Argus, februarie 1924 (Anul 15, nr. 3233-3256)

1924-02-01 / nr. 3233

Anul XV No. 3233 ABONAMENTE­ IN STREINATATE Un an 1200 lei fi luni 700 m 3 luni 400 .­­ 2 lei în țară, 4 lei în străinătate IN ȚARĂ tin an 650 Id 6 luni 350 m 3 lun! 180 ORGAN ZILNIC al COMERȚUL Directei, S. Pauker INDUSTRIEI §i FINANTEI Administrator BL F. Valentin VI wen 1 Februarie 1924 PABUCITATEAl Concesiunea Exclusivă a Speiele­râ tei Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder și S. Borger Str. Karageorgevîci 9. Telefon 11/84 BIR O­U RI LE: BUCUREȘ t Str. Sărindar 14 TELE­FON: 6|93 și 23|69 Aprovizionarea prin noi înşine de dr. ST.*CHICOT Statul trebue să încurajeze munca naţională în perioada de după războiri şi Până în prezent, consideraţiivii de ordin valutar au impus multora din ţările Europei, mai mult decât In trecut, o restrângere, într’o a­­num­ită măsură a importului lor, şi o sforţare încoronată de cele mai multe ori de succes, de a-şi satis­face prin propriile lor posibilităţi, nevoile de fabricate, semifabricate şi chiar anumite materii prime. Cât de departe a mers această res­trângere şi dacă producţia naţio­nală a putut face faţă sau nu ne­voilor interne rămase nesatisfă­cute de străinătate, adică dacă producţia naţională a putut umple sau nu golul lăsat prin eliminarea de pe piaţa internă a produselor străine, este un fapt care a variat foarte mult de la ţară la ţară. In orice caz s’ar putea spune că ase­menea măsuri, chiar dacă din punct de vedere valutar, adică al evitării unei continue scăderi a va­lutelor naţionale respective, sau a îmbunătăţirii acestor valute, nu a putut avea în cele mai multe ca­zuri de­cât un rezultat relativ, ele au contribuit să redeştepte totuşi şi mai mult convingerea necesitatei de satisfacerea prin mijloace pro­prii a nevoilor naţionale, convin­gere căpătată în deosebi în urma experienţelor marelui războiu. Ideia iniţială deli­cat în adoptarea acestui mod de a vedea, nu este de altfel nouă. Por­nind de la convingerea că bogăţia creşte cu atât mai puternic, cu cât o ţară vinde mai mult străinătăţii şi cu cât cumpărăm mai puţin, mercantil­iştii secolului al XVI-lea şi mai ales al XVI lea, căutau să exporte cât mai mult, să importe cât mai puţin, şi deci pentru a a­­junge la acest din urmă sfârşit, să producă cât mai mult în însăşi ţara lor din ceea ce le trebuiau pentru satisfacerea nevoilor lor in­terne. Comparând comerţul inter­naţional al unei ţări cu o balanţă, la care cele două tabere ar repre­zenta importul şi exportul şi ple­când de la faptul că după cum u­­nul din aceste tabere ar trage mai greu decât celalt sau invers, ar în­semna că au intrat bani în ţară şi a­cestea a devenit mai bogată sau că au eşit bani din ţară şi aceasta a devenit mai săracă, mercanti­­liştii căutau să încurajeze pe toate căile producţia naţională, în toate ramurile ei în­deosebi industria şi comerţul, şi a reduce la minimum importul, având convingerea că numai pe această cale se poate a­­tinge felul pe care ei îl urmăreau şi pe care îl expuserăm mai sus. Economişti şi oameni de stat re­prezintă în teorie apără şi pun în apli­care atari idei. Barthélemy de Jaffemas, Montchrétien Sully, Col­bert şi alţii, în Franţa; Medicina del Campo Sancho de Moncada, în Snenia; Becher Horniek şi Schrö­der în Germania, etc., pot fi enu­­măraţi printre cei mai de seamă reprezentanţi ai acestei teorii şi în deosebi ai acestei practice eco­nomice. Interesant mai ales pentru ches­tiunea care ne preocupă aci ni se pare Horniek, care în cartea sa ..Oesterreich über altes“ apărută în 1686, carte care a cucerit auto­rului un titlu de glorie nepieritoa­re mai ales printre conaţionalii săi recomandă des­vol­tarea maaa­­fseîurei" ca cel mai de seamă mij­loc pentru a putea restrânge con­semn­ numai la ,producţiunea na­ţională. Plecând de la o concepţiune foarte apropiată de aceasta, şi a­­preciind că utilizarea materiilor prime şi a agenţilor de muncă din ţară poate să contribue nu numai la fructificarea resurselor naţio­nale ale ţării respective, dar şi la asigurarea unei independenţe eco­nomice faţă de străinătate, poli­tica multora din ţările Europei continentale, a fost îndreptată în secolul XIX în a găsi mijloace cât mai potrivite şi mai eficace pen­tru atingerea acestor ţeluri. Legi­le de încurajare industrială ca şi diferitele tarife vamale" cu un ca­­rn­­ter protecţion­ist, mai mult sau mai puţin pronunţat, t»· •›" aci punctul lor de plecare. La noi o lege de încurajare a industriei şi un tarif protector, au reuşit să pună bazele industriei din vechiul regat şi să contribue la mărirea producţiunii noastre industriale, prin fabricile ce s’au înfiinţat, re­uşind să ne emancipeze astfel, în­tr’o anumită măsură, de produsele străinătăţii. In afară însă de aceste mijloace, care îşi au desigur importanţa lor netăgăduită şi precumpănitoare, într’o politică economică naţională, există şi altele, prin ajutorul că­rora se poate contribui la sprijinul muncii naţionale şi la asigurarea unei independenţe economice cât mai depline. Voim să vorbim în special de acele mijloace, prin care statul are el însuşi putinţa cea mai nemijlocită să acţioneze în a­­ceastă direcţiune ; şi printre aceste mijloace cel mai de seamă este a­­cela de a face ca toate nevoile sale, adică acelea ale instituţiunilor care îl formează sau sunt sub di­recta şi imediata sa conducere, de a face — zic — ca toate aceste ne­voi, în articole care pot fi produse în ţară, să fie procurate realmente numai din ţară. Deşi s’ar părea la priima vedere că un asemenea mijloc, atât de e­­lementar în sine şi cu toate aces- MEWBBWIWWg în conse­cinţele sale, ar fi trebuit să fie avut în ^vedere şi utilizat în toate ocaziunile şi peste tot locul, el a fost adesea neglijat atât atarea cât şi la noi. îmbucurător este în­să, că cel puţin în ultimii ani, o accentuată tendinţă în urmărirea unei atari politiei ese distinct la iveală în România. In asemenea condition­ credem că e interesant să schiţăm într-un viitor articol, care a fost linia de conduită a statului nostru în a­­ceastă privință și cum a evoluat ea DR. ȘTEFAN CHICOȘ ------—xxxv\ împrumutul României în streinătate Paris 30 (Rador). — A­­genția Havas semnaleand ştirea dată de „Chicago Tri­bune“ după care Italia ar consimţi un împrumut de ÎO0 milioane lire Româ­niei. --------0X0 - - LEGEA IMPROVISIUNEI Ce cuprinde anteprosctul de lege.-Contractele cari vor intra în preve­derile legei.—Desființarea contractelor.-Când se consideră oneroasă executarea.­p procedura în justiție.—Apel.—Recurs.—Contractele cu autoritățile.—Ce contracte nu intră în prevederile legei După cum am an­un­ţat la timp, d-1 O. Mârzescu ministrul justiţiei va aduce în curând în parlament un proect de lege privi­tor la imprevisiune. Această lege e aşteptată cu multă nerăbdare In toate cercurile comerciale şi indus­triale. CE CONTRACTE VOR INTRA IN PREVEDERILE LEGEI Articolul I al anteprocesului e redactat în modul următor: Toate contractele dintre părţi, sau dintre aceştia cu autorităţi, care au de obiect predare de măr­furi sau presta­ţiu­ni de servicii încheiate înainte de 15 August 1976 (data declararei războiului) intră în prevederile acestei legi chiar dacă ar conţine clama că riscurile fortuite sunt în sarcina fi f­ericolul debitorului. Contractele vor fi desfiinţate după cererea uneia din părți, da­că din cauza şi in urma războiu­lui■ executarea lor a devenit one­roasă, sau ar atrage uneia din părți prejudicii neprevăzute în momentul incheerei contractului. DESFIINŢAREA CONTRAC­­ TELOR Articolul 2 al anteproectului se ocupă de desfiinţarea contractelor, care se va face fără nici o despă­gubire. CE CONTRACTE MAI INTRA IN PREVEDERILE LEGEI Aceste disp­oz­i­ţiuni pot fi apli­cate şi contractelor cari au o dată posterioară datei de 15 August 1916, până la încheerea Păcei ge­nerale, dacă 66 găsesc în condiţi­­unile legei de faţă. CÂND SE CONSIDERA ONE­­ROASE EXECUTAREA Executarea s© consideră oneroa­să când preţul actual ar fi de zece ori mai mare decât preţul din mo­mentul contractării sau dacă debi­torul dispune de obiect indiferent de prețul cu care a fost procurat la data incheerei contractului. PROCEDURA IN JUSTITIE Articolul 3. Cererile de desfiin­ţare a contractelor se vor adresa instanţelor judecătoreşti în termen de 6 luni de la data promulgărei prezen­tei legi sub pedeapsă de de­cădere. Sentinţele se vor da fără drept de opoziţie. APEL-RECURS Termenul de apel şi de recurs este de 15 zile daca retu­rarea s’a dat contradictoriu. In caz când hotărârea se pro­nunţă în lipsă termenul de 15 zile curge de la data comuni­cărei. CÂND SE POATE CERE DES­FIINŢAREA CONTRACTELOR Art. 4 Când există litigiu între părţi, partea interesată va avea dreptul să ceară desfiinţarea con­tractului, la orice instanţă s’ar a­­fla pricina. CONTRACTELE CU AUTORI­TĂŢILE Art 5. Autorităţile vor avea drep­tul de a revizui contractele exis­tente şi a spori prețul serviciilor prestate de concesionari, sau a ma­teriilor predate, în raport cu scum­pirea­ materiilor prime. CE CONTRACTE NU INTRA IN PREVEDERILE LEGEI Art. 6. Contractele de arendare, precum și­­metele de sarcini pen­tru concesiuni date de autorităţi nu intră in previsiunea acestei legi. COMISIUNEA DE REVIZUIRE A ANTEPROECTULUI Prezentul anteproect de lege va fi supus aprobărei unei comisîuni din care fac parte d-nul Vladimir Aihanasovi©­ avocat, Andrei Ră­­dulescu consilier la Curtea de A­­pel, M. Ionescu-Dolj secretar gene­ral al ministerului justiţiei, Gr. Dumitrescu, Mircea Djuvara avo­cat, I- Frontescu, O Crupenski şi N Botez. E probabil ca îm »I^Vator'le acestei comis­u, car« -a fi pre­dată de d-l ministru Mârzescu, an­­teproectul să mai sufere câteva modificări Activitatea guvernului laburist Leafield 30. — După o săptă­mână de muncă încordată în stu­dierea problemelor guvernului, d. Ramsay Macdonald a părăsit azi Igondra pentru a se duce în călă­torie particulară la Edinburg de unde se va remntoarce­­Toi. Se crede că până mâine tot ser­viciul căilor ferate va reîncepe să functioneze normal. D. Macdo­nald a trimes o telegramă de mul­ţum­ire comitetului mediator tri­mes de Tradeunionişti, care prin sforţările depuse a contribuit foarte mult la aplanarea diferen­dului . Bromley,­ secretarul Uniunei greviştilor, exprimandu şi satis­facţia pentru înţelegerea reali­zată a declarat: «faptul că un gu­vern Labourist se ga­sea la putere, aceasta pentru întâia dată în is­toria ţarei noastre, a contribuit foarte mult la aplanarea grevei». - —.—oxxo-------­ Daten le sartmu.ars plăților Sare isi moneys* străină n­­d­use la cunoşti isța tutur­or cefcr SnferssâfL că terme­nul de ima liană eie*vhra deelsrarea datori*» lor in retfsîf'swseetiul­­mbFi» est ist Monitorul Oficiali din 27 la*îS5î*rre erî», privește tîsimssl pe ® aeel debitori ear* km și-au făcut insă declar refigie potrivit legii din 3 iulie 1­823. In jurul regimului petrolului Revizuirea preturilor Fob Golf Mexic. *• Contractul pentru apr­o­vizionarea C. I. R. cu păcură. - Contrac­tele cu S.M. R. și J. F. R. -Aprovizionarea­­cu păcură a Primăriei și Poştei a fost acceptată - Consfătuirea petroliştilor —­ eri după amiază a avut loc la se­diul soc. «Distribuţia» o foarte im­portantă consfătuire a industriaşi­lor de petrol, pentm a discuta che­stiile la ordinea zilei. Revizuirea preţurilor Fob Golf Mexic D. TH. V. F1CŞ1NESCU, director general al soc. «Columbia» a făcut cunoscut celor prezenţi despre tra­tativele urmate de delegaţia petro­liştilor cu d. Tancred Constantines­­cu ministru şi dr. I. N. Angelescu, secretar general ministerului de in­dustrie şi comerţ pentru revizui­rea preţurilor petroliferelor Fob Golf Mexic aşa cum prevede jurna­lul Consiliului de miniştri şi cari preţuri sunt într'o continuu­ urcare. D. secretar general al ministerului de industrie şi comerţ a comunicat delegaţiei petroliştilor că se află în posesia unui referat al d-lui ing. J. Dinu, director in minister şi mem­bru în comisia de supraveghere a controlului şi distribuţiei produse­lor petrolifere în consum­ul intern­ Acest referat a fost publicat în «Ar­gus*» No- 3229 din 27 ianuarie crt. şi recunoaşte urcarea preţurilor pro­duselor petrolifere Fob Golf Mexic, propunând ridicarea preţului ben­zinei grele şi al motorinei la nivelul, preţurilor mondiale precum şi recti­ficarea preţurilor la celelalte produ­se petrolifere. Acest referat este ac­tualmente în studiul d-lui Taneved Const­antinescu, urmând a fi solu­ţionat zilele acestea. F«mitarea păd­urei pentru C. F. R. — Contractul tip întocmit „ O altă chestie »re a făcut obice­iul diseuțlei a fost încheerea con­tractului cu C­­F. R. pentru furni­zarea prem­ei D. Th. V. Ficşi­nescu a dat citire contrari unui tip întoc­mit de către direcţia generală C. F. Ir. şi a re nu esic altul decât contractul dinainte de război, dfar care nu se mai potriveşte circum­­­stanţelor actuale. Contractul a fost aproba­t de către petrolişti la punc­tele mai principale, urmând a se discuta unele puncte secundare. Petroliştii nu admit con­trolul interior al căilor ferate Articolul 4 din contract prevede dreptul agenţilor căilor ferate de a asista în fabricele de petrol atât ziua cât şi noaptea la diferitele o­­peraţiuni relative la fabricaţiunea păcurei şi să facă în cursul fabri­caţiei orice încercări şi experienţe pentru a se încredinţa de buna cali­tate a materialului­ Petroliştii au hotărât să nu primească cu nici un chip această măsură jignitoare. Ei nu se feresc de controlul direcţiei generale C. F. R. însă cer ca recep­ţia atât calitativă, cât şi cantitativă a păcurei să se facă afară pe liniile de garaj ale fabricei, fără ameste­cul agenţilor în interiorul fabricei. Preţul şi termenul de pla­tă al păcurei In ceea ce priveşte preţul şi ter­menul de plată al păcurei prevă­zut la art. 5 din con­tr­at ,petroliştii Fan admis. Preţul păcurei a rămas cel de 15,01te lei vagonul, aşa cum prevede jurnalul Consiliului de miniştri iar termenul de pirită 60 zile de la data înregistrării facturii. Durata contractului Art. 7 prevede durata contract­u­­lui un an începând de la 1 Ianuarie până la 31 Decembrie a. c. Petroliş­tii au admis acest termen cu obli­gaţia însă din p­rtea direcţiunei generale C. F. R. de a discuta din din nou după 6 luni, preţul păcurii cu delegaţii petroliştilor. Discuţia se începe înainte cu o lună de ex­pirarea termenului de 6 luni. Celelale cerM­fiuni de li­vrare trebue actualizate ln cern ce priveşte celelalte con­­diiuni de livrare, recepţie etc. aso­­eraţia p­­roliştilor a hotărât că ele trebuie actualizate pentru a fi puse în acord cu circumstanţele de as­tăzi. Contractele cu S. M. R. şi N. F. R. S’a hotărît de asemenea de către petrolişti să accepte contractele pen­tru aprovizionarea cu păcură a S­­M. R. şi N. F. R. cu serviciile lor dependinţe■ Astfel se va încheia contracte cu S. M. R. pentru 220 va­goane lunar, cu N. F. R. pentru 118 vagoane şi cu serviciile dependinţe cu portul Constanţa, şantierele na­vale de la T.­Severin etc. pentru 50 vagoane păcură lunar. Preţul va fi tot de 15.000 lei vagonul, în condiţii­le contractului ca şi pentru C. F. R. Aprovizionarea Primăriei şi a Poştei Multe dificultăţi din partea pe­troliştilor a întâmpinat chestia a­­provizionărei cu păcură a primâ­­măriei şi a poştei cu preţ maximal. Petroliştii au susţinut că nu înţe­leg să facă mari sacrificii fără ca ministrul de industrie şi comerţ să le dea măcar ceea ce a prin juru­lui Consiliului de mi­niştri. D-nii Th. V. Fleşinescu şi M. Zentler, delegaţii petroliştilor care tratează cu autorităţile au de­pus foarete multă insistenţă pentru a se satisface şi aceste cereri. Pe­troliştii au admis deci să furnizeze Poştei 18 vagoane păcură lunar pe preţul de 15.006 lei vagonul, iar Primăriei 210 vago­ne păcură lu­nar pe preţul de 18 000 lei vagonul, cu aceste două Instituţii nu se vor încheia contracte, petroliştii înţele­gând să facă aceste sacrificii cu o­­bligaţia din p­rtea ministerului de industrie şi comerţ de a satisface prevederile jurnalului Consiliului de miniștri cu noul regim petroli­fer. M. Bucur — —oxxo-------­ Situaţia politică INTSEM a Cercările politice Sunt impresio­nate de numărul, de diversitatea şi de importanţa proectelor de legi ce vor fi supuse parlamentului, spre aprobare, în actuala lui sesiune. Sunt reforme, menite a da noui îndrumări aproape în toate ramuri­le vieţei noastre, nu administraţie, in armată, în justiţie, în piaţa eco­nomică. Unele din aceste proecte sunt cu­noscute. Textul lor a fost publicat. Cele mai multe, însă sunt încă în stadiul elaborărei. Opoziţia găseşte că «noianul» de reforme întocmite un pripă e prea încărcat, şi, prin urmare, nu va pu­tea fi o desbatere mai largă, de pe urma căreia să reiasă o chibzuită şi sănătoasă întocmire legislativă. Presa guvernamentală întoarce în­să învinuirea. Ea acuză opoziţia că, divizată şi preocupată de lucruri se­cundare, nu pune înainte, din par-Venerabilul d-l Pastei se întoar­ce de la Roma, unde a fost săr­bătorit în modul cel mai cordial de oficialitatea italiană. Energia şi pu­terea de persuasiune a d-lui Musso­lini a reuşit să obţie pentru Fiume, ceea ce diplomaţia noastră nu a fost în stare să dobândească pentru Ba­nat, un hotar drept, care ţine sea­ma în acelaş timp de necesităţile e­­conomice şi de cele naţionale, celor doi vecini. Prin tratatul încheiat la Roma, Iugoslavii renunţând la Fiume, câş­tigă în schimb o libertate deplină de acţiune, dealiingul coastei lor a­­driatice, pe care până azi naţiona­liştii italieni o considerau ca o par­te din patrimoniul lor naţional. Za­ra, Spalato, Sebenico, Ragusa, şi a­­tâtea alte cetăţi veneţiene de pe ma­rea «italiană» — cum o chemau, a­­cum doi ani, d’Annuunzio şi Musso­lini — vor deveni cetăţi înaintate, îndreptate spre occident, ale Slavis­mului din Europa Centrală. Succesul d-lui Pasiei mai are şi o altă latură. El atrage de partea sa şi a aliaţilor săi pe Italia, care te-i,­u nici un principiu conducător, nici un fel de concepţie proprie, cu privire la modul în care ea ar în­ţelege să se soluţioneze problemele legislative la ordinea zilei». Este oare nevoie să spunem că ambele tabere au dreptate. Adevărul este că proectele guver­nului cam întârzie să vină­ Dar tot aşa de adevărat este că opoziţia nu ia o parte activă, printr’o concepţ­ie proprie clară şi hotărîtă, In ce pri­veşte o­pera de reorganisare şi de consolidare a Statului­ Ne-am mulţumi chiar cu o activi­tate care să privească numai par­tea de critică a reformelor guverna­mentale. In loc de asta, opoziţia îşi perde vremea in recriminări reciproce şi polemici personale, ce nu sunt spre folosul nimănui. T­P. EXTERNA de la război încoace, spre durerea noastră a tuturor,­­ întreţinea vechi prietenii la Budapesta şi la Sofia. Să nu fie oare în legătură cu a­­ceastă apropiere italo-sârbă, şi şti­rea că guvernul italian ne propune un împrumut de o sută de milioane de lire. Italia pare că ar avea intenţia să se apropie de Mica Antantă, cum s-a apropiat şi Franţa. ■ Bine­înţeles presa germană, din Viena şi Berlin, încearcă să puc în opoziţie şi în rivalitate aceste ten­­dinţi spre Orient a Franţei şi a Ita­liei. Este evident însă, pentru cine compară alianţa franco-cehă cu a­­cea italo-sârbă, că ele urmăresc a­­celaş scop pacific şi raţional, de a mări siguranţa noilor hotare, prin garanţii reciproce efective• Ambele alianţe fac parte din acelaş sistem politic, al ţărilor victorioase conti­nentale căruia suntem alăturaţi şi noi, şi care ne va putea garanta şi nouă, siguranţa hotarului de pe Nistru. G­G Guvernul britanic şi Ang­o-Persian — Partîciparea engleză mi va fii red­ata — Se anunţă oficial că guvernul britanic a hotărât si nu înstreine­­ze drepturile lui de acţionar prin­cipal in societatea de petrol an­­glo-persană. Guvernul a cumpă­rat acţiunile originale acum 10 ani, în vederea de a putea aprovi­ziona cu păcură marina britani­că. Acest­ produs petrolifer se gă­sea astfel sub controlul absolut al guvernului britanic, de la locul de rafinărie şi până la încărcarea, in­de tancurile de transport. Guvernul piramis­­ englez deţine 5 milioane de acţiu-­­ ni ordinare dintr'un total de milioane 950 acțiuni, avand ast­fel interesul principal de control. Statutul Groenlandei Copenhaga 30 (Rador). — Se anunţă semnarea unei convenţii între guvernul danez şi cui nor­vegian , reglementând­­statutul Groenlandei. Grupul internaţional al Societăţilor de petrol din Gusia s’a desfăcut «L’Information Financiare» a­­nunţă că societăţile engleze, fran­ceze şi belgiene rari­­stoe­tu­pa­te din acest grup s’au desfăcut, des­­părţindu-se astfel de «Reval Dutch» --------oxxo— e cale ferată Beyrut- Trinois Lafayette 30. — llucrările pre­­gătitoare pentru calea ferată din­tre Beyrouth şi Tripoli se conti­nuă cu multă activitate; această bucată de cale ferată, va fi una din cele mai importante din re­ţeaua feroviară şi va lega Con­stantino­polul, Mossoul, Syria, Pa­lestina și Egiptul. încasări în tot cuprinsul Redatului dela 1 Aprilie — 31 Decembrie 1923

Next