Argus, decembrie 1923 (Anul 14, nr. 3184-3210)

1923-12-01 / nr. 3184

Inul XII ro. 3184 ABONAMENTE IN TARA I IN STRĂINA­TATE On an 6&0 Ini Un an 12oo tel 6 luni 350 „ U 6 luni 700 „ 3 luni 18» N H 3 luni 400 N lei în țară, 4 lei In străinătate 8 PACINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Directori S. Pauker BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6 93 si 23 69 INDUSTRIEI si FINANȚE! Administrator: H. Fa Valentin Sâmbătă 1 Decembrie 1® * Concesiunea Exclusivă a Social­tâtei Generale de Publicitate Directori : Carol Sebulner şi­­ Berger Sir Karageorgerlel 8, Telefon II184 PUBLICITATEA: Lupta pentru petrolul­ românesc Politica noastră naţională era petrol ni . a Superioritatea combus­tibilului lichid asupra cărbunelui dovedită în -------- timpul războiului, mai cu seamă pentru transporturile maritime, a creat necesitatea nouă a unei politici a petrolului pentru statele maritime şi coloniale, şi a pus întreaga problemă a petrolu­lui pe baze cu totul noul înainte de război, petrolul era un simplu articol de mare consumaţiune şi ca atare supus concurenţei mon­diale şi loviturilor de bursă, dar cu totul în afară de politica de stat. După război, statele a căror pu­tere este legată de comunicaţiile pe mare, nu numai că nu s’au mai desinteresat de producţiunea şi de comerţul petrolului, dar au făcut un capitol important de politică naţională din acapararea surselor de petrol pentru a înlesni şi asigu­ra circulaţia vapoarelor lor de ca­p­ort­ul de război. America pe care natura însăși a Inzestrat-o cu cele mai bogate sur­se de petrol, nu a avut decât să treacă dela politica ei cu caracter social în contra trusturilor, la po­litica mondială, m­enajând și aju­tând trustul petrolului ca un auxi­liar al statului în politica nni­ma­­timă, pentru a rezolva noua pro­­lemă a combustibilului lichid. Pentru Anglia problema a fost mai complicată, dar graţie pute­rii ei financiare şi poziţiunei ei în lume, ea a reuşit să-şi asigure con­­sumaţiunea de petrol şi impor­tante rezerve pentru imensa ei ma­rină comercială şi de război. Franţa şi după ea Italia, puteri maritime şi ele, rămase în urmă cu politica petrolului, caută acum să-şi asigure şi ele surse de petrol lin ce a mai rămas disponibil din concurenţa anglo-americană. Convenţia de la San Remo, pre­văzând împărţirea achiziţiiunilor noui între Franţa şi Anglia, dădea asigurări de viitor Franţei, dar a­­ceastă convenţie a rămas fără apli­caţiune şi astăzi fiecare cântă să se asigure pe sine. Franţa a reuşit să-şi asigure o poziţiune prepon­derant în petrolul polonez, şi era pe punctul de a încheia o mare tranzacţiune şi cu noi cumpărând redevenţele de petrol ale Statului, pe un termen de zece ani. Dar dacă statele maritime au astăzi o politică de acaparare de petrol, statele cari nu sunt mari­time şi nu au nevoe de o politică de acaparare, dar care deţin surse importante de petrol, cum este ca­zul nostru, trebue să aibă şi ele o politică a petrolului, dar in sens invers politicei de acaparare, in sensul unei bune comercializări a petrolului lor. Situaţiunea României faţă de statele cu politica acaparatoare, este situaţiunea producătorului faţă de cumpărător. Ar fi o gravă greşală dacă Statul nostru s'ar in­­griji in politica Iui petroliferă de constituiri de rezerve peste ne­voile consumului intern. Întocmai ca statele maritime, dar ar fi o greşală şi mal mare daci Împinşi de nevoile momentul n! am avea slăbiciunea de a cădea în mrejele poliţiei de acaparare şi de a de­veni un obiect în jocul concuren­ţei pentru petrol dintre statele maritime. Bogăţia noastră petroliferă este garanţia pe care ne-a dat-o na­tura că noi vom putea eşi din si­tuaţia în care ne-a lăsat războiul şi că vom putea suporta sarcinile noului stat român, cu toată situa­ţia tulbure de astăzi din Europa. Aceasta însă cu o condiţie. Este evident că nu trebue să ne vindem drepturile pentru un blid de linie acum când suntem înflămânziţi de bani şi de credit, dar nu trebue nici să ne ţinem comoara ascunsă în pământ ca servitorul nevrednic din parabola biblică. Şi trebue să avem în vedere pentru a comer­cializa această comoară, că Fran­ţa şi Italia ,care pentru a-şi păs­tra rangul lor de mari puteri, au nevoe de petrolul nostru, figurează printre clienţii noştri cei mai buni. Ultima ofertă franceză pentru do­bândirea terenurilor petrolifere ale Statului, ne arată lămurit că lupta pentru petrolul nostru a început. Am arătat, într-un număr prece­­dent, marile avantagii pe care le oferă atât industriei cât şi naviga­ţiei, acest minunat combustibil şi am subliniat politica petrolului, a­­doptată mai întâi de Anglia şi apoi, de Franţa, indicând măsurile şi sforţările făcute de aceste două mari puteri pentru a stăpâni o cât maai mare prod­ucţiune de petrol. A treia mare putere, care ne poate servi de pildă, sunt Statele­ Unite ale Americei de Nord. Nu­­ este locul să facem aci o amănunţită cercetare asupra celor ce se petrec d­in marea democraţie americană, vom spune numai :* America *r, se dă în cantității formidabile com­bustibilul mineral, sub cele trei forme ale sale: cărbunele de pă­mânt, petrolul, gazul natural. Ame­rica deţine două treimi din produc­­ţiunea mondială a petrolului 80 la sută din producţia totală a cărbu­nelui şi, dacă nu ne înşelăm, cap­­tează anual, peste 2 miliarde metri cubi de gaz natural. Totuşi, America s’a păşit obli­­gată să-şi creese o poliică a pe­trolului. Odinioară duşmană ne­împăcată a trusturilor, ea le acor­dă astăzi, o protecţie nemărgini­tă şi intensine ,cu toată greutatea influenţei sale diplomatice, ca ele să obţie sau, să participe la exploa­tarea terenurilor petrolifere din toate părţile lamei Este adevărat că noi nu suntem, o mare putere. Dar tot aşa de a­­devărat este că nici nu umblăm să acaparăm petrolul altora. Avem petrolul nostru. Să ne folosim de el, trăgând, din exploatarea lui maximum de beneficii. Trebue dar să avem o politică naţiovală de petrol. Politica noastră de petrol Această cli­ti­că guvernul o va statornici prin alcătuirea legei mi­nelor, cher,stă să fixeze viitorul rzr gin* al j­aelului. Aşa se explică de sk *p­ roeetul legei minelor, prag^**'î uMeriatul d-lui Sassu şi publicat de noi, a fost luat în studiu pentru a fi adaptat noul.­lor lor împrejurări. Nu avem pretenţia de a preciza, de pe acum ce va cuprinde noua re­dactare a d-lui ministru de indus­trie. Socotim, însă, după informa­ţiile ce avem, că nici actualul titu­lar al departamentului industriei nu se va putea îndepărta, fără con­secințe politice, de anume principii conducătoare cari formează crezul eonomic al d-lui ministru de fi­nanţe. Aceste principii, afirmă susţină­torii lor, sunt, de altminteri, adop­tate de mult, de legislaţia streină. exo-şl Problema petrolului nostru I—R '■BpR—|—^—*— 1 * 1 mm Statele­ Unite şi petrolul Prima propunere franceză Suntem în măsură să dăm astăzi, amănunte complec­te şi precise asupra primei oferte a grupului finan­ciar francez, în schimbul vânzăria redevenţei de pe­trol a Statului. Grupul financiar acordă un avans sau un împrumut de : CINCI SUTE MILIOANE FRANCI FRANCEZI, pe termen DE 15 ANI, și cu o dobândă de 5 LA SUTA. Anuitatea acestui împru­mut adică amortizarea ca­pitalului, împreună cu do­bânzile ar fi ridicat cifra do­cânzea­la 9*6342 LA SUTA, adică anuitatea ar fi fost de : 48.171.000 FRS Modalitățile de plată a a­­cestei anuități ar fi fost : Redevența disponibilă a Statului român, adică cete 4.000 vagoane ţifeiu, din Avans sau împrumut: 500.000.000 fr. Termen 15 ani Dobândă 5 €/p Anuitate pentru capital şi dobânzi cari se pot extrage 2.000 vagoane petrol alb. Socotind preţurile ac­tuale ale benzinei uşoare la lei 10.75 h­.gr , a benzinei grele Ia lei 3.60 kgr., a lam­pantului Ia Iei 4.25 kgr. și a motorinei Ia iei 4.15 kgr , s’a stabilit o medie de lei 6.98 pe kgr., de petrol alb ceea ce face, pentru cele 2.000 vagoane, suma de lei I 139.600.000 sau franci I 12.321.000 Această sumă acoperă nu­mai 30 LA SUTA din tota­lul anuităţii fixate mai sus rămânând o lipsă de­­ 70 LA SUTA a fi acoperită de redevenţa anuală de 7.500 vagoane ţiţeiu pe care contează Sta­tul şi care este susceptită de a se mări prin creşterea producţii petrolifere. Tabloul de mai jos evidenţiază aceste cifre . Modul de plată Redevenţele petro­­sau gaj. libere datorite Sta­tului. Situaţia actuală a brut petrol alb redevenţelor 4000 v. 2000 v. Redev. viitoare 7500 v. 3750 v. 9­634? «A»1 Adică calculat pe 6.98 Iei kgr. pentru redevenţa existentă: iei 139.600.000, sau 12.321.000 fr. adică 48.171.000 Lipsă 70 la sută 20X0- Viitoarea lege a minelor Aşa, legea austriacă prevedea că nu se pot acorda concesiuni decât numai asupra terenurilor explorate, unde fiinţa zăcăminte­lor a fost bine determinată. Adop lând acest principiu, se înlătură speculaţia, întreprinderea aven­turoasă ori neserioasă şi se evită, mai ales acapararea- O altă legislaţie, cea franceză, ne dă măsura drepturilor pe care şi le poate rezerva Statul, în ca­litatea lui de cesionar. Această legislaţie acordă atâtea drepturi, încă­, noi, mai largi şi orientân­­du-ne după legea minelor din Franţa, am­­putea scădea drep­turile Statului nostru cu 50 la su­tă şi tot nu am avea de ce să ne plângem­întrucât priveşte exploatarea­­ terenurilor petrolifere, se cuvine să se ia măsuri, fiindcă experien­ţa nu arată că societăţile de petrol nu se grăbesc să facă cheltueli pentru noui sondaje şi uneori, oricât de ciudat s’ar părea lucrul, interese, dictează să comprime producţia. Obligând pe concesionar să lu­creze, nu trebue să uităm nici fo­loasele pe care ţara are dreptul să le aştepte dela avuţia aceasta. Să nu uităm exemplele din alte ţări, din Chili, din Peru, bunăoară, unde societăţi străine au exploa­tat, până la secătuire, filoanele miniere de acolo, şi băgând bene­ficiile în buzunar, au plecat în cău­tarea altor naivi. Aci se pune problema capita­lurilor streine. împrumutul Ungariei Londra, 29­ (Rador)­ — Comitetul financiar de pe lângă Societatea Naţiunilor s’a întrunit la Londra pentru a studia proectul refacerel Ungariei- Comitetul după ce a dis­cutat raportul membrilor secreta­riatului care s’a reîntors dela Bu­dapesta a dat ascultare expozeului financiar al d-lui Callay, ministrul de finanţe ungar- Au făcut dease­­menea expuneri d- Walle, minis­tru de comerţ şi d- Schänder, sub­secretar la ministerul agricultu­­rei- Aceste rapoarte vor fi trimise membrilor consiliului Societăţii Naţiunilor care le vor examina în sesiunea consiliului de la 19 De­cembrie discutând şi părţile poli­tice ale problemei- Comitetul finan­ciar se va întruni în acelaşi timp cu sesiunea consiliului- Dacă acest proiect va fi aprobat de către con­­siliu el va fi trimis Societăţii Na­ţiunilor a cărei consimtimânt este necesar pentru realizarea proecte­­lor. Citiţi / Răscumpărarea căilor fe­rate particulare din Basa­rabia Criza industriei forestiere din Ardeal Comerţul nostru extern pe 1919—1922 (In pag. IlI-a) Evaluarea bogăţiilor petro­lifere ale României (In pag. V-a) * întreruperea tratativelor româno-ungare (In pag. VlI-a) Almanachul «kai» ivama cori&mv! /!f mcvsTMR u hnanto 1924 Capitalurile streine Admitem şi solicităm chiar, a­­cest capital, de care avem nevoie. Soco­tim că politica xenofobă este o rămăşiţă din alte vremuri, incompatibilă cu actuala desvol­­tare a relaţiilor economice dintre statele civilizate. Înţelegem, însă, că am avuţia minieră exploatată în România, să rămână in larg — un capitol, în p­ropor­ţie cuviincioasă şi justă, faţă de bogăţia pusă în exploa­tare. Intâiu: legea minelor apoi, negocieri Aceasta trebuind să fie politica noastră naţională de petrol, citito­rii vor înţelege bine, acum, de ce au fost oprite tratativele cu grupul fi­nanciar francez, care ne oferea un împrumut de un miliard frauci francezi. Noi nu putem începe nici o nego­ciere, sub orice formă ni s’ar pre­zenta, cu privire la terenurile noas­tre petrolifere, înainte de a se fi votat legea minelor, chemată să fi­xeze politica noastră naţională a petrolului. Cititorii noştri vor mai pricepe încă, de ce, d-l ministru de finanţe, primind propunerea grupului finan­ciar francez de a se avansa Statu­ia­ nostru un împrumut de un mi­liard franci, în schimbul cesiunei terenrilor petrolifere, a răspuns, trimeţând d-lui Victor Antonescu, ministrul nostru la Paris, depeşa următoare: «Sunt surprins că mi se pun condiţii pentru un împrumut pe care nu l-am cerut“. T. PIZANI Convenţia petroliferă anglo-polonă la SG Noembrie s-a sem­nat la Varşovia tratatul co­mercial dintre Anglia şi Po­lonia. Tratatul prevede în­tre altele că firmele petro­lifere engleze se vor bu­cura în Polonia de aceleaşi drepturi şi privilegii, cari au fost acordate până a­­cum oricăror alte între­prinderi străine, și în spe­cial întreprinderilor pe­trolifere franceze. Uneltirile comuniste în Germania Berlin, 29­ (Rador)­ — In şedinţa de eri al Landtagului a luat cu­vântul ministrul de interne, d- Se­vering, declarând că demonstraţi­ile comuniste de alaltăeri au fost înscenate în urma unei ordonanţe a comitetului executiv din Mosco­­va-D- Severing a citit o scrisoare de la Moscova, pe care a pus mâna poliţia, şi în care se reproşează par­tidului comunist german că nu este destul de activ îndemnându-l de­ a provoca scandal în Reichstag pentru a provoca excluderea depu­taţilor comunişti din sală­ Aceas­ta trebuia să fie semnalul pentru proclamarea revoltei înarmate- Mi­nisterul de interne a declarat apoi că de la 15 Noembrie poliţia a des­coperit 4000 de pistoale Mauser, 500 de carabine, 24 de mitraliere grele şi în alte alte arme- Sunt in­dicaţii că comuniştii mai dispun şi de alte depouri de arme. Situaţia politică INTERMft Public al Capitalei, însetat de sen­zaţii violente, trăeşte de la o vreme încoace, adevărate zile de sărbă­toare. Seara, înghesuit la Circ, el urmă­reşte cu­ înfrigurare luptele între u­­riaşul Ursus şi ferocele Zumboş, iar a doua zi la amiază, trecând prin zidul de baionete al gărzii par­lamentare, ei resimte aceleaşi emo­ţii, privind cum se răfuesc atleţii din opoziţie cu generalul Mosoiu, şampionul Ardealului şi cu banca ministerială. Invectivele curg, de o parte şi de alta. Cuvântul pungaş e cel mai de­licat dintre termenii "obicinuiţi. Ca­lificative mai energice trec fără a fi relevate de nimeni, nici chiar de prezident, resemnat şi blazat. Câte­odată întreaga opoziţie revoltată Urlă a moarte. Corul majorităţii răspunde în note grave. Se discută răspunsul la Mesaj. D. Iorga a avut marele merit să înalţe tonul desbaterilor. El a ţinut să vorbească, aşa­­cânt se vorbea pe timpuri in parlament. De aceea cuvântarea sa a fost o decepţie pen Dacă ar fi să credem ziarele din­­ Atena, cele venizeliste-republiceme,­­ căci cele regaliste nu mai apar, nu va trece nici o lună fi regimul re­publican va fi stabilit în Grecia. In adevă­r, stăpâni pe situaţie par a fi rămaşi republicanii, a că­ror acţiune este patronată de gu­vern şi de şeful revoluţiei, colonelul Plastiras. Din partidele vechi, cu credinţe monarhice, nu se prezintă la alegeri decât partidul zaimist, care, insă, este foarte redus din punct de vedere electoral. Regaliştii­­metaxişti, nu mai luptă, in urma in­­frângerei ce a suferit încercarea lor revoluţionară şi în urma fugei în străinătate a şefului lor, genera­lul Metaxas. Grecia va fi clat republică, dacă, în ultimul moment , în politică ne­­prevăzutul joacă mare ral — un fapt nou, nU va interveni ca să dea alt curs evenimentelor trU tribune, unde se aşteaptă cu twk răbdare, o incăerare hotărâtoare. A fost însă o mângâiere pentru a­­cei câţiva democraţi care mai cred încă în democraţie. D-l Iorga a ata­cat cu bărbăţie probleme economice la ordinea zilei, a înjurat aşa cum se cuvine administraţia noastră p­ă­­cătoasă din Ardei, din Basarabia, de pretutindeni, şi a făcut un rechizi­toriu sever împotriva diferitelor partide. Dar mai presus de toate, marele orator a arătat în cuvinte mişcătoa­re, cum se destramă sufletul aces­tei ţări, sub influenţa nefastă a po­liticianismului. Parlamentul totuşi, l-a aplaudat. La cine s’a gândit însă d. Iorga. Când a vorbit de scindarea partidu­lui conservator, la 190, când­­unii au plecat la dreapta pentru că cei­lalţi au plecat la stânga !» Dacă a­­luzia se referea la Nicu Filipescu, ea er de o nedreptate strigătoare, căci nimeni, nici chiar d. Iorga, n'are dreptul să pue In dubiu, sincerita­tea convingerilor acestui mare pa­triot. G. G. EXTERNA Cine va fi primul preşedinte ăl RepUblicel greceștii Asupra acestei întrebări putem destăinui, astăzi, faptul Următor: Acum Un an, după detronarea re­gelui Constantin, Unul din fruntaşii politicei noastre, a avut prilejul să vadă în străinătate pe d. Venizelos şi să aibă o lângă convorbire cu dânsul. Fostul premier, grec a făcut pro­cesul Dinastiei, pricina catastrofei grecești și nU s’a sfiit să declare în­că de atunci că Grecia merge spre republică. — Dar, in lipsa de oameni, de ca­re suferă toate popoarele din penin­sula balcanică cine va fi mdcaft primul prezident al Republicei gre­ce? — întrebă fruntașul nostru, bi­­zuindu-se pe declarația d-lui Veni­zelos că nu se mai amestecă în po­litica internă a țării sale. — Eu, — răspunse scurt acesta, T P. Viena va deveni porto franc Ideea transformărei Vienei în­­tr'un centru de schimb al produse­lor dintre statele din Occidental şi Orientul Europei devine din ce în ce mai de actualitate. Zilele acestea s’a ţinut la Viena o conferinţă, care avea să hotărască studierea chestiu­­nei de către specialişti în scopul organizărei unei zone libere. Iniţia­tiva a pornit de la Uniunea indus­­triaşilor din Austria de Jos, la care s’au asociat atât guvernul cât şi primăria Vienei.­­ Din discuţiunile urmate rezul-­­­tă, că afară de puţine excepţiuni,­­ transformarea Vienei în port franc ar fi avantajoasă pentru e­­conomia austriacă. Teama de o concurenţă a străinătăţii precum şi de o scădere a veniturilor fis­cului a fost apreciată ca nefon­dată faţă de avantagile ce ar de­curge din concentrarea în centrul Europei a mijloacelor de trans­formare a materiei prune şi tran­zitului de mărfuri în Austria­ S’au numit trei co­mrsiuni de specialişti pentru a st­udia ches­­tiunea în detaliu ava­­nund de ve­dere financiar, economic şi juri­dic. încasările de timbru şi înre­gistrare ale Statului Dăm mai jos — după datele adunate de către direcţia generală a timbrului — situaţia de încasările statului provenite din taxele de timbru şi înregistrare dela 1 Aprilie a. c. şi până la 31 Octombrie a. c. încasările dela 1 Aprilie la 31 Octombrie 1923 Comparativul Imsb­ilsi pa­lesa Octobrie 1922 și 1923 Oet. 1922-1923 Oct. 1923-1924 Vechiul regat . . .......................... 81.384.385]— T02.­428.481­39 Transilvania......................................... 12.940.848 — 20.744.0241— Basarabia............................................. 3.?25.21d!— 8.028.7 i--; — Bucovina............................................. 1.906,273 - 4.541.298] -Toiai. . . W.MM- Î36.242.526I30

Next