Argus, aprilie 1923 (Anul 14, nr. 2984-3006)

1923-04-01 / nr. 2984

REGIMUL CHIRIILOR O analiză a noului proect de­ lege a chiriilor Noul proiect de lege care regu­lează raporturile dintre proprietari şi chiriaşi are multe lacune. Ter­menul de doi ani pentru cât de a­­©ordă această prelungire este prea scurt, şi are ca urmare că creiază o Stare de nesiguranţă şi provizorat dăunătoare pentru ambele părți. Dar să trecem la analiza dispo­­zițiunilor proectului de lege. Chiar de la început observăm că art. 1 par. 1 pune ca principiu că toate contractele de închiriere se prelungesc pe încă doi ani, spre deosebire de vechea leg­e care vor­bea numai de contractele de închi­riere de clădiri. Deci după noua le­ge și contractele de închiriere de locuri virane, etc., se prelungesc și ele pe doi ani. Un lucru însă nu ne spune legiuitorul și anume ce chi­rie se va plăti pentru aceste locuri virane. De trei sau de­ci­­ ori chi­ria de la 1916 ? Cu un spor pentru locuințe, care va fi chiria din 1916 întreită, face impresia că la chiria actuală care, conform vechei legi, este de îndoi­­atul chiriei din 1916, se va mai adău­ga încă un spor egal cu de trei ori chiria dela 1916. Deci în total noua chirie va fi de cinci ori chiria dela 1916, ceeace este excesiv. Cu atât mai mult cu cât acest spor se apli­că numai la locuinţe pe când pen­tru prăvălii chiria­­rămâne aceea, adică de 3 sau 5 ori chiria de la­­ 1916. Şi atunci ajungem la o ade-­­vârâtă anomalie. De aceea acest ar­ticol trebue modificat în sensul că chiria totală va fi de trei ori cea de la 1916, iar nu sporul. SUBINCHIRIERILE In schimb principiul că proprie­tarul are drept la o parte din pro­dusul subînchirierilor este echita­bil şi uman. Găsesc însă că ar fi tris­­it lăsată la aprecierea justi­ţiei împărţeala dintre proprietar şi chiriaş, întâi pentru că imobilul va­­riază de la cameră la cameră şi pentru că el dă în mare parte va­loarea locativă a camerei; şi al doi­lea pentru că de multe ori pe lân­’ gă cameră chiriaşul mai dă şi ser­viciu sau chiar pensiune şi în acest caz cum vei face împărţeală? Dacă­­chiriaşul va trebui să dea proprie­tarului jumătate din preţul total al subchirierei, vor fi cazuri când chi­riaşul, pe lângă că n’ar mai încasa nimic ,va mai da şi din pungă. LOCUINŢELE COMERCIANŢILOR, ETC. La par. 3 vedem că se acordă pre­­lungire numai de un an contrar ce­­lor de închiriere privitoare la o categorie de locuinţe, —­nota,şi bine e vorba de locuinţe şi nu de pră­vălii, birouri, ateliere, localuri de fabrică, etc., căci acest articol este o excepţie la principiul general pus de leguitor prin art. 1 par. 1 în care vorbeşte de toate contractele de în­chiriere şi deci de strică interpreta­re. Şi atunci mă întreb de ce pro­prietarul prăvăliei în care îşi­ exer­cită chiriaşul profesiunea sa de , comerciant să fie mai puţin avanta­­jat decât proprietarul locuinţei a­­cestuia din urm­ă când, din contra, ar fi trebuit tocmai ca pentru pră­vălii să se plătească chirii mai mari căci graţie prăvăliei comer­ciantul îşî poate exercita profesiu­nea şi încasa beneficiile. Această dispoziţie este şi ilogică şi nedreap­­pentru că ea se aplică numaî la număr restrâns de chiriaşi şi s­­ume : industriaşi, fabricanţi, ban­­neri, comercianţi şi celor ce ţin case de comision (nu Înţeleg de ce ’a creiau o categorie specială din că­re ţin case de comision când te ştiui că şi eî sunt comercianţi şi oricare care face afaceri de tm­erţ) şi apoi această enumerare limitati­vă şi nu demonstrativă. Sar putea deci susţine că nu se aplică decât comercianţilor întru­cât ei singuri sunt proprietari ex­clusivi al întreprinderei şi nu co­manditarilor din societăţile în co­mandită simplă cooperativelor etc., în care caz legea ar fi precizat cum preciza şi vechea lege. Dar ea mai e şi inechitabilă căci loveşte în toţi Comercianţii fără să ţie seamă de­­natura comerţului şi de resursele ce­­ le procură acest comerţ şi va pro­duce şi o scumpire a vieţei căcî ieste ştiut că în cele din urmă tot consumatorul va plăti surplusul de Chirie luat de la comerciant Legea mai adaogă că în caz de neînţelegere justiiţia va hottărî quan­tumul chiriei după valoarea locati­­­vă a imobilului şi situaţia materia­lă a chiriaşului. Sunt de părere să se maî adaoge ca element de apre­ciere şi natura comerţului, căcî Când exerciţi un comerţ cu articole tre lux, nu trebue să fiî atât de pro­tejat ca atunci când exerciţi un co­merţ cu articole de prima necesi­tate, DOUA LOCUINŢE sensul că venitul net nu trebuie să fie produs numai de capitalul imo­biliar sau mobiliar, acţiuni sau cre­anţe, şlepuri, vapoare sau exploata­­ţiuni petrolifere (căci această enume­rare este limitativă, acest paragraf fiind o excepție și deci din stricta interpretare). Intr’adevăr, de ce cel ce are venit net de 250.000 lei din exploatare de petrol să, fie mai rău văzut de legiui­tor de cât cel ce are acelaș venit, dar dintr’o exploatare indirectă a unui cabaret, etc. Din contră cred că mai necesar e pentru tară proteja­rea acelora decât a celorlalte catego­­rii şi apoi vor fi mulţi cari vor pre­fera să vândă acţiunile numai ca ve­nitul lor net să nu ajungă la 250.000 lei anual şi atunci loveşti indirect în societăţile anonime care şi aşa o duc destul de rău cu criza actuală de numerar. De aceea cred că oricine are 250 mii lei venit net după ce se scad cheltuelile de întreţinere personale şi ale familiiei, să fie obligat să, plătea­scă o chirie în raport cu situaţia lui materială. Din redactarea art. 7 se poate spu­ne prin a contraria că aceste dispo­ziţii nu se aplică funcţionarilor din întreprinderile particulare, ceeace este o­ anomalie, căcî intr’un caz şi într’altul locuinţa este un accesoriu al lefei, şi deci odată cu pierderea funcţiei ce o ocupă e natural să pierzi şi dreptul la accesoriu a­­dică, la locuinţă. HOTELURI ŞI CASE DE PEN­SIUNI Paragr. 9 asimilează­ cu hotelurile casele de pensiuni, nu ne spune însă dacă în cele 10 camere de locuit se numără și camerele pe care le ocupă efectiv exploatatorul acestoi­ pensi­uni, sau se numără numai cele în­chiriate pensionarilor. RECURSURI Par. 12 prevede că nedepunerea înăuntrul termenului de recurs a motivelor de casare, va atrage res­pingerea recursurilor. In practică este imposibil ca în 15 zile să poţi depune aceste motive când ştiut este că nici o hotărâre nu se redactează în aşa de scurtă vre­me după pronunţare (15 zile) şi nu poţi, face motive până ce n’au studiat considerentele, deci menținerea ace­stei dispoziţiuni, aşa cum este­­re­dactată, înseamnă anihilarea însăși a acestui drept de recurs. Ultimul paragraf suprimă prima parte a art. 3 din vechea lege care prevede amenzi pentru cei ce vor­ specula, vor da sau primi mai mult decât chiria prevăzută de lege sau pentru acei care nu se vor muta ei înşişi în imobilul evacuat, în caz că sunt obligaţi la acest lucru de le­ge. . Sunt de parera că acest paragraf trebuie în totul menţinut, el fiind de o utilitate nediscutabilă azi când speculanţii se găsesc în toate părţile şi în toate domeniile şi când avem o lege a speculei. De ce diferenţa în­tre speculanţii de alimente şi cei de case, când locuinţa este tot atât de imispensabilă ca şi alimentele. Iată pentru ce acest paragraf trebuie menţinut şi în noua lege. MIHAIL KIROVICI Doctor în drept, Avocat­ ­a camerelor mobilate Proeetul de lege al prelungirii chiriilor va avea ca urmări o scum­­pete şi mai mare a vieţii, în­deo­sebi pentru funcţionarii de toate ca­tegoriile, cât­­şi o mare criză de ca­mere mobilate. Cea mai mare parte dintre func­ţionari, mai ales în Capitală, locu­­esc în camere mobilate. Suprimarea al 7 de sub art. 1 din vechea lege şi introducerea § 2 de mic art. 1 al noului­ proect de lege, loveşte, îndeosebi, in clasa cea mai nevoiaşă a funcţionarilor publici. Sunt două categorii de subînchi­­riatori: M) Acei cu venituri insuficiente şi cu familia grea, cari, forţaţi de scum­pcica crescândă a vieţii, se re­strâng în locuinţă şi închiriază mo­bilat odăile devenite libere. , * 2) Acei cari nu au­ alt venit dedar chiria dela odăi mobilate, cea mai mare parte, şi cu membri în fami­lie pe cari­ trebue să-i întreţină. Iau, ca exemplu, un chiriaş din categoria, a doua cel mai alb nehiritat de rigorile legei. X, femee singură, fără bărbat şi cu o mamă bătrână pe care o întreţine are o casă închiriată dinaintea răz­boiului cu 2300 lei anual După noua lege, trebue să plătea­scă de trei ori chiria din 49­6, adică suma da 7500 plus fațada, gumoiul, apa, care se­ ridica la cel puțin 400 Ici anual­ Arc palm, locatari în odăi mobi­late, închiriate cp. 1000 Ici lunar, tr­­t­ică 48.000 anual Conform dispoziţiunilor art. 1 al 2 al noului proect de lege, venitul de 48.000 Ici urmează să fie astfel dis­tribuit : Ce se cuvine proprietarului anual: Chiria casei 7500 Apă, gunoi, fațadă 400 Vt din chiria locatarilor 24 000 Venit nett 31.900 Ce rămâne chiriaşului anual : Rest din venit lei 16.900 din care se scade Servitoarea a 300 pe lună 3.600 Venit nett pe an 13.300 Proprietarul va primi 39.000 anual iar cn­iriaşului îi va rămâne suma, de 13.300, sau 1­00 lei lunar, pentru munca depusă, uzatul mobilei, pen­tru existenţa sa şi a familiei. Ca să scape de această situaţie tragică, principalul chiriaş fi are de­cât o singură cale pentru a-şi putea asigura, existenţa, aceea a dublării sau triplării chiriei odăilor mobilate. Presupun că locatarii din cele pa­tm odăi mobilate sunt funcţionari publici. Situaţia care se crează astfel funcţionarilor publici prin noul pro­ect de lege al chiriilor este din cele mai critice fiindcă riscă să rămână fără adăpost sau să plătească o chi­rie peste mijloacele sale de câştig.­­ paragraful următor scurtează prelungirea contractului numai la şase luni în cazu­l când comerciantul din cauza afacerilor sau întreprinde­rii, are încă o locuinţă (cred că e vorba de încă un birou sau o sucur­sală) căci care poate fi afacerea care să atragă pentru comerciant nece­sitatea ca să aibă în acelaş oraş două locuinţe? Sau dacă nu e vorba de acelaş oraş, atunci leguitorul are­­datoria să ne-o spuie pentru a lă­­nsure echivocurile. Cât priveşte prelungirea de şase luni acordată străinilor stabiliţi în ţară după August 1914, ea este bine­venită, ţinând seama de criza de lo­cuinţe prin care trecem. EVACUĂRI Paragraful 5 modifică vechiul art. 2 in sensul că trebuie­ să fii proprie­tarul unui singur imobil ( şi deci nu mai multe) pe când vechea lege nu precizează de e­imul sau mai multe imobile, şi că poţi deveni pro­prietar până la promulgarea legei, pe când vechea lege prevede numai până la depunerea proiectului în Senat. De ce acest avantagiu acor­dat îmbogăţiţilor de război, care vor putea în toată siguranţa cum­păra imobile până la promulgarea legei, căci vor putea da eventual a­­fară pe nenorociţii de chiriaşi. SALARIILE FUNCŢIONARILOR PARTICULARI Excepţile prevăzute la a­cest para­graf sun­t binevenite, numai că ar trebui mărit la cel puţin 3000 lei de la 200 salariul funcţionarilor din în­treprinderile particulare, aşa cum e prevăzut în proiect căci ştiut este că de anul trecut şi până acum viaţa s’a scumpit în­deajuns. Excepţile prevăzute la acest para­graf sunt binevenite, numai că, ar foi lărgită sfera lui de aplicare în Propunerile unui cititor ,in legătură cu noua lege a chiriilor, îmi permit să propun, prin ziarul d­v., câteva soluţiuni pe cari le cred practice, menite a pune mai curând capăt crizei de locuinţe: 1) In tot timpul duratei legei excepţionale nimeni să nu aibă dreptul a ocupa decât un singur magazin într’un oraş. Introducându-se aceasta în noua lege, sute de magazine vor deveni libere dând posibilitatea de a se înfiinţa magazine noui (fără a da sume fantastice drept filodorme) cari magazine, în do­rinţa de a se introduce se vor mulţumi cu beneficii mici, pro­ducând concurenţa, singura ca­pabilă a estern puţin câte puţin viaţa. Nu se pot bucura de legea ex­cepţională dezertorii (fie chiar amnistiaţi), cum şi toţi acei cari trebuiau să urmeze trupele în re­tragere şi totuşi au rămas în te­ritoriul ocupat. Prăvăliile acestora devenind li­bere să se închirieze în condi­ţiu­­nile legei excepţionale altora cari au dreptul a se bucura de fa­vorurile acestei legi. 3) Articolul prin care băncile, Soc. Anonime, etc. nu se bucură de avantagiile legei excepţionale să se menţie, însă se obligă toiate aceste bănci, societăţi, etc., să-şi clădească localuri proprii s®u să le închirieze din nouile construc­ţii cu transacţiile libere, iar pro­prietarii imobilelor astfel evacu­ate să fie obligaţi a le închiria particularilor fie ca locuinţe, fie ca depozite sau biurouri, în con­­diţiunile legei excepţionale. Căci dacă legiuitorul a scos societă­ţile din scutul legei, s’a gândit să favorizeze o serie de oameni ne­voiaşi cărora să le revie localu­rile liberate de societăţi iar nu să privilegieze pe proprietarii respectivi, cari, în schimbul chi­riei sporite de 15—20 ori, menţin totuşi băncile, şoc. anonime, etc., în locuinţele lor. 4) Toate apartamentele cari s’au transformat în ultimii doi ani în birouri, să fie redate locu­inţei, iar acei cu birouri să-şi găsească loc în nouile clădiri. Prin aceasta cererile de clădiri noui vor fi mari şi impulsul pen­tru ridicarea lor redeşteptat. As­tăzi, puţini au curajul a clădi, căci sute de apartamente din cele noi clădite au rămas goale şi pentru a începe iar o campanie rodnică de clădit, trebue neapă­rat mărită cererea. 5) Nici un chiriaş să nu aibă dreptul a ocupa mai multe odăi decât strictul necesar: o odae de persoană şi o odae pentru fie­care doi copii căci e nedrept, ca un chiriaş care, ajutat de împre­jurări, dispune azi de mijloace, să se lăfăiască în apartamente lu­xoase, pentru care plăteşte o chi­rie derizorie, pe când proprieta­rul, care de multe ori e, om bătrân, văduvă sau orfani şi cari în timpuri normale trăiau de pe urma venitului ce le aduceau casa, astăzi să moară de foame. D-nîi chiriaşi cari voit să facă lux — şi o ştim cu toţii sunt foarte mulţi în această catego­rie — să se mute în clădirile noi sau să-şi clădească casele lor. Fa­c S. R. L. ŞEDINŢA DE LA „UNIUNEA GE­NERALA A INDUSTRIAŞILOR“ „Uniunea generală a industria­şilor din Ilomânia“­­ a ţinut,­eri d. a. şedinţă în chestiunea com­bustibilului. D. inginer MIRGEA, vice-pre­­şedintele Uniunii a schiţat punc­tele principale din memoriul in­dustriaşilor ce urmează a fi îna­intat guvernului şi în care se gă­seşte întreaga industrie din cau­za micşorărei producţiei — atât a combustibilului lichid cât şi cel solid. V .­­ In memoriu,­­între altele, se cere : Libertatea absolută a tranzac­ţiei de la producător la consuma­tor fără amestecul Statului. Dacă totuşi Statul găseşte ne­cesar a se amesteca în aceste tranzacţii — apoi aceasta să se li­miteze numai la acele produse care constitue, într’adevăr mate­rial combustibil, iar nu la toate derivatele din petrol. Să s­e lase, în special, libertatea de tranzacţie pentru motorină şi uleiuri de uns. Să se considere industriile de Stat pe acelaş picior de egalitate, în ce priveşte combustibilul, ca şi celelalte industrii particuice , astfel ca industria de petrol să poată obţine dintr’un vagon de ţiţei — un minimum de 29 mii lei — ceea ce ar reprezenta mai pu­ţin de jumătate din preţul mon­dial de azi al petrolului (adică 65 de mii de lei de vagon). Memoriul complect alcătuit, va fi înaintat Luni d-lui prim-minis­­trul cât şi d-lor V. Brătianu, mi­nistrul finanţelor şi V. I. Sassu, ministrul de industrie. f Tramvai cu Brăila la 10 minute Durata cursei 15 minute Escursiuni pe Dunăre Galaţi, Dobrogea vitaţie plăcută g i­eftină Lapte, Peşte Viaţă de oraş sau de ţară­­ după alege­re Băi de nomol şi apă minera­lă, calde şi reci, cataplasme de nomol, Duşuri, Irigaţii, Masaj, La­borator de analize, Farmacie, Medici, Operaţiuni, Chirurgie POSTA 1923 Mai-Septembrie Sezonul Se tratează : Toate afecţiunile gynecologice, Reu­matismul, Artritizmul, Boalele de piele, Tuberculoza gan­­glionară şi osoasă, Ra­­chitizmul, Parala X X asia infanti­pilor De nomol şi de apă minerală N. la, To TELEFON \ \ bes LACU-SARAT BRĂILA FANFARĂ MILITARĂ ORCHESTRĂ HOTELURI VILLE, RESTAURANTE PREȚURI MODESTE Informaţii Soc. Lacu-Sărat BRĂILA 46°j0 mineralizare 36% materii organice Densitatea apei 36° Beaume Apa și no mo­lul radioactive Transact» validate Prin­ jurnalul consiliilor­­de mi­niştri apărute î­n ,,Monitorul Oficial” No. 2833 din 30 Martie a. s., s'a a­­probat validarea transacţiunii făcu­­tă asupra următoarei întreprinderi: — D. Adolf Gelber din comuna Breaza, vinde la. 1 Februarie 1921, cu drept de rescumpărare după 12 ani, corpul tabular 57 din comuna Brează, pe care se află, clădirea de­vastată a urnei mori, contra sumei de lei 10.000, d-lui Isidor Reiner, în calitate de asociaţi al firmei Iacob Jurgău. & Consp., Cernăuți.. — B­îia Ana Nicolitevia Crupens­­caia, prin propuristul Alet. Mihai­­lovici Gruppenschi, Bălţi, vinde fa­brica de făină din Bălţi, reună cu­­ toate instalaţ­iunile şi bunurile racnţiona­te în contract’, contra su­mei de leii 4.500.000, d-lor Ober, Beer, Frone şi Misei Fisch din Bălţi. — Pista Leni,Urât şi soţia lui născută Maria liricei din Blied, vând moara cu abur­ din cartea fun­­duară cu No. 1.586 a comunei Baled, împreună cu toate accesoriile men­ţionate în­ contract contra sumei de 190.000 coroane, d-lui Iaco­b Ba­­llman şi soţiei sale născută Susana Ballman din Blied. ■— Mihale Mandas, cu domiciliul în Slatina, vinde moara din comuna Leordeni, judeţul Muscel, pe terenul d-r­ei Ana El. Em. Lahovari, cu toate accesoriile şi dependinţele menţio­nate în actul de vânzare, contra su­mei de lei 65.000, societăţii coopera­tive de producţie Şi consum „Unirea” din Leordeni, judeţul Muscel. BIBLIOGRAFII Anuarul1 international AI. MUNCII. — (Bureau internatio­nal du Travail. Annuaire interna­tional de Travail 1923—1120 pp. Ge­nève 1923. Preţul 120 lei). . Oricine se interesează într’o privinţă,­­ oarecare de chestiunile­­care ,„privesc industria şi munca din toate ţările lumii, va găsi o remarcabilă carte de infor­­maţiuni în a treia ediţiune a Anua­rudui­ internaţional al Muncii, apă­rut de curând în editura Biroului internaţional al Muncii de pe lângă Liga Naţiunilor, din Geneva. Tipărită în trei limbi­­ (engleză, franceză şi germană), această pu­­blicaţiune conţin© informaţii şi con­cise, asupra oficiilor­ publice şi asu­pra organizaţiilor particulare (aso­­ciaţiuni patronale federaţiuni şi sin­dicate muncitoreşti, cooperative etc.), în legătură cu industria şi munca de orice fel din 72 de ţări. . Ediţia ,apărută acum, dă:­­relaţiuni asupra unui număr de 1950 orga­­nizaţiuni patronale, 2400 organiza­­ţiuni muncitoreşti, 1100 asociaţiuni de muncitori intelectuali, 45 orga­nizatului, de invalizi din război, 475 organizaţiuni cooperative şî vre-6­ 50 asociaţiuni internaţionale , diverse. Capitole speciale­ sunt consacrate organizaţiunii internaţionale a Mun­cii­­şi Ligei Naţiunilor cu d­ate re­zumative asupra activităţii diferite­lor secţiuni. In ceea ce priveşte România, a­­ceaste­ ediţiune este mult superioară celor precedente şi toate organiza­­ţiunile care au răspuns cererei Birou­lui­­ internaţional al Muncii pentru obţinerea de date informative figu­rează­ în acest Anuar. CENTRALĂ BĂNCILOR DIN PROVINCIE — Societate anonimă — CONVOCARE D-nii acţionari ai Centralei băncilor din provincie sunt con­vocaţi în adunarea generală ex­­traordinară, pentru ziua de 15 Apriie 1923. Adunarea se va ţine în biu­­rourile băncii din Bucureşti, str. Bursei No. 2, or­ele 10 dim. Ordinea de zî : 1. Modificarea art. 2, 3, 5, 6, L 8, 9, 10, 13, 15, 16, 18, 19, 20, 25, 27, 36, 39, 41, 42, 46, 48, 51, 54, 60, şi 70 din statute. 2. Alegerea membrilor din con-, siliul de administraţie în locul celor demisionaţi. 3. Idem­a censorilor şi a cen-­ soi’ilor supleanţi. D-nii acţionari cari doresc săi ia parte la adunare sun­t rugaţi: a se conformia dispoziţiunilor sta­­textelor băncii Consiliul de adiurmstrafie ! AR OU Cu începere de la 26 Martie 1923 „Int­er­continent­ale” Soc. Anonimă de Transport şi Comunicaţie Vor funcţiona in localul nou, unde au fost transferate Str. Vasie Boerescu T2, colţ cu Str. G. I. Cantacuzino 3, Telefon 25,79 MOTOARE PENTRU BICICLETE „PHANTOM“ şi „K.C“ 1, 5 H. P.­A timpi-50 km. pe oră Mers liber şi ambreiaj Cele mai apreciate şi perfecţionate motoare în acest gen putând­u-se a­­dapta uşor la orice bicicletă Se predă cu toate accesorile, inclu­siv tanc da benzină şi ulei, furcă elastică şi stativ Motociclete uşoare „Phantom" tjp. 1923 De vânzare la M. I. R. T. şi ITALO-ROIGIANA UNITE Calea Victoriei 60 DEPOZITAR GENERAL: A. Falkenfinck Bucureşti Sticlari 10 Industria Română de Petrol I. R. D. P. Societate Anonimă Română pentru industrie, comerţul şi creditul pe­troli­er Sediul : Bucureşti, Str. Bascar Catarg­ 17 Se aduce la cunoştinţa D­-lor ac­ţionari, posesori de certificate pro­vizorii de acţiuni din emisiunea a II-a că în conformitate cu publica­­ţiunile făcute la timp s’a chemat vărsământul al II-Iea­­de lei 150 de acţiune, între 15 Februarie şi 1 Martie 1923. Se acordă un nou termen pen­tru vărsământul reclamat, până la 10 Aprilie 1923. Trecut acest termen, Societatea va proceda conform dispozitiunilor art. 170 din codul comercial. „Postavul“ Societate anonimă româna pentru industria postavului, Bucureşti, strada Morilor No. 38. D-nuî acţionar l­a­ societăţe! „Pos­tavul“ sunt convocaţi în adunare ge­nerală ordinară pentru ziua de Mercur! 18 Aprilie 1923 orele 4 p. m., la sediul societăţe! strada Morilor No. 38, având a delibera şi decide asu­pra următoarelor chestiuni la ordinea zilei : 1) Darea de seamă a Consiliului de administraţie şi raportul cenzo­rilor asupra gestiune! exerciţiului 1922. 2) Bilanţul­ general şi contul de profit şi pierdere încheiat la 31 De­cembrie 1922.­­ 3) Descărcarea Consiliului de ad­ministraţie şi cenzorilor de gestiu­nea exerciţiului expiraţ­ii întrebuinţarea beneficiilor con­form propunerea Consiliului de ad­ministraţie. 5) Alegerea cenzorilor şi cenzori­lor supleanţi pe anul 923. Acţionarii care doresc, a lua parte la această adunare generală, sunt invitaţi a depune la biroul societăţe! acţiunile ce posed sau scrisori de de­punere de la Băncile din Capitală, cel mai târziu până în ziua de 12 Aprilie inclusiv, în schimb de ade­verinţe care vor servi şi de carte de intrare pentru exercitarea dreptului de vot. Dacă, nu se va întruni numărul suficient de acţionar­ prevăzut de­ art.­­39 din statute, adunarea gene­rală va afuca loc în ziua de Joi 3 Mai 1923, la aceeaş oră, la acelaş sediu­­şi cu aceiaş ordine de zi, când conf. amt­ 39 din statute va delibera vala­bil, oricare ar fi numărul de acţio­nari prezenţi sau reprezentat­, fără altă publicaţie prealabilă. Consiliul de, Administraţie BIROURILE FIRMEI Fost S. & W. HOFFMANN Sine milioane de eclise tampoane In depozit la AFEB 3d. I.C. Brătianu 3 Telefon 5817B 1Analinuri Agfa, Bayer, Kalle, Griesh Lichidarea ultimului trans­port. Pr­eţuri foarte reduse m. HELDER GALATI ,Saxonia“ Nr. 130 vânzare tine de aburi 8 cai putere, fabrica Clay­­ton-Schuttleworth şi o maşină de tree­­rat 54 ţoii M. A.V. cu montare com­­plectă, in bună stare. Se poate vedea la proprietar Stefan Bögözi, Ojdula Juci- Treiscaune, Transilvania. Loc 5400 ut­­p. cu casă­, de vânzare în Bucureşti, calea Plevne 1­56, prin licitaţie pu­­blică, în ziua de 17 Aprilie 1923, în pretoriul Trib. Ilfov. (Dosarul 13.351 din 921). Cumpărătorul va depune jumătate din preţul vânzăreî, iar restul se va plăti cu 8 la sută do­bândă în maximum 3 ani. MINISTERUL AGRICULTUREI ŞI DOMENIILOR Centrala Obştiilor Săteşti şi Exploatărilor Agricole PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa celor interesaţi, că în ziua de 15 Apri­lie 1923, ora 10 dimineaţa, se va ţine licitaţie publică în localul Staţiunei de produs seminţe­i,Gherghiţa“ judeţul Prahova, pen­tru vinderea a trei boi şi un taur refor­maţi proprietatea Staţiunii. Licitaţia se va face prin stri­gări în conformitate cu art. 75 al II, din Legea asupra contabilităţii publice. Doritorii se vor adresa Admi­­nistraţiunii sus zisei Staţiuni în or­ice zi pentru a veglija condiţi­­unile si animalele. Vânzarea se va­ face în biov sun in parte. Admin drai’n Staţiunei de pretins seminţe „Gheorghi­­ţa“ judeţul PRAHOVA No. 08G 3ME de persoane şi marfu ! Peste 160 in ţară Reprezentanţi:­­ FRAŢII POI Bucureşti, Str. Regală 1 I Piese de rezervă şi cabluri in dejxgjL 2 Plansiditere lirnei lăture cu patru şi şease despăr­ţituri, absolut noi, fabrica­­ţie G. Luther, A. O. Bra­­unschweig, vindem: „Depozit Concentrat 1 941 Str. Vestei ” m Dacă doreşti să cumperi Mob­ile şi piano să nu-ţi pară râu de cheltuelile unui drum până la, Târgul-Mu- [ reş, şi sa vezi uriaşele, splendid aranjatele saloane de mobil­e­ a lui Székely şi Réti Fabrică de mobile transilvăneană Societate pe Acţii Se cauta ţevi pentru Instalaţie de Calorifere (Rippenrohre) noi sau vechiu în burtă Stare oferte a se adresa la S. Filderman De vânzare Loc 3000 m.p. faţa 60 m. cu în­lesnire de plată 250 lei m. p. în strada Unirei (începe din Calea Dudeşti). Amatori ac vor adresa Drogueria Centrala splaiul Al*hai Vodă 8 orele 8-L(ba. irre 77^ — ...._ _ Spaniol de vânzare avantajos 1 ah M. Allerhand —­ Calea Victoriei 89 ^ REGIA MONOPOLURILOR STA­­TULUL 1 . Silift Direcţiunea Manufacturii de Tutun Timişerita Se aduce la cunoştinţa generală, că în ziua de 12 Aprilie a. c. orele, 10, a. m., se va ţine licitaţie publică la Ma­nufactura de tutun R. M. S. Timi­şoara pentru vânzarea cantitate f *le circa 1 60.000 kgr. hârtie maculatură. Lici­taţia va avea loc, in conformi­tate cu art. 72—83 din legea com­ntabi­­lităţi! publice. Ofertele se vor, depune în plicuri închise, până la ziua,şi ora liotă­rile, ‘ purtând pe ele meri?"'noa ..Oferte pentru licitaţia­ de hârtie macu­­latu­ră din 12 Aprilie 1923". . ’ • Orice informaţiuni, asupra­­ ici­tă­ţiri, se pot, lua în fiecare, zi dela Biro­ul Economatuluî Manufacture­ de Tutun dela 8—12 a. m. -i delor 2--5 p. m­. . Director,. .tpdppclfmb­a Șef .coptab­il principal, InUc--;r7râbi\ No. 9îâ- BAC­AU ASOCIAŢII — D-nii: Niculae Petcu, şi Petru N. Bolint­ineanu, comercianţi Bucu­reşti. Comerţul de cereale, făinărie, Sem­ne de foc, păduri­ şi exploatare, tere­nuri agricole, etc. Sediul: Bucureşti", calea Moşilor No. 409. Capitalul: 2.000.000 lei, adus de fiecare asociat în părţi egale. Beneficiile și pagubele: Se impart în pări­ egale între­ asociat!.

Next