Argus, februarie 1924 (Anul 15, nr. 3233-3256)

1924-02-01 / nr. 3233

Vineri 1 Februarie 1924 CRONICA PETROLIFERA Plata petrolului Piata ifi menţine fermitatea. Ţiţeiul de Buştenari este la 84.500 cu tendinţa fermă. Benzina uşoară îşi continuă ur­carea rămânând cerută la 11.00 lei kg. loco fabrică, fără taxe, sau 27 lire engleze tona fob. Benzina grea cu cereri neînsem­nate se menţine la 7.60 lei kg. lo­to fabrică, cu taxe şi 9 lei fob. Motorina invariabilă la 4.80 lei kg. franco granit sau 4.40 lei fob. Petrolul invariabil la 4.60­— 4.70 kg. fob. Puţine cereri de Benzina uşoa­ră la 9.20 lei kg. loco fabrică cu taxe. Benzina grea cereri puţine ni­­­chele 5.75—6 lei kg. loco fabrică cu taxe. Lampantul avansează la 4.90 lei kg. loco fabrică cu taxe. Motorina destul de fermă la 8.60 lei kg. loco fabrică cu taxe şi păcura la acelaş preţ. Este de notat ca cererile de ex­port care au ur­cat preţurile au provenit din Occident numai pen­tru marfă prin Constanţa. Re­percusiunea asupra Europei Cen­trale nu se simte încă deoarece o parte din transporturi au rămas îngheţate pe Dunăre şi fiind vor­ba de marfă mult mai eftină, cum­părătorii austrieci şi unguri nu se grăbesc a transmite noui co­menzi. Piaţa uleiurilor stagnează com­­odedamente. Marfă se găseşte in abur­denta atât pentru export cât şi la intern. Calitatea «O» se gă­seşte la­­10.30 lei kg. loco fabrică cu taxe rafinat şi «00» cu 11.40 lei kg. loco fabrica cu taxe. La export aceste calităţi au aproape un leu de kg. în plus. Transporturile cu vagoane cis­terne merg greu din lipsă de ma­şini de manevră in staţii. Din cauza preţurilor de export inconvenabile la petrolul lam­­pant, apt care nici o mişcare nu se înregistrează pe conducte. OXQ—*— Adunarea generală a Soc. „România­ Petroliferă“ Eri după masă a avut loc Adu­narea Generală a acţionarilor eoc­­«România Petroliferă», pentru a hotărâ asupra chetiunei mărirei Capitalului. ■ S’a dat cetire următorului ra­port al Consiliului de Administra­­­ţie­ Domnilor Acţionari, Fată de devaorizarea constantă a monezei, de sporirea enormă a va­loarei concesiunilor noastre prin­­Sondajele efectuate d­ bunele re­­zultate obţinute, precum şi de ur­carea enormă a valoare! investi­­ţiunilor noastre imobiliare cât şi materialelor achiziţionate până în prezent atât la rafinărie cât şi la schele, precum şi spre a stabili un raport mai raţional între capitalul investit şi beneficiile rezultate;­­ Consiliul de Ad-uic, bazat pe e­­valuările făcute de organele compe­tente ale Soc­ cât şi pe o nouă şi Zdreanţă estimate a Comisiunei de­­experţi numită de Camera de Co­merţ, a găsit cu cale să supne a­­probărei d-lor acţionari sporirea capitalului Societatei imediat de la Lei 50.000.000 la 100.000.000 lei, rămânând totuşi prin aceasta cu pluit sub valoarea reală de astăzi- 1. Această emisiune care reprezintă io parte din plus valoarea dobân­dită de investiţiunile noastre, se va face prin o nouă emisiune de ÎOfi.OOO acţiuni a 500 lei valoare, nominală, care se vor atribui­ ve­­­chilor acţionari în proporţie de o acţiune nouă pentru una veche, cu drept de dividend pe anul în curs, fără altă plată, decât acoperirea cheltnelilor de emisiune ce se vor­­fixa de Consiliul de Administraţie . de asemenea, încurajat! pe de o parte de succesele dobândite şi de no’le perspective ce se înfăţişează pentru societatea noastră, iar pe de al tă parte ţinând seamă de r es’­, a mereu re­condă a costul materialelor şi muncei in exploa­tările de petrol, spre a da o nouă şi viguroasă desvoltare exploată­­rei concesiunilor noastre. Consiliul de Administraţie mai propune sporirea capitalului Societăţei cu încă 50 000 000 lei adică 100 de mii acţiuni în valoare nominală de 500 lei bucata, ajungând astfel la un capital social de 150.000.000 lei. Consiliul roagă adunarea gene­rală că’l autorize de a face această emisiune ulterior într’o singură dată sau fracţionat la epocile şi in condiţiunile ce le va găsi mai utile şi favorabile spre a fi atribuite a­­tât vechilor acţionari cât şi altor grupuri financiare 3) In fine pentru a face să con­corde închiderea activităţei noastre anuale cu anul financiar al Sta­tului, propunem încheerea bilanţu­lui nostru la 31 Decembrie şi pen­tru prima dată la 31 Decembrie 1924, modificând Art- 26 din statute precum urmează: TEXTUL VECHI Exerciţiul Societăţei se termină în fiecare an la 31 Martie când di­recţiunea împreună cu Consiliul de Admite, va întocmi un inventar de activul şi pasivul Societâţei, stabilind pe baza lui Contul de Pro­fit şi Perdere. Primul bilanţ va fi la 31 Martie 921. TEXTUL NOU Exerciţiul Societăţei se termină în fiecare an la 31 Decembrie când Direcţiunea împreună cu Consiliul de Adiţie va întocmi un inventar de activul şi pasivul Societăţii sta­bilind pe baza lui Contul de Pro­fit şi perdere­ Acest raport a fost aprobat, 325 30 metri,­­ prin aplauze, de către unanimita­ Sonda No. 27 Morem in râpă la tea acționarilor prezenți. Soc. „Petrolul" Situație dela 36 Ianuarie PRODUCȚIE­­ SCHELA CAMPINA Sonda No. 1 produce în medie 900 kg. zilnic; Sonda No. 2 produce In medie 800 kg. zilnic; Sonda No- 3 produce în medie 300 kg. zilnic; Sonda No- 5 produce în medie 300 kg- anie; SCHELA TELEGA Sonda No 6 produce în medie 800 kgr. Sonda No. 8 produce în medie 100 (se repară pentru mărirea pro­ducției) . Sonda No 9 produce în medie 300 kg. Redevente lunare : circa 7 tone. SONDELE IN LUCRU Situatia de la 36 Ianuarie SCHELA GAVANE Sonda No­ 1 operaţie de închide­rea apelor prin cimentare perfect reuşită. Sonda e la adâncimea 53850 metri- Se așteaptă intrarea în stratul petrolifer- Sonda No. 2 adâncimea 536.50 metri a închis apele. SCHELA RUNCU Sonda No 1 adâncimea 120 me­tri. Se introduce coloana de 450 mm- nituită. Soc. „Cometa" Situaţia de la 36 Ianuarie Producția pe luna Decembrie SCHELA PFTUROSU-BUŞTE­­NARI Sonda productive No- 1, No- 2, No. 4 şi No. 5. Totalul producţiei 130.790 kg. SCHELA ROZA-BUŞTENARI Sondele No. 8 şi 9 au avut o pro­ducţie de 66 250 kg­ SCHELA GROPI-BUŞTENARI Sonda No- 10 a avut o producţie de 103­ 313 kg. Totalul general pe Decembrie 300.353 kg. Producţia pe întregul an 1923 a fost în total de­ 4.012.886 kg. SITUAŢIA PE ŞANTIERE LA 20 IANUARIE SCHELA BORDENI Sonda No. 11 la adâncimea de 612­50 metri în curăţire- Sapă în humă cu nisip mărunt cu gaze şi urme de ţiteiu-Sonda No. 12 Run cu adâncimea 530 50 în râpă la marnă şistoasă. Sonda No- 8 Puturosu-Buşte­­nari în reparaţie. Sonda No. 7 Buştenari în repa­raţie. Sonda No. 16 Runcu se pregăte­şte pentru începerea forajului pu­ţul la 36 metri adâncime-Sonda No- 18 Runcu se montează sonda provizor Sonda No. 15 Băicoiu suspen­dată provizor la adâncimea 121.50 metri-Sonda No. 14 Băicoiu în râpă la 42 metri adâncime. JUDICIARE 0 jurisprudents în materie de chirie Anton Constantines­c­u, proprietar prin efectul unu­i partaj, al unui i­­mobil din str. Mircea Vodă, a che­mat în judecată pe chiriașul său A F­ax, pe temeiul art. 1 paragraf 5 din legea nouă a chiriașilor spre a fî obligat să­ evacueze imobilul, ofe­­rindu-i locuinţa sa în schimb.­­ La instanţele de fond chiriaşiul a ompus in fine de neprimirea acţiui ne­­­tras din art 2 litera c, al. 3, din­­vechea lege a chiriilor susţinând e-i, frec:? mântul este decăzut din drep­­tu’ de a cere evacuarea, de­oarece dină 1916, a închiriat, împreună în­­pe:!?J.ţi coproprietari, un alt imobil Atât judecătorul de ocol, cât şi tribunalul au respins această ecset fentire pe motiv că imobilul închi­riat fiind proprietate indiviză, a­­Ceastă situaţiune juridică constituia o împedeare legală la folosinţa de «Titre unul din coproprietari și ca a­­­tare închirierea bunului comun ni lt­o con­stitue, o decădere. Făcându-se recurs în casație, înal­ta Curte a confirmat ori hotărârea, instantei de fond, stabilind juris­prudenta că, închirierea de către mai mulți proprietari ai unui imo­bil, din cauza stării de in­di­viziune ieovstrnind o imposibilitate legală de folosință exclusivă de către unul dar, ei, nu poate fi socotită ca o de­­•fe&dexe din beneficiul ce fiecare din «' are dela lege ea să ceară evacua­tei unui chirgș. Pentru proprietar a pr dat d. avocat Gh. M. Dumi­­treren. , noua lege a închirierilor s’a menţi­nut dispoziţia legii vechi cum că străinii nu beneficiază de prelun­girea contractelor de închiriere de cât dacă fac dovada reciprocităţii că adică şi în ţările cărora aparţin există o dispoziţie legală de pre­lungire în favoarea supuşilor ro­mâni­ Aşa fiind chestiunea va fi de­dusă în judecată secţiunilor unite ale Curţii de Casaţie, care va avea să stabilească o jurisprudenţă o­bligată­ --------oxxo--------- Diverging la faţa Ca­saţiei STRAINU ŞI LEGEA CHIRIILOR Curtea de Casaţie S. I a făcut de două ori diverginţă asupra ches­tiunii de drept de a se şti, dacă prin Târgul de primăvară din Viena In legătură cu târgul de primă­vară de la Viena (9—15 Martie) va avea loc şi un târg internaţional al cărţii (Internationale Buch­messe) la care au aderat până a­­cert editorii din Austria, Germa­nia, Franţa şi Elveţia. Târgul de primăvară făgăduieşte a fi un adevărat eveniment pe tă­râmul economic. In afară de o ex­poziţie completă a principalelor ramuri industriale din Austria, vi­zitatorii vor avea prilejul să treacă în revistă produsele de sticlărie şi porţelanuri ale Cehoslovaciei, pre­cum şi produsele ruseşti expuse în­­tr’un pavilion special al sovietelor. Cit in­ ■«stigus" Exportul vitelor O CERERE A COMERCIANŢI­LOR DE VITE DIN CERNĂUŢI Dri dimineaţă s-a prezentat în au­dienţă d-lui Tancred Constanti­ne­­scu ministru de industrie şi comerţ o delegaţie a comercianţilor de vite din Cernăuţi. Delegaţia a arătat d­­lui Tancred Constantinescu siuaţia în care se găsesc, din cauza primă­riei oraşului Cernăuţi care le-a luat vite spre contigentare, dându­­le permise de export de cari nu s’au putut însă folosi şi cari le-a pro­dus pagube însemnate. D-l Tancred Constantinescu a gă­sit cererea întemeiată şi a promis că o 8*0 studieze cu toată atenţia. -- ----X­­XX ---­ Dela Consiliul technic superior In şedinţa de Marti, Consiliul technic superior s’a ocupat cu minatoarele chestiuni: Raportul Direcţiunei generala de studii, construcţii şi ape rela­tiv la executarea podului peste râul Prut, la Fălciu (în conti­nuare). Proectul construcţiei liniei fe­rate înguste de pe valea Siriului din jud. Buzău concesionată so­cietăţii anonime «Creditul Fo­restier» (în continuare). Planurile pentru construcţia lo­calului Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti (în con­tinuare). Proectul pentru reconstrucţia digurilor de pe râul Siret dela km. 39— 89. 400 şi regularea a­­cesui râu între km. 88.350—88.700 pe teritoriul comunei Iadova din judeţul Storojineţ, în valoare de 300 664 lei. Proectul pentru alimentarea cu apă de Dunăre şi canalizarea oraşului Silistra, în valoare to­tală de 3.100.000. *-------bxo-------­ A8›»H›S­ Am publicat in nuwnărul de efi] proectului de lege întocmit de d. al ziarului, un rezumat al proec-'. general Moșoiu, ministrul lucra­tului de lege pentru regimul ape- ritor publice­­lor. Dăm astăzi in extenso textul * Dispozitiuni generale asupra apelor, albiilor și țărmurilor lor Art. 1. — Apele ce pot produce forţă motrice precum şi acele cari pot fi fo­losite în Interes obştesc, sunt bunuri publice. Folosirea, amenajarea $i regularea a­­pelor sunt supuse prescripţiunilor pre­zentei legi. Art. 2. — Orice proprietar poate fo­losi liber, fără nici o autorizaţiune, însă numai pentru propriile sale trebuinţe, apele mari cad şi se adună în mod na­tural pe proprietatea sa din ploi sau zăpezi, apele subterane şi izvoarele de pe acea proprietate, precum şi bălţile ,­ lacurile ce aceste ape formează pe proprietatea sa. In caz de lipsă de apă de băut, a­­dăpat şi alte nevoi casnice, care nu pot fi satisfăcute prin alte m­jloace, cum şi în orice alt interes public, folosinţa acestor ape poate fi restrânsă în con­­diţunile prevăzute de prezenta lege. Da­că prin această restrângere se aduce proprietarului fondului o pagubă reală, i se va acorda o despăgubire în condi­­ţiunile prezentei legi. Se exceptează folosirea acestor ape în scop de a crera forţe motrice, care se va face conform cu legea privitoare la generatorii de energie, precum şi fo­losirea apelor arteziane, cari se vor fa­ce numai pen­tru nevoile proprii şi cu autorizaţiunea dată în conformitate cu prescripţiunile prezentei legi. Art. 3. — Oricine poate să se folo­sească liber de orice apă, pe lângă cele menţionate la art. 2, fără nici o autori­zare, dar cu respectarea dispoziţiunilor poliţieneşti, pentru trebuinţele sale cas­nice: băut, spălat, scăldat stropit. Orice altă folosire, precum şi orice lucrare de natură a modifica calitatea, cantitatea de apă sau cursul său natu­ral, nu sunt permise, decât în baza unei autorizaţiuni, dată în conformitate cu prescripţiunile prezentei legi. Autorizatiunile se vor da avându-se In vedere realizarea celui mai mare fo­los economic general. Pescuitul se va exercita în conformi­tate cu legea specială. Art. 4. — Albiile apelor aparţin rive­ranilor. ... Se exceptează albiile râurilor: Jiul, Ol­tul, Lotrul, Argeşul, Dâmboviţa, Ialomi­ţa, Siretul, Moldova,, ,Bistriţa şi Prutul, cari rămân în proprietatea Statului în condiţiunile lezi­ar a­ri­stente, cum şi a­celea cari după legile în vigoare la pro­mulgarea celei de faţă fac parte din do­meniul Statului. Pentru aceste râuri se înţelege prin albii terenul necesar pen­tru scurgerea apei până în momentul de a se revărsa. (Plenissimum flumen). Art. S. — Insulele urmează regimul albiilor, respectându-se drepturile dobân­dite. Art 6 — Dacă o apă îşi formează o albie nouă părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii, fie toţi, fie parte din ei, pot în termen de un an să ceară autorizarea pentru a readuce apa în ve­chea albie, pe cheltuiala lor. In caz că o asemenea cerere nu se formulează sau nu se aprobă, albia ve­che rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră ca albie nor­mală. Art. 7. — Lucrările necesare pentru întreţinerea şi asigurarea albiei $i a scur­gerii normale a apelor sunt In sarcina proprietarilor albiilor. Toţi cei cari beneficiază de rezulta­tele lucrărilor vor contribui la cheltue­­lile făcute în proporţia foloaselor obţi­nute. In cazul când lucrările servesc şi in­terese publice, autoritatea competentă va stabili contribuţia la care vor fi impuse comunele şi judeţele, iar când lucrările vor folosi navigaţiunii şi plutirii, se va stabili şi contribuiunea statului. Când executarea lucrărilor necesită cheltueli mai mari, decât cele cari pot fi suportate de cei interesaţi şi aceste lucrări prezintă un interes general, Sta­tul va putea acorda ajutoare. Art. 3. — Ţărmurile apelor, precum şi adăugirile la ţărm, făcute de apă în mod natural, sunt proprietatea riverani­lor, cu respectarea drepturilor dobândi­te şi a prescripţiunilor relative la ser­vituti. Se exceptează ţărmurile mării şi ale râurilor formând frontiera, cari sunt de domeniu public. Art. 9. — Lucrările necesare pentru întreţinerea ţărmurilor sunt în sarcina riveranilor, însă executarea lor nu li se poate impune, decât în limita foloase­lor pe cari le obţin. Toate aceste lucrări se vor executa pe baza unei autorizaţii, în afară de mi­cile lucrări cari nu influenţează cursul şi albia şi cari se vor specifica în regu­lamentul de aplicare al acestei legi. Art 10. — Statul are drept să facă lu­crările de regulare a cursurilor râurilor, de întreţinere şl pentru curăţirea albii­lor, In Interesul navigaţiunii şl plutirii. Art. II. — Navigaţia şl transportul cu plute sunt libere pe toate apele naviga­­bile sau plutitoare în mod natural, cu respectarea regulilor poliţieneşti. Pe apele cari au de­­­­nit navigabile sau plutitoare In urma executării de lu­crări speciale, sau pe canalele artificiale, navigaţia şi plutirea se vor face In con­formitate cu legile sau dispozifiunile pri­vitoare Ia acele ape. Art. 12. — Transportul de lemne libere pe apele navigabile și lu acelaș timp plu­titoare în mod natural este oprit; pe cele­lalte ape asemenea transporturi ,se vor face pe baza unei autorizatiuni. Art. 13. — Autorizările pentru trans­portul de lemne b­ere se vor da numai acelora cari, pe lângă lucrările necesare acestui scop, vor executa și lucrările ne­cesare apărării malurilor, asigurării fu­nc­ţionării Instalaţiun’ior existente şi a tre­cerii peste acele ape şi cari prezintă ga­­ranţia materială pentru despăgubirea e­­ventualelor pagube cauzate. Când pentru exercitarea transportului de lemne libere vor trebui transformate Instalaţiunile folosinţelor existente, soli­­citatorul va trebui să suporte cheltuelile de transformare şi despăgubirea proprie­tarului, pentru pierderea sau restrânge­rea folosinţei pe timpul transformării, Find obligat de a menţine aceste insta­­laţiuni în aceleaşi condiţiuni de exploa­tare. De asemenea el va trebui sa su­porte cheltuelile de întreţinere ale lucră­­rilor transformate, pe durata folosinţei sale, in proporţie cu folosul ce trage din ele. Nu se vor da autorizaţiuni pentru transformarea Instalaturilor existente, dacă nu este­ posibilă întreruperea func­ționării lor; se exceptează cazurile când pentru aceste întreruperi se vor acorda despăgubiri. Art. 14. — Pe apele pentru cari s’au dat dela autorizări pentru transportul de lemne libere, se pot da noul autori­zări, dacă se constată că acele ape sunt capabile să transporte o cantitate de lem­ne mai mare decât maximum anual ce a putut fi transportat de autorizaţii exis­tenţi în ultimii trei ani. Norii autorizaţi se vor­ putea folosi de Instalaţiile existente pentru scopul de mai sus, cu condiţunea de a nu stânjeni In folosinţa lor pe vechil autorizaţi şl de a plăti acestora partea proporţională din cheltuelile de construcţie, rămase nea­­mortizate, contribuind in măsura cuve­nită şl Ia cheltuelile de întreţinere, după cum se va stabili de autoritatea compe­tentă. Când pe un râu nu s’au dat deja au­torizări pentru transporturi de lemne, sau când acele autorizări au expirat, noi­le autorizări nu se vor da decât oblîgân­­du-se cei ce au transnorbiri de făcut, de a se sindicaliza. Sîndrafele vor fi con­stituite conform cu dkisoziţiunile regu­lamentului legii de faţă vor suporta toate cheltue­le pentru construcţiunea lu­crărîlor necesare peutru regularea albiei şi pentru întreţinerea lor, astfel în­cât plutirea lemnelor să fie asigurată. Pentru dreptul de folosinţă a apelor pentru asemenea transporturi, Statul va pozitivele speciale, pentru a nu împiedi­ca nici una din folosinţele actuale ale cursului de apă, ca: plutire, navigaţie, pescuit şi pentru a nu produce degrada­rea albiei şi ţărmurilor. Pe râurile ce pot deveni plutitoare sau navigabile, aceste baraje nu stiu care vor trebui să fie astfel întocmite, încât transformarea lor eventuală să se poată face cu înlesnire. Proiectele acestor lu­crări vor trebui în orice caz supuse a­­probării autorităților competente, fără a căror aprobare nu se va putea executa nici o lucrare de acest fel. Art. 22. — Digurile contra inundaţiilor se vor prevede cu dispozitive pentru e­­vacu­area cursurilor naturale de apă din spatele lor şi a apelor adunate din ploi şi zăpezi pe terenurile îndiguite. Toate lucrările căilor de comunicaţie ca: drumuri, căi ferate, canale, etc. vor trebui executate pentru a lăsa liberă scurgerea naturală a apelor. Asemeni lucrări dacă au fost construi­te fără a se observa aceste condițiuni, vor trebui modificate pentru a corespun­de lor de către cei ce le-au executat. Art. 23. — Apa folosită de întreprin­derile Industriale, cari nu funcționează continuu (Duminica, sărbătorile, noap­tea), poate fi întrebuințată în timpul pau­zei, în baza unei autorizati speciale, cu conditiunea: a) De a nu aduce stânjeniri folosinței principale, percepe taxele ce se vor stabili prin re­gulamentul de aplicare al prezentei legi. Art. II. — Transportul lemnelor pe jghlaburi este permis fără autorizare. In cazul că luarea și vărsarea apei se face în albia care se găsește între ţărmurile acel'daş proprietar care face sî exploata­rea lemnelor. In celelalte cazu­ri asemeni transporturi se fac pe baza unei autori­zări, dată in conditiunîle prevăzute in cuprinsul prezentei legi. Art. 16. — Folosința apei pentru băut, adăpat, alimentarea cazanelor de aburi sau răcirea mashielor motrice ale în­treprinderilor Industriale sau agricole poate fi autorizată la schimbul unei In­­demnîzări, chiar în cazul c‘nd este ne­ve *e a se restrânge aceste folosînte, fără însă ca prin această autorizare fo­losința principală să *ie periclitată In e­­xistenta el și numai dacă în scopurile (le mal sus apa nu s’ar putea obține în alt mod. Art. 17. — In scopul de a se realiza cel mai mare folos economic general, au­toritatea competentă poate hotărî trans­formarea unei folosinţe existente, care nu ar fi­raţională şi nu ar utiliza com­plect apa. Asemeni transformări vor fi autorizate altora, numai daca veciul autorizat nu se obligă a le executa el însuş. In caz că vechiul autorizat mi-si ia această obligaţie, autorizaţiunea va pu­tea fi dată în conformitate cu prevede­rile prezentei legi, cu condiţ­inea ca noul autorizat să suporte cheltuel­e de tr­ansformare, să despăgubească pe ve­chiul autorizat de pierderile de folosinţă avute in durata lucrărilor de transfor­mare şi să contribue in mod proporţio­nal la întreţineria lucrărilor. Art. 18. — Lucrările şi folosinţele de­clarate de Interes public pot fi autorizate in schimbul unei despăgubiri, chiar dacă înfiinţarea lor ar necesita restrângerea sau încetarea altor lucrări sau folosinţe existente. Băutul, adăpatul şi necesităţile casnice nu pot fi în nici un caz restrânse. De asemenea constituesc servituti lu­crările făcute pentru canalizarea oraşe­lor, cu condiţiune ca apele residuare să fie curate înainte de a fî vărsate in râu­rile ce traversează un oraş, dacă dilua­­ţiunea acestor ape nu este astfel încât să facă nevătămfitoare vărsarea lor în râuri. Art. 19. — Cel cari beneficiază în mod direct de lucrările făcute în conformitate cu dispoziţiunîîe legii de fat­ă, sunt da­tori să despăgubească pe cel ce au exe­cutat acele lucrări, în mod proporţional cu foloasele obţinute. Pretenţiunile de despăgubire vor tre­bui formulate către autorităţile prevă­zute de lege, în termen de 3 ani de la data începerii folosinţei. Art. 20. — Ia caz că debitul cursurilor scade şi apa disponibilă nu ajunge pen­tru trebuinţele tuturor folosinteîor auto­rizate, apa se va Întrebuința în primul rând pentru alimentare şi scopuri sani­tare, apoi dintre celeîaîte folos’nte au­torizate vor îi preferate- aceea sau acelea cari corespund unu! interes economic mai mare. Art. 21. — Toate barajele sau stă­vi­forele ce se întind pe lăţimea întreagă a unui râu trebuiesc prevăzute cu toate dts b) De a se înfiinţa stăvifore şi tasta*­latiuni solide In vederea acestei utilizarie Art. 24. — Riveranii, respectând dis­­poziţiunile prezente! legi şi cele poliţie­neşti, au dreptul, fără nici o autorizare, a extrage din albia râurilor ce nu apar­ţin Statului: nămol, nisip, pietriş, gh­iaţă, trestie, papură şi tuflş pentru trebuinţele lor proprii. Extragerea acestor materiale in scop de comercializare va fi impusă la taxe In folosul Statului, judeţelor şi comune­lor. - Art. 25. — Se va putea extrage din al­­b­e, nisip, pietriş, trestie şi alte materia­le din locurile indicate de autoritate în acest scop pentru lucrările hidraulice de orice lei, ale căilor ferate şl şoselelor şi cari vor fi executate de către Stat. Ju­deţe sau comune, fără ca proprietarii lor să aibă a!t drept la despăgubire decât numai pentru pagube real constatate. Pentru alte lucrări de Interes pacSlc. extragerea «’steristefor mrî srs lodleate se face în schimbul uite! Indentak&ri» a*’ cordate propi talarului, tn • caStforn­sstn cu prescrîppanile prezente! kg'. Art. 26. — Neriveranii vor putea ex­trage din albie nisip şi pietriş pentru tre­buinţele lor proprii, însă minin' în locu­rile stab­ite de autoritate în acest scop şi în schimbul unei im’emrnîzări catre pro­prietari, stabilită conform prescripiituri­­lor regulamentuluî de aplicare a prezin­tei legi. Serviciu­i Art. 27. — Folosințele cari se vor e­­xercita $i lucrările cari se vor executa­­ pe baza unei autorizări sau concesiuni, vor beneficia de servitut­­e prevăzute în autorizarea acordată pe temeiul prezen­tei legi. Art. 28. — La cursurile de apă navi­gabile sau plutitoare, riveranii sunt obli­gaţi, fără despăgubire, să lase liberă pe ambele maluri şi în tot lungul lor, o zo­nă pentru circulaţie şi tragere la edec, în lăţime de 10 metri la cursurile de apă navigabile şi de 6 metri la cele plutitoa­re, măsurate de la marginea ţărmului (pienissimum flumen). Pe această zonă riveranii nu vor pu­tea face, fără autorizaţie, nici o lucrare care ar împiedica circulaţia. Vor putea însă folosi terenurile sub condiţiune de a nu stânjeni servitutea. Art. 29. — Proprietarii oricărui fond sunt obligaţi, fără drept la despăgubire: a) Să lase trecerea liberă personalului însărcinat cu controlul şi îndeplinirea dis­poziţivi­lor prezentei legi, precum­­şi­ per­sonal­ului însărcinat cu facerea studiilor şi măsurătorilor în vederea lucrărilor de executat sau cu executarea, întreţinerea şi exploatarea lucrărilor, instalaţiunilor şi folosinţelor autorizate; b) Să permită aşezarea ţăruşilor, stâl­pilor, reperilor ficşi, scărilor de nivele, etc., necesare studiilor, măsurătorilor, executării, întreinerii şi exploatării lu­crărilor şi folosinţelor autorizate; c) Să permită acostarea vaselor de transport şi a plutelor în locurile fixate de autoritate; d) Să perm­iă în caz de forţă majoră acostarea vaselor de transport şi a plu­telor şi în alte locuri decât cele fixate de autoritate, precum şi accesul până la cel mai apropiat drum, în caz de nece­sitate; e) Să lase liber cursul natural al apei pe proprietatea sa precum și să permi­tă amenajarea albiei, în scop de a asi­gura curgerea naturală a apei. Dacă prin exercitarea acestor servi­tuti se va aduce proprietarului fon­dului o pagubă reală și apreciabilă, el va avea drept la despăgubiri, stabilite conform cegii de expropriere pentru utilitate pu­blică. Art. 30. — Proprietarii oricărui fond sunt obligați, în schimbul unei despăgu­biri, să permită: a) Ocuparea, fie definitivă, fie vremel­nică, a terenurilor necesare pentru în­fiinţarea, executarea, întreţinerea şi ex­ploatarea lucrărilor, instalaţiunilor şi fo­losinţelor autorizate; b) Depozitarea pe mal şi transportul de acolo până la cel mai apropiat drum a lemnelor aduse liber pe apă, nelegate sau în pute, de cei cari au autorizaţii; c) Depozitarea pe mal şi transportul de acolo până la cel mai apropiat drum al materialelor extrase şi produselor ex­plor­ta­te din albie; d) Debarcarea, înfiinţarea de porturi, de drmuri de halat şi de drumuri de ac­ces, necesar­ă întreprinderilor industriale sau agricole, funcţionând pe terenuri­le­riverane, pentru propria lor folosinţă. Art. 31. — Dacă prin depuneri sau a­­glomerări de materiale în mod naţiral în albia unei ape se produc pagube altor proprietari, riveranul este dator să per­mită proprietarilor vătămaţi să facă lu­crări pentru a le înlătura. Riveranul va avea drept să ceară des­păgmbiri acelor proprietari, dacă prin lucrările efectuate­­ se cauzează şi o pa­gubă reală. Art. 32. — Sunt în general scutite de servituţi: clădirile curtile, grădinile cari aparţin locuinţelor monumentelor pop­i­­ce, bisericile şi cfm'tlrele, existente *j dta promuL.ăre. acestei legi. Dacă totuș executarea lucrărilor reefo'­mă exproprierea lor, aceasta se va efec­tua pe baza legii de expropriere pentru utilitate publică, conform dîspozi'tiun'lor art. 36 și 51 d't prezenta lege. Art. 33 — Terenurile d'n jurul digu­rilor de apărare contra inundaţiilor pe lăţimea prevăzută în autorizare, nu vor putea fi cultivate de proprietarii respec­tivi, decât în modul prescris de autori­tăţile competente si sub rezerva de nu vătăma lucrările existente. In cazul capticilor de apă pentru ali­mentarea publică proprietarii sunt obli­gaţi a pra­­tica­ce anumite zone de pro­tecţie determina’te ,mimai sistemul de cul­tură aprobat de autoritatea competentă, interzicân­du-se orice lucrări şi operaţi­uni, cari ar putea să altereze calitatea şi cantitatea arei. Art. 34. — Dreptuî de servitute odată­­ stabilit, const­it­ue o sarcină a fondului, opozabila tuturor chiar si beneficiarilor unei sarcin'­ anterioare. Art. 35. — In cazul când lucrarea sau folosința pentru care s’a creat servitu­tea a fost abandonată timp de 5 ani fără întrerupere sau dacă menținerea servi­tuti n'ar mai fi necesară lucrării sau fo­­losinți, servitutea va fi considerată stin­să. Se exceptează lucrările pentru detu­rn­ari de acces sau de halat, pentru care servitutea rămâne permanentă. Exproprieri Art 36. — In cazul în care pentru exe­cutarea diferitelor lucrări sau exercita­rea fotos*»,­telor prevăzute în legea de faţă, precum : regularea cursul lor de apă şi a­­menţilor, lucrări în vederea na­vigabilităţii şi piritării, desecări şi apă­rări contra Inundaţiilor, crearea de for­ţe motrice, alimentări cu apă şi canifi- cări, irigații și amenajări agricole, ac., va fi nevoie de exproprieri, declaraţia de utilitate publică se va face prin de­­cret regal, pe baza propunerii ministeru­­lui de lucrări publice, cu avizul conform al consiliului superior al apelor, iar for­mele exproprierii se vor îndeplini în con­form tate cu legea exproprierilor. Art. 37. — Exproprierile se pot face atât asupra fondului cât şi asupra folo­sinţelor existente. m­eSemnisaţii Art. 38. — Despăgubirea ce se sfă pentru’ creiarea unei servituţi per­manentă constă din: a) Valoarea produselor, plantaţii­lor distruse sau depreciate; b) Valoarea paprubei cauzată pro­prietarului prin stabilirea servitutii Pentru servitutea stabilită îa art. 33, alin. II proprietarul va fi des­păgubit în raport, cu foloasele d­e cari va fi lipsit prin schimbarea sis­temului de cultură. , Pentru servitutea stabilită în mod vremelnic la art 29, alin. a, b, c d* proprietarul va fi despăgubit în ra­port cu valoarea recoltei sau produ­selor sale pierdute- Despăgubirea pentru servitute tr­e­bue plătită proprietarului fond habil înainte de începerea lucrărilor. Art.­39. — Când prin ocuparea te­melnică a unui teren în sensul art. 30, alin. a, proprietarul este lipsit de folosința acestui teren, pe o du­­rată superioară celei fixate în au­torizare, sau dacă terenul de­vine impropriu culturii sau este depre­ciat, el poate cere stabilirea indem­nizației prevăzută la articolul pre­cedent pentru o servitute perma­nentă. Dacă prin înfiinţarea servitutii pe zona de teren necesară scopului autorizat, părţile rămase din fondul originar devin fărâmiţate, aşa în­cât nu se poate continua pe ele şi cultură economică, proprietarul fon­dului poate cere şi pentru aceste părţi aceeas despăgubire sau să fie expropriat. Art. 40. — Folosinţele sau instala­ţiile vechi cari în urma unor lucrării­ noui autorizate vor fi lipsite de apa pe care o întrebuinţau mai înainte pentru forţa motrice şi nu-şi vor mai putea continua activitatea lor, din această cauză, vor primi pute­rea motrice în natură sau despăgu­bire bănească. In primul caz nouii autorizaţi sunt obligaţi să suporte toate chel­­tuelile de transformare şi de insta­lare, cari sunt necesare pentru exer­citarea folosinţei vechi, aşa cum fu­­­sese înainte-Art. 4L — Despăgubirea pentrt­ expropriere se va stabili în confor­mitate cu dispozițiunle legii gene­­rale de expropriere.* Tn numărul de mâine vom pu­­blica restul pr°m*tn!nî de lege, cu­prinzând articolele privitoare la : TAXE, REDEVENTE INCUR­A­­JFGT. INIV'*TTORGANELE DE APLICARE A LEGIL .AUTO­RIZAREA FOLLOSINŢEI LU­CRĂRILOR. PROTECȚII ■ N­EA APELOR, etc., etc. Folosirea apelor și albilor lor Servituţi și exproprieri Pro setul pentru legea regimului apelor

Next