Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)
1923-03-21 / nr. 2974
im« Iff Ho. 2974 IN TARA Un an 500 lei 6 luni 250 3 luni 150 IN STRĂINĂTATE Un an 700 Iei 6 luni 350 „ 3 luni 2006 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori : Chr. D. Staicovici şi S. Pauker BIROURILE: bucureşti, str. sărindar 14 TELEFON: 6/93 Si 23/69 INDUSTRIEI şi FINANŢE! Administrator : H. F. Valentin . Miercuri 21 Martie 1923 exemplarul 2 Lei în ţară 4 Lei în Străinătate PLĂŢILE IN STRAINATATE Prevederile acordului definitiv încheiat cu creditorii englezi Semnarea acordului intervenit intre creditorii englezi şi delegaţii comercianţilor şi industriaşilor noştri in ce priveşte regulearea modului de plată a datoriilor în slire sterline a produs o satisfacţiune generală atât in tară la noi cât şi in Anglia. Comercianţii şi industriaşii englezi au dat dovadă din nou de spiritul lor practic căci prin încheerea acestui acord se vor restabili raporturile normale între cele două tarî. Cum acordul ce se încheiase cu creditorii din Londra a suferit oarecare modificări la Manchester şi Bradford, publicăm în întregime textul acordului definitiv. NATURA DATORIILOR Art. 1.—Acordul cuprinde toate datoriile rezultate din operaţiuni comercial© efectuate între 11 Noembrie 1918 şi 1 Ianuarie 1922, datorii cariiu au fost încă lichidate. Sumele datorite de băncile din România derivad din avansuri in numerar făcute de băncile străine, nu vor fi supuse acestui acord decât numai dacă băncile românești ar voi sa se folosească de acest proiect. DATORIILE DINAINTE DE RAZBOIU Art. 2. —Guvernul român va recunoaşte că situaţia datoriilor dinainte de războiuri este satisfăcătoare şi, imediat după ratificarea prezentului proiect, va adopta măsurile necesare pentru regularea echitabilă a acestor datorii, — aranjamentul trebuind să fie încheiat la şase luni după zisa ratificare. Comercianţii, alţii de cât supuşii români, cu firmele inserts© şi lucrând în România va fi acceptat să beneficieze de acest proiect. Art. 3.— Debitorul român, individual, rămâne faţă de creditorul străin in aceeaş situaţiune ca acum însă în condiţiunile stabilite în acest acord. GARANȚIILE DE DEPUS Art. 1. —Debitorul va depune la Banca Naţională a Tromaniei garanţiile necesare socotindu-se lira sterlină cu 193 lei; aceste garanţii se vor depune pe contul creditorilor străini şi vor consta în efecte publice sau numerar. CONVERTIREA DEPOZITELOR . IN LEI Art. b. — In cazul când un debitor ar fi depus garantie — chiar mai mult de 195 pentru o liră sterlină, această garantie precum şi garanţia unui atare depozit în numerar făcute de el vor fi reţinute de creditorii care le deţine. In cazul când un debitor nu ar fi in stare să verse suma anuală fixată, prin acest acord, creditorul va realiza și va converti în lire sterline orice sumă care depășește 195lei, înainte chiar de a cere declararea lui în stare de faliment. PLĂȚILE ANUALE ALCĂTUIREA COMISIUNII CENTRALA Art. 10__Pentru realizarea acestui acord o comisiune centrală va fi formată, le Bucureşti şi va fi compusă din: Un reprezentant numit de guvernul român; un reprezentant numit de Banca Naţională; Un reprezentant numit de Camera de comerţ. ATRIBUTIUNILE COMISIUNII Comisiunea va îndeplini următoarele atributiuni: a) Va examina situata fiecărui debitor, care își va fi dat adesiunea la prezentul acord. Va putea cere producerea unor dovezi autentice dacă un datornic va cere să fie admis să participe la proiect, deşi a depus o cauţiune mai mică decât cea cerută, sau dacă nu îşi va fi îndeplinit angajamentele conform acestui proiect. b) Va primi de la fiecare datornic vărsământul semestrial al acestuia și va efectua anual plata în mâinile creditorilor, acestea la sfârșitul fiecărui an începând de la ratificarea prezentului proiect. c) In caz de neindeplinire a obligaţiilor unui datornic, comisiunea în urma cererii creditorului în cauză, va trebui să realizeze imediat cauţiunea prin vânzarea titlurilor date ca garanţie sau pe calea declarării în stare de faliment a datorniadui sau în alt fel, dar la cererea aceluiaş, comisiunea va putea lua și alte măsuri de garantie. d) La cererea creditorului în cauză, comitetul va trebui să ancheteze, la orice epocă, asupra modului adoptat de un datornic pentru conducerea afacerilor și administrarea bunurilor sale, însă fără să se amestece in aceste afaceri. In cazul când se va dovedi că un debitor nu păstrază cum se cuvine valoarea cauziunei sale sau nu procedează" cu tot dinadinsul și cu intenții frauduloase în paguba creditorului său, comitetul va cere imediat rata integrală a sumei datorate și, în cazul când debitorul nu se va executa, comitetul, la cererea creditorul în cauză, va urmări pe căile legale, realizarea cauțumei și, sau în mod alternativ, declararea în stare de faliment a datornicului. PROTEJAREA DREPTURILOR CREDITORULUI Art. 11. — Afară de cazul când termenele fixate pentru plata datoriilor sale vor fi fost prelungite prin prezentul acord, toate obligaţiile, oricare ar fi, ale debitorului faţă de creditorul său, vor rămâne în vigoare, debitorul şi creditorul rămânând mereu faţă in faţă şi în aceleaşi, raporturi ca înainte. Comisiunea va trebui totuşi, la cererea creditorului, să ia toate măsurile de care dispune, în scop de a proteja drepturile creditorului ,și, în special, el nu va proceda fără aprobarea creditorului în cazurile mai jos exa) In ce privește admiterea unui debitor la beneficiile prezentului acord sau în ce privește excluderea sa, dată fiind natura sau suma de garanţia ce oferă; b) In ce priveşte declararea în stare de faliment a unui debitor; c) In ce priveşte data şi modul de realizare, pe căile legale, a oricărei cauţiuni şi preţul pe care se va face vânzarea. Art. 12. — Dacă un debitor nu s’ar conforma condiţiunilor necesare pentru a putea fi admis la beneficiile acestui acord, Comisiunea va avea puterea să, ceară, la insistenţa creditorilor, plata imediată a întregii sume datorate prin toate mijloacele pe care creditorul le-ar cere, inclusiv declararea în stare de faliment. GARANȚIILE DE BANCA Art. 13. — Când un debitor care s’a supus acestui acord ar fi dat garantie de bancă pentru îndeplinirea angajamentelor sale, fată cu creditorii străini, aceste garanții vor trebui să fie prelungite pentru a acoperi vărsămintele prevăzute în acest acord ; în caz de neplată a unui vărsământ, datoria întreagă va trebui efectuată de garant fără ca să fie nevoe de recurs contra debitorului. Aceasta însă fără prejudici pentru drepturile creditorului contra debitorului sau, în eventualitatea neplătei, din partea garantului. Art. II. — Guvernul român va introduce legislaţia necesară pentru prezentul acord ; această, legislaţie va aviza în special ca : 1) In termenele specificate, toţi debitorii români, cari au datorii îşi monedă străină de regulat, să înregistreze aceste datorii prin îngrijirea comitetului cu toate amănuntele, asupra tuturor garanţilor cari au şi fost date. Orice neîndeplinire în furnizarea acestor date sau orice informaţii recunoscute ca false, vor atrage după sima imedit exigibilitatea datoriei . 2) Comisiunea să fie învestită în toată regula cu puterile mai sus menţionate şi cu atari adăogiri ce ar putea să pară necesare când proectul va fi fost formulat în toate amănuntele sale; . 3) La producerea unui certificat eliberat de comisiune in acest scop, orice datorie să devie exigibilă şi, garanţia dată, să devie ipso facto realizabilă prin toate căile legale. In scopul acesta, preşedintele tribunalului va pronunţa imediat formula executorie care va fi impusă prin zisul certificat şi executarea va fi urmărită imediat, şi fără nici o posibilitate de obstrucţie din partea debitorului, care, îndată ce se va fi constatat neîndeplinirea sa prin certificatul emanat de la comitet, va înceta de a mai poseda vreun drept personal, oricare ar fi, de a dispune de bonurile date de el drept cauțiune. 4) Ca să nu se impue nici un drept de timbru, nici taxă sau altă sarcină creditorilor în ce priveşte garanţiile ce trebuesc date. Art. 13. — In cazul când vin debitor român ar fi în stare să plătească datoria sa mai repede, el o va putea face şi comisiunea va da descărcare pentru toate plăţile efectuate în aşa fel. OBLIGATIVITATEA ACORDULUI Art. 16. — Acest acord este obligatoriu pentru toţi debitorii români în monedă străina, şi la cererea creditorilor tot debitorii cari nu consimt vor fi urmăriţi pe calea justiţiei şi acel cari refuză să se supună acestui acord pot fi executat şi, la navoe, pot fi declaraţi în stare de faliment pentru întreaga lor datorie. Art. 17. — Debitorii vor fi obligaţi să dea noul accepte contra celor existente retopibile din şase în şase luni. Guvernul român va scuti de drepturi de timbre aceste poliţe. Art. 18. — Acest acord va fi supus ratificării şi măsurilor legislative din partea guvernului român. «in Tu ii' iwiiwwiWHHim« i tîi 111 imn iiwfiiifBBfl Art. 0__In fiecare din cel dintâi patru ani, debitorul va trebui să verset: 7,33 la sută din datoria sa originară capitalizată în lire sterline, din care 4 la sută va reprezenta de- \ puse : bâiula si 3,33 amortismentul. Dacă,, cursul mijociu al schimbului în lire sterline în al patrulea an va fi mai mic de 1000 lei lire sterline, debitorul va trebui să plătească în al cincilea an, un procent mai marele 7.3.0 calculat în proporţie cu ameliorarea cursului leului. Astfel dacă cursul leului se ridică cu 10 la sută, cota anuală va fi de opt, şi aşa mai departe. Acelaş procedeu va fi urmat în fiecare din anii următori, cota anuală de 7,33, urmând a fi sporită în proporţiune cu ameliorarea cursului leului. In nici un caz însă debitorul nu vafi obligat să, plătească în mai puţin de 12 ani. Oricare ar fi deprecierea leului,debitorul va trebui sa plătească cota anuală de 7,33 la sută din datoria sa iniţială cu dobânzile capitalizate. DATORIA CAPITALIZATA Prin datoria capitalizată se înţelege totalul datorii sporit cu dobânda de 6 la sută pe an de la data scadentei până la punerea în vigoare a acestui acord. In cazul când un debitor ar voi să plătească 15 la sută pe an pentru a lichida datoria sa în opt ani, el va fi descărcat complect de datoria sa. De asemenea când ar plăti 20 la su±ă pe an pe o perioadă de cinci ani. Art. 7.— Debitorul va putea de asemeni să dispue plata datoriei sale cu garanţia ce are depusă urmând a-i restitui suma ce ar rămâne liberă din garanţie. ’ CONVERSIUNEA IN STERLINE LIRE 'Ari 8.— Banca Naţională, a României va primi dela debitori sumele ce se vor depune în acest scop în vederea conversiunii lor în lire sterline. Art.. 9. — Conversiunea leilor în lire sterline va fi efectuată de Banca Națională care va depune la dispoztiunea creditorilor respectivi produsul in lire sterline al vârsâmintellor efectuate de către debitori. Vărsămintele anticipate cari s’arace de debitorii români creditorilor englezi , nu vor fi supuse la nici o rrestricțiune ce s’ar prevede în legii? Icu privire lavânzarea monedei ro- Operațiunile de devize Hşi instrucţiuni aie oficiului central de control aliem* central de control al co-1 merţuluî de devize__înfiinţat în baza legii dela 1 Martie c, ea a dat, prin trio nonă circulară, următoarele lămuriri şi instrucţiuni: BĂNCILE NEAUTORIZATE POT LICHIDA SOLDURILE DE DEVIZE Prin nouile instrucţiuni face cunoscut că băncile neautorizate îşi pot lichida între ele conturile de devize, datând dinainte de 28 Februarie 1923, anunţând însă Oficiul despre fiecare operaţiune de acest fel ce s-a făcut. » Alte operaţiuni nu pot face băncile neautorizate, de căt schimb de monedă efectivă, ope, raţiune admisă şi zarafilor. BĂNCILE TREBUE SA ANUNŢE OFICIULUI SOLDURILE ŞI DEPOZITELE Oficiul central de control al operaţiunilor de devize a cerut dintr’o circulară ca toate băncile să înainteze global loialul depozitelor de lei liberi şi blocaţi pe ziua de 28 Februarie 923. Băncile vor comunica săptămânal oficiului central de control soldurile de lei din străină-ate. In comptat de lei liberi nu se poate trece nici o sumă fără aprobarea Oficiului de control. OPERAŢIUNILE ZARAFILOR Zarafii pot continual schimbul de monetă efectivă, trimiţând însă zilnic, Oficiului de control, liste complecte de schimbul efectuat însoţite de copiile după declaraţiunile celora cărora li s’a făcut schimbul, cum că n’au schmbat în altă parte peste cota de două mii frs. francezi sau echivaelntul lor lunari SE VOR ELIBERA NOUI AUTORIZAŢII Oficiul central de control al operaţiunilor de devize face cunoscut ca se studiază actualmente, toate cererile de autorizaţii primite până acum şi că in curând se va mări numărul băncilor îndreptăţite a face operaţiuni de devizei - ■ I — —-——o , M. B. Tragerea la sorti a rentei române Din sursă autorizată ni se anunţă că in noul budget de nouă luni se va înscrie şi o însemnată suma de bani care să servească pentru tragerea la sorti a rentei române, operaţiune ce a fost întreruptă dinainte de război. ; ~ ' *; "H. împrumutul Comunei . Bucureşti S au primit două oferte Primăria Capitalei a primit două oferte pentru împrumutul extern pe care doreşte să-l contracteze. Primul, din Anglia, pentru două milioane lire sterline cu o dobândă de şease juri. la sută şi 85 până la 87 cota de emisiune. Al doilea mai avantajos şi cu şansa de a fi contractat, în Franţa cam de aceiaşi valoare cu şoapte şi un sfert dobânda cu trei la sută peste al pari. D. dr. Costinescu aşteaptă o a treia ofertă după care se va proceda la cercetarea lor. Edilitarei Capitală • .... Spre a remedia criza de combustibil lichid ce se simte de la o vreme în Capitală, Primăria a cerut Ministerului de Industrie şi comerţ, să-i furnizeze ţiţei brut din redevenţele terenurilor petrolifere ale statului. Pentru evitarea intfirzierilor ce ar putea surveni din cauza neregularităţii transporturilor, ţiţeiul va fî transmis, prin conductă unei rafinării din jurul Capitalei, spre prelucrare. Odată rafinat, materiile albe vor fi atribuite Ministr de Industrie şi comerţ, primăria neoprindu-şi decât păcura şi motorina necesare pentru nevoile urmelor oraşulu. NOMENCLATURA STRĂZILOR Pentru revizuirea nomenclaturei străzilor oraşului, Primăria Capitalei a numit o comisiune compusă din d-nii: N. Iorga, Mihail Berceanu, profesori universitari, ing. C. Sfinţescu şi d-na S. Alimănăşteanu. DIRECŢIA ARHITECTUREI Direcţia arhitecturei din Primăria Capitalei va fi condusă până la restabilirea d-lui arhitect Hârjeu de d. V. V. Ştefănescu. OBORUL O delegaţie de negustori de vite s’a prezentat ori la primăria Capitalei prestând in contra hotărârei de a se muta oborul în afară de raza oraşului D. Tem. Alexandrescu, vicepreşedinte în Comisia Interimară, a atras atenţia că primăria ar fi dispusă să renunţe la acest proect, dacă negustorii de vite s’ar obliga să contribue şi ei la întreţinerea şi reparaţia actualului abator. Primăria Capitalei a hotărât înfiinţarea unui Obor pentru cai, al căror preţ la vânzare, nu va întrece suma de două mii lei de cap. In acest Obor nu se va mai percepe taxa de vânzare de o sută lei de cap. LiMa LIPSA CARNEI 3 Lipsa de carne periaa de ori a fost totală. In Abator nu s’a tăiat nici o vită. Angrosiştii de vite declarând grevă pasivă, ca măsură represivă, ministerul de industrie şi comerţ intenţionează să nu admită la 1 iulie exportul de vite decât comercianţilor cari au tăiat vite pentru nevoile Capitalei. NOUA CENTRALA TELEFONICA Primăria Capitalei a hotărât să cedeze Direcţiunei generale a Poştelor, pe preţul zilei, un teren pe strada Aurel Vlaicu, pentru clădirera unei noui centrale telefonice. Societăţi noui S’a constituit în Bucureşti o societate în nume colectiv STANOIU & Co. cu sediul în str. Franklin Bouillon (fostă Gabroveni) No. 20 cu scop de aContinua comerţul de Manufactură— Mercerie şi Anilină, engros, al fostei firme Stănoiu Levy & fiu. Capitalul social este de lei 6.000.000 (șase milioane repartizat astfel: D-nul G. M. Stănoiu depune Iei 5.500.000 iar d-nul Const. M. Stănoiu lei 500.000. Actul constitutiv a apărut în Monit. Oficial No. 272 din 17 Martie 1923. 1 Sporirea taxei la tramvae ». Dela 2 la 3 Iei cursa Condiţiunile puse de Comisia interimară Proectele Soc. Comunale de tramvae Membrii Comisiei Interimare s’au întrunint ori după amiază într’o şedinţă publică sub preşedinţia d-lui Dr. Costinescu. TRAMVAIUL 3 LEI CURSA — După îndeplinirea formalităţilor obişnuite se pune în disc®, ţie cererea See. Comunale de Tramvaie prin care propune sporirea tarifului de călătorie dela doi la trei lei. Avându-se în vedere că nu se poate cere publicului o taxă mai mare fără o compensaţie corespunzătoare acordată prin îmbunătăţirea călătoriilor, s’a admis numai tn principiu această sporire cu obligaţiunea societăţii de a se supune următoarelor: CONDIŢIUNI a) Abonamentele pentru funcţionari, şcolari, studenţi, etc., să nu se sporească cu mai mult de zece la sută. b) Să se facă o modificare radicală a traseului. c) Primăria va încasa o sumă de 25 de bani de fiecare bilet de călătorie. d) Prelungirea imediată a liniilor ce vor fi indicate de Primărie. e) Dreptul de corespondenţă pe toate liniile şi f) Creiarea de linii nouă. g) Sporirea va fi subordonată admiterii condiţiunilor de mai sus. Imediat ce Soc. de tramvaie îşi va da avizul la aceste condiţiuni, Comisia Interimară se va întruni din nou. Motivele S. T. B-ului pentru sporirea tarifului Cerând lămuriri, unuia din conducătorii Soc. Com. de tramvai, în privinţa sporirei de tarif solicitată, am obţinut următoarele relaţiuni asupra intenţiunilor societăţii. CONTRACTAREA UNUI ÎMPRUMUT De îndată ce vom obţine autorizaţia sporirei tarifului, Societatea va contracta un împrumut intern sau extern, amortizabil din surplusul de taxă ce-l vom încasa. ( împrumutul acesta va fi destinat începerii lucrărilor de renovare a actualelor tramvaie şi imbunătăţirea şi creării de noi linii. ELECTRIFICAREA LINIILOR VECHI Chiar în cursul viitoarei campanii de lucru vom electrifica următoarele linii de tramvai cu cai: Calea Moşilor — Gara de Nord, Sf. Gheorghe — B-dul Colţei — Piaţa Victoriei, şi reînoirea liniei Ober — Cotroceni. Red Discuţia constituţiei pe articole la Senat D. Ferichidi deschide şedinţa la 3. Se continuă, discuţia pe articole a proectului de Constituţie. La art. 5 d. GOSMA, ministrul lucrărilor publice spune între altele că minorităţile sunt pe deplin satisfăcute prin acest articol. D. CRUPENSCHI propune un amendement în Sensul ca să se precizeze că drepturile consfințite la art. 5 se referă și la femei. Amendamentul este respins și art. 5 se votează nemodificat. DREPTURI PENTRU FEMEI La art. 6 d. POPESCU-PASARE cere drepturi egale pentru femei. D. TRUFIN se declară contra drepturilor politice ale femeilor. La o întrebare a d-lui Sima Niculescu, d. raportor C. Dissescu spune că, drepturile civile ale femeilor vor fi stabilite prin legi speciale pe baza principiului constituţional. D. M. POLICRAT este de părere că votul universal ar fi dat rezultate mai bune dacă aveau dreptul de vot și femeile. D. C. DISSESCU declară că în principiu s-au admis drepturile politice ale femeilor. Trebuesc acum elementele necesare reglementarei exercițiului acestor drepturi. Art. 6 se votează nemodificat. AMENZILE JUDICIARE D. AL. CONSTANTINESCU cere să se intervertească ordinea de zi spre a se lua in discuție proectul de lege pentru sporirea amenzilor judiciare, care e în legătură cu bugetul. Senatul admite și votează fără discuție acest proect de lege. Se continuă discuția pe articole a Constituției. SI NATURALIZĂRILE D. PACURARIU spune ca era mai bun textul art. 7 din vechea Constituţie care făcea mai multe dificultăţi străinilor la naturalizări. D-sa face propuneri de modificare a articolului, cerând stagiu de zece ani şi altele celor ce vor să devină cetăţeni români. D. DRAGHICESCU nu împărtăşeşte vederile d-lui Pacurariu şi arată neajunsurile la care a dat loc textul reacţionar al art. 7 din vechea Constituţie. D. CRUPENSCHI propune un amendament în sensul ca naturalizările să fie date die puterea legislativă. 1. ANTISEMITISM D. COSTA ţine un lung discurs antisemit şi cere menţinerea vechiului text al art. 7 din Constituţie. D. AL. CONSTANTINESCU arată că textul articolului 7 este redactat, ţinându-se seamă de toate legiuirile civilizate. Antisemitismul ce se face este fără rost căci toţi evreii pământeni sunt cetăţeni români. Se resping amendamentele și art. 7 se votează nemodificat. Se votează articolele 8—41. La art. 12 se resping.’ propunerea d-luî Purcăreanu de a se menține textul comisiei constituţionale. Se votează articolele 12—16. f 3 - ■ ■ ■ - PEDEAPSA CU MOARTE La art 17, d. PACURARIU susţine că ordinea morală pretinde introducerea pedepsei cu moartea. D. TRUFIN combate principiul acesta reacţionar al d-lui Pacurariu. Articolul 17 este votat fără modificare şi deci fără pedeapsa cu moartea. Şedinţa se ridică, la 7,15. v " Ti ti Impunerea cupoanelor acţiunilor Prin noua lege a impozitelor se spune că cupoanele acţiunilor vor fi impuse cu 12 şi 15 la sută, iar dacă comunele sau judeţele vor cere, se va percepe 3 la sută în plus. Interesându-ne la direcţia generală a contribuţiilor directe ni s-a comunicat că asupra cuponului acţiunilor pe anul 1922 se va percepe numai 15 la sută după vechea lege Titulescu, iar asupra cuponului viitor, pe anul 1923, se va percepe maximul de 18 la sută, întrucât comunele şi judeţele cer mereu fonduri. m lemnăria la export INSTRUCŢIUNI PENTRU PERCEPEREA TAXELOR VAMALE Direcţiunea generală a vămilor a făcut cunoscut punctelor vamale, prin ordinul circular No 28t°J3 dia 17 ?ïairü® a-o. ca dispoziţiunile ordinului circular No 258.809 din 19 Februarie 1923 care se aplică pentru cereale, să se aplice şi pentru produsele petrolifere şi lemnărie, şi anume: Dacă marfa este destinată pentru o ţară cu valută forte, taxele să se perceapă sau în monsta ţarii unde se exportă, după cum se arată detailat în ordinul circular No. 264.193 din 24 Februarire 1923, sau în franci francezi, oricare ar fi destinaţia măriei. De asemenea, referindu-se la ordinul circular No. 264.193 din 24 Februarie a. c., direcţiunea vamilor invită oficiile vamale ca, taxa de cinci sute lei de vagon, fixată pentru lemnele de foc, de fag, să se perceapă şi pentru lemnele de foc de anin, mesteacăn, şleau, salcie, aceste esențe fiind asimilate cu fagul. Fasolea pliohibilă La ministerul de industrie şi comerţ s’a întocmit deciziunea ministerială prin care exportul fasolei este suspendat pentru un termen limitat. Redacţiunea definitivă a deciziunii urmează a fi dată azi da d. ministru V. Sassu, CÂND SE VA FIXA ŞI DATA DELA CARE SE SUSPENDA EXPORTUL. Măsura suspendării exportului de fasole este luată în vederea faptului că acest aliment de primă necesitate, — mai ales că ne aflăm şi în marele post al Paştilor, — tra ridicat la un preţ de 14—15 Iei kgr. şi cu cât şi lipsa crănei se resimte cu atât preţul fasolei tinde spre urcare. E cazul să amintim că „Argus“ a anunțat încă de la 18 Februarie a. c., în No. 2949, că fasolea va fi prohibită la export. Seminţe de dovleac Producţia pe trei ani dată exportului De la 21 până la 28 Februarie a. c. s-au aprobat şi liberat de către ministerul de industrie şi comerţ: 523 vagoane şi 3000 kgr. de seminţe de dovleac, adică atât cât ar fi producţia acestor seminţe pe trei ani de zile. Expertelusterulei pl. Ministerul de industrie şi comerţ a trimis o circulară direcţiei generale a vămilor prin care roagă ca să atragă atenţia tuturor punctelor vamale pentru a face controlul cel mai minuţios cu privire la exportul muştarului galben, întrucât după informaţii precise, s’ar exporta de unii rapiţă în loc de muştar galben. Se ştie ca acestea se aseamănă întru câtva, deşi răpită de ori ce fel este şi rămâne prohibită la export. ■] ... I him ii im...... Falorile dela vama Constanta nilor de import-export efectuate în cursul anului 1922 a descoperit că certificatul Model C. No. 28 al Comisiei de contigentare a cerealelor din județul Roman este falsificat. Falsul constă în adăugirea la cantitatea de 100.000 kgr. orz cât era specificat în certificatul original şi a cantităţilor de 60.000 kgr. fasole şi 40.000 kgr. przceică, ale căror formalităţi de export au fost efectuate în luna Februarie 1922 de către Casa Alcibiade Papacosta pentru firma exportatoare M. Present, care cumpărase certificatul de la un intermediar. Certificatul era eliberat de către Comisia de cumpărare şi contingent era a judeţului Roman pe numele d-luî N. N. Catarg din Bucureşti. întrucât prin acest fals statal a fost frustrat de drepturile sale, cazul s’a adus la cunoştinţa autorităţilor judiciare cari instruesc afacerea spre a dovedi cine este falsificatorul. Exportul de cereale in Elveţia Pentru azi dimineaţă au fost convocaţi la ministerul de industrie şi comerţ reprezentanţi ai uniunei generale forestiere şi un delegat al ministerului de războiu,spre a se discuta aprovizionarea cu lemn de rezonanţă a direcţiei generale a aeronauticei Zahărul ungar Guvernul maghiar tratează cu firme engleze exportul a 1000 de vagoane de zahăr. Guvernul speră să realizeze pe această cale 150.000 de lire sterline, cu cari vrea să achite rata datoriilor de războia dinainte de războia. Aurul românesc are ministerul de industrie şi comerţ a fost adusă cantitatea de 194 kgr. de aur de la minele statului din Zlotna şi Baia Mare. Se urmează tratative pentru cumpărarea de către Banca Naţională a acestei cantităţi calculat după preţul mondial de 128.000 Iei kgr., făcându-se scăzămintele de taxe vamale şi de impurităţi. In total e vorba da o sumă de lei 24.832.000. O comision o va studia această chestiune tn cursei acestei săptămâni. «'3 -ri,••!«.,