Argus, septembrie 1923 (Anul 14, nr. 3108-3132)
1923-09-02 / nr. 3108
W UI U 3108 lei ABONAMENTE IN TARA IN STRĂINĂTATE Un an 650 6 luni 350 3 luni 180 h ii Un an 1200 6 luni 700 3 luni 400 ILUI /V INDUSTRIEI si FINANTEI acaicovici si S. Pauker I# Administrator î H» F» Valentin if , I. î P DumfiilcS Treptembrie E X E M P L AR U L 2 Lei In țară 4 Lei în Străinătate BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/ 93 si 2gyg9 Numere indicii (Index Numbers] Preturile pe Iulie si August 1923 sunt în scădere faţă de Iunie Pe când în Iunie preturile sau urcat cu peste şasesprezece la sută, în raport cu luna precedentă, înregistrăm pentru Iulie un mic regres — primul din acest an — pe când August îşi continuă creşterea într’o măsură mai modestă căci indexul n’a sporitdecât numai cu cinci la sută. In Iunie se acumulase scumpirea a numeroase articole importate plus cele indigene ca făina, pâinea, cartofii — prețul se dublase aproape pentru acest produs — untura, peştele, petrolul, benzina, etc. Se îngrămădiseră prea multe elemente într’o singură lună spre a apăsa asupra preturilor. Iu lulle a început să s cadă zahărul şi orezul, cartofii revin la preţul de 4 lei în loc de 8, untul trece prin scăderea datorită anotimpului, — într’un cuvânt sezonul de vară contribuie să alineze puţin povara traiului. Deşi indexul pe August întrece puţin pe cel din Iulie, el rămâne totuşi inferior celui de Iunie: e un moment de reculegere de care profită nu numai populaţia nevoiaşă dar chiar şi aceea care e ceva mai chiabură. Nu poate fi vorba de o stare materială bună sau măcar suportabilă când capitolul alimentării absoarbe cea mai mare parte a bugetului unei familii, precum e azi generalitatea cazurilor; dimpotrivă, cu cât proporţia cheltuelilor generale absorbită de alimentaţie e mai mică cu atât situaţia economică a acelei clase sociale e mai favorabilă. La noi, în România, constatăm că indexul cel mai urcat nu e al alimentelor, ci al îmbrăcămintei. Pe când indexul alimentelor pe August e de 33, cel al îmbrăcămintei este de 41. In schimb însă mâncăm în fiecare zi, pe când cumpărarea unui costum poate fi amânată sau cel vechiu întors. In trăsături generale ştim cu totiî pentru ce preturile s’au urcat la un nivel atât de îngrijitor, îndată însă ce pornim la o analiză mai strânsă constatăm că o mulţime de factori concurează la acel spor din care unii lucrează cu mai multă intensitate în cutare ţară, alti factori mai mult în altă ţară. Valuta singură, cota leului la Zuerich, nu explică toate, e şi deficitul producţiei. Indexul pe care-l dăm aci, este cel din Bucureşti; ori, pentru populaţia Bucureştilor nu se aduce, proporţional, aceiaşi cantitate de produse alimentare ca în 1914. Vine apoi consideraţia valutară, deprecierea monedei care dictează restrângerea consumului. Scăderea valoarei monedei limitează în mod fatal cererea chiar a articolelor strict necesare ceia ce, îngustând negoţul, reprezintă de fapt o sărăcire deghizată. Iată acum cifrele pe Iulie şi August 1923, Iulie 1923 când indexul fusese însă cu unu şi jumătate mai ieftin ca în Iunie 1923. Nu se poate vorbi deocamdată de o oprire a valului de scumpete : suntem în faţa unei întreruperi şi experienţa va dovedi dacă ea se va menţine netezind calea spre mult asteptata deflatie a preturilor. IN ANGLIA De la luna Aprilie a. c. preturile scad în Anglia cu regularitate. Aprilie 1923 . . . 173.1 Maiu 1923 . . . 172.0 Iunie 1923 . . . 167.7 Iulie 1923 . . . 163.1 Viața se normalizează repede în Anglia. Politica ei tinde să o normalizeze în întreaga Europă, ceia ce e firesc din partea unui popor care trăeşte din negoţ. FRANŢA In Franţa se constată un fenomen interesant: deşi francul a mers la vale, nivelul preţurilor a scăzut. In cursul lunei iulie francul francez a pierdut zece la sută din valoarea sa. Iată însă indexul după „Statistique Générale“: Iunie 1923 Iulie 1923 Alimente 388 385 Materii prime 426 426 Textile 544 527 Preţul alimentelor a scăzut, materiile prime stau pe loc. Face impresia că economia franceză nu se sinchiseşte de valoarea ce se dă francului în străinătate. GERMANIA In această tară unde stăpânește regele dolar, valul de scumpete inundă plata cu o putere la care nu se poate rezista. Cu toate că indicele face sărituri disperate, el e departe de a fi ajuns la paritatea dolarului. Aceasta este însă acum o chestie de zile: preturile germane vor atinge fatal pe cele mondiale, în unele branşe le-au şi întrecut. S‘a renunţat la calculul indexului pe baza de August 1914, s’ar ajunge la cifre fantastice. După Frankfurter indexul pe August 1923 este de 284.000 ori cel din August 1922. AUSTRIA Tu fetix Austria. Acolo viaţa se ieftenește. Dacă luăm ca preţ de bază 100 în Septembrie 1922 (stabilizarea coroanei) avem: Aprilie — Mai Mai — Iunie Iunie — Iulie Iulie — August STATELE UNITE Luând ca bază 100 în 1914 avem: Iunie 1922 . . . Decembrie 1922. Mai 1923 ------Iunie 1923 . . . hTavem cifrele pe Iulie însă cert e că va fi scădere pentru că bumbacul s’a ieftenit, știrile asupra recoltei fiind mai bune. Viator Iar media generală pentru toate mărfurile este pentru luna August de ‘ •' 34,06 ORI mai urcată ca în August 1916 și cu cinci la sută mai scumpă ca în Cifre relative Rezultă din cifrele de mai sus! LA DIVERSE scumpirea că pentru AUGUST 1923 indexul’« «V 27.90 ori. din Capitală arată: LA ALIMENTE o scumpete de 33 ori mai mare ca în August 1916. LA ÎMBRĂCĂMINTE o scumpete de 41.20. este 102 103 198 94 161 164 167 164 Aurul din vaporul torpilat „laurentic“ Amiralitatea engleză anunţă că cele cinci milioane lire aur în baie, cari se găseau pe vaporul „Laurentic“, torpilat In 1917, vor fi probabil in întregime scanate peste câteva zile. Până in prezent s’a putut scoate din epavă aur de peste patru milioane lire sterline. Lucrările continuau In cel mai mare secret din 1918 încă. Explicatiunea oficială a acestui mutism este că dacă recăpătarea acestui aur s’ar fi anunţat mai înainte, ea ar fi putut avea o influentă asupra schimbului. „Laurentie“-ul s’a scufundat la o adâncime de 40 metri. Scafandrierii au trebuit să scoată barele de aur şi să le aducă la suprafaţă una câte una. Pentru a ajunge în camera în carese găseau închise, ei au trebuit să facă să sară coca şi să taie in două vaporul. Zăcăminte de sare în Ceho-Slovacia In districtul Ungner (Cehoslovacia) s’a descoperit lângă localitatea Sola importante zăcăminte de sare. Stratul de pământ care acoperă aceste zăcăminte fiind puţin gros, exploatarea nu prezintă nici o greutate. S’a procedat imediat la lucrările preliminare pentru exploatarea acestor zăcăminte de sare. Eclipsa de soare fotografiaţi din aeroplane Locotenenţii aviatori americani Mackeady şi Stevens au primit ordinul să plece la San Diego pentru a fotografia elasa totală de soare la o înălţime, de 20.000 de picioare. Eclipsa nu va fi vizibilă în Europa de Nord. Maximul eclipsei trece prin Pacific, California, Mexic și Marea Caraibă. Anglia şi despăgubirile Leaffold, 30. — Experţii din ministerul afacerilor străine serviciul tezaurului continuă să studieze nota Belgiei, in special cartea ce tratează finanţele. Propunerile sugerate de presa parisiană şi anume ca Marea Britanie şi ceilalţi aliaţi să ia contact cu Statele Unite cerând anularea datoriei, sunt privite aci ca mai mult decât nefolositoare. O fidelitatea din Washington şi opinia publică americană au declarat de atâtea ori că această anulare nici nu poate intra in discuţie. Comentatorii din presă franceză par că voesc să uite faptul că Anglia nu a redus definitiv pretenţiile sale asupra Germaniei şi aliaţilor la suma de 710 milioane lire sterline, dar că s-a oferit să reducă revendicările sale la această cifră numai cu condiţia ca principalele propuneri britanice pentru regularea acestei probleme să fie acceptate de aliaţi. In cazul unui refuz de acceptare, guvernul britanic şi-a rezervat dreptul să menţină in întregime revendicările sale asupra cala ce i se datorează de către Puterile aliate. Guvernul britanic in acest caz desigur că nu va consimţi să reducă percentagini ce-i revine din despăgubiri. Bugetul Statului și lipsa de numerar Vacanța parlamentara merge către sfârşitul ei și de ministru de finante trebue să fie început a fi preocupat de conditiunile în cari urmeaza să întocmească noul buget al statului, ce va intra în vigoare la 1 Ianuarie 1924. Cum suntem încă departe de situația normală, nu ne putem gândi că viitorul buget ar putea să fie mai redus decât acel actual. Cel mult dacă bugetul pe anul viitor va fi menţinut în cifrele celuia din prezent. De obicei însă, se adaugă cheltueli nouă. In prezent pentru nouă luni avem un buget de 15 miliarde lei. Dacă se va menţine acest buget, pentru anul viitor întreg, cheltuelile vor fi de 20 miliarde lei şi, spre a nu se da peste deficit, veniturile vor fi prevăzute cu multă chibzuială, spre a egala în mod real cheltuelile. IMPOZITELE ŞI VENITURILE Ştim că mulţi vor spune şi noi vom recunoaşte că au dreptate, că în cifra de 20 miliarde cheltueli anual, nu e cu putinţă să fie prevăzute toate necesităţile statului. Dacă s-ar ţine seama de ele, bugetul statului ar trebui să se urce la cel puţin 30 miliarde lei anual. Veniturile ar urma însă să fie sporite proporţional cu cheltuelile Credem însă că nu numai actualul ministru de finanțe, dar prin care altul, n’ar conveni la o urcare atât de însemnată a cheltuelilor, pentru că n’ar avea posibilitatea să asigure veniturile echivalente, atâta timp cât aproape toate veniturile statului decurg numai din impozite. Oricât de productivă ar fi munca, populaţia nu plăteşte cu bună voie, când impozitele devin prea împovărătoare. Cu atât mai grea e situaţia când munca nu e îndeajuns de productivă, iar impozitele exagerate. NU SE VOR ADMITE SPORURI BUGETARE Deci, vrând-nevrând, d. ministru de finanţe va trebui să se menţină la actuala cifră bugetară, refuzând categoric să admită sporiri apreciabile. Ne aşteptăm chiar ca’n primăvara viitoare guvernul să regrete că n’a redus chiar bugetul cheltuelilor, întru cât nu va avea veniturile corespunzătoare. Ş aceasta, pentru că noi, în materie de bugete am trecut cu mult peste limitele permise. BUGETUL ȘI CIRCULAȚIA NUMERARIULUI Normele bine stabilite printr-o continuă verificare, prevăd că bugetul unui stat cu finanțele bine ordonate, nu trebue să fie mai mare ca o treime a numerarului aflat în circulaţie. De aceste norme ne-am ţinut şi noi strict inainte de război. Bugetele se întocmeau atunci la 500 — 600 milioane lei, iar circulaţia fiduciare era de circa două miliarde. Proporţia de 1 la 3 era bine păstrată. După răsboi unele state au deviat de la acele norme, dar numai într’o măsură posibilă. Astfel bugetul Franţă nu reprezintă mai mult de jumătatea quantumului numerarului aflat în circulaţie. Italia a mers şi mai departe, ajungând la o egalitate între cifra bugetară şi circulaţia fiduciară. In schimb noi am trecut peste orice limite permise ajungând să avem un buget, îndoit decât totalul numerarului care circulă efectiv pe piaţă. Căci din cele 14 — 15 miliarde lei puşi în circulaţie, nu circulă în nici un caz mai mult de zece miliarde, în timp ce bugetul statului e de douăzeci miliarde. Ca să-şi acopere chetuelile statul pompează deja contribuabilii săi ca impozite directe şi indirecte, aproape 15 miliarde, restul fiind produsul activităţii serviciilor publice. Dacă în circulaţie sunt efectiv numai zece miliarde lei şi dacă statul încasează 15 miliarde, urmează că el scoate delà contribuabili şi alţi bani decât cei cari circulă. î ■ 1 E drept că statul încasându-şi veniturile n’are să ie tezaurizeze, necesităţile silindu-i să le cheltuiască. Dar banii pe cari Încheltueşte statul se duc, în cea mai mare parte, la alţii decât la acei delà cari i-a perceput ca impozite. Circulaţia îşi schimbă astfel rata şi cei cari au plătit dările, dar n’au avut pentru ce să Încaseze dela stat, rămân în deficit de capital şi în lpsă de numerar. NEVOIA UNUI ÎMPRUMUT Remediul acestei îngrijitoare stări de lucruri nu poate veni nici dela scăderea cheltuelilor statului, întrucât e o imposibilitate economică, nici de la o inflaţie monetară. Reducerea bugetului de cheltuieli ar face ca organismul statului, care funcţionează atât de defectuos, să nu mai funcţioneze nici aşa. Inflaţia monetară ar duce la rândul ei la o totală depreciere a valutei. - - * * •' ^ ■ Ne trebue deci o monetă cu putere de achiziție cu mult mai mare de cât aceea ce o are azi teul si moneta aceea trebue s’o aducem în tară cât mai neîntârziat, sub formă de împrumut. Codin Un an sau doi ani? Cât îi trebue unui tânăr ca să înveţe milităria? Sub acest titlu a apărut in „Dimineaţa”, articolul d-lui Traian Vlad care aminteşte de polemica in jurul chestiune! stagiului militar, ivită intre d. dr. Lupu — care cere reducerea serviciului militar de la 2 la 1 an — şi ziarul „Viitorul11’ care susţine menţinerea stagiului la 2 ani, timp tocmai suficient pentru cunoştinţele militare ale unui bun ostaş. Şi d. Vlad termină, propunând o soluţie practică şi anume: „să se facă experienţa necesară şi ea va fi absolut doveditoare, să se alcătuiască un plan de instrucţie pentru un singur an şi planul acela să fie experimentat în mai multe unităţi militare cari să nu difere de celelalte prin valoarea intelectuală a soldaţilor”. * Chestiunea credem că e prea importantă şi merită o discuţie cât mai largă şi chiar cu cât mai multe soluţiuni propuse. Vorbind de fondul problemai, credem şi noi — şi ne permitem cu sfială a o spune că soluţia — ca pe toate tărâmurile — trebue să fie cu totul intermediară. După art. 52 din legea recrutării se ştie că pentru a beneficia de termen redus — adică un stagiu militar de un an la şcolile pregătitoare de ofiţeri de rezervă, se cere diploma de absolvire a liceului. Aceasta înseamnă că tânărul care va avea 7 (şapte) sau chiar 9 (opt) clase liceale fără insă a fi reuşit la examenul de absolvire (bacalaureat) nu va beneficia de termen redus şi va face un stagiu de doi ani alături de un analfabet sau cel mal desăvârşit ignorant. Or, aci e o greşală enormă şi care cată a fi Înlăturată. Se poate menţine stagiul de doi ani Insă numai pentru cei analfabeţi, cari in adevăr au nevoie poate de atâta timp pentru pregătirea soldăţească. Se cuvine Insă apoi o dublă clasificare: a) tinerii cari posedă 1 cl. primare sau câteva liceale, cari vor face stagiu eventual de un an şi jumătate şi b) tinerii cari posedă 4 cl. «secundare sau chiar câteva clase superioare şi care vor face stagiul numai de un an. " Iar cei cu termen redus, cuprinşi in actualul art. 52, vor putea fi de asemeni divizaţi In: a) cei cu o diplomă de absolvire a liceului şi b) cei cu o diplomă universitară. Primii făcând un stagiu de nouă luni iar ultimii şase luni, timp suficient pentru pregătirea oricărui titrat, in ştiinţele militare. * Această clasificare ar avea numeroase şi foarte importante avantagii: 1) ar stimula dorul de carte atât celor dela oraş cât mai alei celordela ţară, dispărând odată pentru totdeauna analfabetismul dela noi, 2) s’ar descongestiona budgetul statului cu o sumă enormă cheltuită pentru întreţinerea unui timp în plus a elementelor netrebuincioase — chestiune de altminteri aprobată de toţi — şi 3) s’ar repara situaţia creată azi in favoarea tinerilor incorporaţi cont art. 53 din legea recrutării, cari posedă 3 clase comerciale elementare şi cari beneficiază de termen redus, lucru ce ni se acordă celui ce posedă 7 sau 9 clase liceale (fără absolvire) cum am arătat mai sus. In modul acesta credem că urmează a se proiecta nou« lege « recrutării, relativ la stagiu, can In forma de azi sa vădit plini de lipsuri. ISO PROBLEME INDUSTRIALE Organizarea ştiinţifici a ironiei. Taylorisme! Preconizasem că pentru propăşirea industrială a unei ţări, se impune luarea în considerare a unei serii de factori accesorii, iar pe de altă parte complectarea lor printr’un efort social în interiorul organizmului nostru naţional. Ne propunem în acest rând a arăta alt factor, anume : adoptarea generală a organizării ştiinţifice a producţiei, ceea ce în mod curent este cunoscut sub numele de taylorism. D. de Fréminville în lucrarea sa La mise en pratique des nouvelles méthodes de travail, se exprima asupra taylorismului astfel : la méthode Taylor, réside dans l'application tons les rouages de l’industrie d’une organisation méthodique, beaucoup plus développée que celles dont il a été fait usage jusqu’ici, assurant par une spécialisation bien entendue une coopération féconde de toutes les énergies et de toutes les capacités". Printr'o atare organizare se precizează și se stabilesc atribuțiunile distincte ale direcțiunei unei întreprinderi și se aranjează până la cele mai mici detalii felul prin care munca lucrătorului să fie preparată şi executată, se aleg cu cea mai mare îngrijire metodele de lucru, se suprimă orice efort muscular inutil şi se stabileşte un salar cel mai loial posibil. Aşadar, prin organizarea ştiinţifică a producţiei se urmăreşte un triplu efect : o producţie maximă, o cheltuială de energie minimă, un salar maxim. Această nouă organizare care se caută a se da tot mai mult întreprinderilor de tot genul, se sprijină pe metoda analitică adică, pe analiza muncii lucrătorului. Intr'adevăr, cel mai eficace mijloc ca să putem observa şi să cunoaştem defectele existente de organizare a muncii, precum şi modificările care ar trebui să fie aduse, nu poate fi decât studiul analitic al muncii lucrătorului. Cel dintâi care a întrebuinţat această metodă analitică a fost Taylor, care a indicat şi metodele cele mai bune pentru a conduce întreprinderile industriale moderne, metode necesare pentru a obţine un bun randament al mânii de lucru şi al utiajului Întrebuinţat. La prima vedere s’ar părea că prin analiza muncii s’ar pune în evidenţă reaua dîspoziţiune alucrătorului sau apatia acestuia, dar s’a constatat că cauza principală a unui rău randament constă în defectuoasa organizare a muncii, fapt pentru care lucrătorul nu poate fi făcut responsabil, chiar atunci când prin prime speciale sau prin munca în acord este încurajat a produce mai mult. O bună organizare a unui atelier impune în primul rând un studiu amănunţit al muncii manuale a lucrătorului, astfel ca acesta să fie selecţionat şi format din toate punctele de vedere pentru munca care i se atribue. Pentru lucrul efectuat de o maşină-uneltă, Taylor a evidenţiat importanţa relativă a fiecăruia din factorii componenţi ai acestui lucru, definind condiţiunile cari permit obţinerea unui randament maxim şi arătând posibilitatea de a realiza viteze de tăiere, etc.., mai superioare ca cele existente. A ajuns la atari rezultate printr’o alegere judicioasă de tipuri de maşini cu un randament absolut mai superior, printr’o bună întreţinere a acestora, prin întrebuinţarea de unelte, ale căror forme, unghiuri de tăiere, etc., sunt conforme celor mai bune tipuri,, prin bună preparare şi distribuire a acestora, prin alegerea convenabilă a vitezelor de tăiere, adâncimilor şi avansurilor. Deasemenea cu ajutorul studiului timpului întrebuinţat pentru punerea în lucru a pieselor, regularea maşinelor şi diferite, alte manopere, s-a constatat rolul pe care îl joacă acesta asupra fundamentului final; în definitiv acest studiu al timpului constă în aceea, de a determina timpul minim necesar de a aduce un lucru la un scop determinat, cu ajutorul cronometrului Taylor a luat vreo 15 lucrători calificaţi din diferite fabrici şi cu ajutorul cronometrului, a studiat toate operaţiunile săvârşite de fiecare din ei, a eliminat mişcările inutile, a grupat succesiunea gesturilor celor mai eficace, spre a deduce modalităţile cele mai proprice la efectuarea acelei piese. Tot aşa Gilbreth, cunoscut prin diagramele sale tip pentru organizarea ştiinţifică a oricărui atelier, s-a servit cu mare Succes de cinematograf pentru a studia mişcările întrebuinţate în numeroase profesiuni. •#** In linii generale, nu putem arăta în cadrul, unui articol, decât principiile fundamentale‘ale taylorismului, acesta, găsind aplicaţiuni imdiate în orişice a’telier şi numai adoptându-le ajungem la o producţiune cu care putem concura cu arme egale contra orişicărei veleităţi contrare. In rezumat, Mayers în Revue de Metalurgie Avril 1915, codifică taylorismul In următoarele 7 legi : I. înainte de a începe orice lucru, este indispensabil să cunoaştem complect ceea ce vrem să facem şi să stabilim în mod precis scopul urmărit, aşa după cum pentru un medic este diagnosticul, pentru un constructor desemnat, iar pentru un fabricant de produse chimice, specificaţia exactă a produselor cerute, etc. II. Este necesar, ca înainte de a întreprinde un lucru, să preparăm instrucţiuni precise de ceea ce trebue efectuat, cum când şi unde trebue efectuată fiecare operaţiune şi in ce timp trebue săvârşită. Aceste instrucţiuni trebuesc date lucrătorului înaintea începerei lucrului, ca şi uneltele şi materiile prime de care are nevoe. Trebuesc luate măsuri pentru a asigura alimentarea în unelte şi materiale după trebuinţele producţiunei. Aceasta este ceea ce se chiamă prepararea lu- V* uîuî dic. către direcţiune şi învăţarea lucrătorilor cu metodele recunoscute cele mai bune. III. înainte de aîntreprinde un lucru determinat, trebue să se procure maşinile cele mai adoptabile scopului urmărit, adică maşini automate care execută mai multe “operatiuni de odată să se realizeze cele j mai bune dispozi-Citiţi continuarea foiletonului in vag. II-a.