Argus, noiembrie 1923 (Anul 14, nr. 3159-3183)
1923-11-01 / nr. 3159
Scumpirea traiului Numerele Indicii pe Octombrie 1923 . * In raport cu luna trecută, schimburile de preţ la articolele mai jos enumerate pe care le luăm ca ba-, zA în calcularea numerelor indicii Aruncând o privire retrospectivă asupra variaţiunei scumpetei traiului, ajungem la linia gros de semnată în diagrama de mai jos. In aceiași diagramă am indicat punctat cursul lirei stemi n« și al Raportat la iei aur, ajungem la cifrele din diagrama de mai bus a indexuim de lei aur. .Traiul măsurat ul lei aur, s’a scumpit teci cu în 8umhwlyxxxr scumpit deci cu 25 la sută în 8 luni o constatare tot atât de tristă ca aceea că măsurat în lei hârtie s’a scumpit cu 100 kt sută în 20 luni. Cu privire la metoda ce întrebuinţăm pentru calcularea numerelor indicii un ziar economic care se ocupă de asemenea cu calcularea de numere indicii, ne aduce sub formă de lămuriri oarecare critici,care nu contribuie însă nici decum la lămurirea chestiunei. Rândurile de mai jos, în care dăm un istoric al numerelor indicii vor dovedi cu prisosinţă că metoda ce utilizăm este acea care a fost şi este aproape pretutindeni întrebuinţată pentru obţinerea de putere-indicii reale. • ...Primele statistici lunare care urmăresc scumpirea traiului, darează din 1898 şi au fost publicate de Jastrow în revista Arbeitsmark până în anul 1911. De atunci le-a continuat Calver până azi. Atât Jastrow cât şi Calver au în vedere numaialimentele. Dar deja în 1898 ştia Jastrow ceea ce autorul primelor indicii de scumpete în România nu ştie: că fiecare poet trebuie pus în socoteală ştr o cantitate pare să ■ fie în raport cu importanţă sa. Astfel găsim în ,socoteala , lui Jastrow 16 aflimente, dintre care pâine figurează cu 5250 grame şi ceaiul numai cu 21 grame. Acest mod de a socoti a fost adoptat aproape de toţi economiştii care se ocupă azi cu stabilirea de numere-indicii. Posturile se cântăresc şi apoi se adună, pentru a întrebuinţa termenele specialiştilor. Popularizatorul numerelor indii este Ernst Kahn, care de la începutul războiului mondial publică în «Frankfurter Zeitung» Indicii de scumpete privitoare tot numai la alimente, dar necântărite ci numai adunate. După el şi uruiţi alţii pentru a simplifica socotelile au adoptat sistemul calculului cu indicii adunate numaiDar toţi se mărginesc a urmări scumpirea numai a alimentelor imediat ce ur economist vrea să au fost cu totul neînsemnate. Rezultatul final este deci că scumpetea traiului se menţine la nivalul lunei trecute, dolarului. Linia subţire indică costul traiului măsurat în lei aur. Aşa cum se putea trăii în August 1916 cu 100 lei,83 lei aur, se putea trăi în Ianuarie 1922 cu 53 lei aur. .azi . eu, 63 * Vi aur, studieze scumpirea traiului, când prin urmare ,are în veder® şi celelalte necesităţi ale existenţei, parcetarea e mai complexă şi devine indispensabilă introducerea de greutăţi pentru alimente şi coeficienţi pentru celelalte posturi. Astfel indexul Comisiunei centrale din Viena are în veder® costul existenţei unei familii de 4 persoane. Afară de alimente figurează îmbrăcămintea,chiria, luminatul, îneălmul, bărbieritul, tramvaiul,jurnalul. In aproape fiecare oraș mai important din Germania se fac cam în celaș mod statisticile. ..Astfel oficiul statistic al statului german publică pentru Berlin o statistică în care figurează 20 posturi între altei; 47 kgr. pâine de secară, 35 kgr. zahăr, 150 kgr. cărbuni chiria lunară a două camere cu bucătărie. Până la 1922 nu era cuprinsă îmbrăcămintea, cu motivarea că fiind foarte scumpă cea mai mare parte a populaţiei trebuie să renunţe la procurarea de haine şi rufe noi. Vedem clar că au existat indicii care cercetează scumpirea traiului eliminând îmbrăcămintea dar nici unul nu elimină chiria şi ia în consideraţie îmbrăcămintea. In Franţa. «Unee statistici mai importante de indicii de scumpirea traiului: acel elaboratele comision regionale d'études relatives au coût de la vie, care ia media statisticilor oraşelor cu peste 10.000 locuitori, excluzând Parisul. Bineînţeles că şi în această statistică posturile sunt cântărite şi nu numai adunate., Alimentele figurează cu 60 la sută, locuinţa cu 12 la sută, îmbrăcămintea cu 15 la sută şi cheltuielile diverse cu 13 la min.. Primăria din Paris publică numerele indieii pentru Paris alcătuite pe aceiaș bază. Ic Suedia- statistica aceasta, pe baze identice o face Ministerul Corpuriior Sociale. ■. Statistica'‘oficială a Board of Trade se ocupă numai cu alimente. Are în vedere 21 alimente cântărite, figurează între altele 50 pfunzi pâine, dun pfund tapioca, 10 pfunzi brânză, etc. Biroul de statistică al oraşului Rotterdam are un sistem foarte simplu pentru stabilirea indicelui de scumpete- Douăzeci de familii de funcţionari, liberi profesionişti şi lucrători , comunică Primăriei, în fiecare lună sumele cheltuite neutru alimente, îmbrăcăminte, locuinţă şi diverse; dincomparaţia mediilor lunare se stabileşte indiciile de scumpete. In Statele Unte aceste statistici le publică Bureau of Labor Statistics. Conţine date medii de la S1 oraşe, având în vedere 60 posturi cântărite, cuprinzând alimente, îmbrăcăminte, chiria luminat, încălzit, diverse. Statistica bulgărească—Bulletin statistique mensuel de la Direction générale de la Statistique de Royaume de Bulgarie — conţine 47 posturi necântărite şi nu ia în consideraţie chiria. Se aseamănă deci cu statistica românească alcătuită până în August ort I Din enumerarea de mai sus vendem prin urmare că exceptând Bulgaria, principiile adoptate in socotelile de indice făcute de noi pentru Septembrie 1923, sunt pretutindeni uzitate. Ing. Alex. 60sberger Alimante /" Ştiri din Bulgaria Situaţia Băncii Naţiooale Circulaţia fiduciară, la 14 Sept. trecut se ridica la 8.753.902.282 leva, adică o diminuare de 2.862.000 în raport cu perioada precedentă. La acea dată anul trecut, ea a fost de 3.932.742.000 leva. Se înregistrează deci o reducere de 179 în rusul taraian. Stocul metalic al Băncii este de 57.248.000 leva, dintre cari 88 mii. 980.000 în aur, adică un spor de 548 mii în raport cu perioada precedentă. Datoria flotantă a Statului se ridică la 4.188.510.500 leva. La 14 Septembrie 1922, ea a fost de 44460.644.000, adică o reducere de 72100.000. Portofoliul figurează pentru suma de 106.853.897 leva.” Acum un ani se cifra la 61.282.000, adică avem un spor de 45 milioane. Capitalul conturilor curente speciale se ridică la 781.496.524 leva, iar împrumuturile consimţite de Stat la 279.658.979. Devizele streine percepute asupra exportului au atins cifra de 826.870.063 leva. Scumpirea vieţei Indiciik de scumpete In Bulgaria ating 2805 faţă de 100 în 1914. Cele mai mari scumpiri sunt arătate de indice la carnea de vacă (2400), la cea de porc (2400), la oaie (3059), unt (3666), lemne (9720), orez (3548) brânză (4150) făină (2222). Pentru exportul vitelor şi produselor animale Ministerul de externe a comunicat printr-o adresă ministerului de finanţe o întâmpinare din partea legaţiei bulgare, prin care, aceasta face cunoscut căanimalele şi produsele lor, la intrarea în Bulgaria trebuesc însoţite, conform art 8 al legei în vigoare, de certificate de origină traduse în limba bulgară sau franceză şi legalizate fie de legaţiunile sau consulatele bulgare în străinătate, fie de legaţiunile sau consulatele în Bulgaria ale ţărilor cari exportează, că adesea aceste certificate nu sunt însoţite de o asemenea traducere şi de fapt funcţionarii veterinari bulgari cari nu cunosc limbele străine ,sunt induşi în eroare de persoane fără sema p.. . ' ' Astfel fiind, ministerul nostru de externe, în urma cererei suszisei legaţiuni, intervine pe lângă cel de finanţe ca să dispună a se aduce la cunoştinţa persoanelor interesate, că certificatele de origină ale animalelor şi produselor animale, ce urmează a fi exportate In’'Bulgaria, trebuesc întotdeauna să fie însoţite de o traducere în limba franceză sau bulgară şi legalizate în regulă. ! -'12.. .Recolta Ministerul agriculture! din Sofia publică datele definitive asupra evaluări recoltei de cereale din Bulgaria. Produsul diverselor culturi este evaluat după cum urmează: Grâu: 1.055.000 tone, grâu tare 815.00ft tone, orz- 267.000 tone, ovăz, 145.000 tone, porumb 5.OOO.OOO tone. lată şi suprafeţele semănate : grâu 914 mii hect.- grâu tare 175 mii Sect., orz 245 mii ha, ovăz 180 ha- porumb 135 mii ha. Noui legi Theodoroff, ministrul definanţe bulgar, studiază proiectul de participare la beneficii a lucrătorilor din Intreprinderile Statului. Deasemenea d-sa va elabora in Garând proiectele noîtei legi a timbrului şi o lege asupra impozitului pe venit. Crili „Argua I« / Piața BUCURESTI SCHIMBUL In Luna Octombrie 1923 Piaţa PA "la Sub tipar : ; Almanachtdl 924 1 organ zilnic iî conartiiLui • . 6 I INDUSTRIEI g RNANt» Cervonetul rus Cum a fost emis. Evoluţia emisiunei cervonetului. Cervonetul se depreciază. Deprecierea continuă a rublei- hârtie influenţând asupra stării conomice din Rusia, introducerea unei monede mai stabile se impunea ca o necesitate.8 Pe când totalul emisiunei de ruble-hârtie la 1 Ianuarie 1922 era de 17 trilioane, ea atinge suita de 2 quadrilioane la 1 Ianuarie 1923. Emisiunea rublei de marfă (o unitate care reprezintă puterea de cumpărare a rublei dinaintea războiului) dela 96 milioane cât era la 1 Ianuarie 1922 ajunge și ea la 1 Ianuarie 1923 la 108 milioane. Pentru salvarea finanţelor ruse s’a pusîn aplicare vechiul sistem: reducerea inflaţiune,, prin emiterea monedei noi, mai stabile. Aşa a luat fiinţă «cervonetul» rus. Adunarea generală a sovietului al X-lea a votat o lege, în baza căreia Banca Statului, Direcţia emisiunei era autorizată a emite bancnote garantate cu minimum 25 la sută aur efectiv sau devize străine. După instrucţiunile comisariatului finanţelor, acest personet era destinat pentru operaţiuni scurte, cumpărări şi vânzări de devize străine, pentru acordarea creditului pe termen scurt (maxi-TrimvTb Samţul Bâncii Statului Direcţia emisvilor) dela 1 Decembrie a. c. avea în pasiv 2004 100 cervonetîn bancnote emise, iar în activ 200.pho cervoneţi aur efectiv; aur bucăţi in valoare de 188100 cervoneţi; monede de aur străine in valoare de 23.000 cervoneţi; devize străine forte în valoare de 108.000 fcervoneţi. Din datele de mai sus reese că depozitul metalic al Băncii întrece cu mult valoarea bancnotelor emise. Insă cu timpul numărul bancnotelor emise a crescut. Astfel la 1 Martie totalul emisiunei ajunge 1ei 275.000 cervoneţi, la 1 Mai 1.200.000 cervoreţi, la 1 August 1.850.000 cervoneţi, la 1 Septembrie 2.500.000 cervoneţi şi, în fine, la 16 Septembrie 3.500.000 cervoneţi sau 35.000.000 ruble, un cervoneţ valorând 10 ruble aur. Insă nu toţi cervoneţii emişi au fost puşi în circulaţie, astfel ,pe când la 1 August dau emis 13.500.000 ruble aur, în circulaţie erau numai 11.20.000 ruble aur. Cu timpul şi garanţia bancnotelor emise su schimbat. Astfel totalul aurului aflat în depozitul Băncii ruse la 1 Februarie a. c. era de 425 la sută faţă de bancnotele emise; la 16 August, 41 la sută; la 16 Septembrie, 38,2 la sută. » In timpuri normale garanţia aceasta ar fi fost suficientă, dar nu Rusia unde valorile sunt atât de nestabile, iar încrederea în poliţa Statului scăzută — această garanţie este insuficientă. Pus în circulaţie numai pentru uşurarea creatului, cervoneţul se transformă încetul cu încetul într’o unitate de schimb universala, scoţând tnjeptat din uz hârtia monedă anterioară. Pe când la 1 Ianuarie 1923 numărul cervoneţilor emişi faţă de hârtia monedă era de 89 la sută, la 4 Mai este de 45ffî la sută, la 1 Septembrie 256,2 la sută, iar în comparaţie cu masa totală a hârtiei monede (diferite modele de ruble) emise de guvernul rus a ajuns dela 8,2 la sut& cât era la 1 Ianuarie 1923, la 769 la sută la 1 Septembrie a. c. Hârtia monedă scoasă din uz se transformă în monedi^ divizionară. ’Insă nici cervoneţul nu este garantat că nu va ajunge la această stare. Deprecierea hârtiei monede progresează cu toate că dela 1 Decembrie 1922 până la 1 August 1921 s’au emis mai puţin de norma proectată. Astfel preţul cervoneţului în hârtie monedă la bursa liberă din Moscova s’a urcat în continuu. La 11 Ianuarie cervoneţul bacnotă valorează 181 milioane ruble hârtie, iar cervonetul monedă 243 milioane. La 11 Martie primul 243 milioane secundul 365 milioane. La 11 Aprilie primul 344, secundul 590 milioane. La 11 Maia primul 450 milioane, secundul 790 milioane ruble hârtie. In iunie guvernul oprindpublicarea cursului cervoneţului la bursa liberă din Moscova nu se poate preciza cât valorează în prezent, desigur că a trecut miliardul (costul unui cervoneţ aur). După toate probabilităţile- cervoneţul devenind o unitate de schimb va suferi consecințele monedei hârtiei anterioare, dacă guvernul, rus nu va lua măsurile impuse de împrejurări. " - 0 O nouă descoperire în industria aluminiului L’Information dă alarma în privinţa unei descoperiri senzaţionale pe tărâmul industriei aluminiului Până acum aluminiul era extras din Bauxită, care se găsea în mari cantităţi in Franţa. Producţiunea totală de bauxită în această ţară era de 300.0O0 tone anual şi 50 la sută din această extracţiune aproviziona streinătatea. ■ Acum vine din America ştirea că societatea Detroit Metals Co. a obţinut bare de aluminium pur de 99.7 — 99.8 la sută din aluniţă vulcanică. Rezultatele au fost mult superioare celor obţinute cu Bauxita. Aluniţa conţine 37 la sută aluminiu, 11 la sută potasiu şi 38 la sută acid sulfuric. Până acum se credea imposibilă disociarea acestor elemente. Prin noua descoperire, aluminiul va putea fi anuncat pe piaţă din cantităţi mari şi eftine. Faţă de această concurenţă, L’Information cere un regim special cu tarife de favoare pentru Bauxită, care până astăzi era aproape Un monopol francez. La noi in țară se găsesc, zăcăminte importante de bauxită în Ardeal. GU Expoziţia comercială şi industrială din Sebeşul Săsesc. Duminică a avut loc in Sebeşul Săsesc expoziţia regională de comerţ şi industrie. După un vechiu sistem al saşilor din Ardeal, in fiecare an are loc o expoziţie intr’unul din centrele mai însemnate săseşti, unda se expun feferinţe fabricate şi articole comerciale cari reprezintă îndeletnicirile economice ale saşilor. Se expun de toate de la cămă-” tăria bine lucrată până la mobila elegantă şi trainică. Butoaie, vase de tinichea, păpuşi capi stângaciu modelate, cusături de tot soiul, covoare persiane frumos ţesute, articole alimentare, ciment şi cărămidă, împletituri, tăbăcării , şi altele sunt obiectele expoziţiei de la Sebeşul Săcesc. Expoziţiile acesteasânt mici târguri de mostre cari stimulează energiile şi strâng raporturile între producători şi consumatori. Ele constituie una din puterile economice ale saşilor din Ardeal şi un admirabil mijic de educaţie pentru generaţiile cari vin. Imitarea lor n-ar folosi mult, dar din nefericire nu facem nimic pe acest teren. O nevoie să mai spunem că n’a fost sas in împrejurimele Sebeşului care să nu fi venit la expoziţie? a» Cor. Cota valorilor la Bursa din București In luna Octombrie 1923 . ...............--------