Argus, februarie 1924 (Anul 15, nr. 3233-3256)
1924-02-01 / nr. 3233
Anul XV No. 3233 ABONAMENTE IN STREINATATE Un an 1200 lei fi luni 700 m 3 luni 400 . 2 lei în țară, 4 lei în străinătate IN ȚARĂ tin an 650 Id 6 luni 350 m 3 lun! 180 ORGAN ZILNIC al COMERȚUL Directei, S. Pauker INDUSTRIEI §i FINANTEI Administrator BL F. Valentin VI wen 1 Februarie 1924 PABUCITATEAl Concesiunea Exclusivă a Speielerâ tei Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder și S. Borger Str. Karageorgevîci 9. Telefon 11/84 BIR OU RI LE: BUCUREȘ t Str. Sărindar 14 TELEFON: 6|93 și 23|69 Aprovizionarea prin noi înşine de dr. ST.*CHICOT Statul trebue să încurajeze munca naţională în perioada de după războiri şi Până în prezent, consideraţiivii de ordin valutar au impus multora din ţările Europei, mai mult decât In trecut, o restrângere, într’o anumită măsură a importului lor, şi o sforţare încoronată de cele mai multe ori de succes, de a-şi satisface prin propriile lor posibilităţi, nevoile de fabricate, semifabricate şi chiar anumite materii prime. Cât de departe a mers această restrângere şi dacă producţia naţională a putut face faţă sau nu nevoilor interne rămase nesatisfăcute de străinătate, adică dacă producţia naţională a putut umple sau nu golul lăsat prin eliminarea de pe piaţa internă a produselor străine, este un fapt care a variat foarte mult de la ţară la ţară. In orice caz s’ar putea spune că asemenea măsuri, chiar dacă din punct de vedere valutar, adică al evitării unei continue scăderi a valutelor naţionale respective, sau a îmbunătăţirii acestor valute, nu a putut avea în cele mai multe cazuri decât un rezultat relativ, ele au contribuit să redeştepte totuşi şi mai mult convingerea necesitatei de satisfacerea prin mijloace proprii a nevoilor naţionale, convingere căpătată în deosebi în urma experienţelor marelui războiu. Ideia iniţială delicat în adoptarea acestui mod de a vedea, nu este de altfel nouă. Pornind de la convingerea că bogăţia creşte cu atât mai puternic, cu cât o ţară vinde mai mult străinătăţii şi cu cât cumpărăm mai puţin, mercantiliştii secolului al XVI-lea şi mai ales al XVI lea, căutau să exporte cât mai mult, să importe cât mai puţin, şi deci pentru a ajunge la acest din urmă sfârşit, să producă cât mai mult în însăşi ţara lor din ceea ce le trebuiau pentru satisfacerea nevoilor lor interne. Comparând comerţul internaţional al unei ţări cu o balanţă, la care cele două tabere ar reprezenta importul şi exportul şi plecând de la faptul că după cum unul din aceste tabere ar trage mai greu decât celalt sau invers, ar însemna că au intrat bani în ţară şi acestea a devenit mai bogată sau că au eşit bani din ţară şi aceasta a devenit mai săracă, mercantiliştii căutau să încurajeze pe toate căile producţia naţională, în toate ramurile ei îndeosebi industria şi comerţul, şi a reduce la minimum importul, având convingerea că numai pe această cale se poate atinge felul pe care ei îl urmăreau şi pe care îl expuserăm mai sus. Economişti şi oameni de stat reprezintă în teorie apără şi pun în aplicare atari idei. Barthélemy de Jaffemas, Montchrétien Sully, Colbert şi alţii, în Franţa; Medicina del Campo Sancho de Moncada, în Snenia; Becher Horniek şi Schröder în Germania, etc., pot fi enumăraţi printre cei mai de seamă reprezentanţi ai acestei teorii şi în deosebi ai acestei practice economice. Interesant mai ales pentru chestiunea care ne preocupă aci ni se pare Horniek, care în cartea sa ..Oesterreich über altes“ apărută în 1686, carte care a cucerit autorului un titlu de glorie nepieritoare mai ales printre conaţionalii săi recomandă desvoltarea maaafseîurei" ca cel mai de seamă mijloc pentru a putea restrânge consemn numai la ,producţiunea naţională. Plecând de la o concepţiune foarte apropiată de aceasta, şi apreciind că utilizarea materiilor prime şi a agenţilor de muncă din ţară poate să contribue nu numai la fructificarea resurselor naţionale ale ţării respective, dar şi la asigurarea unei independenţe economice faţă de străinătate, politica multora din ţările Europei continentale, a fost îndreptată în secolul XIX în a găsi mijloace cât mai potrivite şi mai eficace pentru atingerea acestor ţeluri. Legile de încurajare industrială ca şi diferitele tarife vamale" cu un carnter protecţionist, mai mult sau mai puţin pronunţat, t»· •›" aci punctul lor de plecare. La noi o lege de încurajare a industriei şi un tarif protector, au reuşit să pună bazele industriei din vechiul regat şi să contribue la mărirea producţiunii noastre industriale, prin fabricile ce s’au înfiinţat, reuşind să ne emancipeze astfel, într’o anumită măsură, de produsele străinătăţii. In afară însă de aceste mijloace, care îşi au desigur importanţa lor netăgăduită şi precumpănitoare, într’o politică economică naţională, există şi altele, prin ajutorul cărora se poate contribui la sprijinul muncii naţionale şi la asigurarea unei independenţe economice cât mai depline. Voim să vorbim în special de acele mijloace, prin care statul are el însuşi putinţa cea mai nemijlocită să acţioneze în această direcţiune ; şi printre aceste mijloace cel mai de seamă este acela de a face ca toate nevoile sale, adică acelea ale instituţiunilor care îl formează sau sunt sub directa şi imediata sa conducere, de a face — zic — ca toate aceste nevoi, în articole care pot fi produse în ţară, să fie procurate realmente numai din ţară. Deşi s’ar părea la priima vedere că un asemenea mijloc, atât de elementar în sine şi cu toate aces- MEWBBWIWWg în consecinţele sale, ar fi trebuit să fie avut în ^vedere şi utilizat în toate ocaziunile şi peste tot locul, el a fost adesea neglijat atât atarea cât şi la noi. îmbucurător este însă, că cel puţin în ultimii ani, o accentuată tendinţă în urmărirea unei atari politiei ese distinct la iveală în România. In asemenea condition credem că e interesant să schiţăm într-un viitor articol, care a fost linia de conduită a statului nostru în această privință și cum a evoluat ea DR. ȘTEFAN CHICOȘ ------—xxxv\ împrumutul României în streinătate Paris 30 (Rador). — Agenția Havas semnaleand ştirea dată de „Chicago Tribune“ după care Italia ar consimţi un împrumut de ÎO0 milioane lire României. --------0X0 - - LEGEA IMPROVISIUNEI Ce cuprinde anteprosctul de lege.-Contractele cari vor intra în prevederile legei.—Desființarea contractelor.-Când se consideră oneroasă executarea.p procedura în justiție.—Apel.—Recurs.—Contractele cu autoritățile.—Ce contracte nu intră în prevederile legei După cum am anunţat la timp, d-1 O. Mârzescu ministrul justiţiei va aduce în curând în parlament un proect de lege privitor la imprevisiune. Această lege e aşteptată cu multă nerăbdare In toate cercurile comerciale şi industriale. CE CONTRACTE VOR INTRA IN PREVEDERILE LEGEI Articolul I al anteprocesului e redactat în modul următor: Toate contractele dintre părţi, sau dintre aceştia cu autorităţi, care au de obiect predare de mărfuri sau prestaţiuni de servicii încheiate înainte de 15 August 1976 (data declararei războiului) intră în prevederile acestei legi chiar dacă ar conţine clama că riscurile fortuite sunt în sarcina fi fericolul debitorului. Contractele vor fi desfiinţate după cererea uneia din părți, dacă din cauza şi in urma războiului■ executarea lor a devenit oneroasă, sau ar atrage uneia din părți prejudicii neprevăzute în momentul incheerei contractului. DESFIINŢAREA CONTRAC TELOR Articolul 2 al anteproectului se ocupă de desfiinţarea contractelor, care se va face fără nici o despăgubire. CE CONTRACTE MAI INTRA IN PREVEDERILE LEGEI Aceste dispoziţiuni pot fi aplicate şi contractelor cari au o dată posterioară datei de 15 August 1916, până la încheerea Păcei generale, dacă 66 găsesc în condiţiunile legei de faţă. CÂND SE CONSIDERA ONEROASE EXECUTAREA Executarea s© consideră oneroasă când preţul actual ar fi de zece ori mai mare decât preţul din momentul contractării sau dacă debitorul dispune de obiect indiferent de prețul cu care a fost procurat la data incheerei contractului. PROCEDURA IN JUSTITIE Articolul 3. Cererile de desfiinţare a contractelor se vor adresa instanţelor judecătoreşti în termen de 6 luni de la data promulgărei prezentei legi sub pedeapsă de decădere. Sentinţele se vor da fără drept de opoziţie. APEL-RECURS Termenul de apel şi de recurs este de 15 zile daca returarea s’a dat contradictoriu. In caz când hotărârea se pronunţă în lipsă termenul de 15 zile curge de la data comunicărei. CÂND SE POATE CERE DESFIINŢAREA CONTRACTELOR Art. 4 Când există litigiu între părţi, partea interesată va avea dreptul să ceară desfiinţarea contractului, la orice instanţă s’ar afla pricina. CONTRACTELE CU AUTORITĂŢILE Art 5. Autorităţile vor avea dreptul de a revizui contractele existente şi a spori prețul serviciilor prestate de concesionari, sau a materiilor predate, în raport cu scumpirea materiilor prime. CE CONTRACTE NU INTRA IN PREVEDERILE LEGEI Art. 6. Contractele de arendare, precum șimetele de sarcini pentru concesiuni date de autorităţi nu intră in previsiunea acestei legi. COMISIUNEA DE REVIZUIRE A ANTEPROECTULUI Prezentul anteproect de lege va fi supus aprobărei unei comisîuni din care fac parte d-nul Vladimir Aihanasovi© avocat, Andrei Rădulescu consilier la Curtea de Apel, M. Ionescu-Dolj secretar general al ministerului justiţiei, Gr. Dumitrescu, Mircea Djuvara avocat, I- Frontescu, O Crupenski şi N Botez. E probabil ca îm »I^Vator'le acestei comisu, car« -a fi predată de d-l ministru Mârzescu, anteproectul să mai sufere câteva modificări Activitatea guvernului laburist Leafield 30. — După o săptămână de muncă încordată în studierea problemelor guvernului, d. Ramsay Macdonald a părăsit azi Igondra pentru a se duce în călătorie particulară la Edinburg de unde se va remntoarceToi. Se crede că până mâine tot serviciul căilor ferate va reîncepe să functioneze normal. D. Macdonald a trimes o telegramă de mulţumire comitetului mediator trimes de Tradeunionişti, care prin sforţările depuse a contribuit foarte mult la aplanarea diferendului . Bromley, secretarul Uniunei greviştilor, exprimandu şi satisfacţia pentru înţelegerea realizată a declarat: «faptul că un guvern Labourist se gasea la putere, aceasta pentru întâia dată în istoria ţarei noastre, a contribuit foarte mult la aplanarea grevei». - —.—oxxo------- Daten le sartmu.ars plăților Sare isi moneys* străină nduse la cunoşti isța tuturor cefcr SnferssâfL că termenul de ima liană eie*vhra deelsrarea datori*» lor in retfsîf'swseetiulmbFi» est ist Monitorul Oficiali din 27 la*îS5î*rre erî», privește tîsimssl pe ® aeel debitori ear* km și-au făcut insă declar refigie potrivit legii din 3 iulie 1823. In jurul regimului petrolului Revizuirea preturilor Fob Golf Mexic. *• Contractul pentru aprovizionarea C. I. R. cu păcură. - Contractele cu S.M. R. și J. F. R. -Aprovizionareacu păcură a Primăriei și Poştei a fost acceptată - Consfătuirea petroliştilor — eri după amiază a avut loc la sediul soc. «Distribuţia» o foarte importantă consfătuire a industriaşilor de petrol, pentm a discuta chestiile la ordinea zilei. Revizuirea preţurilor Fob Golf Mexic D. TH. V. F1CŞ1NESCU, director general al soc. «Columbia» a făcut cunoscut celor prezenţi despre tratativele urmate de delegaţia petroliştilor cu d. Tancred Constantinescu ministru şi dr. I. N. Angelescu, secretar general ministerului de industrie şi comerţ pentru revizuirea preţurilor petroliferelor Fob Golf Mexic aşa cum prevede jurnalul Consiliului de miniştri şi cari preţuri sunt într'o continuu urcare. D. secretar general al ministerului de industrie şi comerţ a comunicat delegaţiei petroliştilor că se află în posesia unui referat al d-lui ing. J. Dinu, director in minister şi membru în comisia de supraveghere a controlului şi distribuţiei produselor petrolifere în consumul intern Acest referat a fost publicat în «Argus*» No- 3229 din 27 ianuarie crt. şi recunoaşte urcarea preţurilor produselor petrolifere Fob Golf Mexic, propunând ridicarea preţului benzinei grele şi al motorinei la nivelul, preţurilor mondiale precum şi rectificarea preţurilor la celelalte produse petrolifere. Acest referat este actualmente în studiul d-lui Taneved Constantinescu, urmând a fi soluţionat zilele acestea. F«mitarea pădurei pentru C. F. R. — Contractul tip întocmit „ O altă chestie »re a făcut obiceiul diseuțlei a fost încheerea contractului cu CF. R. pentru furnizarea premei D. Th. V. Ficşinescu a dat citire contrari unui tip întocmit de către direcţia generală C. F. Ir. şi a re nu esic altul decât contractul dinainte de război, dfar care nu se mai potriveşte circumstanţelor actuale. Contractul a fost aprobat de către petrolişti la punctele mai principale, urmând a se discuta unele puncte secundare. Petroliştii nu admit controlul interior al căilor ferate Articolul 4 din contract prevede dreptul agenţilor căilor ferate de a asista în fabricele de petrol atât ziua cât şi noaptea la diferitele operaţiuni relative la fabricaţiunea păcurei şi să facă în cursul fabricaţiei orice încercări şi experienţe pentru a se încredinţa de buna calitate a materialului Petroliştii au hotărât să nu primească cu nici un chip această măsură jignitoare. Ei nu se feresc de controlul direcţiei generale C. F. R. însă cer ca recepţia atât calitativă, cât şi cantitativă a păcurei să se facă afară pe liniile de garaj ale fabricei, fără amestecul agenţilor în interiorul fabricei. Preţul şi termenul de plată al păcurei In ceea ce priveşte preţul şi termenul de plată al păcurei prevăzut la art. 5 din contrat ,petroliştii Fan admis. Preţul păcurei a rămas cel de 15,01te lei vagonul, aşa cum prevede jurnalul Consiliului de miniştri iar termenul de pirită 60 zile de la data înregistrării facturii. Durata contractului Art. 7 prevede durata contractului un an începând de la 1 Ianuarie până la 31 Decembrie a. c. Petroliştii au admis acest termen cu obligaţia însă din prtea direcţiunei generale C. F. R. de a discuta din din nou după 6 luni, preţul păcurii cu delegaţii petroliştilor. Discuţia se începe înainte cu o lună de expirarea termenului de 6 luni. Celelale cerMfiuni de livrare trebue actualizate ln cern ce priveşte celelalte condiiuni de livrare, recepţie etc. asoeraţia proliştilor a hotărât că ele trebuie actualizate pentru a fi puse în acord cu circumstanţele de astăzi. Contractele cu S. M. R. şi N. F. R. S’a hotărît de asemenea de către petrolişti să accepte contractele pentru aprovizionarea cu păcură a SM. R. şi N. F. R. cu serviciile lor dependinţe■ Astfel se va încheia contracte cu S. M. R. pentru 220 vagoane lunar, cu N. F. R. pentru 118 vagoane şi cu serviciile dependinţe cu portul Constanţa, şantierele navale de la T.Severin etc. pentru 50 vagoane păcură lunar. Preţul va fi tot de 15.000 lei vagonul, în condiţiile contractului ca şi pentru C. F. R. Aprovizionarea Primăriei şi a Poştei Multe dificultăţi din partea petroliştilor a întâmpinat chestia aprovizionărei cu păcură a primâmăriei şi a poştei cu preţ maximal. Petroliştii au susţinut că nu înţeleg să facă mari sacrificii fără ca ministrul de industrie şi comerţ să le dea măcar ceea ce a prin jurului Consiliului de miniştri. D-nii Th. V. Fleşinescu şi M. Zentler, delegaţii petroliştilor care tratează cu autorităţile au depus foarete multă insistenţă pentru a se satisface şi aceste cereri. Petroliştii au admis deci să furnizeze Poştei 18 vagoane păcură lunar pe preţul de 15.006 lei vagonul, iar Primăriei 210 vagone păcură lunar pe preţul de 18 000 lei vagonul, cu aceste două Instituţii nu se vor încheia contracte, petroliştii înţelegând să facă aceste sacrificii cu obligaţia din prtea ministerului de industrie şi comerţ de a satisface prevederile jurnalului Consiliului de miniștri cu noul regim petrolifer. M. Bucur — —oxxo------- Situaţia politică INTSEM a Cercările politice Sunt impresionate de numărul, de diversitatea şi de importanţa proectelor de legi ce vor fi supuse parlamentului, spre aprobare, în actuala lui sesiune. Sunt reforme, menite a da noui îndrumări aproape în toate ramurile vieţei noastre, nu administraţie, in armată, în justiţie, în piaţa economică. Unele din aceste proecte sunt cunoscute. Textul lor a fost publicat. Cele mai multe, însă sunt încă în stadiul elaborărei. Opoziţia găseşte că «noianul» de reforme întocmite un pripă e prea încărcat, şi, prin urmare, nu va putea fi o desbatere mai largă, de pe urma căreia să reiasă o chibzuită şi sănătoasă întocmire legislativă. Presa guvernamentală întoarce însă învinuirea. Ea acuză opoziţia că, divizată şi preocupată de lucruri secundare, nu pune înainte, din par-Venerabilul d-l Pastei se întoarce de la Roma, unde a fost sărbătorit în modul cel mai cordial de oficialitatea italiană. Energia şi puterea de persuasiune a d-lui Mussolini a reuşit să obţie pentru Fiume, ceea ce diplomaţia noastră nu a fost în stare să dobândească pentru Banat, un hotar drept, care ţine seama în acelaş timp de necesităţile economice şi de cele naţionale, celor doi vecini. Prin tratatul încheiat la Roma, Iugoslavii renunţând la Fiume, câştigă în schimb o libertate deplină de acţiune, dealiingul coastei lor adriatice, pe care până azi naţionaliştii italieni o considerau ca o parte din patrimoniul lor naţional. Zara, Spalato, Sebenico, Ragusa, şi atâtea alte cetăţi veneţiene de pe marea «italiană» — cum o chemau, acum doi ani, d’Annuunzio şi Mussolini — vor deveni cetăţi înaintate, îndreptate spre occident, ale Slavismului din Europa Centrală. Succesul d-lui Pasiei mai are şi o altă latură. El atrage de partea sa şi a aliaţilor săi pe Italia, care te-i,u nici un principiu conducător, nici un fel de concepţie proprie, cu privire la modul în care ea ar înţelege să se soluţioneze problemele legislative la ordinea zilei». Este oare nevoie să spunem că ambele tabere au dreptate. Adevărul este că proectele guvernului cam întârzie să vină Dar tot aşa de adevărat este că opoziţia nu ia o parte activă, printr’o concepţie proprie clară şi hotărîtă, In ce priveşte opera de reorganisare şi de consolidare a Statului Ne-am mulţumi chiar cu o activitate care să privească numai partea de critică a reformelor guvernamentale. In loc de asta, opoziţia îşi perde vremea in recriminări reciproce şi polemici personale, ce nu sunt spre folosul nimănui. TP. EXTERNA de la război încoace, spre durerea noastră a tuturor, întreţinea vechi prietenii la Budapesta şi la Sofia. Să nu fie oare în legătură cu această apropiere italo-sârbă, şi ştirea că guvernul italian ne propune un împrumut de o sută de milioane de lire. Italia pare că ar avea intenţia să se apropie de Mica Antantă, cum s-a apropiat şi Franţa. ■ Bineînţeles presa germană, din Viena şi Berlin, încearcă să puc în opoziţie şi în rivalitate aceste tendinţi spre Orient a Franţei şi a Italiei. Este evident însă, pentru cine compară alianţa franco-cehă cu acea italo-sârbă, că ele urmăresc acelaş scop pacific şi raţional, de a mări siguranţa noilor hotare, prin garanţii reciproce efective• Ambele alianţe fac parte din acelaş sistem politic, al ţărilor victorioase continentale căruia suntem alăturaţi şi noi, şi care ne va putea garanta şi nouă, siguranţa hotarului de pe Nistru. GG Guvernul britanic şi Ango-Persian — Partîciparea engleză mi va fii redata — Se anunţă oficial că guvernul britanic a hotărât si nu înstreineze drepturile lui de acţionar principal in societatea de petrol anglo-persană. Guvernul a cumpărat acţiunile originale acum 10 ani, în vederea de a putea aproviziona cu păcură marina britanică. Acest produs petrolifer se găsea astfel sub controlul absolut al guvernului britanic, de la locul de rafinărie şi până la încărcarea, inde tancurile de transport. Guvernul piramis englez deţine 5 milioane de acţiu- ni ordinare dintr'un total de milioane 950 acțiuni, avand astfel interesul principal de control. Statutul Groenlandei Copenhaga 30 (Rador). — Se anunţă semnarea unei convenţii între guvernul danez şi cui norvegian , reglementândstatutul Groenlandei. Grupul internaţional al Societăţilor de petrol din Gusia s’a desfăcut «L’Information Financiare» anunţă că societăţile engleze, franceze şi belgiene raristoetupate din acest grup s’au desfăcut, despărţindu-se astfel de «Reval Dutch» --------oxxo— e cale ferată Beyrut- Trinois Lafayette 30. — llucrările pregătitoare pentru calea ferată dintre Beyrouth şi Tripoli se continuă cu multă activitate; această bucată de cale ferată, va fi una din cele mai importante din reţeaua feroviară şi va lega Constantinopolul, Mossoul, Syria, Palestina și Egiptul. încasări în tot cuprinsul Redatului dela 1 Aprilie — 31 Decembrie 1923