Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)

1923-03-22 / nr. 2975

< I MM Adesiunea comercianţilor din Manchester şi Bradford In legătură cu declaraţia fă­­cută de ministrul Angliei la banchetul Camerei de comerţ britanice că tratativele cu cre­ditorii din Manchester Brad­ford pentru consolidarea dato­riilor comercianţilor români In Anglia continuă citim in Man­chester Guardian. Commercial din 15 Martie curent că şi Ca­merele de comerţ din Man­chester şi Bradford au căzut de acord aderând la convenţiunea Încheiată de comisiunea com­er­cianţilor români cu Comitetul creditorilor din Londra. lid II II 297b abonamente in TARA It in strAinAtate lei I Un an 700 lei 6 luni 350 3 luni 200 lin an 500 6 luni 250 3 luni 150 99 99 99 99 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Directori : Ch­r. D. Staicovici $i S. Pauker INDUSTRIEI si FINANTE! Administrator : H. F. Valentin Iot 22 martie 1923 n\\\\ EXEMPLARUL 2 Lei în ţara 4 Lei în Străinătate IROURILE: BUCURE­ŞTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 Şi 23/69 . Chestiunea aranjării plăţilor co­mercianţilor în străinătate, a in­trat, în sfârşit, într’o fază de limit­aat­ . Proectid de lege, întocmit în a­­cest scop de către d. Al. Oromoiu, guvernatorul Băncii Naţionale, a fost supus d-lui Vintiă Brătianu, ministru de finanţe şi acesta îl va depune pe biroul pmrament­dui, probatăl chiar în cursul săptămă­­nei acestea. Proectul întocmit a ţinut­­ seama de toate propunerile ce s-au făcut, de către reprezentanţii marilor bănci din Capitală şi a fruntaşilor comerţului, în consfătuirile ţinute la Banca Naţională, consfătuiri ale căror deraieri le-am relatat, pe larg, la timp. După ce am publicat, în numărul nostru de ori, textul integral al a­­cordului definitiv încheiat, în che­stia plăţilor externe ale comercian­ților, cu creditorii englezi, suntem astăzi în măsuă ,a da, în extenso, proeetul de lege care stabilește normele achitării datoriilor în străi­nătate. r'""’ DATORIILE DINAINTE DE 1 IA­­­­NU­ARIE 1922 Art. 1. — Se acordă termenele de plată din prezenta lege tutu­ror datoriilor de civile, fie com­er­­ciale contractate inainte de 1 Ia­nuarie 1922 şi plătibile în monedă streină de valută forte, dacă debi­torii întrunesc condiţiunile şi vor îndeplini obligaţiunile din prezen­ta lege, şi cele ce se vor fixa de Justiţie şi Oficiul Plăţilor Ex­terne. DATORIILE ANTERIOARE DATEI DE 1 NOEMBRIE 1918 Art. 2. — Toţi cei ale căror da­torii sunt născute înainte de 1 Noembrie 1918 pentru a putea ob­ţine termenele de plată din acea­stă lege, vor trebui să depună o garanţie ce se va fixa de Oficiul ce se înfiinţează prin prezenta le­ge şi care nu va putea fi mai mi­că decât valoarea monedei străine, după paritatea legală. Această ga­ranţie se va depune în mâna cre­ditorului. DATORIILE DINTRE NOEMBRIE 1918 ŞI IANUARIE 1922 Toţi cei ale căror datorii sunt născute după 1 Noembrie 1918 şi până la 1 Ianuarie 1922, vor trebui să depună o garanţie în lei, egală cu 30% din valoarea medie a mo­nedei străine în cursul anului 1922. Această garanţie va putea con­sta în numerar, titluri de Stat, ipoteci, garanţii de bancă sau ac­ţiuni ale societăţilor anonime a­­preciate de Oficiul plăţilor externe de care se­ vorbeşte mai jos. GARANŢIA Garanţia va trebui complectată ori de câte ori ce­ n’ar mai repre­zenta valoarea admisă. Ea se va putea asemenea preschimba după aprecierea Oficiului. Garanţia va rămâne depusă pâ­nă la plata integrală a datorii. Se va putea încasa însă din garanţie ratele exigibile atunci când din cauza plăţilor anuale garanţia ar fi mai mare decât suma din capi­tal rălmos de amortizat. Această garanţie dacă va consta în numerar ,efecte, creanţe sau acţiuni, se va depune la Banca Na­ţională a României. TERMENUL: MINIMUM 12 ANI Art. 3.,— Termenul de piată a­­cordat este de minimum 12 ani de la data prezentărei legi. El se a­cordă pentru orice datorie civilă sau comercială stipulată în mo­nedă străine de valută forte, da­că debitorii vor depune garanția prevăzută de art. 2 de mai sus. EŞALONAREA PLATILOR Art. 1. — Pentru datoriile con­tractate după 1 Noembrie 1918 și până la 1 Ianuarie 1922 ,debitorii vor plăti în primii patru­­ ani, șapte la sută anual din datoria ce vor fi având, adică 4% reprezen­tând dobânzile de 3% amortis­ment. Dacă însă cursul monedelor va fi după patru ani sub cel actual, atunci debitorul va plăti în al 5-lea an, un procent în plus peste cei 7% calculat în proporţiunea ameliorărei leului Această sporire se va face anual n­ărindu-se procentul de plată în proporţia în care media cursului leului în timpul anului precedent iVa fi fost mai favorabil ca cel in­dicat în prezenta lege. Oricare ar fi Insă ameliorarea cursului leului debitorul nu va aste­ fi forţat a plăti într’un ter­men mai scurt de 12 ani, oricare ar fi augmentarea cursului leului, debitorul nu va putea plăti mai puţin ca 7% pe an. Termenul de 12 ani minimum arătat în acest articol se calculea­ză pentru datoriile cu scadenţa după promulgarea prezentei legi, tot dela data ei numai anuitatea însă se va mări de Oficiu în aşa fel în­cât în termenul minimum de 12 ani dela data legei, să aibă a plăti şi aceste creanţe aceleaşi sume ce vor fi plătit şi creanţele exigibile azi. Anuitățile se vor plăti în două egale rate semestriale pentru toa­te datoriile, iar data plăței acestor semestre va fi acelafic pentru toti debitorii. MODALITĂȚILE PLATII DATORI­ILOR ÎNAINTE DE NOEMBRIE 1918 Art. 5. — Pentru datoriile con­tractate înainte de 1 Noembrie 1918, plata lor se va face în modul în care va chibzui Oficiul Plăţilor Ex­Art. 6. — Pentru regularea plă­­tei acestor datorii se înfiinţează o comisiune care va fi desemnat în­totdeauna sub titlul Oficiul plăţi­lor externe particulare în monedă streină. Această comisiune se va compune dintr’un director sau de­legat al Băncei Naţionale, un de­legat al Ministerului de Finanţe şi preşedintele Camerei de Comerţ din Bucureşti sau un delegat al său. Sediul Oficiului va fi la Bu­cureşti, la Banca Naţională sau la Camera de Comerţ după posibili­tate. Atribuţiunile sale sunt: a) Să primească cererile tuturor debitorilor cari vor voi să benefi­cieze de dîspariţiunile prezentei legi şi să le aprecieze in spiritul convenţiunei încheiată cu credito­rii englezi, fără a se putea depăr­ta dela ea, în trăsăturile sale ge­nerale. FIXAREA ŞI DEPUNEREA GA­­RANŢIILOR. b) Să aprecieze garanţiile oferite şi să le fixeze natura în limitele prevăzute sub­ art. 2 şi următori şi să ordone depunerea lor la Banca Naţională sau la orice Bancă ac­ceptată de creditori dacă garanţia constă în titluri sau numerar. Tit­lurile se vor primi pe valoarea cursului bursei. Tot comisiunea va fixa şi termenul in care se va de­pune garanţia. El va cere avizul creditorului dacă consimte a se de­pune garanţia la o bancă care o­­feră dobânzi sau să cumpere tit­luri garantate de Stat, garanţia ne­putând rămâne fără fructificare. Dobânzile ce ea va produce se vor imputa în plăţile anuale. c) Să primească cauţiuni şi mai mici ca cele fixate, dacă creditorul va consimţi în scris la aceasta. d) Să dispună ca vărsămintele semestriale să se facă la Banca Naţională şi să ordone plata la fi­nele fiecărui an creditorilor. DECĂDERILE DIN BENEFICIILE LEGII e) Să constate neexecutarea obli­gațiunilor de plată ale debitorilor, să-i declare decăzuți din beneficii­le prezentei legi, să alcătuiască certificatul necesar în acest sens, pentru ca pe baza lui să declare că creditorul este reintrat în drep­turile sale. Oficiul însă va executa creanța pentru creditori. Ca adesiunea creditorului, Ofi­ciul se va adresa Justiției in nu­mele său, fără a­u nevoie de vre-o Art. 9. — Oficiul primind cereri­le, va întocmi pentru fiecare debi­tor un certificat în dublu exem­plar în care va indica cuantumul creanţei, garanţia ce urmează a se depune, termenele şi cuantumul ratelor semestriale de plată, pre­cum şi orice alte stipulaţiuni va avea de făcut. El va trimete apoi certificatul tribunalului de notariat al domi­ciliului debitorului spre omologare, după ce-l va fi notificat prin scri­soare recomandată creditorului și debitorului la domiciliul ce va fi indicat. Tribunalul primind certificatul, va aștepta 15 zile, după care va fa­ce omologarea fără altă verificare, dacă nu s’a ridicat nici o obiectiu­­ne, iar dacă debitorul sau credi­torul vor ridica vre-o obiecţiune, va examina fără chemarea pârti­lor, dacă s’au îndeplinit dispozi­­ţiunile legei de fată şi in caz când ar constata că s’au făcut greşeli sau omisiuni, va­ restitui Oficiului certificatele cu observaţiunile sale, iar Oficiul va fi dator să ţină sea­mă de îndreptările cerute de jude­ţenie cu omologarea tribunalului domiciliului pârâtului. Pentru fixarea modului de plată, Oficiul va putea admite şi suspen­darea plăţei pe un termen ce nu va fi mai lung de trei ani şi ase­­menea va putea rândui plăţile pe ani inegal, începând cu anuităţile mai mici şi apoi mărite, fără a pu­tea fixa un termen în total de plăţi, mai mic de 12 ani cuprin­zând şi suspendarea ce ar admite. Dobânzile ce va calcula la aceste plăţi, vor fi de 3 la sută anual. In nici un caz Oficiul nu va pu­tea fixa o anuitate mai mare a­­nuală pentru aceste plăţi, decât cele pentru datoriile de după răz­boi. Certificatul ce va libera Oficiul asupra acestui punct, va putea fi revizuit de tribunal în ce priveşte cuantumul garanţiei şi termenul suspendăm plăţii. Celelalte puncte le va fixa defi­­­­nitiv Oficiul in spiritul convenţiu­­­­nei cu creditorii englezi, procură din partea creditorului sau vre-o justificare a consimţă­mântului acestuia. CONTROLAREA OPERAŢIUNILOR DEBITORILOR. f) Va putea, oricând, după cere­rea creditorului, să cerceteze mo­dul cu­m debitorul işi administrea­ză bunurile şi-şi conduce afacerile, fără a se putea amesteca in aces­te afaceri. Pe baza cercetărilor făcute, dacă va constata că lucrează cu uşurin­ţă sau rea credinţă la micşorarea patrimoniului său in frauda credi­torilor, Oficiul va putea libera cer­tificat creditorului că debitorul este decăzut din beneficiul prezentei legi) va libera cauţiunea depusă, de va fi, creditorului, lăsând liber­tatea de a lua calea indicată de prezenta lege pentru executarea creanţei ce are şi a garanţiilor ipo­tecare sau de banca ce va fi obţi­nut.Actele asupra acestor puncte li­berate de Oficiu sunt definitive, şi instanţele judectoreşti nu le va putea reforma pe nici o cale, sin­gur Oficiul putând constata drep­­tul sau decăderea din beneficiile prezentei legi. Executarea se va face tot din O­­ficiu, după cererea creditorului. MAJORAREA ANUITĂȚILOR. g) Să analizeze dacă este local şi să aplice majorarea anuităţilor arătate sub art. 3 şi să fixeze noui­­le semestrialităţi de plată. h) Oficiul reprezintă pe creditori in toate actele judiciare. i) Oficiul va interveni prin adre­să către tribunalul respectiv spre a se lua inscripţia ipotecară de ga­ranţie ce va fi admis. Această in­­scripţiune este scutită de timbre şi taxe de înregistrare şi se va trata după regulele inscripţiilor ale Sta­tului. Art. 7. — Oficiul nu va pute lu­cra decât după cererea debitorului sau creditorului, niciodată însă din proprie iniţiativă. TERMENUL DE ADEZIUNE Art. 8. — Toţi cei ce vor să bene­ficieze de prezenta lege, vor trebui să facă cerere către Oficiu, cel mai târziu în termen de trei luni dela promulgarea legei sau dela exigi­bilitatea creanţei. Peste acest ter­men cererea nu se va lua în seamă decât cu consimţământul înscris al creditorului. _­­, câtor, refăcând certificatul după indicaţiunile tribunalului. Părţile vor putea depune scurte memorii. INTERVENŢIUNEA TRIBUNALU­LUI. Pentru datoriile, anteriore lui Noembrie 1918, tribunalul va apre­cia şi dacă garanţia fixată de O­­ficiu este suficientă faţă cu situa­ţia debitorului, modul său de a lu­cra, dacă este comerciant, dezvol­tarea comerciului său, după cum va vedea asemenea, faţă cu nor­mele de mai. sub, termenele de pla­tă sunt deci îndestulătoare sau prea lungi. Dacă tribunalul va diferi de opi­­niunea Oficiului acesta va reface certificatul după indicaţiunile tri­bunalului. Cerificatele astfel îndreptate se vor omologa. In contra intervenţiunei tribuna­lului nu este nici o cale de atac ca şi în contra omologărei. CONTESTAŢIILE Art. 10. — Oficiul nu va putea să se pronunţe decât asupra crean­ţelor care ar fi nediscutate sau in care nu s'ar discuta decât cuantu­mul sumei datorate dobânzile sau exigibilitatea. Dacă vor pune in discuţie validitatea sau existenţa creanţei însăşi, sau monedei în ca­re are a se plăti, Oficiul va sus­penda lucrarea sa până se vor pro­nunţa tribunalele ordinare. Certificatele omologate de tribu­nal au valoarea juridică a unui act de compromis şi el se va exe­cuta prin formula executorie pusă de tribunalul ce-l va fi omologat. Ele se vor executa ca orice act au­tentic şi după aceleaşi regule. EXECUTĂRILE. Art. 11. — Executările cerute conform prezentei legi, se vor face cu formele și în termenile legei de urmărire, dându-se când va fi lo­cul creanța în debitul administra­țiilor financiare spre executare. Oficiul se va chema la urmărire ca creditor. Executarea nu se va putea sus­penda decât conform legei de ur­mărire a Statului, depunându-se numai jumătate din creanța dato­rită. EXTINDERILE PREVEDERILOR . .. LEGII Art. 12. — Această lege se apli­că și la aranjamentele ce se vor fi făcut asupra creanţelor a căror sorginte se află ori în ce mod îna­inte de 1 Ianuar 1922, iar plăţile fă­cute după Ianuair 1923, se vor so­coti in primele rate semestriale fi­xate conform prezentei legi." . Ea se aplicft şi In cazul când a Intervenit o sentinţă judecătoreas­că definitivă sau o convenţie, sau o transacţie anterioară prezentei legi. O renunţare anticipată la be­neficiile ei este nulă. De asemenea legea de faţă se a­­plică şi garanţiilor ce se vor fi dat de debitori şi cari vor fi mai mari ca cele prevăzute în prezenta lege. Se vor plăti din ele primele rate exigibile până când garanţiile vor ajunge la, cuantumul fixat mai sus. REGULAMENTUL. Art. 13 şi cel din urmă. — Un re­gulament făcut de Oficiu, a­probat de Ministerul de Finanţe, va sta­bili modul de aplicaţiune, funcţio­narii, salariile şi taxele ce se vor percepe. Toate actele Oficiului sunt scuti­te de timbru. Atribuţiile oficiului plăţilor externe Procedura la Tribunal DATORIILE COMERCIANTILOR IN STRAINATATE . Textul integral al „proectului de lege pentru regularea plătii datoriilor parti­­culare stipulate în monedă străină de valută forte“ Cele două categorii de datorii : a) Anterioare datei de 1 Noembrie 1918 b) Contractate între 1 Noembrie 1918 și 1 Ianuarie 1922 ■ ■ n AMERICANII LA TRIEST Distrugerea Smirnei şi parali­zarea Constantinopolului au de efect desvoltarea porturilor prin care se vor scurge materialul de reconstrucţie al acestor două mari centre. Severele dispoziţiuni vamale şi interdicţiunea exportului mate­rialului prim de construcţie din porturile Danubiene şi, de pe coasta­ României, au procurat mari debuşeuri ţărilor medite­­rane. Astfel câteva societăţi Bancare americane au căzut de acord cu guvernul respectiv pentru ame­najarea căilor de transport spre a se putea face reexpediţia mai departe dându-se­ portului Triest rolul de punct de distribuţie pen­tru Levante şi Balcanii In acelaşi timp marea firma americană de tutun Gary To­bacco şi-a instalat un biurou la Triest. Desvoltarea atâta de rapidă a portului, Triest este privită cu oarecare gelozie nu numai de Veneţia şi Genova ci şi de în­treaga Italie. i .m Cereale pentru Românii din Ceho-Slovecia Consiliul de miniştri in şedin­ţa sa de la 16 Martie a. c., luând in deliberare referatul d-lui mi­nistru de finanţe şi de industrie cu No. 88.046, din 6 Martie col., a decis să autorize ambele minis­tere ca să lase libere la export fără nici o taxă de export sau comision, anumite cantităţi de cereale şi derivate destinate hra­nei populaţiilei româneşti din comunele: Apşa de sus, Apşa de mijloc, Biserica Albă şi Lunca, comune ce au fost alipite Statu­lui ceho­slovac prin ultima deli­mitare a frontierei româno-ceho­­slovacă. S’au acordat astfel comunelor de mai jos, următoarele canti­tăţi: Apşa de sus: 1 şi lum­. Ve­gon făină albă, 2 vagoane poru­mb, 1 vagon orz, 1 vag. ovăz, 1 vagon grău de primăvară; Apşa de mijloc: 2 jum. vag. fă­ină albă, 3 vag. porumb, 2 vag. orz, 2 vag. ovăz, 2 vag. grâu de primăvară; Biserica Albă: 2 jum. vag. fai­nă albă, 3 vag. făină albă, 3 vag. porumb, 2 vag. orz, 2 vag. ovăz, 2 vag. grâu de primăvară; Lunca: 1 jum. vag. făina albă 2 jum. vag. porumb, 2 vag. oviz 2 vag. grâu de primăvară. CRONICA NAVIGAŢIEI Noiui întreprinderi de transport Societatea de navigaţie olan­deză Helvyon care deservea linia Hamburg — Manchester a tre­buit să cedeze In urma disponi­bilului german de devize în stră­­nătate, serviciile sale de trans­port societăţei germane Bugsmn Roederal and Bergangs din Hamburg. Prin urmare Olanda care in­tenţiona ca după război să între­­ţie cursele acestei linii a tre­buit să cedeze exploatarea e­ sus zisei societăţi germane. APELE DUNĂRII Din cauza revărsării afluenţi­lor, apele Dunărei sunt în con­tinuă creştere. La bară la Suli­na se poate trece cu 19 picioare. SULINA Depozitele de cereale din şie­purile destinate’ exportului şi trimese pentru iernatic s’au ter­minat. Două cargoboturi încarcă ulti­mele resturi. Şlepurile goale ca şi elevatoa­­r­ele rămase în inactivitate vor fi retrase la Brăila. RELUAREA NAVIGAŢIEI Pontoanele S. H., s’au reinsta­lat în vecinie lor posturi şi va­sele N. F. R. au început cursele săptămânale pe linia Galaţi — Silistra. Linia Galaţi-Vftlcov şi Salina este deservită de două ori săp­tămânal de vasele N. F. R. Linia Brăila — Vftlcov este de­servită de trei ori de săptămâ­nă și de vasul Saligni al S. R. D. Nouile intinerarii vor­ fi stabi­lite cu începere dela 1 Aprilie. TOMA CIPRIAN ..............—u—■ ...» Petrolifere pentru Germania COTA-PARTE A POLONIEI Polonia a exportat în Germania 14.565 cisterne de produse­ petro­lifere , în ultimele 11 luni ale­­a­nului 1922, din care 2228 cu ben­zină, 3682 de păcură, 1509 ule­­i­uri ușoare, 1959 uleiuri grele, 527 parafină, 4528 produse semi­fabricate. Dintre statele exportatoare de produse petrolifere pe seama Germaniei, Polonia ocupă al doi­lea loc după Statele­ Unite. Un protest francez Contra extinderei aranjamentului plăți­­lor externe pentru creditorii francezi b­i........... Situațiunea generală a târgului român Revista lunară „Le Bulletin d’information“ a oficialul comer­cial francez în România, va pu­blica în No. 43 din 1 Aprilie ur­mătoarea caracterizare a târgului român: Trei evenimente caracterizează în domeniul economic luna, care s-a scurs. Anume, votul nouei legi fiscale, regularea devizelor şi primele rezultate obţinute în vederea plăţii datoriilor comerci­ale în străinătate. Aceste trei fapte sunt toate importante din cauza întinderei domeniului pe care le ating. LEGEA FISCALA Legea „pentru unificarea con­­tr­ibuţiunilor directe şi stabilirea impozitului asupra venitului“ ca­re intră în aplicare la 1 Aprilie 1923, prezintă avantajul foarte apreciabil de a unifica în tot re­gatul sistemele de percepţiune fiscală şi de a preciza situaţiu­­nea, care din acest punct de ve­dere, era încă foarte vagă. Trebue să aşteptăm încă un timp oarecare pentru a constata eficacitatea reglementării devi­zelor, intrată în vigoare abia la 1 Martie 1923. PLĂŢILE EXTERNE Măsura a treia este mult mai gravă In sine, ea ar putea d altfel da o lovitură sensibilă, profundă reputaţiunei ţării şi prin urmare valutei ei. Românii şi Englezii s’au înţe­les asupra proiectului unui acord, care, semnat la Londra, trebue să mai fie ratificat şi de parlamen­­tul român. Acest acord prevede în adevăr legiferarea anumitor măsuri stabilite la Londra şi mo­dificarea art. 44 al certului de comerţ, în vederea aplicării lor. In acest caz, regulamentul pre­văzut faţă de Englezi s-ar extinde de jure celorlalte creanţe străi­ne, fără deosebire de speţă pen­tru aceste creanţe, nici de situa­ţiune pentru deţinătorii lor. Creditorii francezi vor fi sur­­prinşi aflând că modalităţile cu totul necunoscute lor, ale unei convenţiuni vor fi extinse prin lege, pentru regularea creanţelor lor. Din anul 1918, ei au dat nume­roase dovezi de bună voinţa lor şi reinoirile scadenţelor pe care le-au acordat, au permis debitori­lor să justifice, în condiţiuni cu deosebire avantajoase, capitaluri pe cari le deţineau ieftin. Foarte adesea, în colaborare cu organele economice franceze, ei au accep­tat acorduri cari au ţinut soco­teală, în cea mai largă măsură posibilă, de deprecierea lenini, de care nu erau însă responsabili. Victime ale evoluţiunilor leu­lui, comercianţii francezi consta­tă că în ţări vecine, cu valute mai depreciate încă, chestiunea regularii creanţelor de după răz­boi nu s’a pus, din cauza unei prudenţe, mai mari a comerţu­lui local şi sunt surprinşi auzind invocându-se de Români prece­dente franceze care nu au existat şi cari nu pot exista, căci ele nu sunt în mentalitatea comercială a Franţei. Pentru armonioasa desvoltare a relaţiunilor economice franco­­române, creditorii francezi pă­strează speranţa că soluţiunea unei chestiuni in care se va re­cunoaşte că ei sunt primii inte­­resaţi nu va putea fi urmărită fără a ţine socoteală de intere­sele lor legitime. SITUAŢIA BĂNCILOR ŞI COS­TUL VIEŢII Situaţiunea băncilor este pre­cară, bani puţini, foarte scumpi şi bine ascunşi. Costul vieţii creşte de altfel foarte repede. Media numerilor indice care era la Bucureşti de 1649 la 20 Ianuarie 1922, era de 2292 la 20 Decembrie 1922, de 2466 la 20 Ianuarie 1923 şi de 2557 la 20 Februarie 1923, adică o creştere de 265 puncte în două luni şi de 908 puncte într’un an. In cursul unui an de zile, viaţa s’a scumpit la Bucureşti cu 55 la sută, atunci când valuta română, în această perioadă, n’a căzut de cât dela 9 la 8 centime franceze (scădere de circa 10 la sută). ____ . ai­ IMPORT—EXPORT La import ca şi la export pu­­­ţine schimbări, ni se semnalea­ză totuşi un export destul de intens de vite prin Constanţa, de prune uscate din Basarabia şi de vinuri din regiunea Iaşi. Exportul lemnului ni se anun­ţă ca fiind în scădere în Buco­vina. In ansamblu mişcările mărim­­ilor sunt mai slabe. Carnea în Capitală CONSFĂTUIREA DE LA PRI­MĂRIE La orele 6 d. a. la primăria Capi­talei a avut loc o consfătuire a mă­celarilor angrosişti ca d. T. Alexan­­­drescu, vice-preşedinte al comisiei interimare. Măcelarii angrosişti au cerut să li se îngădue ca vitele pe care le aduc în abator, să poată să le vândă la detail în hală pe preţul de 18 lei kgr. şi să nu fie obligaţi să le dea măcelarilor detailişti. In urma discuţiilor urmate, d. T. Alexandrescu a primit propunerea măcelarilor angrosişti, aşa că azi o parte din măcelarii angrosişti vor relua t­orea. M­âine joi se va găsi came în hala Ghica la compartimentele No. 31 şi 32 ale lui N. Cristescu, şi str. Elena Cuza No. 87, la compartimentul Na 74 din hala Ghica al lui Al. Libson şi compartimentele No. 97, 45, 46 şi 29 din hala Ghica. La compartimentele Na 35, 25 şi 14 din hala Obor, şi la comparti­mentele No. 1, 3, 40, 42 şi 43 din hala Griviţa. Tăerea viţelor se va continua poa­te, iar preţul cărnei de vacă la de­tail va fi de 18 lei kgr., şi publicul să nu plătească mai mult. D. T. Alexandrescu a convocat pe măcelarii engrosişti pentru ziua de 28 Martie la primărie, să fixeze pre­ţul cărnei pentru luna Aprilie. • * *­­* Consfătuirea s’a sfârșit la orele 8 seara. Contele Carmen grav bolnav Leafild, 20.­­ Aflând că soțul ei se găsește foarte serios bol­nav în Egipt, Contesa da Carnar­von a plecat ori după amiază cu un aeroplan special spre Egipt. Ea este însoţită de Dr. Harley Street specialist care va îngriji pe Lordul Carnarvon. Călătoria are Ioc pe o mașină tip Karti­­land cu trei locuri. Eri seara a ajuns în Paris, astăzi contesa Carnarvon își va continua sborul spre Roma ca să ajungă mâine în Egipt. Moartea lui Dimitrie Onciul Dimitrie Onciul, preşedintele Aca­demiei române şi director al Arhi­velor, a încetat din viaţă. Prin moartea lui, istoriografia ro­mână pierde un mare savant şi un profesor distins. Crahul băncii „Boemia” din Frage Fraga, 20. __ Cu privire la­­firea dată de presă asupra dificultăţilor financiare ale Băncii Boemia din Fraga faţă de străinătate, se comu­, nică oficios că în interesul credito­­rilor indigeni şi străini, precum şi în interesul Băncei însăşi, se va­­pro­ceda la o examinare minuţioasă a si­­tuatiunei Băncei, care examinare se crede că va fi terminată la sfârşitul lunii Aprilie. „Narodny Listy“ care vede in a­­cest act un moratoriu, informează că guvernul cu toate că a numit o comisiune de revizuire specială, re­fuză să acorde un ajutor financiar, direct, mărginindu-se să-şî dea con­cursul indirect la acţiunea de asa­nare a băncei. „Boemia"­ a suferit pierderi mai cu seamă în urma angajamentului său cu societatea de export „Kos­mos“ şi prin ultima tranzacţie făcută cu fabrica de porţelan „Epiag" din Carlovy-Vary, care s’a dovedit a fi foarte dezavantajoasă. „Banca Boemia“ există din De­cembrie 1909 cu un capital social de 30 milioane şi posedă 9 filiale, între altele una in Paris şi New-York. „Narodni Politika“ asigură că per­,­derile fiind acoperite de capitalul so­cial şi fondurile de rezervă, depozi­­tele pot rămâne intacte. Acţionarii au depun­eri trei milioane coroane în vederea rambursărei micilor de­­­pozite până la 500 coroane. /

Next