Argus, decembrie 1923 (Anul 14, nr. 3184-3210)

1923-12-01 / nr. 3184

ARGUS Evenimentele zilei Criza politică din Germania Guvernele cari au condus Germania din 1918 până astăzi.—Situaţia partidelor politice — j­xg— în momentele de faţă, când Germania trece printr'o criză de guvern care poa­te aduce chiar o schimbare totală de re­gim, credem că este Interesantă reamin­tirea guvernelor cari au condus republi­ca germană dela sfârşitul războiului pâ­nă astăzi. După revoluţia dela 9 Noembrie 1918, puterea a fost exercitată de un consi­liu de şase socialişti, „delegaţi ai po­porului”, in frunte cu Ebert şi Scheide­­mann. Acest consiliu constitue la 15 Noembrie un guvern, având la departa­mentul externelor pe Solf, apoi pe von Brokdorff-Rantzau, fost ministru plenipo­tenţiar al ex-Kaiserului şi pe Erzberger la departamentul armistiţiului. La 29 De­cembrie intră în guvern socialistul Nos­­ke, care la departamentul apărărei na­ţionale, reprimă agenţiile comuniste. In Februarie 1919, Adunarea Naţiona­lă de la Weimar alege pe Ebert, preşe­dinte al republicei. Urmează un nou gu­vern Scheldeman, în care intră şapte so­cialişti, trei reprezentanţi ai centrului şi patru ai partidului democrat. Acest guvern este înlocuit curând, la 21 Iunie 1919, printr’un cabinet Bauer (socialist) , care socialiştii au şase re­prezentante iar centrul doi. In Octombrie 1919 guvernul Bauer su­feră o remaniere, cu colaborarea demo­craţilor. Acestuia îi­­urmează în Martie 1920, un nou cabinet cu majoritate socialistă, sub preşidenţia social-democratului Her­man Mueller. Primul guvern fără socialişti se for­mează la 26 iunie 1920, sub conducerea lui Ferrenbach, prin colaborarea parti­delor centrului, populist şi democrat. Acest guvern a condus Germania a­­proape un an. La 10 Mai 1921, urmează un guvern Wirth, cu readucerea social­­democraţilor în guvern. Acum primeşte un portofoliu şi Walther Rathenau, asa­sinat în Iunie 1922. Cabinetul Wirth este remaniat în Oc­tombrie 1921 şi se retrage în 15 Noem­brie 1922, când formează guvernul Cu­­no, cu sprijinul marei finanţe şi industrii. Acestui guvern îi urmează Strese­­mann, întemeiat pe marea coaliţie a par­tidelor. Coaliţia se prăbuşeşte însă la 2 Noembrie, prin plecarea socialiştilor. A­­cum începe agonia guvernului Strese­­mann şi această lovitură provoacă în cele din urmă retragerea lui. In prezent tratativele dintre partide, vor avea ca urmare, probabil, o nouă orientare spre dreapta. Partidele politice Partidele politice din Germania sunt următoarele : Partidul german-national, format dupî prăbușirea imperiului, din vechiul par­tid conservator. Partid al marei proprie­tăţi, până de curând confesional protes­tant. Intre fruntaşii partidului este si Helfferich. Este reprezentat in Reichs­tag prin 71 deputat­. PARTIDUL POPULIST GER­MAN prezidat de Stressemann. Este u­n par­­de dreapta cu nuanţă mai liberală. Re­­prezidat de Stresemann. Este un partid­ei comerciale. Din acest partid face par­te şi Hugo Stinnes. Are 65 deputaţi în Reichstag. PARTIDUL POPULAR BA­­VAREZ federalist eşit din partidul centrului în 1920. Reacţionar, confesional, împotriva tratatului de la Versailles, încurajând re­beliunile nationaliste. Numără în Reich­stag 20 deputati. CENTRUL este cel mai puternic partid al burghe­ziei germane. Sprijinit de numeroase a­­sociatii Industriale si profesionale i$i pă­strează caracterul catolic. Presedinte al centrului este Marx. Intre fruntaşi sunt Stegerwald, care este indicat acum ca succesor al lui Stresemann, apoi Fe­­hrenbach si Wirth. Partidul posedă 72 deputaţi, PARTIDUL DEMOCRAT puţin sprijinit de massele electorale, dar bogat în conducători cunoscuţi. Pa­cifist, luptând pentru libertatea comerţu­lui, acest partid are 40 deputaţi. PARTIDUL SOCIAL DEMO­CRAT GERMAN care este cel mai bine reprezentat in Reichstag, are 145 deputaţi. Programul acestui partid, este mai mult revizionist, decât revoluţionar. SaraL Democraţii ger­mani cer controlul statului (nu socializa­rea) asupra mijloacelor de producție. Partidul social-democrat s'a contopit In Octombrie 1922 cu partidul social-de­mocrat Independent, care posedă și dân­sul 69 deputaţi. PARTIDUL COMUNIST are numai 18 deputaţi, toți. Neînţelegerile din guvernul separatist renan Paris. 29­ (Rador)­ — Consiliul superior al armatei renane îiînd dizolvat de către d- Mathics a decis să răstoarne guvernul separatist şi să declare dictatura militară- Mi­niştrii au refuzat să accepte şi s-au declarat în contra dictature­ mili­tare- Mathes a dizolvat guvernul avizând despre aceasta pe d- Ti­­rard- Probabil că se va forma un guvern de functionari fără de d- Mathes- Convocarea parla­mentului bulgar Sofia 29 (Rador)­ — Consiliul de miniștri bulgar a decis să convoa­­ce parlamentul în sesiune ordinară pentru 9 Decembrie Acordul bulgaro­­Iugoslav Sofia — Intre delegaţii bulgari şi delegaţii regatului serbo-croat­­sloven au fost semnate convenţiu­­nile asupra extradarei, asistenţa judiciară, asistenţa sanitară pre­cum şi acordul referitor la plata din partea Bulgariei a unei sume globale de 300 milioane leva pen­tru rechiziţiile şi sech­estrele din timpul războiului făcute pe terito­riul sârb- Grevele din Viena Viena. — Agitaţia metalurgişti­­lor austrieci a intrat într’un sta­diu acut­­Tratativele între industri­aşi şi reprezentanţii organizărilor metalurgice nu au dat nici un re­zultat practic. Ştiri alarmante cir­culă arătând că Austria se găseşte în ajunul unei mari mişcări soci­ale­ Rezolvarea chestiunii Tanger m­rimele informaţiuni din sursă en­gleză asupra lucrărilor Conferinţei întrunită la Paris pentru regula­rea statutului Ta­ngerului, arată că Tangerul şi zona ce­­ aparţine va continua să facă parte integrantă din Imperiul Marocului sub suve­ranitatea Sultanului; această dis­poziţie ar fi conformă tezei fran­ceze Oraşul Tanger va fi adminis­trat de un Consiliu municipal in­ternaţional, pus sub controlul unui alt Consiliu compus dintr-un repre­zentant al Sultanului şi consulii anumitor puteri. Spania obţine o rectificare de frontieră în zona ei Fostul corespondent din Tanger al m­arului Times relevă spiritul con­­ciliatoriu al acestei convențiuni- Reforma financiară din Polonia Varşovia 29 (Rador). — Minis­trul de f­inanţe a expus în comisiiu­nea dietei poloneze planul pentru fondarea unei bănci de emisiune,­­ care va dispune în total de un fond de 225 milioane de franci aur. 50 milioane din această sumă vor servi pentru răscumpărarea emisiunilor vechi în valoare de 25 milioane. Cu înfiinţarea acestei bănci se speră în asanarea finan­ţelor şi stabilizarea valutei. Camera poloneză a votat în a doua lectură proectul de lege re­lativ la impozitele asupra venitu­lui precum şi privitor­­ creditele acordate de stat care vor fi eva­luate de acum înainte în valută stabilă. Scumpirea vieței în Belgia Viata continuă să se scumpească. l­a 15 Noembrie indexul mediu pentru re­gat s-a ridicat la 463. La 10 Octombrie indexul mediu era 458. CRONICA PETROLIFERA Evaluarea bogăţiilor petrolifere ale Statului O comisiune condusă de un inginer specialist american lucrează la inventarierea patrimoniului minier al statului Discufi­e tu­rnează necontenit asupra chestiunei terenurilor pe­trolifere ale Statului1, fără ca to­tuşi până în prezent să se cu­noască valoarea şi întinderea a­­cestor terenuri. Căci să nu uităm că nu un vag număr de hectare dă icoana avuţiei petrolifere du­pă cum nici tabloul moşiilor ce le define Statul în diverse regiuni petrolifere. Dacă le-am avea toate aceste date, ne ar mai trebui o e­­valuare că pufiin aproximativă a rezervelor de petrol ce se găsesc în aceste terenuri, evaluare făcu­tă după metodele ştiinţifice mo­derne, spre a ne putea astfel pro­nunţa asupra însemnătăţii acestei avuţii. De altfel azi chiar în con­­diţ­iuile de mai sus ar fi greu de stabilit un cuantum căci terenu­rilor propriu zise ale statului, s'ai, adăugat bogăţiile petrolifere ale subsolului expropriat, ce se vor putea evalua numai după in­trarea în vigoare a viitoarei legi a minelor, care singură va deter­mina întinderea acestei expro­prieri- ESTIM­AŢIUNEA AVUŢIEI MI­NIERE Organele conducătoare ale Mi­nisterului de Industrie şi-au dat seama de inconvenientul acestei situaţiuni care de altfel se mani­festă în toate ramurile avuţiei mi­niere şi se remarcă chiar în unele instalaţi­uni industriale ap­arţi­nând Statului. Pentru remedie­rea răului s’a dispus o evaluare totală a avuţiilor Statului, lucru cu care a fost însărcinată o comi­­siune în Ministerul de Industrie. Dat fiind însă problema presents a petrolului, s'a luat dispoziţiunea să se înceapă chiar din primele zile ale lunei Decembrie lucrul pe teren, studiindu-se gantier cu gantier re­zervele aproximative de petrol, du­pă cele mai noul metode ştiinţifice In acest scop s'a încredinţat condu­cerea lucrărilor unui distins Inginer specializat în America în aceste cal­­culaţiuni. In terenurile pe care ex­ploatarea este deja începută, se va calcula după produsul sondelor existente cantităţile disponibile. In terenurile în care nu erau pus încă sonde, bineînţeles că determinarea va f­i­ m­ai grea. In acest mod se va ajunge la e­­valuarea bogăţiei petrolifere a Statului şi se vor obţine cifrele necesare unui calcul real, azil­ele variind după aprecieri ale căror criterii sunt foarte relative. Ast­fel, de pildă, spre a nu vorbi de­cât de terenurile petrolifere ce a­­parțineau Statului înainte de ex­proprierea subsolului, — ele au fost calculate de Germani în ac­tele preliminarii ale păcii de la Bucureşti la 10.000 hectare, tere­nuri sigure, pe cari voiau sa le acapareze. Cifrele de mai sus sunt după date provizorii ce urmează a se controla şi complecta la sfârşitul anului. In cursul lunei Noembrie câteva erupţiuni ce au avut loc la diverse societăţi ca «Concordia», «România-Petroliferă», etc- au mărit mult producţia acestora. Cum însă nu s’a putut calcula exact producţia în cursul lunei în curs, o vom da pentru mai mare exactitudine în primele zile ale lunei Decembrie PIAŢA PETROLULUI Cererile mari în interior, miel l« export. Situaţiunea generală se men­ţine după cum am descris-o în Cro­nica noastră săptămânală. Discu­­ţiunile cu guvernul asupra noului regim continuând şi totodată dis­­cuţiunile între rafinori fiind notor­iu mnate, piaţa pluteşte un necunos­cut. Salturile leului agravează a­­ceastă situaţion«. La transacţiunile ultimelor două zile s’au înregistrat următoarele preţuri la export: Benzină uşoară 725/30 kgr. 7.90 Iei fob. Benzină grea 761/70 kgr. 6.80 lei fob. Petrol lampant kgr. 4.10 lei fob. Motorină kgr. 3.90 lei fob. Acţiunile petrolifere româneşti la Bursa din Paris PARIS, 28 Noembrie. Acţiunile româneşti cari au in perss­pectivă o avantagioasă modificare a re­gimului petrolului in România, au o ten­dinţă de urcare. Concordiile s’au tratat la 361 contra 362. Petrofina la 973 contra 977. Petrol Bloch la 151.50. Steaua Română la 377. Astra Româna noul la 736 contra 740. Omnium la 488. Cine insreuia şi comerţul PEDEPSIREA UNUI INSPEC­TOR C­F R INCORECT Cu ocazia reviziei de manipulare făcută în staţia Dej, s-a constatat că, inspectorul de la C. F. R. Calffy Francisc, a comis următoarele nere­guli şi abuzuri: A încărcat vagoane fără aprobarea Direcţiunei generale G. F. R.; a sărit rândul de încărcare, dând vagoane pentru poziţiuni mai noui, înaintea altora mai vechi; nu s'a îngrijit să se încaseze taxe de locaţii pentru vagoanele întârziate la încărcări şi descărcări; a oprit vagoane din bon­uri fără ordine superioare. Aceste abuzuri au fost făcute bine­înţeles în favorul diverşilor specu­lanţi şi în detrimentul comercianţilor cinstiţi, cari îşi aşteptau poate rândul, la obţinerea vagoanelor de luni de zile. Pentru toate aceste grave nere­guli direcţiunea generală a efr* a retras pe d- Gaiffy Francisc de la conducerea staţiune! Deja l-a a­­mendat şi i-a fixat un termen de 2 ani în plus peste stagiul regle­mentar, în cazul unei înaintări- Vânzarea icrelor negre Ministerul de domenii prin d. Chirculescu, secretarul general, a hotărât ca pe viitor icrele negre să nu se mai vândă la licitaţie în Bucureşti, ci la Galaţi, la adminis­traţia locală a pescăriilor. Producţia mondială de petrol în 1922 După o statistică oficială ame­ricană producţia mondială de pe­trol pe anul 1922 s-ar cifra la 854.809.600 baril. Statele­ Unite fi­gurează în acest total cu 557.531000 barili, Mexicul cu 182.278.000 ba­rili. Rusia ocupă al treilea loc cu 13 milioane barili și în urmă Per­sia cu 22 milioane barili. SCOPUL CERCETĂRILOR Nu trebue să se creadă însă că ev­aluarea ce se face în timpul de faţă este în vederea vreunei in­­străinări- Un important factor e­­conomic cl actualului regim,­ în­trebat de noi, în această privinţă, ne-a declarat : «.Nici vorbă nu poate fi de vreo înstrăinare, nici cu ocazia tratati­velor împrumutului in curs nici perdru viitor.* Acelaş important personaj ne-a declarat că e o înaltă chestiune de moralitate ca subsolul expropriat să fie valorificat prin forţele ţă­­rei şi nu vândut. Căci nu se poate concepe­ din punct de vedere juri­dic o expropriere în folosul străi­nilor, rezultat la care am­ ajunge prin vinderea avuţiilor subsolu­lui După cum exproprierea solu­lui s'a făcut în folosul naţinei, tot astfel subsolul trebue valori­ficat de naţiune, scop pentru care a fost luat dela vechii, proprie­tari. In ceiace priveşte vechile terenuri ale Statului, ele nu pot fi supuse decât regimului gener­al al întregului subsol şi, nefăcându­­se pentru ele vreo excepţie, vor intra sub acelaş titlu cu celelalte în planul de valorificare ce se va alcăt­ui* Produtsiunea societăli­or de pstfol şofat© Bursa din Saturaş, în perioada 1 ianuaria-1 Noembrie ÎS23 Consolidări Petrolifere Succesorilor I. D. Vrabiescu II s-au consolidat drepturile de conce­siune asupra a 25 parcele teren pe­trolifer situate în com. Gura Oc­­niţa, jud. Dâmboviţa. Cantităţii® da titeiu aflata în tari la 5 Noembrie a. c. Dăm mai jos complectarea ta­bloului apărut într’un număr pre­cedent,­­ publicând cantităţile de titeiu aflătoare în schela Telega- Buştenari: Soc. „Elena“ 37.000 kgr., soc. „Doinita“ 11.700 kgr., soc. „Săcele“ 40.000 kgr., soc. „Albina“ 11.500 kgr., soc. „Română“ 35.000 kgr., soc. „Sf. Ana“ 40.900 kgr., soc. „Amkwbrche Petr. Matsch“ 20.000 kgr., soc. „Gh. Banu & Pavelescu“ 5.000 kgr., soc. „Olea“ 10.000 kgr., soc. „Rodica“ 11.500 kgr., soc. „Mă­rășești“ 12.000 kgr., soc. „H. Gross­­man“ 13.000 kgr., soc. „Tzbânda“ 62.000 kgr., soc. „Petruta“ 170.000 kgr., soc. „Petroliferă Latină“ 1.021 kgr., soc. „Fr. M. și I. Pre­­descu“ 12.000 kgr., soc. „Uniunea Petroliferă“ 8.000 kgr., soc. „Vezu­­viul“ 5.000 kgr., soc. „St. Rădules­­cu A Zerlendi“ 70.000 kgr., soc. „Standard Oi­ Expl. Comp.“ 12.000 kgr., soc. „Otilia" 4.000 kgr., soc. „Ionel Petrescu“ 10.000 kgr., soc. „Cobica“ 13.640 kgr., soc. „Agenția Conducte“ 2.404.440 kgr., soc. „R. C. O. Fields" 224.348 kgr., soc. „Pe­trol Buştenari“ 241.494 kgr., soc. „Petrolul" 41.570 kgr., soc. „Co­meta“ 106.669 kgr., soc. „Colom­bia“ 697.000 kgr., soc. „Carpaţi“ 29.000 kgr., soc­ „Dreder“ 40.000 kgr., soc. „Dacia Română“ 63.853 kgr., soc., „Internaționala“ 84.238 kgr., soc. „Măceşul“ 4.725 kgr., soc. „Orion“ 154.859 kgr., soc. „Petrol Blok“ 165.841 kgr., soc. „Tacit & Koppes“ 20.000 kgr., soc. „Geonaf­­ta Română“ 30.000 kgr., soc. „Flo­ra“ 15.604 kgr., soc. „Mărești“ 8.000 kgr., soc. „Melania“ 26.000 kgr., soc. „Grigorescu A Albules­­cu“ 30.000 kgr., soc. „Grâuşor-Ben­­fort“ 9.000 kgr., soc. „SUlstra“ 4200 kgr., soc. „Regina“ 45.272 kgr., soc. „A. van de Werk“ 10.000 kgr., soc. „Nicolae Petre“ 16.000 kgr., soc. „P. H. Simpson“ 26.473 kgr, soc. „O. Jamotte“ 26.000 kgr., soc. „Pro­gresul“ 70.000 kgr., soc. „Prahova“ 178.792 kgr., soc. „Vulcan“ 16.000 kgr., Const. I. Drăghici 10000 kgr„ Fr. Demetrian 12.373 kgr. soc. „Lu­mina“ 48.000 kgr., soc. „Mircea“ 114.172 kgr., soc. „Stela Petroli­feră“ 115.000 kgr., soc. „Făgăraș“ 48.000 kgr., soc. „Valeria“ 4.000 kgr., soc. „Acvila Franco-Româ­­nă“ 330.455 kgr., soc. „Anglo-Ro­­mână“ 73.937 kgr., soc. „Concor­dia“ 928.218 kgr., soc. „Uniunea Petroliferă“ 10.000 kgr., societatea „Traien“ 378.290 kgr., Exp. Stoi­­nescu 10.000 kgr., soc. „România Petroliferă“ 360.868 kgr., Exp. B. Margulies 14.032 kgr., soc. „Vic­toria“ 69.131 kgr., soc. „Coroana Rom.“ 20.570 kgr., soc. „Germano­­rom.“ 20.000 kgr. Capitala fără apă IN URMA UNEI SPARTURI A CONDUCTEI. DEBITUL DE APA VA FI LIMITAT CATEVA ZILE Conducta principală de apă, dela Dragadira, la punctul de intrare în prag, la Cotroceni în locul de văr­sare în rezervor, s'a spart în urma unor lucrări de sondaj. Spargerea conductei e de așa natură, că nece­sită o reparaţie de câteva zile, şi din această cauză debitul apei va fi redus. DISPOZIŢIILE PRIMĂRIEI D-l Al. Costinescu primarul Ca­pitalei, fiind înştiinţat s­ a­cina la faţa locului şi a dispus repararea de urgenţă a conductai. Pentru ca populaţia să nu sufere lipsa apei, d'sa a dispus, ca pompele dela Ar­­cada Bâcu şi Ulmi să pompeze până la maxim tot debitul lor de apă. COMUNICATUL PRIMĂRIEI Primăria Capitalei, în legătură cu spargerea conductei dela Brasa­­diru a dat eri următorul: COMUNICAT Din cauza reparaţiunilor ce tre­­buesc făcute urgent la una din con­ductele de a­pă de la surse debitul total va fi redus. , Din această cauză, se aduce la cu­noştinţa publicului că orele de pom­pare a apei cu presiune mare vor fi reduse timp de 3 zile, cu începere dela 28 Noembrie Se va pompa cu presiune mare în următoarele ore: Dela orele 6 jum. 1 8 dimineața, dela 12.45 — 2 după amiază și dela 7—8 seara. lu­iMIGOS^ Congresul isnoral al Comercianţilor Consfătuirile de la Sfaturile Negustoreşti din Tulcea şi Abrud La Tulcea La 25 Noembrie a. c. a avut loc la Statul Negustoresc o şedinţă sub preşedinţia d-lui Ch. Lupu. Şedinţa se deschide la ora 11 a. m. fiind la ordinea zilei chestiunile ce trebuesc discutate în congresul general al Sfaturilor Negustoreşti care se va ţine la Bucureşti în zi­lele de 9 şi 10 Decembrie. D-l Gh. Lupu, luând cuvântul, arată însemnătatea Congresului dând apoi cetire adresei Sfatului Negustoresc central prin care Sec­ţia Tulcea e invitată a lua parte la congres. DELEGAŢIA Se hotăreşte a se trimite la Bu­cureşti o delegaţie compusă din d-nii: Oh. Lupu, A. Elman, C. Prodanof, T. Dracopol şi M. Do­­brescu. In continuare, d-l Lupu arată că între­­chestiunile care se vor discuta la congres va fi şi acea a modificărei statutului şi urmează ca fiecare Sfat să aducă propune­rile pe care le crede de cuviinţă. Din partea Sfatului tulcean, propunerile sunt următoarele: La art. 3: Se vor înfiinţa sec­ţiuni ale Sfatului în toate punctele ţării cu un număr de cel puţin 50 membri. La art. 5: Pot face parte din Sfatul Negustoresc comercianţii, industriaşii, agricultorii şi proprie­tarii. Taxa de înscriere va fi de 300 lei, iar cotizaţia lunară de 50 Iei şi se va achita semestrial anticipat. La art. 31, Adunarea generală ordinară să fie o treime, iar adu­narea generală extraordinară să fie cu o jumătate din numărul mem­brilor, în mînîm. La art. 11: Subsecţiunile, din oraşele nereşedinţe de judeţ, se vor înfiinţa cu avizul secţiunilor judeţene şi vor corespunde prin filiala Sfatului. Pentru secţiuni numărul membrilor în consiliu va fi de 11. O COMISIUNE SUPERIOARA COMERCIALA Ia apoi cuvântul d-l deputat Do­­brescu care face următoarea pro­punere: Să se intevină la ministe­rul industriei şi comerţului pentru instituirea unei comisiuni, compusă din comercianţi, care să verifice orice chestiuni referitoare la comerţ în general , iar în hotărârile ce le va da ministerul să fie consulta­tă şi acea comisiune. Membrii aprobă propunerea. La Abrud Negustorii din oraşul Abrud în urma chemării secţiei locale a Sfa­tului Negustoresc, au ţinut o adu­­nare generală extraordinară de­monstrativă. Sfatului, a deschis adunarea ară-D-l Samuil David, preşedintele dând scopul întrunirii. D-l Dumitru Dobrotă, vicepre­şedintele societăţei, a analizat pe rând toate chestiunile economice şi financiare de la ordinea zilei caii preocupă în măsură atât de mare negoţul şi industria ţării, expri­mând pe larg scopul urmărit prin ţinerea congresului general la Bu­cureşti făcând apel la solidaritatea neclintită a tuturor negustorilor or­ganizaţi în disciplină de fel sub steagul Sfatului Negustoresc. LEGEA PENTRU COMBA­TEREA SPECULEI Trecând la alta ordine de idei a făcut analiza detailată a legii aşa numită contra speculei scoţând în evidenţă rezultatul exact con­trariu celui aşteptat căzând victime şi jertfă acestei măsuri mulţi din negustori, rămânând pe vecie cea mai tristă epocă prin care a trecut vreo­dată comercial. IMPOZITE PREA MARI Referindu-se la ultimele impu­neri constată cu regret că majori­tatea comercianţilor au fost prea greu impuşi fără ca să se ţină vreo seamă de posibilitatea lor de plată, pe când diferiţi indivizi fără căpătâi se plimbă liber dea lungul şi latul ţării făcând negoţ ambulant fără să fie stânjeniţi sau impuşi. D-l Geza Rosenbaum traduce pe scurt vorbirea în limba maghiară. Propunerea domnului Dumitru Dobrota, ca să se facă o colectă pentru crearea unui fond de pro­pagandă, a fost primită cu una­nimitate. S-au ales 7 delegaţi cari la con­gresul general să represinte secţia şi comercianții din oraşul Abrud. S'a votat o moțiune în sensul celor vorbite. Osia Consiliul de revizie al armatei Erl s’a judecat de Către Consiliul de Revizie al Armatei o­ interesantă speţă. D-l Weiss, mare fabricant Jiu Temişoara devenise, odată cu r­eali­­pirea Banatului la România, supus român. In această calitate și cum d-sa fusese căpitan în rezerva cava­leriei austro-ungare, ministerul no­stru de războiu l­ a trecut din Oficiu în Corpul ofiţerilor­ români de re­zervă şi l-a chemat la concentrare pentru instrucţie. Deşi în momentul când a fost che­mat pentru concentrare d. Wales se afla în străinătate, consiliul de război din Iaşi nu a ţinut seamă de iregularitatea chemării şi l-a con­damnat la o lună închisoare. D. Weiss a făcut atunci recurs, care a format obiectul unor, lungi desbateri la Consiliul de revizie. D. avocat Ghimpeteanu a susţinut că de vreme ce d. Weiss nu a fost numit ofiţer de rezervă prin decret regal, ci numai prin ordin mi­niste­­rial. Calitatea sa de ofiţer de rezer­vă se află în flagrantă contrazicere cu art. 93 din Constituţie, cu art. 6 din legea ofiţerilor de rezervă şi cu art. 16 din legea poziţiei ofiţe­rilor care prevăd în mod categoric că titlul de ofiţer de rezervă nul poate fi conferit decât de rege şi prin decret regal. Astfel că nefiind ofibil de rezer­vă în drept, d. Weiss nu putea comite delictul de neaupri­nere, lipsindu-i calitatea esenţială de militar. Consiliul de revizie a acceptat la întregime argumentarea susţi­nută pentru recurent şi a casat fără tr­i­­metere sentinţa Consiliului de răz­boi din Iaşi. Sâmbătă 1 Decembrie I923 Verificarea gestiunilor diferitelor comanda­mente militare Următorii ofiţeri de intendenţă şi administraţie, activi şi de re­zervă, au fost trecuţi în serviciul comandamentelor notate în dreptul fiecăruia şi întrebuinţaţi la veri­ficarea gestiunilor: ACTIVI La institutul stabilimentelor cen­trale adm. Cap. Greceanu C. de la serviciul lichidării. La comand. 3 teritorial, adm. Căp. Diaconu Sava, de la corpul 3 şi Dimitriu Cristea de la spitalul militar al corpului IV. La comand. corpului IV adm. Căp. Negomireanu I. de la bat. de administraţie şi Reteanu D. din reg. 37 Int. La comand. jandarmilor rurali adm. Căp. Henilie, de la acel co­mandament. La comand. V teritorial adm. Căp. Vardas C., de la reg. 9 Int. La comand, diviziei a X-a adm. Căp. Pasoiescu N., de la acel co­mandament. La comand, div. XI int., adm. Căp. Sinescu D. din reg. 21 art. La comand, diviziei XV inf. adm. Căp. Fotache Panait. La comand, diviziei 16 inf. adm. Căpit. Isbășoiu C., din reg 81 inf. La comand, diviziei XX inf., adm. Căpit. Vasiliu Ch., de la li­ceul militar „Mihai Viteazul’’. REZERVA La comand. IV teritorial, adm. Căpit. Berdescu P. La comand. V teritorial, adm. Căp. Chiţu V. N. şi Rădulescu Gh. La comand. VII teritorial, adm. Căp. Simţian Aurel. La institutul stabilimentelor Cen­trale, adm. Căp. Bălescu Ion. Ofiţerii verificatori vor lucra sub directa supravegh­ere a şefilor de serviciu de intendenţă de la coman­­damentele respective, cari îi vor întrebuinţa în aşa fel în­cât gesti­unile să fie terminate cât mai cu­rând posibil. irma stik­ii ,« AFSUS A apărut No. 3 din Omul Liber, inte­resanta revistă de cultură, critică $1 li­teratură în paginile căreia figurează Heinrich Mann, celebrul I­nmander Ker­man, Kasimir Edschmid, H. L. Pollin, N. Poisenna, Eug. Relgis, Ion CU""*ru, B. Luca, Emil Dorian, Delafras, Ion Pas, etc. însemnări, vignete, etc. Un exemplar de 1­5. Judiciare Act abuziv al auto­rităţii a­c­tive. Recurs la Contencios Soc. anon. „Nitrogen” de produse chi­mice din Dicio Sân Martin, a făcut re­curs la Contenciosul Administrativ în contra deciziunii ministerului de indus­trie şi comerţ prin care se numea un custode sechestru la fabrica de ciana­­midă și carbid din localitatea arătată, custode ce avea însărcinarea să faca in­­ventariarea întreprinderii și să execut ordinele primite de la minister, iar pen­tru executarea deriziunii date, ministe­rul însărcina organele administrative. Ministerul luase măsura de care este vorba, pe motiv că fabrica din Dicio San Martin avea un contract cu minis­terul de război al fostului imperiu aus­­tro-ungar. Societatea a cerut anularea ca ilegală a a actului ministerului, susţinând în re­cursul ei că, dacă statul crede că are drepturi patrimoniale sau chiar le are, nu poate urmări valorificarea lor de­cât pe calea justiţiei, iar nu pe calea mi-i deriziuni pro­n­un­ate de o autoritate ad­ministrativă în temeiul suveranităţii ce deţine. Puterea administrativă nu se poate substitui celei judecătoreşti ; ea este egală cu orice particular în faţa Justiţiei. Recursul s’a înfăţişat înaintea Curţii de Casaţie S. IN­, însă nu s’a putut ju­deca din cauze procedurale şi a fost a­­mânat la 13 Februarie. VANZARE PRIN LICITAŢIE In pretoriul trib. de notariat s’a ţinut licitaţie pentru vânzarea silită a fabricei metalurgice din str. Cuţitul de Argint, aparţinând debitorului Harry Feldman, Industriaş, spre despăgubirea unui mare număr de creditori, între cari cel mai important era „Banca Comercială Ro­mână" pentru suma de 4 milioane şi ju­mătate lei. Au fost cinci licitatori din cari d. Ing. ,G. Constantinescu a oferit preţul cel mai mare: 5 milioane şi 100 mii lei. Totuşi, tribunalul după rugămintea de­bitorului, n’a adjudecat fabrica, ci a dis­pus să se ţină o nouă licitaţie la o dată ce se va fixa,­­ cu speranţa că se va mai îndrepta criza şi va rezulta un preţ mai mare care să acopere toate cream­țele. » '»■ --------­ Trei milioane auto­mobile în nouă luni Industria automobilelor din Statele­ Unite a înregistrat un record, furnizând în primele nouă luni ale anului 1923 peste trei milioane automobile. Producţia în aceeaşi epocă a anului trecut a fost de două mi­lioane şase sute de mii.

Next