Argus, noiembrie 1923 (Anul 14, nr. 3159-3183)

1923-11-01 / nr. 3159

Scumpirea traiului Numerele Indicii pe Octombrie 1923 . * In raport cu luna trecută, schim­burile de preţ la articolele mai jos enumerate pe care le luăm ca ba-, zA în calcularea numerelor indicii Aruncând o privire retrospecti­vă asupra variaţiunei scumpetei traiului, ajungem la linia gros de semnată în diagrama de mai jos. In aceiași diagramă am indicat punctat cursul lirei stem­i n« și al Raportat la iei aur, ajungem la cifrele din diagrama de mai bus a indexuim de lei aur. .Traiul măsurat ul lei aur, s’a scumpit teci cu în 8umhwlyxxxr scumpit deci cu 25 la sută în 8 luni o constatare tot atât de tri­stă ca aceea că măsurat în lei hâr­tie s’a scumpit cu 100 kt sută în 20 luni. Cu privire la metoda ce între­buinţăm pentru calcularea nume­relor indicii un ziar economic ca­re se ocupă de asemenea cu cal­cularea de numere indicii, ne adu­ce sub formă de lămuriri oare­care critici,care nu contribuie în­să nici de­cum la lămurirea che­­stiunei.­­ Rândurile de mai jos, în care dăm un istoric al numerelor in­dicii vor dovedi cu prisosinţă că metoda ce utilizăm este acea­ care a fost şi este aproape pretutindeni întrebuinţată pentru obţinerea de putere-indicii reale. • ...­­Primele statistici lunare care urmăresc scumpirea traiului, dar­­ează din 1898 şi au fost publica­te de Jastrow în revista Arbeits­­mark până în anul 1911. De a­­tunci le-a continuat Calver până azi. Atât Jastrow cât şi Calver au în vedere num­ai­­alimentele. Dar deja în 1898 ştia Jastrow ceea ce autorul primelor indicii de scum­pete în România nu ştie: că fie­care poet trebuie pus în socoteală ştr o cantitate pare să ■ fie în ra­port cu importanţă sa. Astfel gă­sim în ,socoteala , lui Jastrow 16­ a­­flim­­ente, dintre care pâine figu­­rează cu 5250 grame şi ceaiul nu­mai cu 21 grame. Acest mod de a socoti a fost a­­doptat a­proape de toţi economişti­i care se ocupă azi cu stabilirea de numere-indicii. Posturile se cân­tăresc şi apoi se adună, pentru a întrebuinţa termenele­­ specialişti­­­­lor.­­ Popularizatorul numerelor in­dii este Ernst Kahn, care de la începutul războiului mondial pu­blică în «Frankfurter Zeitung» Indicii de scumpete privitoare tot numai la alimente, dar necântări­­te ci numai adunate. După el şi uruiţi alţii pentru a simplifica so­cotelile au adoptat sistemul calcu­lului cu indicii adunate numai­­Dar toţi­ se mărginesc a urm­ări scumpirea numai a alimentelor imediat ce ur economist vrea să au fost cu totul neînsemnate. Re­zultatul final este deci că scumpe­­tea traiului se menţine la nivalul lun­ei trecute, dolarului. Linia subţire indică co­stul traiului măsurat în lei aur. Aşa cum se putea trăii în August 1916 cu 100 lei,83 lei aur, se pu­tea trăi în Ianuarie 1922 cu 53 lei aur. .azi . eu, 63 * Vi aur, studieze scumpirea traiului, când prin urmare ,are în veder® şi ce­lelalte necesităţi ale existenţei, par­cetarea e mai complexă şi devine indispensabilă introducerea de greutăţi pentru alimente şi coefi­cienţi pentru celelalte posturi. Astfel indexul Comisiunei cen­trale din Viena are în veder® cos­tul existenţei unei familii de 4 per­soane. Afară de alimente figurea­ză îmbrăcămintea,­­chiria, lumina­tul, îneălmul, bărbieritul, tram­­vaiul,jurnalul. In aproape fiecare oraș mai im­portant din Germania se fac cam în celaș mod statisticile. ..Astfel oficiul statistic al statului german publică pentru Berlin o statistică în care figurează 20 posturi între altei­; 47 kgr. pâine de secară, 35 kgr. zahăr, 150 kgr. cărbuni chi­ria lunară a două camere cu bucă­tărie. Până la 1922 nu era cuprin­­să îmbrăcămintea, cu motivarea că fiind foarte scumpă cea mai mare parte a populaţiei trebuie să renunţe la procurarea de haine şi rufe noi. Vedem clar că au existat indicii care cercetează scumpirea traiu­lui eliminând îmbrăcămintea dar nici unul nu elimină chiria şi ia în consideraţie îmbrăcămintea. In Franţa. «Une­e statistici mai importante de indicii de scumpi­rea traiului: acel elaboratele co­­mision regionale d'études relati­ves au coût de la vie, care ia me­dia statisticilor oraşelor cu peste 10.000 locuitori, excluzând Pari­sul. Bine­înţeles că şi în această sta­tistică posturile sunt cântărite şi nu numai adunate., Alimentele fi­gurează cu 60 la sută, locuinţa cu 12 la sută,­ îmbrăcămintea cu 15 la sută şi cheltuielile diverse cu 13 la min.. Primăria din Paris publică numerele indieii pentru­ Paris al­cătuite pe aceiaș bază. Ic Suedia- statistica aceasta, pe baze identice o face Ministerul C­­orpuriior Sociale. ■. Statistica'‘oficială a Board of Trade se ocupă numai cu ali­mente. Are în vedere 21 alimente cântărite, figurează între altele 50 pfunzi pâine, dun pfund tapioca, 10 pfunzi brânză, etc. Biroul de statistică al oraşului Ro­tterd­am are un sistem foarte simplu pentru stabilirea indicelui de scumpete- Douăzeci de familii de funcţionari, liberi profesionişti şi lucrători , comunică Primăriei, în fiecare lună sumele cheltuite neu­tru alimente, îmbrăcăminte, locu­inţă şi diverse; din­­comparaţia mediilor lunare se stabileşte indi­ciile de scumpete. In Statele Unte aceste statistici le publică Bureau of Labor Sta­tistics. Conţine date medii de la S1 oraşe, având în vedere 60 posturi cântărite­, cuprinzând alimente, îmbrăcăminte, chiria luminat, în­călzit, diverse. Statistica bulgărească—Bulle­tin statistique mensuel de la Di­rection générale de la Statistique de Royaume de Bulgarie — con­ţine 47 posturi necântărite şi nu ia în consideraţie chiria. Se asea­mănă deci cu statistica româneas­că alcătuită până în August ort I Din enumerarea de mai sus ve­ndem prin urmare că exceptând Bulgaria, principiile adoptate in socotelile de indice făcute de noi pentru Septembrie 1923, sunt pre­tutindeni uzitate. Ing. Alex. 60s­berger A­limante /" Ştiri din Bulgaria Situaţia Băncii Naţiooale Circulaţia fiduciară, la 14 Sept. trecut se ridica la 8.753.902.282 leva, adică o diminuare de 2.862.000 în raport cu perioada precedentă. La acea­ dată anul trecut, ea a fost de 3.932.742.000 leva. Se în­registrează deci o reducere de 179 în ru­sul tarai­an. Stocul metalic al Băncii este de 57.248.000 leva, dintre cari 88 mii. 980.000 în aur, adică un spor de 548 mii în raport cu perioada pre­cedentă. Datoria flotantă a Statului se ridică la 4.188.510.500 leva. La 14 Septembrie 1922, ea a fost de 44460.644.000, adică o reducere de 721­00.000. Portofoliul figurează pentru su­ma de 106.853.897 leva.” Acum un an­­i se cifra la 61.282.000, adică avem un spor de 45 milioane. Capitalul conturilor curente spe­ciale se ridică la 781.496.524 leva, iar împrumuturile consimţite de Stat la 279.658.979. Devizele streine percepute asu­pra exportului au atins cifra de 826.870.063 leva. Scumpirea vieţei Indiciik de scumpete In Bulgaria ating 2805 faţă de 100 în 1914. Cele mai mari scumpiri sunt arătate de indice la carnea de vacă (2400), la cea de porc (2400), la oaie (3059), unt (3666), lemne (9720), orez (3548) brânză (4150) făină (2222). Pentru exportul vitelor şi produselor animale Ministerul de externe a comu­nicat printr-o adresă ministerului de finanţe o întâmpinare din par­tea legaţiei bulgare, prin care, a­­ceasta face cunoscut că­­anima­lele şi produsele lor, la intrarea în Bulgaria trebuesc însoţite, con­form art 8 al legei în vigoare, de certificate de origină traduse în limba bulgară sau franceză şi le­galizate fie de legaţiunile sau consulatele bulgare în străinăta­te, fie de legaţiunile sau consula­tele în Bulgaria ale ţărilor cari exportează, că adesea aceste certi­ficate nu sunt însoţite de o aseme­nea traducere şi de fapt funcţio­narii veterinari bulgari cari nu cunosc limbele străine ,sunt in­duşi în eroare de persoane fără sema p.. . ' ' Astfel fiind, ministerul nostru de externe, în urma cererei sus­­zisei legaţiuni, intervine pe lângă cel de finanţe ca să dispună a se aduce la cunoştinţa persoanelor interesate, că certificatele de ori­gină ale animalelor şi produselor animale, ce urmează a fi expor­tate In’'Bulgaria, trebuesc întot­deauna să fie însoţite de o tradu­cere în limba franceză sau bulga­ră şi legalizate în regulă. ! -'12.. .Recolta Ministerul agriculture! din Sofia publică datele definitive asupra e­­valuări recoltei de cereale din Bu­l­­garia. Produsul diverselor culturi este evaluat după cum urmează:­ Grâu: 1.055.000 tone, grâu tare 815.00ft tone, orz- 267.000 tone, ovăz,­­ 145.000 to­ne, porumb 5.OOO.OOO tone. lată şi suprafeţele semănate : grâu 914 mii hect.- grâu tare 175 mii Sect., orz 245 mii ha, ovăz 180 ha- porumb 135 mii ha. Noui legi Theodoroff, ministrul de­­finanţe bulgar, studiază proiectul de parti­cipare la beneficii a lucrătorilor din Intreprinderile Statului. Deaseme­­nea d-sa va elabora in Garând pro­iectele noîtei legi a timbrului şi o lege asupra impozitului pe venit. Cr­ili „Argua I« / Piața BUCURESTI SCHIMBUL In Luna Octombrie 1923 Piaţa PA "la Sub tipar : ; Almanachtdl 924 1 organ zilnic iî conartiiLui • . 6 I INDUSTRIEI g RNANt» Cervonetul rus Cum a fost emis. Evoluţia emisiu­­­­nei cervonetului. Cervonetul se depreciază. Deprecierea continuă a rublei- hârtie influenţând asupra stării conomice din Rusia, introducerea unei monede mai stabile se impu­nea ca o necesitate.8 Pe când totalul emisiunei d­e ruble-hârtie la 1 Ianuarie 1922 era de 17 trilioane, ea atinge su­­ita de 2 quadrilioane la 1 Ianua­rie 1923. Emisiunea rublei de marfă (o­ unitate care reprezintă puterea­ de cumpărare a rublei dinaintea­ războiului) dela 96 milioane cât era la 1 Ianuarie 1922 ajunge și­ ea la 1 Ianuarie 1923 la 108 mi­lioane. Pentru salvarea finanţelor ruse s’a pus­­în aplicare vechiul sis­tem: reducerea inflaţiune,, prin emiterea monedei noi, mai sta­bile. Aşa a luat fiinţă «cervonetul» rus. Adunarea generală a sovietului al X-lea a votat o lege, în baza căreia Banca Statului, Direcţia e­­misiunei era autorizată a emite bancnote garantate cu minimum 25 la sută aur efectiv sau devize străine. După instrucţiunile comisaria­tului finanţelor, acest personet era destinat pentru operaţiuni scurte, cumpărări şi vânzări de devize străine, pentru acordarea creditului pe term­en scurt (maxi-TrimvTb Samţ­ul Bâncii Statu­­lui Direcţia emisvilor) dela 1 Decembrie a. c. avea în pasiv 2004 100 cervonetîn bancnote emise, iar în activ 200.pho cervoneţi aur efectiv; aur bucăţi in valoare de 188100 cervoneţi; monede de aur străine in valoare de 23.000 cer­voneţi; devize străine forte în va­loare de 108.000 fcervoneţi. Din datele de mai su­s reese că depozitul metalic al Băncii între­ce cu mult valoarea bancnotelor emise. Insă cu timpul numărul banc­notelor emise a crescut. Astfel la 1 Martie totalul emi­­siunei ajunge 1ei 275.000 cervo­­neţi, la 1 Mai 1.200.000 cervor­eţi, la 1 August 1.850.000 cervoneţi, la 1 Septembrie 2.500.000 cervo­neţi şi, în fine, la 16 Septembrie 3.500.000­ cervoneţi sau 35.000.000 ruble, un cervoneţ valorând 10 ruble aur. Insă nu toţi cervoneţii emişi au fost puşi în circulaţie, astfel ,pe când la 1 August dau emis 13.500.000 ruble aur, în circulaţie erau numai 11.20­.000 ruble aur. Cu tim­­pul şi garanţia bancno­telor emise su schimbat. Astfel totalul aurului aflat în depozitul Băncii ruse la 1 Fe­bruarie a. c. era de 42­5 la sută faţă de bancnotele emise; la 16 August, 41 la sută; la 16 Septem­brie, 38,2 la sută. » In timpuri normale garanţia aceasta ar fi fost suficientă, dar nu Rusia unde valorile sunt atât de nestabile, iar încrederea în po­liţa Statului scăzută — această garanţie este insuficientă. Pus în circulaţie numai pentru uşurarea creatului, cervoneţul se transformă încetul cu încetul în­­tr’o unitate de schimb universala, scoţând tnjeptat din uz hârtia mo­­nedă anterioară. Pe când la 1 Ianuarie 1923 nu­mărul cervoneţilor emişi faţă de hârtia monedă era de 8­9 la sută, la 4­ Mai este de 45ffî la sută, la 1 Septembrie 256,2 la sută, iar în comparaţie cu masa totală a hâr­tiei monede (dif­erite modele de ruble) emise de guvernul rus a ajuns dela 8,2 la sut& cât era la 1 Ianuarie 1923, la 769 la sută la 1 Septembrie a. c. Hârtia monedă scoasă din uz se transformă în monedi^ divizionară. ’Insă nici cervoneţul nu este garan­tat că nu va ajunge la această sta­­re. Deprecierea hârtiei monede pro­gresează cu toate că dela 1 Decem­brie 1922 până la 1 August 1921 s’au emis mai puţin de norma proectată. Astfel preţul cervoneţului în hâr­tie monedă la bursa liberă din Mos­cova s’a urcat în continuu. La 11 Ianuarie cervoneţul bacnotă valorează 181 milioane ruble hâr­tie, iar cervonetul monedă 243 m­i­­lioane. La 11 Martie primul 243 milioane secundul 365 milioane. La 11 Aprilie primul 344, secun­dul 590 milioane. La 11 Maia primul 450 milioane, secundul 790 milioane ruble hârtie. In iunie guvernul oprind­­publi­carea cursului cervoneţului la bur­sa liberă din Moscova nu se poate preciza cât valorează în prezent, de­sigur că a trecut miliardul (cos­tul unui cervoneţ aur). După toate probabilităţile- cervo­neţul devenind o unitate de schimb va suferi consecințele monedei hâr­tiei anterioare, dacă guvernul, rus nu va lua măsurile impuse de îm­prejurări.­­ " - 0 O nouă descoperire în industria alu­miniului L’Information dă alarma în pri­vinţa unei descoperiri senzaţionale pe tărâmul industriei aluminiului Până acum aluminiul era extras din Bauxită, care se găsea în mari can­tităţi in Franţa. Producţiunea totală de bau­xită în această ţară era de 300.0O0 tone anual şi 50 la sută din a­­ceastă extracţiune aproviziona stre­inătatea. ■ Acum vine din America ştirea că societatea Detroit Metals Co. a ob­­ţinut bare de aluminium pur de 99.7 — 99.8 la sută din aluniţă vulcanică. Rezultatele au fost mult superioa­re celor obţinute cu­ Bauxita.­­ Aluniţa conţine 37 la sută alumi­niu, 11 la sută potasiu şi 38 la su­tă acid sulfuric. Până acum se credea imposibilă disociarea acestor ele­mente. Prin noua descoperire, aluminiul va putea fi anuncat pe piaţă din can­tităţi mari şi eftine. Faţă de această concurenţă, L’In­formation cere un regim special cu tarife de favoare pentru Bauxită, ca­­re până astăzi era aproape Un mo­nopol francez. La noi in țară se găsesc, zăcăminte importante de bauxită în Ardeal. GU Expoziţia comercială şi industrială din Sebeşul­ Săsesc. Duminică a avut loc in Sebeşul Să­sesc expoziţia regională de comerţ şi industrie. După un vechiu sistem al saşilo­r din Ardeal, in fiecare an are loc o expoziţie intr’unul din centrele mai însemnate săseşti, unda se expun fefer­in­ţe fabricate şi articole comerciale cari reprezintă îndeletnicirile economice ale saşilor. Se expun de toate de la căm­ă-” tăria bine lucrată până la mobila ele­gantă şi trainică. Butoaie, vase de tini­chea, păpuşi capi stângaciu modelate, cusături de tot soiul, covoare persiane frumos ţesute, articole alim­entare, ci­ment şi cărămidă, împletituri, tăbăcării , şi altele sunt obiectele expoziţiei de la Sebeşul Săcesc. Expoziţiile acestea­­sânt mici târ­guri de mostre cari stimulează energiile şi strâng raporturile­ între producători şi consumatori. Ele constituie una din puterile economice ale saşilor din Ar­deal şi un admirabil miji­c de edu­caţie pentru generaţiile cari vin. Imi­tarea lor n­-ar folosi mult, dar din ne­fericire nu facem nimic pe acest teren. O­ nevoie să mai spunem că n’a fost sas in împrejurimele Sebeşului care să nu fi venit la expoziţie? a» Cor. Cota valorilor la Bursa din București In luna Octombrie 1923 . ...............--------­

Next