Argus, ianuarie 1924 (Anul 15, nr. 3210-3232)

1924-01-02 / nr. 3210

din seria anomaliilor economice: Suplimentul detalii la exportaţiuni Nu e nevoe să fie cineva mare Îm-Stat pentru ca să ştie că în toate timpurile şi în toate tarile din lume exportul cât mai mare a fost considerat ca un semn si­gur de prosperitate naţională. Mai ales azi toate ţările pri­vesc cu o atenţie mişcată varia­ţiile balanţei lor economice şi a­­plauda cu bucurie atunci când acul balanţei indică o cât de u­­şoară tendinţă spre excedent de export. Numai noi se pare că voim să ne singularizăm şi în acest punct. Altfel nu s’ar putea ex­plica buna-voinţa pe care o pu­nem în a ridica tot felul de pie­­deci exportului... Una d­e cele mai extraordina­ire, de care însă nu s'a vorbit mai de loc la noi — semn bun care arată cât de mult ştiu producă­torii şi comercianţii să rabde!— este taxa suplimentară de 50 la sută la tari­ful de transport al mărfurilor exportate. Mulţi din cititori se vor între­ba: există o asemenea ţară! Este posibil sa existe o asemenea taxă ! Da... ea există se caracteri­zează prin următoarea aplicaţie: Dacă transportul unui vagon nu marfă de la un punct interior al tarei la Cernăuţi sau Graica­­,Vodă costa 4000 iei, alune, când marfa rămâne în ţară, acelaş transport până la Gh­ica Vodă costa 6000 iei, adică cu 50 la sută mai mult atunci când marfa rom» p°«te graniţă! Iată dar o inegalitate de tra­tament care înseamnă o adevă­rată amendă pentru exportator ! Exportatorul — şi cu el pro­ducătorul care pr­­eşte repercu­siunea oricăror dificultăţi aduse exportului — este pedepsit pen­tru că a îndrăznit să contribue la mărirea exportului şi cu aceas­ta la îmbunătăţirea balanţei plă­ţilor şi la ridicarea valutei. Ce motive au putut determina înf­inţarea unei asemenea taxe antieconomnice şi absurde ! Motive fiscale ! Ele sunt tot­deauna legitime... Vechiul drept al segniorului-Stat trece doar înaintea tuturor drepturilor Dar oare nu se poate exercita un asemenea drept într’o formă raţională ? Oare calea ferată nu-şi poate găsi o compensaţie a veniturilor sale în altă parte ! Nu îndrăznesc să fac aluzie la biletele gratuite pentru oientela politică... Ele fac parte din privilegiul unor anumite partide pol­tice (e de notat că după război n’au fost practicate decât de actualul gu­vern !) și — ca orice privilegii — sunt sfinte și respectabile. Dar am prefera la nevoie chiar o ridicare generală a tari­felor decât un supliment, care să lovească numai pe exportatori Un asemenea supliment por-­ neşte de la raţionamentul ob ci­­şnuit — am zice clasic — al Sta­tului. Dacă exportatorul exportă,este fiindcă câştigă. Din marja sa de câştig — care e diferenţa între preţul din stră­nătate şi cel in­tern — de ce n’ar lua el, Statul, partea cea mai largă? Şi atunci vine la rând întâi taxa de export şi apoi suplimen­tul de tar­ă la exportul mărfu­rilor exportate. Taxa de export are cel puţ­i o scuză ea este — sau se presu­pune ca este­­ evaluată în mod raţional în raport cu câştigul probabil al exportatorului. Suplim­atul de tarif nu are cel puţin acest avantaj. El este au­tomatic de 50 la sută din tarif, iar tariful însuşi nu are — şi nici nu poate să ai tu — vreo legătură cu beneficiul eventual al exporta­torului De altfel cl­­asi­fi­ca­rea diferite­lor categorii de mărfuri­ în clase de tarif este ea însăşi defec­tuoasă Este destul să spunem că o marfă cum este ferul şi oţelul în bare plăteşte tariful cel mai redus de clasa III, pe când­va­ mobil de asistenţă socială. f­loarea oţelului poate să atingă 40— 50 lei de kilogram sau şi mai mult ! Şi totuşi oţelul plă­teşte acelaş tarif ca şi unele ma­teriale eftine şi cu totul brute, cum este de exemplu piatra de var! Este de mirare cum calea fe­rată, al cărui serviciu comercial a fost şi este în mâni mai des­toinice decât sunt în general la noi serviciile publice, a putut în­gădui astfel de anomalii, care au o origine pur istorică ! Astfel tariful neraţional de fa­vorabil, de care se bucură oţelul s-a datorit faptului că el ne-a fost impus de Germania pentru avantajarea exportului său în România. Şi noi totuşi l-am păstrat cu sfinţenie până astăzi ! Revenind acum la suplimentul de export, trebue să constatăm că el este atât de absurd încât de multe ori împedică pur şi sira­niu exportul unor anum­te ar­ticole industriale şi ne face inca­pabili de concurenţă pe pieţele învecinate. In special industria chimică din Transilvania cunoaşte aceste inconveniente în tendinţa sa de plasare a prod­uşilor ei în Bal­cani Este o asemenea s­tuaţie să înceteze. Lucrul urgent de făcut este desfiinţarea — pur şi simplu — a taxei suplimentare de 50 la sută. Dar atât nu este de ajuns... Ne trebue o politică de tarife, raţională, pentru a face să trăias­că toate ramurile noastre de pro­ducţie sau pentru a da viaţă u­­nor anumite regiuni, astăzi vi­treg aşezate, în noul complex e­­conomic al României. In vechea German­ă şi în alte ţări politica de tarife a jucat un rol economic în dezvoltarea eco­nomică. Absurdităţile geografiei natu­rale erau corectate prin politica de tarife care eltenind sau scum­pind transportul, după diferite distanţe, apropie sau depărtează economiceşte întregi regiuni şi centre de producţie. Dar asupra acestor probleme deosebit de importante — deși în special ignorate la noi — poate vom reveni. MIHAIL MANOILESCU. Citiți în corpul statului .* Comercializarea întreprin­derilor de Stat Cronica petrolului Situaţia Băncii Naţioanale Un t­ou plan de plată a re­paraţiilor germane Lipsa de combustibil la C- F. R. Regimul devizelor Anul XV No. 3210 lei In tarif. I lei In străină ate BIROURILE: bucură ABONAMENTO TO­TARA IN •TREINATATft «Sa aa 650 M Ua aa 1200 IN 6 Inni SSO m 6 tual 100 . 3hml 100» 3 hűé MO • Constituirea miei s pentru fabricarea de Regia autorizată să colaboreze pentru capita Fabrica se va aproviziona c­hibirea impo D­l Vintilă Brătianu a depus ori la Cameră un proect de lege prin care Regia monopolurilor Statului este autorizată ca în colaborare cu o societate română şi eventual şi alte persoane să constituiască o so­cietate anonimă română pe acţiuni pentru fabricarea in România de explozivi DURATA MONOPOLULUI Regia acordă societăţii pe timp de 16 ani, dela promulgarea prezentei legi, monopolul fabricaţiunii explo­zivilor. Privilegiul nu se întinde şi asupra fabricării explozivilor de război uti­­lizaţi in armele de luptă. Deasemenea R. M. S. a­re dreptul de a importa sau a-si procura prim orice mijloc pulberea neagră sau ori­ce alti explozivi, ceruţi de consuma­ţie, pe care societatea nu fac fabrica in timp de un an de la cererea Re­giei Acest drept de monopol este consi­derat ca un aport social din partea fi­­atatul­ui evaluat la 1o la sută din valoare capitalului­ total al societăţii. Pentru această sumă ministerul de finanţe va primi un număr corespun­zător de acţiuni, cari vor fi nomina­tive şi intransmisibile. Aceea­ pro­porţie se va păstra şi la eventualele sporiri de capital. Fabrica de explozivi a societăţii se va construi pe locul hotărît în acest scop de Stat, din terenurile expro­priate, în apropiere de Făgăraş. APROVIZIONAREA CU MATE­­RIALE INDIGENE Societatea este obligată a-şi procu­ra material­e prime şi semifabricate în ţară, întrucât vor fi de calitate conformă cu pactul de sarcini şi ca preţ nu vor întrec® cu 10—15 la sută peste preţul aceloraşi materii impor­tate şi aduse la Făgăraş. In orice caz societatea este obliga­tă să-şi aibă procedeurile de fabrica­ţie astfel întocmite, în­cât la timp de închidere a frontierelor, să pro­ducă explozivi cu materiale prime din ţară, întrucât acestea se vor pu­tea găsi în ţară. CAPITALUL SOCIETĂŢII Capitalul societăţii se va fixa de R. M. S. de acord cu societatea. Din acest capital 40 la sută va fi atribuit capitalului străin, reprezen­tat prin grupele societăţilor Nobel Industrie Limited şi Dynamit No­bel A. G. Aceste două grupe sunt obligate a procura personalul de specialişti ne­­cesari construcţiei şi punerii în func­ţie a fabricii­ Restul de 50 la sută va fi rezervat mimai capitalului românesc prin sub­scripţie publică, menţinăndu-se nu­mai din prima emisiune de lei 20 milioane o sumă de 5 milioane lei pentru fondatorii români. Aceeat proporţie se va păstra şi la noile emisiuni pentru mărirea ca­­pitalului. Toate acţiunile vor fi nominative şi transmiterea lor nu se va putea face decât cu aprobarea consiliului de administraţie-Angajarea personalului tehnic străin de către societate nu se va pu­tea face decât cu aprobarea comisa­rului guvernului. Societatea este obligată ca în mod treptat şi în termen de patru ani să înlocuiască cu români întregul per­sonal străin după un program ce­­ va fi fixat de R M. S. în înţelegere ai comisarul guvernului și care va fi obligator pentru societate. Termenul de 4 ani va putea fi pre­lungit, în caz de mărire a fabricii, pentru personalul necesitat. ADMINISTRAREA SOCIETARII Societatea va fi administrată de către­­un consiliu de administrație de 15 membri, din cari patru, desem­naţi: 1. de ministerul de finanţe; 2. de ministerul de război şi­­ de mi­nisterul de industrie, iar 11 aleşi de adunarea generală. Din numărul total al membrilor două treimi vor trebui să fie români. Controlul administrării societăţii se va face de către un comisar al MONOPOLUL ARTICOLELOR FABRICATE Vânzarea articolelor monopolizate în interiorul tării se va face de către R. M. S. conform legii privitoare la administrarea și exploatarea mono­polurilor Statului cu preturi ce vor fi fixate de Regie. R. M S. va comunica, în cursul lunii Iunie a fiecărui an, cantităţile aproximative de articole monopoli­­zate necesare consumaţiei probabile din anul următor şi pe cari societa­tea va fi obligată a i le preda cu în­cepere de la 1 Ianuarie, al acelui an, în rate egale. In termen de 15 zile după expedie­re R. M. S. va plr furniturile res­pective, pe baza recepţiei calitative şi cantitative făcută de delegaţii ei la fabrică. Vânzarea în export a explozivilor se va face direct de societate cu au­torizarea prealabilă a R. M. S. şi în­trucât va fi asigurată consumaţia Internă. PREŢUL PRODUSELOR Preţurile cu care societatea va vinde produsele sale Regiei Mono­polurilor Statului se vor aixa în cursul lunii octombrie a fiecărui an pentru întreg anul următor de către o comisiune compusă din 5 persoane şi anume : comisarul gu­vernului, directorul general al R. M. S., preşedintele uniunii indus­triaşilor şi două din partea socie­tăţii. Comisiunea va fi prezidată de comisarul guvernului. Această comisiune va determi­na preţul unitar de vânzare către R. M. S. al produselor, după nor­mele următoare: Se va fixa preţul de revenire al produselor la fabrică, care preţ se va compune din: costul materiilor prime, al forţei motrice, salariile lucrătorilor şi lefurile funcţiona­rilor de la fabrică, asigurări de boa­la şi accidente ale acestora după muncitoreşti, cheltuelile de lumi­nat, încălzit, în reţinerea maşini­lor, drumurilor şi vechiculelor,­­de laborator, de pază şi în genere toate cheltuelle ce se fac la fabri­că şi privesc în mod direct produ­cerea explozivilor la uzină. La suma stabilită mai sus se va­ adăuga 20% pentru cheltuelile ge­nerale de Regie, amortizarea ca­pitalului şi reînoirea utilagiului. In această sumă se cuprinde: chel­­tuelile direcţiunii generale (retri­buţii puse în sarcina societăţii le­furi, local, etc.); dobânzi şi comi­sioane la împrumuturile contrac­tate de societate; plăţi de advo­caţi, brevete, mărc­ de fabrică­ri. sim­t şi studii; impozite şi taxe de orice fel, către Stat, judeţ şi co­mună; fondul necesar pentru a­­mortizarea capitalului până la sfârşitul concesiei; fondurile pen­tru reînoirea instalaţiilor şi înlo­cuirea lor în caz de explozie; şi în genere orice alte cheltneli ce se fac afară de uzină BENEFicil­­E SOCIETĂŢII La preţul de revenire total stabl . Cum se arată mai sus se acordă so­cietăţii în primii cinci ani următoa­rele beneficii: 25 la sută pentru o furitură anua­lă până la SIO-OOO kgr.; 25 la sută pentru o furnitură anua­­le ar trece de 500 000 kgr. până la 800 000 kgr. 15 la s sttă pentru ceea ce ar furni­za anual peste 800.000 kgr. După trecere de 5 ani beneficiul ce se acordă societăţii pentru preţul de cost stabilit la punctele a şi 8 de mai sus va fi: 20 la sută pentru o consumaţie a­­nuală până la 1200000 kgr­; iar dacă consumul va fi mai mare, beneficiul acordat va fi de 15 la sută. Acest® preţuri vor intra în vigoa­re numai după aprobarea ministru­lui de finanţe. Preţurile fixate de comisia sus a­­rătată vor putea fi revizuite în pri­mii trei ani, după cererea fiecărei din părţi, din trei în trei luni. După trecerea acestor trei ani, preţurile vor fi fixate odată pe an. Acest termen de trei ani poate fi prelungit de comun acord între R. M. S. şi societate. După expirarea termenului de 80 ani de la promulgarea prezentei legi, fabrica de explozivi din Făgăraş, cu toate instalaţiunile ei în bună stare de funcţionare, va deveni proprieta­tea Statului român, fără vre-fi In­dem­ni­zare. In caz de război, fabrica va func­ţiona sub controlul ministerului de război, conform legilor în vigoare. PROHIBIREA IMPORTULUI DE EXPLOSIV­I Ca dispoziţie finală propriul pre­vede ca cu începere dela punerea în funcţiune a fabricii, nu se va mai acorda nici o autorizare de import de explozivi minieri şi nici nu se va mai importa de vreun or­gan al Statului, aceasta întrucât producţia fabricii va fi îndestulă­toare. maia a rască polities dcej întregul nost, port şi export. Tariful de import, învechit şi­ fă­ră nici o legătură raţională cu va­loarea actuală a leului, ar fi tre­buit să facă, încă de mult, obiceiul preocupărei principale a acestei comîsmni. Industriaşii s’au plâns şi se plâng necontenit că depreciarea le­nini a luat orice eficacitate protec­ţiei vamale şi că stre’nătatea a r­­îfundat viaţa românească cu măr­furi, cari se produc şi în ţară. Am semnalat, în diferit® rân­duri, gravitatea şi urgenţa acestei probleme. Industria noastră tex­­t­ă şi cea metalurgică sunt ame­ninţate nu numai în expansiunea lor, ei în însăşi existenţa lor. O delegaţie a profesorilor par­lamentari a fost primită de pre­şedintele consiliului căruia îi s-a supus cererea corpului didactic de a li se spori salariile. D. Brătianu a dat dreptate de­legaţiei, recunoscând temeinicia plângerilor profesorilor. A dat însă dreptate şi d-lui ministru de finanţe, care se opune oricărei sporiri de salarii, peste creditul de ajutoare de 500 mile prevăzut în budgetul pentru toţi funcţio­narii. Care va se şică, profesorii au dreptate, d. ministru de finanţe are dreptate. Dreptate are şi d. preşedinte al consiliului când face această constatare. Dar­ numai cu dreptatea ab­stractă nu se poate trăi. De aceea s'a hotărât, în cursul audienţei, ca o delegaţie a profesorilor să participe la lucrările subcomisiu­­nilor, cari vor avea de cercetat budgetul pe anul 1925, să se su­prime sinecurie pentru a putea fi plătiţi mai bine funcţionarii cari muncesc. Aci s'a atins o chestie im­por-Franţa îşi întăreşte situaţia şi influenţa sa pe continent. Alianţa sa cu Cehoslovacia, hotărâtă încă pe timpul vizitei d-lor Masaryk şi Beneş la Paris, a fost anun­ţată în mod oficial. Această a­­lianţă consfinţeşte politica pe care am numit-o «continentală» în opoziție cu politică mondială a ţărilor anglo-saxone. Principala ei grijă este de a as­igur­­a noile hotare şi resultatele politice ale războiului şi ale vic­toriei. Refacerea economică, pro­­păvăduită de Anglia şi dorită de toată lumea, trebue sa fie prece­dată—după părerea ţărilor con­tinentale victorioase—prin con­sol­darea politică a situaţiunei ac­tuale, stabilită prin tratatele de pace. De acea Franţa s'a apropiat în primul rând de Cehoslovacia. A­­ceastă ţară este în adevăr cheia Europei Centrale şi Orientale. Precum se şt­e guvernul din Praga are strânse legături cu Asfr^^NB^TOffThâre în elim­­­inare în competenţa comisiei supe­rioare vamale a rămas, în mod fa­tal şi logic, polît’ca... scobitorilor! Şi câte alte comisii şi consilii „superioare“ ori „supreme“, cu competenţe „discreţionare“ n’au nici măcar, mângâerea comisiei vamale superioare Se înfiinţează mereu com­isii de specialişti distinşi, însărcinaţi de a grăbi şi desăvârşi refacerea şi consolidarea ţării. Nu se lasă în­să acestor tehniciani, întotdeauna bine intenţionaţi, nici libertatea nici posibilitatea de a lua măsurile hotărâtoare, așteptate, cu nerăb­dare, de toată lumea. _____ politic INTERNA fantă asupra căreia noi am insis­tat de repetate ori. In serviciile statului există o stare anormală, în unele, cele de specialitate mai ales. I­esesc chiar elementele in­dispensabile. In altele, la inspec­torate şi slujbele inferioare, nu­mărul funcţionarilor a crescut în proporţii fantast­ce. Aşa la un birou al căilor ferate, numărul a crescut de la 6 la 150, şi şeful acelui birou ne spu­nea că serviciul se făcea mai bine cu cei 6, de cum se face acum cu 150 funcţionari. Administraţiile publice nu sunt un az­i. Eelementele cari caută ocupaţie, să bine voiască, a se îndrepta spre comerţ şi indus­trie, unde şi munca este mai spor­nică şi câmpul de act­vitate incom­parabil mai larg deschis tutu­rora. D. Vintilă Brătianu are putinţa şi autontatea şi prilejul de a în­făptui această operă. Dacă se va hotărî să o facă, va săvârşi cu adevărat un act şi util şi roftif­nesc. T. P. IHEBWfl * Dulia, cu care da înţeles in ce priveşte rolul Austriei şi a Unga­­riei în Europa Centrală. Guver­nul din Praga are deasemenea re­laţiuni excelente cu sovietele şi poate servi Franţii, după cum o constată ziarele franceze drept o punte spre Moscova. Cehoslovacia este în sfârş­i, re­prezintanţa cea mai activă, şi gra­­ţie desto­niciei oamenilor săi po­litici, cea mai autorizată a Midi Antantei. Ţara noastră nu are, fireşte, nev­o­e de această cale in­directă pentru a se simţi aproape de Franţa. Ea este însă pe deplin mulţumită de noul tratat care în­tăreşte şi precizează o politică pe care am urmat-o fără şovăire de 2010 Vo«­t ş­i încoapoi Alianţa, specială dintre cei doi aliaţi ai noştri va face desigur unul din principalele obiecte de discut­e a viitoarei conferinţi de la Belgrad. G. a guvernului numit printr’un jurnal prevederile al consiliului de miniştri după pro­punerea miniştrilor de finanţe, de industrie şi de război. Comisarul gu­ver­nului va avea dreptul de veto a­supra executării hotărârilor consiliu­lui de administrație, precum se va stabili în statute. Fabricarea se va face în confor­mitate cu un caiet de sarcini întoc­mit de societate în colaborare cu R. M. S. Acest caiet de sarcini va fixa com­poziția fabricatelor, normele de fa­bricaţie, condiţiile de recepţie şi va prevedea măsurile de siguranţă. Controlul executării acestui caiet de sarcini se va face de către R­­M­S. Societatea este ţinută a nu avea nici un secret de fabricaţiiune faţă de organele de control. Ea trebuie să se menţină la curent cât perfecţiunile ce s'ar aduce în decursul timpului fabricaţiunii explozivilor. Faza exterioară a fabricii se va face cu un personal hotărât de mini­sterul de razi­e şi cel de finanţe, iar chelltueliie pa­zei vor fi suportate de societate^ '. Sporirea taxelor timbrului mobil de asistența socială La Cameră s’a depus ori de către d. N. Săveanu, ministrul muncii următorul proiect de lege: Taxele timbrului mobil de asistentă socială, stabilite prin art 39, lit c din decretul legel cu No. 2.538 din 1920 și regulamentul de aplicare respectiv, pu­blicat in Monitorul Oficial No. 200 din 11 Decembrie 1920, se sporesc de la 10, 25,50 bani, 1 leu şi 5 Iei, la 25, 50 bani, 1, 2 şi 10 lei. Societatea „Mormintele Eroilor” va primi pe viitor din fondul asistenţei so­ciale o subvenţie fixă de 3.000.000 Iei a­­nual. Pentru acţiunea de ocrotire a Invali­zilor, orfanilor şi văduvelor din război, direcţiunea generală a asistenţei sociale va contribui cu suma care se va stabili anual prin bugetul fondului de asistenţă şi care nu va putea depăşi cota de 40 ----- la sută din produsul taxelor timbrului O donaţie de 20 miliarde coroane pentru Univer­sitatea din Viena Preşedintele lui «Unionbank», din Viena, d. Basel, a cărui avere imensă nu datează decât de vre­ o trei-patru ani, s’a oferit să dăruiască Universi­­tăţii din Viena, diferenţa dintre sub­venţiunea pe care i-o dă statul şi su­ma de care are absolută nevoe pen­tru a funcţiona în mod normal. A­­ceastă diferenţă este de 20 miliarde coroane austriece sau 1 jumi- milioa­­­ne lei aur. Mai rămâne ca şi colegiul profesorilor să-şi dea consimţămân­tul. Este însă mai mult decât sigur că vor accepta donaţiunea, deşi, cum remarcă Frankfurter Zeitung, majo­­ritatea acestor profesori simpatizea­ză cu mişcarea studenţilor populişti care cer introducerea aşa numitului «numerus clausus». Acordul comercial dintre Grecia şi Ceho-Slovacia , Ziarul Oficial“ din Atena a pu­blicat decretul regal, care ratifică acordul comercial între Grecia şi Cehoslovacia. Acest acord fusese încheiat la Lausana pe timpul tratativelor de pace. Din această cauză, Grecia puse­se Cehoslovaciei con­di­ţi sunt extrem de avantagioase, cari poate nu protejau îndeajuns interesele gre­ceşti însă erau dictate de anume consideraţiuni politice, Grecia a­­vând atunci nevoe de prieteni. Cu toate acestea, Guvernul ceho­slovac şi-a luat angajamentul de a cumpăra pentru monopolul sta­tului o cantitate determinată de tutun grecesc.

Next