Argus, ianuarie 1924 (Anul 15, nr. 3210-3232)
1924-01-02 / nr. 3210
din seria anomaliilor economice: Suplimentul detalii la exportaţiuni Nu e nevoe să fie cineva mare Îm-Stat pentru ca să ştie că în toate timpurile şi în toate tarile din lume exportul cât mai mare a fost considerat ca un semn sigur de prosperitate naţională. Mai ales azi toate ţările privesc cu o atenţie mişcată variaţiile balanţei lor economice şi aplauda cu bucurie atunci când acul balanţei indică o cât de uşoară tendinţă spre excedent de export. Numai noi se pare că voim să ne singularizăm şi în acest punct. Altfel nu s’ar putea explica buna-voinţa pe care o punem în a ridica tot felul de piedeci exportului... Una de cele mai extraordinaire, de care însă nu s'a vorbit mai de loc la noi — semn bun care arată cât de mult ştiu producătorii şi comercianţii să rabde!— este taxa suplimentară de 50 la sută la tariful de transport al mărfurilor exportate. Mulţi din cititori se vor întreba: există o asemenea ţară! Este posibil sa existe o asemenea taxă ! Da... ea există se caracterizează prin următoarea aplicaţie: Dacă transportul unui vagon nu marfă de la un punct interior al tarei la Cernăuţi sau Graica,Vodă costa 4000 iei, alune, când marfa rămâne în ţară, acelaş transport până la Ghica Vodă costa 6000 iei, adică cu 50 la sută mai mult atunci când marfa rom» p°«te graniţă! Iată dar o inegalitate de tratament care înseamnă o adevărată amendă pentru exportator ! Exportatorul — şi cu el producătorul care preşte repercusiunea oricăror dificultăţi aduse exportului — este pedepsit pentru că a îndrăznit să contribue la mărirea exportului şi cu aceasta la îmbunătăţirea balanţei plăţilor şi la ridicarea valutei. Ce motive au putut determina înfinţarea unei asemenea taxe antieconomnice şi absurde ! Motive fiscale ! Ele sunt totdeauna legitime... Vechiul drept al segniorului-Stat trece doar înaintea tuturor drepturilor Dar oare nu se poate exercita un asemenea drept într’o formă raţională ? Oare calea ferată nu-şi poate găsi o compensaţie a veniturilor sale în altă parte ! Nu îndrăznesc să fac aluzie la biletele gratuite pentru oientela politică... Ele fac parte din privilegiul unor anumite partide poltice (e de notat că după război n’au fost practicate decât de actualul guvern !) și — ca orice privilegii — sunt sfinte și respectabile. Dar am prefera la nevoie chiar o ridicare generală a tarifelor decât un supliment, care să lovească numai pe exportatori Un asemenea supliment por- neşte de la raţionamentul ob cişnuit — am zice clasic — al Statului. Dacă exportatorul exportă,este fiindcă câştigă. Din marja sa de câştig — care e diferenţa între preţul din strănătate şi cel intern — de ce n’ar lua el, Statul, partea cea mai largă? Şi atunci vine la rând întâi taxa de export şi apoi suplimentul de tară la exportul mărfurilor exportate. Taxa de export are cel puţi o scuză ea este — sau se presupune ca este evaluată în mod raţional în raport cu câştigul probabil al exportatorului. Suplimatul de tarif nu are cel puţin acest avantaj. El este automatic de 50 la sută din tarif, iar tariful însuşi nu are — şi nici nu poate să ai tu — vreo legătură cu beneficiul eventual al exportatorului De altfel clasificarea diferitelor categorii de mărfuri în clase de tarif este ea însăşi defectuoasă Este destul să spunem că o marfă cum este ferul şi oţelul în bare plăteşte tariful cel mai redus de clasa III, pe cândva mobil de asistenţă socială. floarea oţelului poate să atingă 40— 50 lei de kilogram sau şi mai mult ! Şi totuşi oţelul plăteşte acelaş tarif ca şi unele materiale eftine şi cu totul brute, cum este de exemplu piatra de var! Este de mirare cum calea ferată, al cărui serviciu comercial a fost şi este în mâni mai destoinice decât sunt în general la noi serviciile publice, a putut îngădui astfel de anomalii, care au o origine pur istorică ! Astfel tariful neraţional de favorabil, de care se bucură oţelul s-a datorit faptului că el ne-a fost impus de Germania pentru avantajarea exportului său în România. Şi noi totuşi l-am păstrat cu sfinţenie până astăzi ! Revenind acum la suplimentul de export, trebue să constatăm că el este atât de absurd încât de multe ori împedică pur şi siraniu exportul unor anumte articole industriale şi ne face incapabili de concurenţă pe pieţele învecinate. In special industria chimică din Transilvania cunoaşte aceste inconveniente în tendinţa sa de plasare a produşilor ei în Balcani Este o asemenea stuaţie să înceteze. Lucrul urgent de făcut este desfiinţarea — pur şi simplu — a taxei suplimentare de 50 la sută. Dar atât nu este de ajuns... Ne trebue o politică de tarife, raţională, pentru a face să trăiască toate ramurile noastre de producţie sau pentru a da viaţă unor anumite regiuni, astăzi vitreg aşezate, în noul complex economic al României. In vechea Germană şi în alte ţări politica de tarife a jucat un rol economic în dezvoltarea economică. Absurdităţile geografiei naturale erau corectate prin politica de tarife care eltenind sau scumpind transportul, după diferite distanţe, apropie sau depărtează economiceşte întregi regiuni şi centre de producţie. Dar asupra acestor probleme deosebit de importante — deși în special ignorate la noi — poate vom reveni. MIHAIL MANOILESCU. Citiți în corpul statului .* Comercializarea întreprinderilor de Stat Cronica petrolului Situaţia Băncii Naţioanale Un tou plan de plată a reparaţiilor germane Lipsa de combustibil la C- F. R. Regimul devizelor Anul XV No. 3210 lei In tarif. I lei In străină ate BIROURILE: bucură ABONAMENTO TOTARA IN •TREINATATft «Sa aa 650 M Ua aa 1200 IN 6 Inni SSO m 6 tual 100 . 3hml 100» 3 hűé MO • Constituirea miei s pentru fabricarea de Regia autorizată să colaboreze pentru capita Fabrica se va aproviziona chibirea impo Dl Vintilă Brătianu a depus ori la Cameră un proect de lege prin care Regia monopolurilor Statului este autorizată ca în colaborare cu o societate română şi eventual şi alte persoane să constituiască o societate anonimă română pe acţiuni pentru fabricarea in România de explozivi DURATA MONOPOLULUI Regia acordă societăţii pe timp de 16 ani, dela promulgarea prezentei legi, monopolul fabricaţiunii explozivilor. Privilegiul nu se întinde şi asupra fabricării explozivilor de război utilizaţi in armele de luptă. Deasemenea R. M. S. are dreptul de a importa sau a-si procura prim orice mijloc pulberea neagră sau orice alti explozivi, ceruţi de consumaţie, pe care societatea nu fac fabrica in timp de un an de la cererea Regiei Acest drept de monopol este considerat ca un aport social din partea fiatatului evaluat la 1o la sută din valoare capitalului total al societăţii. Pentru această sumă ministerul de finanţe va primi un număr corespunzător de acţiuni, cari vor fi nominative şi intransmisibile. Aceea proporţie se va păstra şi la eventualele sporiri de capital. Fabrica de explozivi a societăţii se va construi pe locul hotărît în acest scop de Stat, din terenurile expropriate, în apropiere de Făgăraş. APROVIZIONAREA CU MATERIALE INDIGENE Societatea este obligată a-şi procura materiale prime şi semifabricate în ţară, întrucât vor fi de calitate conformă cu pactul de sarcini şi ca preţ nu vor întrec® cu 10—15 la sută peste preţul aceloraşi materii importate şi aduse la Făgăraş. In orice caz societatea este obligată să-şi aibă procedeurile de fabricaţie astfel întocmite, încât la timp de închidere a frontierelor, să producă explozivi cu materiale prime din ţară, întrucât acestea se vor putea găsi în ţară. CAPITALUL SOCIETĂŢII Capitalul societăţii se va fixa de R. M. S. de acord cu societatea. Din acest capital 40 la sută va fi atribuit capitalului străin, reprezentat prin grupele societăţilor Nobel Industrie Limited şi Dynamit Nobel A. G. Aceste două grupe sunt obligate a procura personalul de specialişti necesari construcţiei şi punerii în funcţie a fabricii Restul de 50 la sută va fi rezervat mimai capitalului românesc prin subscripţie publică, menţinăndu-se numai din prima emisiune de lei 20 milioane o sumă de 5 milioane lei pentru fondatorii români. Aceeat proporţie se va păstra şi la noile emisiuni pentru mărirea capitalului. Toate acţiunile vor fi nominative şi transmiterea lor nu se va putea face decât cu aprobarea consiliului de administraţie-Angajarea personalului tehnic străin de către societate nu se va putea face decât cu aprobarea comisarului guvernului. Societatea este obligată ca în mod treptat şi în termen de patru ani să înlocuiască cu români întregul personal străin după un program ce va fi fixat de R M. S. în înţelegere ai comisarul guvernului și care va fi obligator pentru societate. Termenul de 4 ani va putea fi prelungit, în caz de mărire a fabricii, pentru personalul necesitat. ADMINISTRAREA SOCIETARII Societatea va fi administrată de cătreun consiliu de administrație de 15 membri, din cari patru, desemnaţi: 1. de ministerul de finanţe; 2. de ministerul de război şi de ministerul de industrie, iar 11 aleşi de adunarea generală. Din numărul total al membrilor două treimi vor trebui să fie români. Controlul administrării societăţii se va face de către un comisar al MONOPOLUL ARTICOLELOR FABRICATE Vânzarea articolelor monopolizate în interiorul tării se va face de către R. M. S. conform legii privitoare la administrarea și exploatarea monopolurilor Statului cu preturi ce vor fi fixate de Regie. R. M S. va comunica, în cursul lunii Iunie a fiecărui an, cantităţile aproximative de articole monopolizate necesare consumaţiei probabile din anul următor şi pe cari societatea va fi obligată a i le preda cu începere de la 1 Ianuarie, al acelui an, în rate egale. In termen de 15 zile după expediere R. M. S. va plr furniturile respective, pe baza recepţiei calitative şi cantitative făcută de delegaţii ei la fabrică. Vânzarea în export a explozivilor se va face direct de societate cu autorizarea prealabilă a R. M. S. şi întrucât va fi asigurată consumaţia Internă. PREŢUL PRODUSELOR Preţurile cu care societatea va vinde produsele sale Regiei Monopolurilor Statului se vor aixa în cursul lunii octombrie a fiecărui an pentru întreg anul următor de către o comisiune compusă din 5 persoane şi anume : comisarul guvernului, directorul general al R. M. S., preşedintele uniunii industriaşilor şi două din partea societăţii. Comisiunea va fi prezidată de comisarul guvernului. Această comisiune va determina preţul unitar de vânzare către R. M. S. al produselor, după normele următoare: Se va fixa preţul de revenire al produselor la fabrică, care preţ se va compune din: costul materiilor prime, al forţei motrice, salariile lucrătorilor şi lefurile funcţionarilor de la fabrică, asigurări de boala şi accidente ale acestora după muncitoreşti, cheltuelile de luminat, încălzit, în reţinerea maşinilor, drumurilor şi vechiculelor,de laborator, de pază şi în genere toate cheltuelle ce se fac la fabrică şi privesc în mod direct producerea explozivilor la uzină. La suma stabilită mai sus se va adăuga 20% pentru cheltuelile generale de Regie, amortizarea capitalului şi reînoirea utilagiului. In această sumă se cuprinde: cheltuelile direcţiunii generale (retribuţii puse în sarcina societăţii lefuri, local, etc.); dobânzi şi comisioane la împrumuturile contractate de societate; plăţi de advocaţi, brevete, mărc de fabricări. simt şi studii; impozite şi taxe de orice fel, către Stat, judeţ şi comună; fondul necesar pentru amortizarea capitalului până la sfârşitul concesiei; fondurile pentru reînoirea instalaţiilor şi înlocuirea lor în caz de explozie; şi în genere orice alte cheltneli ce se fac afară de uzină BENEFicilE SOCIETĂŢII La preţul de revenire total stabl . Cum se arată mai sus se acordă societăţii în primii cinci ani următoarele beneficii: 25 la sută pentru o furitură anuală până la SIO-OOO kgr.; 25 la sută pentru o furnitură anuale ar trece de 500 000 kgr. până la 800 000 kgr. 15 la s sttă pentru ceea ce ar furniza anual peste 800.000 kgr. După trecere de 5 ani beneficiul ce se acordă societăţii pentru preţul de cost stabilit la punctele a şi 8 de mai sus va fi: 20 la sută pentru o consumaţie anuală până la 1200000 kgr; iar dacă consumul va fi mai mare, beneficiul acordat va fi de 15 la sută. Acest® preţuri vor intra în vigoare numai după aprobarea ministrului de finanţe. Preţurile fixate de comisia sus arătată vor putea fi revizuite în primii trei ani, după cererea fiecărei din părţi, din trei în trei luni. După trecerea acestor trei ani, preţurile vor fi fixate odată pe an. Acest termen de trei ani poate fi prelungit de comun acord între R. M. S. şi societate. După expirarea termenului de 80 ani de la promulgarea prezentei legi, fabrica de explozivi din Făgăraş, cu toate instalaţiunile ei în bună stare de funcţionare, va deveni proprietatea Statului român, fără vre-fi Indemnizare. In caz de război, fabrica va funcţiona sub controlul ministerului de război, conform legilor în vigoare. PROHIBIREA IMPORTULUI DE EXPLOSIVI Ca dispoziţie finală propriul prevede ca cu începere dela punerea în funcţiune a fabricii, nu se va mai acorda nici o autorizare de import de explozivi minieri şi nici nu se va mai importa de vreun organ al Statului, aceasta întrucât producţia fabricii va fi îndestulătoare. maia a rască polities dcej întregul nost, port şi export. Tariful de import, învechit şi fără nici o legătură raţională cu valoarea actuală a leului, ar fi trebuit să facă, încă de mult, obiceiul preocupărei principale a acestei comîsmni. Industriaşii s’au plâns şi se plâng necontenit că depreciarea lenini a luat orice eficacitate protecţiei vamale şi că stre’nătatea a rîfundat viaţa românească cu mărfuri, cari se produc şi în ţară. Am semnalat, în diferit® rânduri, gravitatea şi urgenţa acestei probleme. Industria noastră textă şi cea metalurgică sunt ameninţate nu numai în expansiunea lor, ei în însăşi existenţa lor. O delegaţie a profesorilor parlamentari a fost primită de preşedintele consiliului căruia îi s-a supus cererea corpului didactic de a li se spori salariile. D. Brătianu a dat dreptate delegaţiei, recunoscând temeinicia plângerilor profesorilor. A dat însă dreptate şi d-lui ministru de finanţe, care se opune oricărei sporiri de salarii, peste creditul de ajutoare de 500 mile prevăzut în budgetul pentru toţi funcţionarii. Care va se şică, profesorii au dreptate, d. ministru de finanţe are dreptate. Dreptate are şi d. preşedinte al consiliului când face această constatare. Dar numai cu dreptatea abstractă nu se poate trăi. De aceea s'a hotărât, în cursul audienţei, ca o delegaţie a profesorilor să participe la lucrările subcomisiunilor, cari vor avea de cercetat budgetul pe anul 1925, să se suprime sinecurie pentru a putea fi plătiţi mai bine funcţionarii cari muncesc. Aci s'a atins o chestie impor-Franţa îşi întăreşte situaţia şi influenţa sa pe continent. Alianţa sa cu Cehoslovacia, hotărâtă încă pe timpul vizitei d-lor Masaryk şi Beneş la Paris, a fost anunţată în mod oficial. Această alianţă consfinţeşte politica pe care am numit-o «continentală» în opoziție cu politică mondială a ţărilor anglo-saxone. Principala ei grijă este de a asigura noile hotare şi resultatele politice ale războiului şi ale victoriei. Refacerea economică, propăvăduită de Anglia şi dorită de toată lumea, trebue sa fie precedată—după părerea ţărilor continentale victorioase—prin consoldarea politică a situaţiunei actuale, stabilită prin tratatele de pace. De acea Franţa s'a apropiat în primul rând de Cehoslovacia. Această ţară este în adevăr cheia Europei Centrale şi Orientale. Precum se şte guvernul din Praga are strânse legături cu Asfr^^NB^TOffThâre în eliminare în competenţa comisiei superioare vamale a rămas, în mod fatal şi logic, polît’ca... scobitorilor! Şi câte alte comisii şi consilii „superioare“ ori „supreme“, cu competenţe „discreţionare“ n’au nici măcar, mângâerea comisiei vamale superioare Se înfiinţează mereu comisii de specialişti distinşi, însărcinaţi de a grăbi şi desăvârşi refacerea şi consolidarea ţării. Nu se lasă însă acestor tehniciani, întotdeauna bine intenţionaţi, nici libertatea nici posibilitatea de a lua măsurile hotărâtoare, așteptate, cu nerăbdare, de toată lumea. _____ politic INTERNA fantă asupra căreia noi am insistat de repetate ori. In serviciile statului există o stare anormală, în unele, cele de specialitate mai ales. Iesesc chiar elementele indispensabile. In altele, la inspectorate şi slujbele inferioare, numărul funcţionarilor a crescut în proporţii fantastce. Aşa la un birou al căilor ferate, numărul a crescut de la 6 la 150, şi şeful acelui birou ne spunea că serviciul se făcea mai bine cu cei 6, de cum se face acum cu 150 funcţionari. Administraţiile publice nu sunt un azi. Eelementele cari caută ocupaţie, să bine voiască, a se îndrepta spre comerţ şi industrie, unde şi munca este mai spornică şi câmpul de actvitate incomparabil mai larg deschis tuturora. D. Vintilă Brătianu are putinţa şi autontatea şi prilejul de a înfăptui această operă. Dacă se va hotărî să o facă, va săvârşi cu adevărat un act şi util şi roftifnesc. T. P. IHEBWfl * Dulia, cu care da înţeles in ce priveşte rolul Austriei şi a Ungariei în Europa Centrală. Guvernul din Praga are deasemenea relaţiuni excelente cu sovietele şi poate servi Franţii, după cum o constată ziarele franceze drept o punte spre Moscova. Cehoslovacia este în sfârşi, reprezintanţa cea mai activă, şi graţie destoniciei oamenilor săi politici, cea mai autorizată a Midi Antantei. Ţara noastră nu are, fireşte, nevoe de această cale indirectă pentru a se simţi aproape de Franţa. Ea este însă pe deplin mulţumită de noul tratat care întăreşte şi precizează o politică pe care am urmat-o fără şovăire de 2010 Vo«t şi încoapoi Alianţa, specială dintre cei doi aliaţi ai noştri va face desigur unul din principalele obiecte de discute a viitoarei conferinţi de la Belgrad. G. a guvernului numit printr’un jurnal prevederile al consiliului de miniştri după propunerea miniştrilor de finanţe, de industrie şi de război. Comisarul guvernului va avea dreptul de veto asupra executării hotărârilor consiliului de administrație, precum se va stabili în statute. Fabricarea se va face în conformitate cu un caiet de sarcini întocmit de societate în colaborare cu R. M. S. Acest caiet de sarcini va fixa compoziția fabricatelor, normele de fabricaţie, condiţiile de recepţie şi va prevedea măsurile de siguranţă. Controlul executării acestui caiet de sarcini se va face de către RMS. Societatea este ţinută a nu avea nici un secret de fabricaţiiune faţă de organele de control. Ea trebuie să se menţină la curent cât perfecţiunile ce s'ar aduce în decursul timpului fabricaţiunii explozivilor. Faza exterioară a fabricii se va face cu un personal hotărât de ministerul de razie şi cel de finanţe, iar chelltueliie pazei vor fi suportate de societate^ '. Sporirea taxelor timbrului mobil de asistența socială La Cameră s’a depus ori de către d. N. Săveanu, ministrul muncii următorul proiect de lege: Taxele timbrului mobil de asistentă socială, stabilite prin art 39, lit c din decretul legel cu No. 2.538 din 1920 și regulamentul de aplicare respectiv, publicat in Monitorul Oficial No. 200 din 11 Decembrie 1920, se sporesc de la 10, 25,50 bani, 1 leu şi 5 Iei, la 25, 50 bani, 1, 2 şi 10 lei. Societatea „Mormintele Eroilor” va primi pe viitor din fondul asistenţei sociale o subvenţie fixă de 3.000.000 Iei anual. Pentru acţiunea de ocrotire a Invalizilor, orfanilor şi văduvelor din război, direcţiunea generală a asistenţei sociale va contribui cu suma care se va stabili anual prin bugetul fondului de asistenţă şi care nu va putea depăşi cota de 40 ----- la sută din produsul taxelor timbrului O donaţie de 20 miliarde coroane pentru Universitatea din Viena Preşedintele lui «Unionbank», din Viena, d. Basel, a cărui avere imensă nu datează decât de vre o trei-patru ani, s’a oferit să dăruiască Universităţii din Viena, diferenţa dintre subvenţiunea pe care i-o dă statul şi suma de care are absolută nevoe pentru a funcţiona în mod normal. Această diferenţă este de 20 miliarde coroane austriece sau 1 jumi- milioane lei aur. Mai rămâne ca şi colegiul profesorilor să-şi dea consimţământul. Este însă mai mult decât sigur că vor accepta donaţiunea, deşi, cum remarcă Frankfurter Zeitung, majoritatea acestor profesori simpatizează cu mişcarea studenţilor populişti care cer introducerea aşa numitului «numerus clausus». Acordul comercial dintre Grecia şi Ceho-Slovacia , Ziarul Oficial“ din Atena a publicat decretul regal, care ratifică acordul comercial între Grecia şi Cehoslovacia. Acest acord fusese încheiat la Lausana pe timpul tratativelor de pace. Din această cauză, Grecia pusese Cehoslovaciei condiţi sunt extrem de avantagioase, cari poate nu protejau îndeajuns interesele greceşti însă erau dictate de anume consideraţiuni politice, Grecia având atunci nevoe de prieteni. Cu toate acestea, Guvernul cehoslovac şi-a luat angajamentul de a cumpăra pentru monopolul statului o cantitate determinată de tutun grecesc.