Argus, martie 1923 (Anul 14, nr. 2957-2983)
1923-03-22 / nr. 2975
< I MM Adesiunea comercianţilor din Manchester şi Bradford In legătură cu declaraţia făcută de ministrul Angliei la banchetul Camerei de comerţ britanice că tratativele cu creditorii din Manchester Bradford pentru consolidarea datoriilor comercianţilor români In Anglia continuă citim in Manchester Guardian. Commercial din 15 Martie curent că şi Camerele de comerţ din Manchester şi Bradford au căzut de acord aderând la convenţiunea Încheiată de comisiunea comercianţilor români cu Comitetul creditorilor din Londra. lid II II 297b abonamente in TARA It in strAinAtate lei I Un an 700 lei 6 luni 350 3 luni 200 lin an 500 6 luni 250 3 luni 150 99 99 99 99 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Directori : Chr. D. Staicovici $i S. Pauker INDUSTRIEI si FINANTE! Administrator : H. F. Valentin Iot 22 martie 1923 n\\\\ EXEMPLARUL 2 Lei în ţara 4 Lei în Străinătate IROURILE: BUCUREŞTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 Şi 23/69 . Chestiunea aranjării plăţilor comercianţilor în străinătate, a intrat, în sfârşit, într’o fază de limitaat . Proectid de lege, întocmit în acest scop de către d. Al. Oromoiu, guvernatorul Băncii Naţionale, a fost supus d-lui Vintiă Brătianu, ministru de finanţe şi acesta îl va depune pe biroul pmramentdui, probatăl chiar în cursul săptămănei acestea. Proectul întocmit a ţinut seama de toate propunerile ce s-au făcut, de către reprezentanţii marilor bănci din Capitală şi a fruntaşilor comerţului, în consfătuirile ţinute la Banca Naţională, consfătuiri ale căror deraieri le-am relatat, pe larg, la timp. După ce am publicat, în numărul nostru de ori, textul integral al acordului definitiv încheiat, în chestia plăţilor externe ale comercianților, cu creditorii englezi, suntem astăzi în măsuă ,a da, în extenso, proeetul de lege care stabilește normele achitării datoriilor în străinătate. r'""’ DATORIILE DINAINTE DE 1 IANUARIE 1922 Art. 1. — Se acordă termenele de plată din prezenta lege tuturor datoriilor de civile, fie comerciale contractate inainte de 1 Ianuarie 1922 şi plătibile în monedă streină de valută forte, dacă debitorii întrunesc condiţiunile şi vor îndeplini obligaţiunile din prezenta lege, şi cele ce se vor fixa de Justiţie şi Oficiul Plăţilor Externe. DATORIILE ANTERIOARE DATEI DE 1 NOEMBRIE 1918 Art. 2. — Toţi cei ale căror datorii sunt născute înainte de 1 Noembrie 1918 pentru a putea obţine termenele de plată din această lege, vor trebui să depună o garanţie ce se va fixa de Oficiul ce se înfiinţează prin prezenta lege şi care nu va putea fi mai mică decât valoarea monedei străine, după paritatea legală. Această garanţie se va depune în mâna creditorului. DATORIILE DINTRE NOEMBRIE 1918 ŞI IANUARIE 1922 Toţi cei ale căror datorii sunt născute după 1 Noembrie 1918 şi până la 1 Ianuarie 1922, vor trebui să depună o garanţie în lei, egală cu 30% din valoarea medie a monedei străine în cursul anului 1922. Această garanţie va putea consta în numerar, titluri de Stat, ipoteci, garanţii de bancă sau acţiuni ale societăţilor anonime apreciate de Oficiul plăţilor externe de care se vorbeşte mai jos. GARANŢIA Garanţia va trebui complectată ori de câte ori ce n’ar mai reprezenta valoarea admisă. Ea se va putea asemenea preschimba după aprecierea Oficiului. Garanţia va rămâne depusă până la plata integrală a datorii. Se va putea încasa însă din garanţie ratele exigibile atunci când din cauza plăţilor anuale garanţia ar fi mai mare decât suma din capital rălmos de amortizat. Această garanţie dacă va consta în numerar ,efecte, creanţe sau acţiuni, se va depune la Banca Naţională a României. TERMENUL: MINIMUM 12 ANI Art. 3.,— Termenul de piată acordat este de minimum 12 ani de la data prezentărei legi. El se acordă pentru orice datorie civilă sau comercială stipulată în monedă străine de valută forte, dacă debitorii vor depune garanția prevăzută de art. 2 de mai sus. EŞALONAREA PLATILOR Art. 1. — Pentru datoriile contractate după 1 Noembrie 1918 și până la 1 Ianuarie 1922 ,debitorii vor plăti în primii patru ani, șapte la sută anual din datoria ce vor fi având, adică 4% reprezentând dobânzile de 3% amortisment. Dacă însă cursul monedelor va fi după patru ani sub cel actual, atunci debitorul va plăti în al 5-lea an, un procent în plus peste cei 7% calculat în proporţiunea ameliorărei leului Această sporire se va face anual nărindu-se procentul de plată în proporţia în care media cursului leului în timpul anului precedent iVa fi fost mai favorabil ca cel indicat în prezenta lege. Oricare ar fi Insă ameliorarea cursului leului debitorul nu va aste fi forţat a plăti într’un termen mai scurt de 12 ani, oricare ar fi augmentarea cursului leului, debitorul nu va putea plăti mai puţin ca 7% pe an. Termenul de 12 ani minimum arătat în acest articol se calculează pentru datoriile cu scadenţa după promulgarea prezentei legi, tot dela data ei numai anuitatea însă se va mări de Oficiu în aşa fel încât în termenul minimum de 12 ani dela data legei, să aibă a plăti şi aceste creanţe aceleaşi sume ce vor fi plătit şi creanţele exigibile azi. Anuitățile se vor plăti în două egale rate semestriale pentru toate datoriile, iar data plăței acestor semestre va fi acelafic pentru toti debitorii. MODALITĂȚILE PLATII DATORIILOR ÎNAINTE DE NOEMBRIE 1918 Art. 5. — Pentru datoriile contractate înainte de 1 Noembrie 1918, plata lor se va face în modul în care va chibzui Oficiul Plăţilor ExArt. 6. — Pentru regularea plătei acestor datorii se înfiinţează o comisiune care va fi desemnat întotdeauna sub titlul Oficiul plăţilor externe particulare în monedă streină. Această comisiune se va compune dintr’un director sau delegat al Băncei Naţionale, un delegat al Ministerului de Finanţe şi preşedintele Camerei de Comerţ din Bucureşti sau un delegat al său. Sediul Oficiului va fi la Bucureşti, la Banca Naţională sau la Camera de Comerţ după posibilitate. Atribuţiunile sale sunt: a) Să primească cererile tuturor debitorilor cari vor voi să beneficieze de dîspariţiunile prezentei legi şi să le aprecieze in spiritul convenţiunei încheiată cu creditorii englezi, fără a se putea depărta dela ea, în trăsăturile sale generale. FIXAREA ŞI DEPUNEREA GARANŢIILOR. b) Să aprecieze garanţiile oferite şi să le fixeze natura în limitele prevăzute sub art. 2 şi următori şi să ordone depunerea lor la Banca Naţională sau la orice Bancă acceptată de creditori dacă garanţia constă în titluri sau numerar. Titlurile se vor primi pe valoarea cursului bursei. Tot comisiunea va fixa şi termenul in care se va depune garanţia. El va cere avizul creditorului dacă consimte a se depune garanţia la o bancă care oferă dobânzi sau să cumpere titluri garantate de Stat, garanţia neputând rămâne fără fructificare. Dobânzile ce ea va produce se vor imputa în plăţile anuale. c) Să primească cauţiuni şi mai mici ca cele fixate, dacă creditorul va consimţi în scris la aceasta. d) Să dispună ca vărsămintele semestriale să se facă la Banca Naţională şi să ordone plata la finele fiecărui an creditorilor. DECĂDERILE DIN BENEFICIILE LEGII e) Să constate neexecutarea obligațiunilor de plată ale debitorilor, să-i declare decăzuți din beneficiile prezentei legi, să alcătuiască certificatul necesar în acest sens, pentru ca pe baza lui să declare că creditorul este reintrat în drepturile sale. Oficiul însă va executa creanța pentru creditori. Ca adesiunea creditorului, Oficiul se va adresa Justiției in numele său, fără au nevoie de vre-o Art. 9. — Oficiul primind cererile, va întocmi pentru fiecare debitor un certificat în dublu exemplar în care va indica cuantumul creanţei, garanţia ce urmează a se depune, termenele şi cuantumul ratelor semestriale de plată, precum şi orice alte stipulaţiuni va avea de făcut. El va trimete apoi certificatul tribunalului de notariat al domiciliului debitorului spre omologare, după ce-l va fi notificat prin scrisoare recomandată creditorului și debitorului la domiciliul ce va fi indicat. Tribunalul primind certificatul, va aștepta 15 zile, după care va face omologarea fără altă verificare, dacă nu s’a ridicat nici o obiectiune, iar dacă debitorul sau creditorul vor ridica vre-o obiecţiune, va examina fără chemarea pârtilor, dacă s’au îndeplinit dispoziţiunile legei de fată şi in caz când ar constata că s’au făcut greşeli sau omisiuni, va restitui Oficiului certificatele cu observaţiunile sale, iar Oficiul va fi dator să ţină seamă de îndreptările cerute de judeţenie cu omologarea tribunalului domiciliului pârâtului. Pentru fixarea modului de plată, Oficiul va putea admite şi suspendarea plăţei pe un termen ce nu va fi mai lung de trei ani şi asemenea va putea rândui plăţile pe ani inegal, începând cu anuităţile mai mici şi apoi mărite, fără a putea fixa un termen în total de plăţi, mai mic de 12 ani cuprinzând şi suspendarea ce ar admite. Dobânzile ce va calcula la aceste plăţi, vor fi de 3 la sută anual. In nici un caz Oficiul nu va putea fixa o anuitate mai mare anuală pentru aceste plăţi, decât cele pentru datoriile de după război. Certificatul ce va libera Oficiul asupra acestui punct, va putea fi revizuit de tribunal în ce priveşte cuantumul garanţiei şi termenul suspendăm plăţii. Celelalte puncte le va fixa definitiv Oficiul in spiritul convenţiunei cu creditorii englezi, procură din partea creditorului sau vre-o justificare a consimţământului acestuia. CONTROLAREA OPERAŢIUNILOR DEBITORILOR. f) Va putea, oricând, după cererea creditorului, să cerceteze modul cum debitorul işi administrează bunurile şi-şi conduce afacerile, fără a se putea amesteca in aceste afaceri. Pe baza cercetărilor făcute, dacă va constata că lucrează cu uşurinţă sau rea credinţă la micşorarea patrimoniului său in frauda creditorilor, Oficiul va putea libera certificat creditorului că debitorul este decăzut din beneficiul prezentei legi) va libera cauţiunea depusă, de va fi, creditorului, lăsând libertatea de a lua calea indicată de prezenta lege pentru executarea creanţei ce are şi a garanţiilor ipotecare sau de banca ce va fi obţinut.Actele asupra acestor puncte liberate de Oficiu sunt definitive, şi instanţele judectoreşti nu le va putea reforma pe nici o cale, singur Oficiul putând constata dreptul sau decăderea din beneficiile prezentei legi. Executarea se va face tot din Oficiu, după cererea creditorului. MAJORAREA ANUITĂȚILOR. g) Să analizeze dacă este local şi să aplice majorarea anuităţilor arătate sub art. 3 şi să fixeze nouile semestrialităţi de plată. h) Oficiul reprezintă pe creditori in toate actele judiciare. i) Oficiul va interveni prin adresă către tribunalul respectiv spre a se lua inscripţia ipotecară de garanţie ce va fi admis. Această inscripţiune este scutită de timbre şi taxe de înregistrare şi se va trata după regulele inscripţiilor ale Statului. Art. 7. — Oficiul nu va pute lucra decât după cererea debitorului sau creditorului, niciodată însă din proprie iniţiativă. TERMENUL DE ADEZIUNE Art. 8. — Toţi cei ce vor să beneficieze de prezenta lege, vor trebui să facă cerere către Oficiu, cel mai târziu în termen de trei luni dela promulgarea legei sau dela exigibilitatea creanţei. Peste acest termen cererea nu se va lua în seamă decât cu consimţământul înscris al creditorului. _, câtor, refăcând certificatul după indicaţiunile tribunalului. Părţile vor putea depune scurte memorii. INTERVENŢIUNEA TRIBUNALULUI. Pentru datoriile, anteriore lui Noembrie 1918, tribunalul va aprecia şi dacă garanţia fixată de Oficiu este suficientă faţă cu situaţia debitorului, modul său de a lucra, dacă este comerciant, dezvoltarea comerciului său, după cum va vedea asemenea, faţă cu normele de mai. sub, termenele de plată sunt deci îndestulătoare sau prea lungi. Dacă tribunalul va diferi de opiniunea Oficiului acesta va reface certificatul după indicaţiunile tribunalului. Cerificatele astfel îndreptate se vor omologa. In contra intervenţiunei tribunalului nu este nici o cale de atac ca şi în contra omologărei. CONTESTAŢIILE Art. 10. — Oficiul nu va putea să se pronunţe decât asupra creanţelor care ar fi nediscutate sau in care nu s'ar discuta decât cuantumul sumei datorate dobânzile sau exigibilitatea. Dacă vor pune in discuţie validitatea sau existenţa creanţei însăşi, sau monedei în care are a se plăti, Oficiul va suspenda lucrarea sa până se vor pronunţa tribunalele ordinare. Certificatele omologate de tribunal au valoarea juridică a unui act de compromis şi el se va executa prin formula executorie pusă de tribunalul ce-l va fi omologat. Ele se vor executa ca orice act autentic şi după aceleaşi regule. EXECUTĂRILE. Art. 11. — Executările cerute conform prezentei legi, se vor face cu formele și în termenile legei de urmărire, dându-se când va fi locul creanța în debitul administrațiilor financiare spre executare. Oficiul se va chema la urmărire ca creditor. Executarea nu se va putea suspenda decât conform legei de urmărire a Statului, depunându-se numai jumătate din creanța datorită. EXTINDERILE PREVEDERILOR . .. LEGII Art. 12. — Această lege se aplică și la aranjamentele ce se vor fi făcut asupra creanţelor a căror sorginte se află ori în ce mod înainte de 1 Ianuar 1922, iar plăţile făcute după Ianuair 1923, se vor socoti in primele rate semestriale fixate conform prezentei legi." . Ea se aplicft şi In cazul când a Intervenit o sentinţă judecătorească definitivă sau o convenţie, sau o transacţie anterioară prezentei legi. O renunţare anticipată la beneficiile ei este nulă. De asemenea legea de faţă se aplică şi garanţiilor ce se vor fi dat de debitori şi cari vor fi mai mari ca cele prevăzute în prezenta lege. Se vor plăti din ele primele rate exigibile până când garanţiile vor ajunge la, cuantumul fixat mai sus. REGULAMENTUL. Art. 13 şi cel din urmă. — Un regulament făcut de Oficiu, aprobat de Ministerul de Finanţe, va stabili modul de aplicaţiune, funcţionarii, salariile şi taxele ce se vor percepe. Toate actele Oficiului sunt scutite de timbru. Atribuţiile oficiului plăţilor externe Procedura la Tribunal DATORIILE COMERCIANTILOR IN STRAINATATE . Textul integral al „proectului de lege pentru regularea plătii datoriilor particulare stipulate în monedă străină de valută forte“ Cele două categorii de datorii : a) Anterioare datei de 1 Noembrie 1918 b) Contractate între 1 Noembrie 1918 și 1 Ianuarie 1922 ■ ■ n AMERICANII LA TRIEST Distrugerea Smirnei şi paralizarea Constantinopolului au de efect desvoltarea porturilor prin care se vor scurge materialul de reconstrucţie al acestor două mari centre. Severele dispoziţiuni vamale şi interdicţiunea exportului materialului prim de construcţie din porturile Danubiene şi, de pe coasta României, au procurat mari debuşeuri ţărilor mediterane. Astfel câteva societăţi Bancare americane au căzut de acord cu guvernul respectiv pentru amenajarea căilor de transport spre a se putea face reexpediţia mai departe dându-se portului Triest rolul de punct de distribuţie pentru Levante şi Balcanii In acelaşi timp marea firma americană de tutun Gary Tobacco şi-a instalat un biurou la Triest. Desvoltarea atâta de rapidă a portului, Triest este privită cu oarecare gelozie nu numai de Veneţia şi Genova ci şi de întreaga Italie. i .m Cereale pentru Românii din Ceho-Slovecia Consiliul de miniştri in şedinţa sa de la 16 Martie a. c., luând in deliberare referatul d-lui ministru de finanţe şi de industrie cu No. 88.046, din 6 Martie col., a decis să autorize ambele ministere ca să lase libere la export fără nici o taxă de export sau comision, anumite cantităţi de cereale şi derivate destinate hranei populaţiilei româneşti din comunele: Apşa de sus, Apşa de mijloc, Biserica Albă şi Lunca, comune ce au fost alipite Statului cehoslovac prin ultima delimitare a frontierei româno-cehoslovacă. S’au acordat astfel comunelor de mai jos, următoarele cantităţi: Apşa de sus: 1 şi lum. Vegon făină albă, 2 vagoane porumb, 1 vagon orz, 1 vag. ovăz, 1 vagon grău de primăvară; Apşa de mijloc: 2 jum. vag. făină albă, 3 vag. porumb, 2 vag. orz, 2 vag. ovăz, 2 vag. grâu de primăvară; Biserica Albă: 2 jum. vag. faină albă, 3 vag. făină albă, 3 vag. porumb, 2 vag. orz, 2 vag. ovăz, 2 vag. grâu de primăvară; Lunca: 1 jum. vag. făina albă 2 jum. vag. porumb, 2 vag. oviz 2 vag. grâu de primăvară. CRONICA NAVIGAŢIEI Noiui întreprinderi de transport Societatea de navigaţie olandeză Helvyon care deservea linia Hamburg — Manchester a trebuit să cedeze In urma disponibilului german de devize în strănătate, serviciile sale de transport societăţei germane Bugsmn Roederal and Bergangs din Hamburg. Prin urmare Olanda care intenţiona ca după război să întreţie cursele acestei linii a trebuit să cedeze exploatarea e sus zisei societăţi germane. APELE DUNĂRII Din cauza revărsării afluenţilor, apele Dunărei sunt în continuă creştere. La bară la Sulina se poate trece cu 19 picioare. SULINA Depozitele de cereale din şiepurile destinate’ exportului şi trimese pentru iernatic s’au terminat. Două cargoboturi încarcă ultimele resturi. Şlepurile goale ca şi elevatoarele rămase în inactivitate vor fi retrase la Brăila. RELUAREA NAVIGAŢIEI Pontoanele S. H., s’au reinstalat în vecinie lor posturi şi vasele N. F. R. au început cursele săptămânale pe linia Galaţi — Silistra. Linia Galaţi-Vftlcov şi Salina este deservită de două ori săptămânal de vasele N. F. R. Linia Brăila — Vftlcov este deservită de trei ori de săptămână și de vasul Saligni al S. R. D. Nouile intinerarii vor fi stabilite cu începere dela 1 Aprilie. TOMA CIPRIAN ..............—u—■ ...» Petrolifere pentru Germania COTA-PARTE A POLONIEI Polonia a exportat în Germania 14.565 cisterne de produse petrolifere , în ultimele 11 luni aleanului 1922, din care 2228 cu benzină, 3682 de păcură, 1509 uleiuri ușoare, 1959 uleiuri grele, 527 parafină, 4528 produse semifabricate. Dintre statele exportatoare de produse petrolifere pe seama Germaniei, Polonia ocupă al doilea loc după Statele Unite. Un protest francez Contra extinderei aranjamentului plăților externe pentru creditorii francezi bi........... Situațiunea generală a târgului român Revista lunară „Le Bulletin d’information“ a oficialul comercial francez în România, va publica în No. 43 din 1 Aprilie următoarea caracterizare a târgului român: Trei evenimente caracterizează în domeniul economic luna, care s-a scurs. Anume, votul nouei legi fiscale, regularea devizelor şi primele rezultate obţinute în vederea plăţii datoriilor comerciale în străinătate. Aceste trei fapte sunt toate importante din cauza întinderei domeniului pe care le ating. LEGEA FISCALA Legea „pentru unificarea contribuţiunilor directe şi stabilirea impozitului asupra venitului“ care intră în aplicare la 1 Aprilie 1923, prezintă avantajul foarte apreciabil de a unifica în tot regatul sistemele de percepţiune fiscală şi de a preciza situaţiunea, care din acest punct de vedere, era încă foarte vagă. Trebue să aşteptăm încă un timp oarecare pentru a constata eficacitatea reglementării devizelor, intrată în vigoare abia la 1 Martie 1923. PLĂŢILE EXTERNE Măsura a treia este mult mai gravă In sine, ea ar putea d altfel da o lovitură sensibilă, profundă reputaţiunei ţării şi prin urmare valutei ei. Românii şi Englezii s’au înţeles asupra proiectului unui acord, care, semnat la Londra, trebue să mai fie ratificat şi de parlamentul român. Acest acord prevede în adevăr legiferarea anumitor măsuri stabilite la Londra şi modificarea art. 44 al certului de comerţ, în vederea aplicării lor. In acest caz, regulamentul prevăzut faţă de Englezi s-ar extinde de jure celorlalte creanţe străine, fără deosebire de speţă pentru aceste creanţe, nici de situaţiune pentru deţinătorii lor. Creditorii francezi vor fi surprinşi aflând că modalităţile cu totul necunoscute lor, ale unei convenţiuni vor fi extinse prin lege, pentru regularea creanţelor lor. Din anul 1918, ei au dat numeroase dovezi de bună voinţa lor şi reinoirile scadenţelor pe care le-au acordat, au permis debitorilor să justifice, în condiţiuni cu deosebire avantajoase, capitaluri pe cari le deţineau ieftin. Foarte adesea, în colaborare cu organele economice franceze, ei au acceptat acorduri cari au ţinut socoteală, în cea mai largă măsură posibilă, de deprecierea lenini, de care nu erau însă responsabili. Victime ale evoluţiunilor leului, comercianţii francezi constată că în ţări vecine, cu valute mai depreciate încă, chestiunea regularii creanţelor de după război nu s’a pus, din cauza unei prudenţe, mai mari a comerţului local şi sunt surprinşi auzind invocându-se de Români precedente franceze care nu au existat şi cari nu pot exista, căci ele nu sunt în mentalitatea comercială a Franţei. Pentru armonioasa desvoltare a relaţiunilor economice francoromâne, creditorii francezi păstrează speranţa că soluţiunea unei chestiuni in care se va recunoaşte că ei sunt primii interesaţi nu va putea fi urmărită fără a ţine socoteală de interesele lor legitime. SITUAŢIA BĂNCILOR ŞI COSTUL VIEŢII Situaţiunea băncilor este precară, bani puţini, foarte scumpi şi bine ascunşi. Costul vieţii creşte de altfel foarte repede. Media numerilor indice care era la Bucureşti de 1649 la 20 Ianuarie 1922, era de 2292 la 20 Decembrie 1922, de 2466 la 20 Ianuarie 1923 şi de 2557 la 20 Februarie 1923, adică o creştere de 265 puncte în două luni şi de 908 puncte într’un an. In cursul unui an de zile, viaţa s’a scumpit la Bucureşti cu 55 la sută, atunci când valuta română, în această perioadă, n’a căzut de cât dela 9 la 8 centime franceze (scădere de circa 10 la sută). ____ . ai IMPORT—EXPORT La import ca şi la export puţine schimbări, ni se semnalează totuşi un export destul de intens de vite prin Constanţa, de prune uscate din Basarabia şi de vinuri din regiunea Iaşi. Exportul lemnului ni se anunţă ca fiind în scădere în Bucovina. In ansamblu mişcările mărimilor sunt mai slabe. Carnea în Capitală CONSFĂTUIREA DE LA PRIMĂRIE La orele 6 d. a. la primăria Capitalei a avut loc o consfătuire a măcelarilor angrosişti ca d. T. Alexandrescu, vice-preşedinte al comisiei interimare. Măcelarii angrosişti au cerut să li se îngădue ca vitele pe care le aduc în abator, să poată să le vândă la detail în hală pe preţul de 18 lei kgr. şi să nu fie obligaţi să le dea măcelarilor detailişti. In urma discuţiilor urmate, d. T. Alexandrescu a primit propunerea măcelarilor angrosişti, aşa că azi o parte din măcelarii angrosişti vor relua torea. Mâine joi se va găsi came în hala Ghica la compartimentele No. 31 şi 32 ale lui N. Cristescu, şi str. Elena Cuza No. 87, la compartimentul Na 74 din hala Ghica al lui Al. Libson şi compartimentele No. 97, 45, 46 şi 29 din hala Ghica. La compartimentele Na 35, 25 şi 14 din hala Obor, şi la compartimentele No. 1, 3, 40, 42 şi 43 din hala Griviţa. Tăerea viţelor se va continua poate, iar preţul cărnei de vacă la detail va fi de 18 lei kgr., şi publicul să nu plătească mai mult. D. T. Alexandrescu a convocat pe măcelarii engrosişti pentru ziua de 28 Martie la primărie, să fixeze preţul cărnei pentru luna Aprilie. • * ** Consfătuirea s’a sfârșit la orele 8 seara. Contele Carmen grav bolnav Leafild, 20. Aflând că soțul ei se găsește foarte serios bolnav în Egipt, Contesa da Carnarvon a plecat ori după amiază cu un aeroplan special spre Egipt. Ea este însoţită de Dr. Harley Street specialist care va îngriji pe Lordul Carnarvon. Călătoria are Ioc pe o mașină tip Kartiland cu trei locuri. Eri seara a ajuns în Paris, astăzi contesa Carnarvon își va continua sborul spre Roma ca să ajungă mâine în Egipt. Moartea lui Dimitrie Onciul Dimitrie Onciul, preşedintele Academiei române şi director al Arhivelor, a încetat din viaţă. Prin moartea lui, istoriografia română pierde un mare savant şi un profesor distins. Crahul băncii „Boemia” din Frage Fraga, 20. __ Cu privire lafirea dată de presă asupra dificultăţilor financiare ale Băncii Boemia din Fraga faţă de străinătate, se comu, nică oficios că în interesul creditorilor indigeni şi străini, precum şi în interesul Băncei însăşi, se vaproceda la o examinare minuţioasă a situatiunei Băncei, care examinare se crede că va fi terminată la sfârşitul lunii Aprilie. „Narodny Listy“ care vede in acest act un moratoriu, informează că guvernul cu toate că a numit o comisiune de revizuire specială, refuză să acorde un ajutor financiar, direct, mărginindu-se să-şî dea concursul indirect la acţiunea de asanare a băncei. „Boemia" a suferit pierderi mai cu seamă în urma angajamentului său cu societatea de export „Kosmos“ şi prin ultima tranzacţie făcută cu fabrica de porţelan „Epiag" din Carlovy-Vary, care s’a dovedit a fi foarte dezavantajoasă. „Banca Boemia“ există din Decembrie 1909 cu un capital social de 30 milioane şi posedă 9 filiale, între altele una in Paris şi New-York. „Narodni Politika“ asigură că per,derile fiind acoperite de capitalul social şi fondurile de rezervă, depozitele pot rămâne intacte. Acţionarii au depuneri trei milioane coroane în vederea rambursărei micilor depozite până la 500 coroane. /