pentru realizarea ace­stui acord o comisiune centrală va fi formată, le Bucureşti şi va fi com­pusă din: Un reprezentant numit de guver­nul român; un reprezentant numit de Banca Naţională; Un reprezentant numit de Camera de comerţ. ATRIBUTIUNILE COMISIU­­NII Comisiunea va îndeplini următoa­­rele atributiuni: a) Va examina situata fiecărui debitor, care își v­a fi dat adesiunea la prezentul acord. Va putea cere producerea unor do­­vezi autentice dacă un datornic va cere să fie admis să participe la pro­iect, deşi a depus o cauţiune mai mi­că de­cât cea cerută, sau dacă nu îşi va fi îndeplinit angajamentele con­form acestui proiect. b) Va primi de la fiecare datornic vărsământul semestrial al acestuia și va efectua anual plata în mâinile creditorilor, acestea la sfârșitul fie­cărui an începând de la ratificarea prezentului proiect. c) In caz de neindeplinire a obli­gaţiilor unui datornic­, comisiunea în urma cererii creditorului în cau­ză, va trebui să realizeze imediat ca­uţiunea prin vânzarea titlurilor date ca garanţie sau pe calea declarării în stare de faliment a datorniadui sau în alt fel, dar la cererea aceluiaş, comisiunea va putea lua și alte mă­suri de garantie. d) La cererea creditorului în cau­ză, comitetul va trebui să ancheteze, la orice epocă, asupra modului adop­tat de un datornic pentru conduce­rea afacerilor și administrarea bu­nurilor sale, însă fără să se ames­tece in aceste afaceri. In cazul când se va dovedi că un debitor nu păstrază cum se cuvine valoarea cauziunei sale sau nu­ pro­cedează" cu tot­ dinadinsul și cu in­tenții frauduloase în paguba credito­rului său, comitetul va cere imediat rata integrală a su­mei datorate și, în cazul când debitorul nu se va executa, comitetul, la cererea credi­torul în cauză, va urmări pe căile legale, realizarea cauțu­m­ei și, sau în mod alternativ, declararea în sta­re de faliment a datornicului. PROTEJAREA DREPTURILOR CREDITORULUI Art. 11. — Afară de cazul când termenele fixate pentru plata dato­riilor sale vor fi fost prelungite prin prezentul acord, toate obligaţiile, ori­­care ar fi, ale debitorului faţă de creditorul său, vor rămâne în vi­goare, debitorul şi creditorul rămâ­nând mere­u faţă in faţă şi în ace­leaşi, raporturi ca înainte. Comisiu­­nea va trebui totuşi, la cererea cre­ditorului, să ia toate măsurile de care dispune, în scop de a proteja drepturile creditorului ,și, în special, el nu va proceda fără aprobarea creditorului în cazurile mai jos ex­a) In ce privește admiterea unui debitor la beneficiile prezentului a­­cord sau în ce privește excluderea sa, dată fiind natura sau suma de garanţia ce oferă; b) In ce priveşte declararea în stare de faliment a unui debitor; c) In ce priveşte data şi modul de realizare, pe căile legale, a ori­cărei cauţiuni şi preţul pe care se va face vânzarea. Art. 12. — Dacă un debitor nu s’ar conforma condiţiunilor necesare pen­tru a putea fi admis la beneficiile a­­cestui acord, Comisiunea va avea puterea să, ceară, la insistenţa cre­ditorilor, plata imediată a întregii sume datorate prin toate mijloacele pe care creditorul le-ar cere, inclusiv declararea în stare de faliment. GARANȚIILE DE BANCA Art. 13. — Când un debitor care s’a supus acestui acord ar fi dat garantie de bancă pentru îndeplini­rea angajamentelor sale, fată cu creditorii străini, aceste garanții vor trebui să fie prelungite pentru a acoperi vărsămintele prevăzute în acest acord ; în caz de neplată a u­­nui vărsământ, datoria întreagă va trebui efectuată de garant­ fără ca să fie nevoe de recurs contra debito­rului. Aceasta însă fără pre­judi­ci pentru drepturile creditorului contra debitorului sau, în eventualitatea neplătei, din partea garantului. Art. II. — Guvernul român va in­troduce legislaţia necesară pentru prezentul acord ; această, legislaţie va aviza în special ca : 1) In termenele specificate, toţi de­bitorii români, cari au datorii îşi monedă străină de regulat, să înre­gistreze aceste datorii prin îngriji­rea comitetului cu toate amănuntele, asupra tuturor garanţilor cari au şi fost date. Orice neîndeplinire în fur­nizarea acestor date sau­ orice infor­maţii recunoscute ca false, vor atra­ge după sima imed­it exigibilitatea datoriei . 2) Comisiunea să fie învestită în toată regula cu puterile mai sus menţionate şi cu atari adăogiri ce ar putea să pară necesare cân­d pro­­ect­ul va fi fost formulat în toate amănuntele sale; . 3) La producerea unui certificat eliberat de comisiune in acest scop, orice datorie să devie exigibilă şi, garanţia dată, să devie ipso facto realizabilă prin toate căile legale. In scopul acesta, preşedintele tri­bunalului va pronunţa imediat for­mula executorie care va fi impusă prin zisul certificat şi executarea va fi urmărită imediat, şi fără nici o posibilitate de obstrucţie din partea debitorului, care, îndată ce se va fi constatat neînde­plinirea sa prin cer­tificatul emanat de la comitet, va în­ceta de a mai poseda vreun drept personal, oricare ar fi, de a dispune de bonurile date de el drept cau­țiune. 4) Ca să nu se impue nici un drept de timbru, nici taxă sau altă sar­cină creditorilor în ce priveşte ga­ranţiile ce trebuesc date. Art. 13. — In cazul când vin debi­tor român ar fi în stare să plătească datoria sa mai repede, el o va putea face şi comisiunea va da descărcare pentru toate plăţile efectuate în aşa fel. OBLIGATIVITATEA ACOR­DULUI Art. 16. — Acest acord este obli­gatoriu pentru toţi debitorii români în monedă străina, şi la cererea cre­ditorilor tot­ debitorii cari nu con­simt vor fi urmăriţi pe calea justi­ţiei şi acel cari refuză să se supună acestui acord pot fi executat­ şi, la navoe, pot fi declaraţi în stare de faliment pentru întreaga lor dato­rie. Art. 17. — Debitorii vor fi obligaţi să dea noul accepte contra celor existente retopibile din şase în şase luni. Guvernul român va scuti de drepturi de timbre aceste poliţe. Art. 18. — Acest acord va fi supus ratificării şi măsurilor legislative din partea guvernului român. «in Tu ii' iwiiwwiWHHim« i tîi 111 imn i­iwfiiifBBfl Art. 0__In fiecare d­in cel dintâi patru ani, debitorul va trebui să verset: 7,33 la sută din datoria sa o­­riginară capitalizată în lire sterline, din care 4 la sută va reprezenta de- \ puse : bâiula si 3,33 amortismentul. Dacă,, cursul mijociu al schimbului în lire sterline în al patrulea an va fi mai mic de 1000 lei lire sterline, debitorul va trebui să plătească în al cincilea an, un procent mai mare­­le 7.3.0 calculat în proporţie cu a­­m­eliorarea cursului leului. Astfel dacă cursul leului se ridică cu 10 la sută, cota anuală va fi de opt, şi aşa mai departe. Acelaş procedeu va fi urmat în fiecare din anii următori, cota anu­ală de 7,33, urmând a fi sporită în pro­porţiune cu ameliorarea cursului leului.­­ In nici un caz însă debitorul nu va­­fi obligat să, plătească în mai puţin de 12 ani. Oricare ar fi deprecierea leului,­­debitorul va trebui sa plătească co­ta anuală de 7,33 la sută din dato­ria sa iniţială cu dobânzile capita­lizate. DATORIA­ CAPITALIZATA Prin datoria capitalizată se înţe­lege totalul datorii sporit cu do­bânda de 6 la sută pe an de la data scadentei­ până la punerea în vigoare a acestui acord. In cazul când un debitor ar voi să plătească 15 la sută pe an pentru a lichida datoria sa în opt ani, el va fi descărcat complect de datoria sa. De asemenea când ar plăti 20 la su±ă pe an pe o perioadă de cinci ani. Art. 7.— Debitorul va putea de a­­semeni să dispue plata datoriei sale cu garanţia ce are depusă urmând a-i restitui suma ce ar rămâne li­beră din garanţie. ’ CONVERSIUNEA IN STERLINE LIRE 'Ari 8.— Banca Naţională, a Româ­niei va primi dela debitori sumele ce se vor depune în acest scop în vede­rea conversiunii lor în lire sterline. Art.. 9. — Conversiunea leilor în li­re sterline va fi efectuată de Banca Națională care va depune la dispo­­ztiunea creditorilor respectivi pro­dusul in lire sterline al vârsâmin­­tellor efectuate de către debitori. Vărsămintele anticipate cari s’ar­ace de debitorii români creditorilor englezi , nu vor fi supuse la nici o rrestricțiune ce s’ar prevede în legii? Icu privire la­­vânzarea monedei ro- Operațiunile de devize Hşi instrucţiuni aie oficiului central de control aliem* central de control al co-1 merţuluî de devize__înfiinţat în baza legii dela 1 Martie c, e­a a dat, prin trio nonă circulară,­ următoarele lămuriri şi instruc­ţiuni: BĂNCILE NEAUTORIZATE POT LICHIDA SOLDURILE DE DEVIZE Prin nouile instrucţiuni fa­ce cunoscut­ că băncile neautori­zate îşi pot lichida între ele con­turile de devize, datând di­nainte de 28 Februarie 1923, a­­nunţând însă Oficiul despre fie­care operaţiune de acest fel ce s-a făcut.­­ » Alte operaţiuni nu pot face băncile neautorizate, de căt­ schimb de monedă efectivă, ope­, raţiune admisă şi zarafilor. BĂNCILE TREBUE SA A­­NUNŢE­ OFICIULUI SOLDURI­LE ŞI DEPOZITELE Oficiul central de control al o­­peraţiunilor de devize a cerut dintr’o circulară ca­ toate băn­cile să înainteze global loialul depozitelor de lei liberi şi blo­caţi pe ziua de 28 Februarie 923. Băncile vor comunica săptă­mânal oficiului central de con­trol soldurile de lei din străină-­­­­ate. In comptat de lei liberi nu se poate trece nici o sumă fără a­­­probarea Oficiului de control. OPERAŢIUNILE ZARA­FILOR Zarafii pot continual schimbul de monetă efectivă, trimiţând în­să zilnic, Oficiului de control, liste complecte de schimbul e­­fectuat însoţite de copiile după declaraţiunile celora cărora li s’a făcut schimbul, cum că n’au sc­hm­bat în altă parte peste cota de două mii frs. francezi sau e­­chivaelntul lor lunari SE VOR ELIBERA NOUI AUTORIZAŢII Oficiul central de con­trol al operaţiunilor de devize face cunoscut ca se studiază actualmente, toate cererile de autori­zaţii primite până acum şi că in curând se va mări numărul băncilor îndrep­tăţite a face operaţiuni de devizei - ■ I — —-——o , M. B. Tragerea la sorti a rentei române Din sursă autorizată ni se anunţă că in noul budget de nouă luni se va înscrie şi o însemnată suma de bani care să servească pentru tra­gerea la sorti a rentei române, ope­raţiune ce a fost întreruptă dinainte de război. ; ~ ' *; "H. împrumutul Comunei . Bucureşti S­ au primit două oferte Primăria Capitalei a primit două oferte pen­tru împrumutul extern pe care doreşte să-l con­tracteze. Primul, din Anglia, pen­tru două milioane lire sterline cu o dobândă de şease juri. la sută şi 85 până la 87 cota de emi­siune. Al doilea mai avanta­jos şi cu şansa de a fi con­tractat, în Franţa cam de aceiaşi valoare cu şoapte şi un sfert dobânda cu trei la sută peste al pari. D. dr. Costinescu aş­teaptă o a treia ofertă după care se va proceda la cercetarea lor. Edilitarei Capitală • .... Spre a remedia criza de com­bustibil lichid ce se simte de la o vreme în Capitală, Primăria a cerut Ministerului de Indus­trie şi comerţ, să-i furnizeze ţiţei brut din redevenţele terenurilor petrolifere ale statului. Pentru evitarea intfirzierilor ce ar putea surveni din cauza neregularităţii transporturilor, ţiţeiul va fî transmis, prin con­ductă unei rafinării din jurul Ca­pitalei, spre prelucrare. Odată rafinat, materiile albe vor fi atribuite Ministr de Indus­trie şi comerţ, primăria neo­­prindu-şi decât păcura şi moto­­rina necesare pentru nevoile u­rm­elor oraşulu.­ NOMENCLATURA STRĂZILOR Pentru revizuirea nomenclatu­rei străzilor oraşului, Primăria Capitalei a numit o comisiune compusă din d-nii: N. Iorga, Mi­hail Berceanu, profesori univer­sitari, ing. C. Sfinţescu şi d-na S. Alimănăşteanu. DIRECŢIA ARHITECTUREI Direcţia arhitecturei din Pri­măria Capitalei va fi condusă până la restabilirea d-lui arhitect Hârjeu de d. V. V. Ştefănescu. OBORUL O delegaţie de negustori de vi­te s’a prezentat ori la primăria Capitalei prestând in contra ho­­tărârei de a se muta oborul în afară de raza oraşului­ D. Tem. Alexandrescu, vice­preşedinte în Comisia Interima­ră, a atras atenţia că primăria ar fi dispusă să renunţe la acest proect, dacă negustorii de vite s’ar obliga să contribue şi ei la întreţinerea şi reparaţia actualu­lui abator. Primăria Capitalei a hotărât înfiinţarea unui Obor pentru cai, al căror preţ la vânzare, nu va întrece suma de două mii lei de cap. In acest Obor nu se va mai percepe taxa de vânzare de o sută lei de cap. LiMa LIPSA CARNEI 3 Lipsa de carne pe­riaa de ori a fost totală. In Abator nu s’a tăiat nici o vită. Angrosiştii de vite decla­­rând grevă pasivă, ca măsură represivă, ministerul de indus­trie şi comerţ intenţionează să nu admită la 1 iulie exportul de vite decât comercianţilor cari au tăiat vite pentru nevoile Capi­­talei. NOUA CENTRALA TELE­FONICA Primăria­ Capitalei a hotărât să cedeze Direcţiunei generale a Poştelor, pe preţul zilei, un teren pe strada Aurel Vlaicu, pentru clădirera unei noui centrale tele­fonice. Societăţi noui S’a constituit în Bucureşti o societate în nume colectiv STA­NOIU & Co. cu sediul în str. Franklin Bouillon (fostă Gabro­veni) No. 20 cu scop de a­­Conti­nua comerţul de Manufactură— Mercerie şi Anilină, engros, al fostei firme Stănoiu Levy & fiu. Capitalul social este de­­ lei 6.000.000 (șase milioane reparti­zat astfel: D-nul G. M. Stănoiu depune Iei 5.500.000 iar d-nul Const. M. Stă­noiu lei 500.000. Actul constitutiv a apărut în Monit. Oficial No. 272 din 17 Martie 1923.­­ 1 Sporirea taxei la tramvae ». Dela 2 la 3 Iei cursa Condiţiunile puse de Comisia interimară Proectele Soc. Comunale de tramvae Membrii Comisiei Interimare s’au întrunint ori după amiază într’o şedinţă publică sub preşe­dinţia d-lui Dr. Costinescu.­ ­ TRAMVAIUL 3 LEI CURSA — După îndeplinirea formalităţi­­lor obişnuite se pune în disc®, ţie cererea See. Comunale de Tramvaie prin care propune spo­rirea tarifului de călătorie dela doi la trei lei. Avându-se în vedere că nu se poate cere publicului o taxă mai mare fără o compensaţie cores­punzătoare acordată prin îmbu­nătăţirea călătoriilor, s’a admis numai tn principiu această spo­rire cu obligaţiunea societăţii de a s­e supune următoarelor: CONDIŢIUNI a) Abonamentele pentru func­ţionari, şcolari, studenţi, etc., să nu se sporească cu­ mai mult de zece la sută. b) Să se facă o modificare radi­cală a traseului. c) Primări­a va încasa o sumă de 25 de bani de fiecare bilet de călătorie. d) Prelungirea imediată a lini­ilor ce vor fi indicate de Primă­rie. e) Dreptul de corespondenţă pe toate liniile şi f) Creiarea de linii nouă. g) Sporirea va fi subordonată admit­er­ii condiţiunilor de mai sus. Imediat ce Soc. de tramvaie îşi va da avizul la aceste condiţi­uni, Comisia Interimară se va întruni din nou. Motivele S. T. B-ului pentru sporirea tarifului Cerând lămuriri, unuia din conducătorii Soc. Com. de tram­vai, în privinţa sporirei de tarif solicitată, am obţinut următoa­rele relaţiuni asupra intenţiuni­lor societăţii. CONTRACTAREA UNUI ÎM­PRUMUT De îndată ce vom obţine auto­rizaţia sporirei tarifului, Societa­tea va contracta un împrumut intern sau extern, amortizabil din surplusul de taxă ce-l vom încasa. ( împrumutul acesta va fi desti­nat începerii lucrărilor de reno­vare a actualelor tramvaie şi im­­bunătăţirea şi creării de noi linii. ELECTRIFICAREA LINIILOR VECHI Chiar în cursul viitoarei cam­panii de lucru vom electrifica ur­mătoarele linii de tramvai cu cai: Calea Moşilor — Gara de Nord, Sf. Gheorghe — B-dul Colţei — Piaţa Victoriei, şi reînoirea liniei Ober — Co­troceni. Red Discuţia constituţiei pe articole la Senat D. Ferichidi deschide şedinţa la 3. Se continuă, discuţia pe articole a proectului de Constituţie. La art. 5 d. GOSMA, ministrul lu­crărilor publice spune între altele că minorităţile sunt pe deplin satisfă­cute prin acest articol. D. CRUPENSCHI propune un a­­mend­ement în Sensul ca să se preci­zeze că drepturile consfințite la art. 5 se referă și la femei. Amendamentul este respins și art. 5 se votează nemodificat. DREPTURI PENTRU FEMEI La art. 6 d. POPESCU-P­ASAR­E cere drepturi egale pentru femei. D. TRUFIN se declară contra drep­turilor politice ale femeilor. La o întrebare a d-lui Sima Nicu­­lescu, d. raportor C. Dissescu spune că, drepturile civile­ ale femeilor vor fi stabilite prin legi speciale pe baza principiului constituţional. D. M. POLICRAT este de părere că votul universal ar fi dat rezul­tate mai bune dacă aveau dreptul de vot și femeile. D. C. DISSESCU declară că în principiu s-au admis drepturile poli­tice ale femeilor. Trebuesc acum ele­mentele necesare reglementarei e­­xercițiului acestor drepturi. Art. 6 se votează nemodificat. AMENZILE JUDICIARE D. AL. CONSTANTINESCU cere să se intervertească ordinea de zi spre a se lua in discuție proectul de lege pentru sporirea amenzilor judiciare, care e în legătură cu bugetul. Senatul admite și votează fără dis­­cuție acest proect de lege. Se continuă discuția pe articole a Constituției. SI NATURALIZĂRILE D. PACURARIU spune ca era mai bun textul art. 7 din vechea Consti­tuţie care făcea mai multe dificul­tăţi străinilor la naturalizări. D-sa face propuneri de modificare a ar­ticolului, cerând stagiu de zece ani şi altele celor ce vor să­ devină cetă­ţeni români. D. DRAGHICESCU nu­ împărtă­şeşte vederile d-lui Pacurariu şi a­­rată neajunsurile la care a dat loc textul reacţionar al art. 7 din ve­chea Constituţie. D. CRUPENSCHI propune un a­­mendament în sensul ca naturaliză­rile să fie date die puterea legislativă. 1. ANTISEMITISM D. COSTA ţine un lung discurs an­tisemit şi cere menţinerea vechiului text al art. 7 din Constituţie. D. AL. CONSTANTINESCU arată că textul articolului 7 este redactat, ţinându-se seamă de toate legiuirile civilizate. Antisemitismul ce se face este fără rost căci toţi evreii pămân­teni sunt cetăţeni români. Se resping amendamentele și art. 7 se votează nemodificat. Se votează articolele 8—41. La art. 12 se resping.’ propunerea d-luî Purcăreanu de a se menține textul comisiei constituţionale. Se votează articolele 12—16. f 3 - ■ ■ ■ -­ PEDEAPSA CU MOARTE La art 17, d. PACURARIU sus­ţine că ordinea morală pretinde in­troducerea pedepsei cu moartea. D. TRUFIN combate principiul a­­cesta reacţionar al d-lui Pacurariu. Articolul 17 este votat fă­ră modifi­care şi deci fără pedeapsa cu moar­tea. Şedinţa se ridică, la 7,15. v " T­­i­ t­i­ Impunerea cupoanelor acţiunilor Prin noua lege a impo­zitelor se spune că cupoa­nele acţiunilor vor fi im­­puse cu 12 şi 15 la sută, iar dacă comunele sau ju­deţele vor cere, se va per­cepe 3 la sută în plus. Interesându-ne la direc­ţia generală a contribuţi­ilor directe ni s-a comuni­cat că asupra cuponului acţiunilor pe anul 1922 se va percepe numai 15 la su­tă după vechea lege Titu­­lescu, iar asupra cuponu­lui viitor, pe anul 1923, se va percepe maximul de 18 la sută, întru­cât co­munele şi judeţele cer mereu fonduri. m­ lemnăria la export INSTRUCŢIUNI PENTRU PER­­CEPEREA TAXELOR VAMALE Direcţiunea generală a vămi­­lor a făcut cunoscut punctelor vamale, prin ordinul circular No 28t°J3 dia 17 ?ïairü® a-­o. ca dis­­poziţiunile ordinului circular No 258.809 din 19 Februarie 1923­ care se aplică pentru cereale, să se aplice şi pentru produsele pe­trolifere şi lemnărie, şi anume: Dacă marfa este destinată pen­tru o ţară cu valută forte, taxe­le să se perceapă sau în monsta ţarii unde se exportă, după cum se arată detailat în ordinul cir­cular No. 264.193 din 24 Febru­a­­rire 1923, sau în franci francezi, oricare ar fi destinaţia măriei. De asemenea, referindu-se la ordinul circular No. 264.193 din 24 Februarie a. c., direcţiunea vamilo­r invită oficiile vamale ca, taxa de cinci sute lei de va­gon, fixată pentru lemnele de foc, de fag, să se perceapă şi pentru lemnele de foc de anin, mesteacăn, şleau, salcie, aceste esențe fiind asimilate cu fagul. Fasolea pliohibilă La ministerul de industrie şi comerţ s’a întocmit deciziunea ministerială prin care exportul fasolei este suspendat pentru un termen limitat. Redacţiunea definitivă a deci­­ziunii urmează a fi dată azi da d. ministru V. Sassu, CÂND SE VA FIXA ŞI DATA DELA CARE SE SUSPENDA EXPORTU­L. Măsura suspendării exportului de fasole este luată în vederea faptului că acest aliment de pri­mă necesitate, — mai ales că ne aflăm şi în marele post al Paştilor, — tra ridicat la un preţ de 14—­15 Iei kgr. şi cu cât şi lip­­sa crănei se resimte cu atât pre­ţul fasolei tinde spre urcare. E cazul să amintim că „Argus“ a anunțat încă de la 18 Februa­rie a. c., în No. 2949, că fasolea va fi prohibită la export. Seminţe de dovleac Producţia pe trei ani dată exportului De la 21 până la 28 Fe­bruarie a. c. s-au aprobat şi liberat de către minis­terul de industrie şi co­merţ: 523 vagoane şi 3000 kgr. de seminţe de do­vleac, adică atât cât ar fi producţia acestor seminţe pe trei ani de zile. Experte­­lusterulei pl. Ministerul de industrie şi co­­merţ a trimis o circulară direc­ţiei generale a vămilor prin care roagă ca să atragă atenţia tutu­ror punctelor vamale pentru a face controlul cel mai minuţios cu privire la exportul muştaru­­lui galben, întru­cât după infor­maţii precise, s’ar exporta de unii rapiţă în loc de muştar galben. Se ştie ca acestea se aseamă­nă întru câtva, deşi răpită de ori ce fel este şi rămâne prohibită la export. ■] ... I him ii im...... Falorile dela vama Constanta­ ­nilor de import-export efectua­te în cursul anului 1922 a des­coperit că certificatul Model C. No. 28 al Comisiei de contigen­­tare a cerealelor din județul Ro­man este falsificat. Falsul constă în adăugirea la cantitatea de 100.000 kgr. orz cât era specifi­cat în certificatul original şi a cantităţilor de 60.000 kgr. fasole şi 40.000 kgr. przceică, ale căror formalităţi de export au fost e­­fectuate în luna Februarie 1922 de către Casa Alcibiade Papa­­costa pentru firma exportatoare­ M. Present­, care cumpărase cer­tificatul de la un intermediar. Certificatul era eliberat de că­­tre Comisia de cumpărare şi contingent era a judeţului Roman pe numele d-luî N. N. Catarg­ din Bucureşti. întrucât prin acest fals statal a fost frustrat de drepturile sale, cazul s’a adus la cunoştinţa au­torităţilor judiciare cari instru­­esc afacerea spre a dovedi cine este falsificatorul. Exportul de cereale in Elveţia Pentru azi dimineaţă au fost convocaţi la ministerul de indus­trie şi comerţ reprezentanţi ai uniunei generale forestiere şi un delegat al ministerului de răz­­boiu,spr­e a se discuta aprovizio­­­­narea cu lemn de rezonanţă a di­recţiei generale a aeronauticei Zahărul ungar Guvernul maghiar tratează cu firme engleze exportul a 1000 de vagoane de zahăr. Guvernul spe­ră să realizeze pe această cale 150.000 de lire sterline, cu cari vrea să achite rata datoriilor de războia dinainte de războia. Aurul românesc are ministerul de industrie şi comerţ a fost adusă cantitatea de 194 kgr. de aur de la minele statului din Zlotna şi Baia Mare. Se urmează tratative pentru cumpărarea de către Banca Na­ţională a acestei cantităţi calcu­lat după preţul mondial de 128.000 Iei kgr., făcându-se scăzămintele de taxe vamale şi de impurităţi. In total e vorba da o sumă de lei 24.832.000. O comision o va studia această chestiune tn cursei acestei săp­tămâni. «'3 -ri,••!«.,

Next