Argus, februarie 1924 (Anul 15, nr. 3233-3256)
1924-02-01 / nr. 3233
Vineri 1 Februarie 1924 CRONICA PETROLIFERA Plata petrolului Piata ifi menţine fermitatea. Ţiţeiul de Buştenari este la 84.500 cu tendinţa fermă. Benzina uşoară îşi continuă urcarea rămânând cerută la 11.00 lei kg. loco fabrică, fără taxe, sau 27 lire engleze tona fob. Benzina grea cu cereri neînsemnate se menţine la 7.60 lei kg. loto fabrică, cu taxe şi 9 lei fob. Motorina invariabilă la 4.80 lei kg. franco granit sau 4.40 lei fob. Petrolul invariabil la 4.60— 4.70 kg. fob. Puţine cereri de Benzina uşoară la 9.20 lei kg. loco fabrică cu taxe. Benzina grea cereri puţine nichele 5.75—6 lei kg. loco fabrică cu taxe. Lampantul avansează la 4.90 lei kg. loco fabrică cu taxe. Motorina destul de fermă la 8.60 lei kg. loco fabrică cu taxe şi păcura la acelaş preţ. Este de notat ca cererile de export care au urcat preţurile au provenit din Occident numai pentru marfă prin Constanţa. Repercusiunea asupra Europei Centrale nu se simte încă deoarece o parte din transporturi au rămas îngheţate pe Dunăre şi fiind vorba de marfă mult mai eftină, cumpărătorii austrieci şi unguri nu se grăbesc a transmite noui comenzi. Piaţa uleiurilor stagnează comodedamente. Marfă se găseşte in aburdenta atât pentru export cât şi la intern. Calitatea «O» se găseşte la10.30 lei kg. loco fabrică cu taxe rafinat şi «00» cu 11.40 lei kg. loco fabrica cu taxe. La export aceste calităţi au aproape un leu de kg. în plus. Transporturile cu vagoane cisterne merg greu din lipsă de maşini de manevră in staţii. Din cauza preţurilor de export inconvenabile la petrolul lampant, apt care nici o mişcare nu se înregistrează pe conducte. OXQ—*— Adunarea generală a Soc. „România Petroliferă“ Eri după masă a avut loc Adunarea Generală a acţionarilor eoc«România Petroliferă», pentru a hotărâ asupra chetiunei mărirei Capitalului. ■ S’a dat cetire următorului raport al Consiliului de Administraţie Domnilor Acţionari, Fată de devaorizarea constantă a monezei, de sporirea enormă a valoarei concesiunilor noastre prinSondajele efectuate d bunele rezultate obţinute, precum şi de urcarea enormă a valoare! investiţiunilor noastre imobiliare cât şi materialelor achiziţionate până în prezent atât la rafinărie cât şi la schele, precum şi spre a stabili un raport mai raţional între capitalul investit şi beneficiile rezultate; Consiliul de Ad-uic, bazat pe evaluările făcute de organele competente ale Soc cât şi pe o nouă şi Zdreanţă estimate a Comisiunei deexperţi numită de Camera de Comerţ, a găsit cu cale să supne aprobărei d-lor acţionari sporirea capitalului Societatei imediat de la Lei 50.000.000 la 100.000.000 lei, rămânând totuşi prin aceasta cu pluit sub valoarea reală de astăzi- 1. Această emisiune care reprezintă io parte din plus valoarea dobândită de investiţiunile noastre, se va face prin o nouă emisiune de ÎOfi.OOO acţiuni a 500 lei valoare, nominală, care se vor atribui vechilor acţionari în proporţie de o acţiune nouă pentru una veche, cu drept de dividend pe anul în curs, fără altă plată, decât acoperirea cheltnelilor de emisiune ce se vorfixa de Consiliul de Administraţie . de asemenea, încurajat! pe de o parte de succesele dobândite şi de no’le perspective ce se înfăţişează pentru societatea noastră, iar pe de al tă parte ţinând seamă de r es’, a mereu recondă a costul materialelor şi muncei in exploatările de petrol, spre a da o nouă şi viguroasă desvoltare exploatărei concesiunilor noastre. Consiliul de Administraţie mai propune sporirea capitalului Societăţei cu încă 50 000 000 lei adică 100 de mii acţiuni în valoare nominală de 500 lei bucata, ajungând astfel la un capital social de 150.000.000 lei. Consiliul roagă adunarea generală că’l autorize de a face această emisiune ulterior într’o singură dată sau fracţionat la epocile şi in condiţiunile ce le va găsi mai utile şi favorabile spre a fi atribuite atât vechilor acţionari cât şi altor grupuri financiare 3) In fine pentru a face să concorde închiderea activităţei noastre anuale cu anul financiar al Statului, propunem încheerea bilanţului nostru la 31 Decembrie şi pentru prima dată la 31 Decembrie 1924, modificând Art- 26 din statute precum urmează: TEXTUL VECHI Exerciţiul Societăţei se termină în fiecare an la 31 Martie când direcţiunea împreună cu Consiliul de Admite, va întocmi un inventar de activul şi pasivul Societâţei, stabilind pe baza lui Contul de Profit şi Perdere. Primul bilanţ va fi la 31 Martie 921. TEXTUL NOU Exerciţiul Societăţei se termină în fiecare an la 31 Decembrie când Direcţiunea împreună cu Consiliul de Adiţie va întocmi un inventar de activul şi pasivul Societăţii stabilind pe baza lui Contul de Profit şi perdere Acest raport a fost aprobat, 325 30 metri, prin aplauze, de către unanimita Sonda No. 27 Morem in râpă la tea acționarilor prezenți. Soc. „Petrolul" Situație dela 36 Ianuarie PRODUCȚIE SCHELA CAMPINA Sonda No. 1 produce în medie 900 kg. zilnic; Sonda No. 2 produce In medie 800 kg. zilnic; Sonda No- 3 produce în medie 300 kg. zilnic; Sonda No- 5 produce în medie 300 kg- anie; SCHELA TELEGA Sonda No 6 produce în medie 800 kgr. Sonda No. 8 produce în medie 100 (se repară pentru mărirea producției) . Sonda No 9 produce în medie 300 kg. Redevente lunare : circa 7 tone. SONDELE IN LUCRU Situatia de la 36 Ianuarie SCHELA GAVANE Sonda No 1 operaţie de închiderea apelor prin cimentare perfect reuşită. Sonda e la adâncimea 53850 metri- Se așteaptă intrarea în stratul petrolifer- Sonda No. 2 adâncimea 536.50 metri a închis apele. SCHELA RUNCU Sonda No 1 adâncimea 120 metri. Se introduce coloana de 450 mm- nituită. Soc. „Cometa" Situaţia de la 36 Ianuarie Producția pe luna Decembrie SCHELA PFTUROSU-BUŞTENARI Sonda productive No- 1, No- 2, No. 4 şi No. 5. Totalul producţiei 130.790 kg. SCHELA ROZA-BUŞTENARI Sondele No. 8 şi 9 au avut o producţie de 66 250 kg SCHELA GROPI-BUŞTENARI Sonda No- 10 a avut o producţie de 103 313 kg. Totalul general pe Decembrie 300.353 kg. Producţia pe întregul an 1923 a fost în total de 4.012.886 kg. SITUAŢIA PE ŞANTIERE LA 20 IANUARIE SCHELA BORDENI Sonda No. 11 la adâncimea de 61250 metri în curăţire- Sapă în humă cu nisip mărunt cu gaze şi urme de ţiteiu-Sonda No. 12 Run cu adâncimea 530 50 în râpă la marnă şistoasă. Sonda No- 8 Puturosu-Buştenari în reparaţie. Sonda No. 7 Buştenari în reparaţie. Sonda No. 16 Runcu se pregăteşte pentru începerea forajului puţul la 36 metri adâncime-Sonda No- 18 Runcu se montează sonda provizor Sonda No. 15 Băicoiu suspendată provizor la adâncimea 121.50 metri-Sonda No. 14 Băicoiu în râpă la 42 metri adâncime. JUDICIARE 0 jurisprudents în materie de chirie Anton Constantinescu, proprietar prin efectul unui partaj, al unui imobil din str. Mircea Vodă, a chemat în judecată pe chiriașul său A Fax, pe temeiul art. 1 paragraf 5 din legea nouă a chiriașilor spre a fî obligat să evacueze imobilul, oferindu-i locuinţa sa în schimb. La instanţele de fond chiriaşiul a ompus in fine de neprimirea acţiui netras din art 2 litera c, al. 3, dinvechea lege a chiriilor susţinând e-i, frec:? mântul este decăzut din dreptu’ de a cere evacuarea, deoarece dină 1916, a închiriat, împreună înpe:!?J.ţi coproprietari, un alt imobil Atât judecătorul de ocol, cât şi tribunalul au respins această ecset fentire pe motiv că imobilul închiriat fiind proprietate indiviză, aCeastă situaţiune juridică constituia o împedeare legală la folosinţa de «Titre unul din coproprietari și ca atare închirierea bunului comun ni lto constitue, o decădere. Făcându-se recurs în casație, înalta Curte a confirmat ori hotărârea, instantei de fond, stabilind jurisprudenta că, închirierea de către mai mulți proprietari ai unui imobil, din cauza stării de indiviziune ieovstrnind o imposibilitate legală de folosință exclusivă de către unul dar, ei, nu poate fi socotită ca o de•fe&dexe din beneficiul ce fiecare din «' are dela lege ea să ceară evacuatei unui chirgș. Pentru proprietar a pr dat d. avocat Gh. M. Dumitreren. , noua lege a închirierilor s’a menţinut dispoziţia legii vechi cum că străinii nu beneficiază de prelungirea contractelor de închiriere de cât dacă fac dovada reciprocităţii că adică şi în ţările cărora aparţin există o dispoziţie legală de prelungire în favoarea supuşilor români Aşa fiind chestiunea va fi dedusă în judecată secţiunilor unite ale Curţii de Casaţie, care va avea să stabilească o jurisprudenţă obligată --------oxxo--------- Diverging la faţa Casaţiei STRAINU ŞI LEGEA CHIRIILOR Curtea de Casaţie S. I a făcut de două ori diverginţă asupra chestiunii de drept de a se şti, dacă prin Târgul de primăvară din Viena In legătură cu târgul de primăvară de la Viena (9—15 Martie) va avea loc şi un târg internaţional al cărţii (Internationale Buchmesse) la care au aderat până acert editorii din Austria, Germania, Franţa şi Elveţia. Târgul de primăvară făgăduieşte a fi un adevărat eveniment pe tărâmul economic. In afară de o expoziţie completă a principalelor ramuri industriale din Austria, vizitatorii vor avea prilejul să treacă în revistă produsele de sticlărie şi porţelanuri ale Cehoslovaciei, precum şi produsele ruseşti expuse într’un pavilion special al sovietelor. Cit in ■«stigus" Exportul vitelor O CERERE A COMERCIANŢILOR DE VITE DIN CERNĂUŢI Dri dimineaţă s-a prezentat în audienţă d-lui Tancred Constantinescu ministru de industrie şi comerţ o delegaţie a comercianţilor de vite din Cernăuţi. Delegaţia a arătat dlui Tancred Constantinescu siuaţia în care se găsesc, din cauza primăriei oraşului Cernăuţi care le-a luat vite spre contigentare, dândule permise de export de cari nu s’au putut însă folosi şi cari le-a produs pagube însemnate. D-l Tancred Constantinescu a găsit cererea întemeiată şi a promis că o 8*0 studieze cu toată atenţia. -- ----XXX --- Dela Consiliul technic superior In şedinţa de Marti, Consiliul technic superior s’a ocupat cu minatoarele chestiuni: Raportul Direcţiunei generala de studii, construcţii şi ape relativ la executarea podului peste râul Prut, la Fălciu (în continuare). Proectul construcţiei liniei ferate înguste de pe valea Siriului din jud. Buzău concesionată societăţii anonime «Creditul Forestier» (în continuare). Planurile pentru construcţia localului Societăţii Studenţilor în Medicină din Bucureşti (în continuare). Proectul pentru reconstrucţia digurilor de pe râul Siret dela km. 39— 89. 400 şi regularea acesui râu între km. 88.350—88.700 pe teritoriul comunei Iadova din judeţul Storojineţ, în valoare de 300 664 lei. Proectul pentru alimentarea cu apă de Dunăre şi canalizarea oraşului Silistra, în valoare totală de 3.100.000. *-------bxo------- A8›»H›S Am publicat in nuwnărul de efi] proectului de lege întocmit de d. al ziarului, un rezumat al proec-'. general Moșoiu, ministrul lucratului de lege pentru regimul ape- ritor publicelor. Dăm astăzi in extenso textul * Dispozitiuni generale asupra apelor, albiilor și țărmurilor lor Art. 1. — Apele ce pot produce forţă motrice precum şi acele cari pot fi folosite în Interes obştesc, sunt bunuri publice. Folosirea, amenajarea $i regularea apelor sunt supuse prescripţiunilor prezentei legi. Art. 2. — Orice proprietar poate folosi liber, fără nici o autorizaţiune, însă numai pentru propriile sale trebuinţe, apele mari cad şi se adună în mod natural pe proprietatea sa din ploi sau zăpezi, apele subterane şi izvoarele de pe acea proprietate, precum şi bălţile , lacurile ce aceste ape formează pe proprietatea sa. In caz de lipsă de apă de băut, adăpat şi alte nevoi casnice, care nu pot fi satisfăcute prin alte mjloace, cum şi în orice alt interes public, folosinţa acestor ape poate fi restrânsă în condiţunile prevăzute de prezenta lege. Dacă prin această restrângere se aduce proprietarului fondului o pagubă reală, i se va acorda o despăgubire în condiţiunile prezentei legi. Se exceptează folosirea acestor ape în scop de a crera forţe motrice, care se va face conform cu legea privitoare la generatorii de energie, precum şi folosirea apelor arteziane, cari se vor face numai pentru nevoile proprii şi cu autorizaţiunea dată în conformitate cu prescripţiunile prezentei legi. Art. 3. — Oricine poate să se folosească liber de orice apă, pe lângă cele menţionate la art. 2, fără nici o autorizare, dar cu respectarea dispoziţiunilor poliţieneşti, pentru trebuinţele sale casnice: băut, spălat, scăldat stropit. Orice altă folosire, precum şi orice lucrare de natură a modifica calitatea, cantitatea de apă sau cursul său natural, nu sunt permise, decât în baza unei autorizaţiuni, dată în conformitate cu prescripţiunile prezentei legi. Autorizatiunile se vor da avându-se In vedere realizarea celui mai mare folos economic general. Pescuitul se va exercita în conformitate cu legea specială. Art. 4. — Albiile apelor aparţin riveranilor. ... Se exceptează albiile râurilor: Jiul, Oltul, Lotrul, Argeşul, Dâmboviţa, Ialomiţa, Siretul, Moldova,, ,Bistriţa şi Prutul, cari rămân în proprietatea Statului în condiţiunile leziar aristente, cum şi acelea cari după legile în vigoare la promulgarea celei de faţă fac parte din domeniul Statului. Pentru aceste râuri se înţelege prin albii terenul necesar pentru scurgerea apei până în momentul de a se revărsa. (Plenissimum flumen). Art. S. — Insulele urmează regimul albiilor, respectându-se drepturile dobândite. Art 6 — Dacă o apă îşi formează o albie nouă părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii, fie toţi, fie parte din ei, pot în termen de un an să ceară autorizarea pentru a readuce apa în vechea albie, pe cheltuiala lor. In caz că o asemenea cerere nu se formulează sau nu se aprobă, albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia nouă se consideră ca albie normală. Art. 7. — Lucrările necesare pentru întreţinerea şi asigurarea albiei $i a scurgerii normale a apelor sunt In sarcina proprietarilor albiilor. Toţi cei cari beneficiază de rezultatele lucrărilor vor contribui la cheltuelile făcute în proporţia foloaselor obţinute. In cazul când lucrările servesc şi interese publice, autoritatea competentă va stabili contribuţia la care vor fi impuse comunele şi judeţele, iar când lucrările vor folosi navigaţiunii şi plutirii, se va stabili şi contribuiunea statului. Când executarea lucrărilor necesită cheltueli mai mari, decât cele cari pot fi suportate de cei interesaţi şi aceste lucrări prezintă un interes general, Statul va putea acorda ajutoare. Art. 3. — Ţărmurile apelor, precum şi adăugirile la ţărm, făcute de apă în mod natural, sunt proprietatea riveranilor, cu respectarea drepturilor dobândite şi a prescripţiunilor relative la servituti. Se exceptează ţărmurile mării şi ale râurilor formând frontiera, cari sunt de domeniu public. Art. 9. — Lucrările necesare pentru întreţinerea ţărmurilor sunt în sarcina riveranilor, însă executarea lor nu li se poate impune, decât în limita foloaselor pe cari le obţin. Toate aceste lucrări se vor executa pe baza unei autorizaţii, în afară de micile lucrări cari nu influenţează cursul şi albia şi cari se vor specifica în regulamentul de aplicare al acestei legi. Art 10. — Statul are drept să facă lucrările de regulare a cursurilor râurilor, de întreţinere şl pentru curăţirea albiilor, In Interesul navigaţiunii şl plutirii. Art. II. — Navigaţia şl transportul cu plute sunt libere pe toate apele navigabile sau plutitoare în mod natural, cu respectarea regulilor poliţieneşti. Pe apele cari au denit navigabile sau plutitoare In urma executării de lucrări speciale, sau pe canalele artificiale, navigaţia şi plutirea se vor face In conformitate cu legile sau dispozifiunile privitoare Ia acele ape. Art. 12. — Transportul de lemne libere pe apele navigabile și lu acelaș timp plutitoare în mod natural este oprit; pe celelalte ape asemenea transporturi ,se vor face pe baza unei autorizatiuni. Art. 13. — Autorizările pentru transportul de lemne bere se vor da numai acelora cari, pe lângă lucrările necesare acestui scop, vor executa și lucrările necesare apărării malurilor, asigurării funcţionării Instalaţiun’ior existente şi a trecerii peste acele ape şi cari prezintă garanţia materială pentru despăgubirea eventualelor pagube cauzate. Când pentru exercitarea transportului de lemne libere vor trebui transformate Instalaţiunile folosinţelor existente, solicitatorul va trebui să suporte cheltuelile de transformare şi despăgubirea proprietarului, pentru pierderea sau restrângerea folosinţei pe timpul transformării, Find obligat de a menţine aceste instalaţiuni în aceleaşi condiţiuni de exploatare. De asemenea el va trebui sa suporte cheltuelile de întreţinere ale lucrărilor transformate, pe durata folosinţei sale, in proporţie cu folosul ce trage din ele. Nu se vor da autorizaţiuni pentru transformarea Instalaturilor existente, dacă nu este posibilă întreruperea funcționării lor; se exceptează cazurile când pentru aceste întreruperi se vor acorda despăgubiri. Art. 14. — Pe apele pentru cari s’au dat dela autorizări pentru transportul de lemne libere, se pot da noul autorizări, dacă se constată că acele ape sunt capabile să transporte o cantitate de lemne mai mare decât maximum anual ce a putut fi transportat de autorizaţii existenţi în ultimii trei ani. Norii autorizaţi se vor putea folosi de Instalaţiile existente pentru scopul de mai sus, cu condiţunea de a nu stânjeni In folosinţa lor pe vechil autorizaţi şl de a plăti acestora partea proporţională din cheltuelile de construcţie, rămase neamortizate, contribuind in măsura cuvenită şl Ia cheltuelile de întreţinere, după cum se va stabili de autoritatea competentă. Când pe un râu nu s’au dat deja autorizări pentru transporturi de lemne, sau când acele autorizări au expirat, noile autorizări nu se vor da decât oblîgându-se cei ce au transnorbiri de făcut, de a se sindicaliza. Sîndrafele vor fi constituite conform cu dkisoziţiunile regulamentului legii de faţă vor suporta toate cheltuele pentru construcţiunea lucrărîlor necesare peutru regularea albiei şi pentru întreţinerea lor, astfel încât plutirea lemnelor să fie asigurată. Pentru dreptul de folosinţă a apelor pentru asemenea transporturi, Statul va pozitivele speciale, pentru a nu împiedica nici una din folosinţele actuale ale cursului de apă, ca: plutire, navigaţie, pescuit şi pentru a nu produce degradarea albiei şi ţărmurilor. Pe râurile ce pot deveni plutitoare sau navigabile, aceste baraje nu stiu care vor trebui să fie astfel întocmite, încât transformarea lor eventuală să se poată face cu înlesnire. Proiectele acestor lucrări vor trebui în orice caz supuse aprobării autorităților competente, fără a căror aprobare nu se va putea executa nici o lucrare de acest fel. Art. 22. — Digurile contra inundaţiilor se vor prevede cu dispozitive pentru evacuarea cursurilor naturale de apă din spatele lor şi a apelor adunate din ploi şi zăpezi pe terenurile îndiguite. Toate lucrările căilor de comunicaţie ca: drumuri, căi ferate, canale, etc. vor trebui executate pentru a lăsa liberă scurgerea naturală a apelor. Asemeni lucrări dacă au fost construite fără a se observa aceste condițiuni, vor trebui modificate pentru a corespunde lor de către cei ce le-au executat. Art. 23. — Apa folosită de întreprinderile Industriale, cari nu funcționează continuu (Duminica, sărbătorile, noaptea), poate fi întrebuințată în timpul pauzei, în baza unei autorizati speciale, cu conditiunea: a) De a nu aduce stânjeniri folosinței principale, percepe taxele ce se vor stabili prin regulamentul de aplicare al prezentei legi. Art. II. — Transportul lemnelor pe jghlaburi este permis fără autorizare. In cazul că luarea și vărsarea apei se face în albia care se găsește între ţărmurile acel'daş proprietar care face sî exploatarea lemnelor. In celelalte cazuri asemeni transporturi se fac pe baza unei autorizări, dată in conditiunîle prevăzute in cuprinsul prezentei legi. Art. 16. — Folosința apei pentru băut, adăpat, alimentarea cazanelor de aburi sau răcirea mashielor motrice ale întreprinderilor Industriale sau agricole poate fi autorizată la schimbul unei Indemnîzări, chiar în cazul c‘nd este neve *e a se restrânge aceste folosînte, fără însă ca prin această autorizare folosința principală să *ie periclitată In existenta el și numai dacă în scopurile (le mal sus apa nu s’ar putea obține în alt mod. Art. 17. — In scopul de a se realiza cel mai mare folos economic general, autoritatea competentă poate hotărî transformarea unei folosinţe existente, care nu ar firaţională şi nu ar utiliza complect apa. Asemeni transformări vor fi autorizate altora, numai daca veciul autorizat nu se obligă a le executa el însuş. In caz că vechiul autorizat mi-si ia această obligaţie, autorizaţiunea va putea fi dată în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu condiţinea ca noul autorizat să suporte cheltuele de transformare, să despăgubească pe vechiul autorizat de pierderile de folosinţă avute in durata lucrărilor de transformare şi să contribue in mod proporţional la întreţineria lucrărilor. Art. 18. — Lucrările şi folosinţele declarate de Interes public pot fi autorizate in schimbul unei despăgubiri, chiar dacă înfiinţarea lor ar necesita restrângerea sau încetarea altor lucrări sau folosinţe existente. Băutul, adăpatul şi necesităţile casnice nu pot fi în nici un caz restrânse. De asemenea constituesc servituti lucrările făcute pentru canalizarea oraşelor, cu condiţiune ca apele residuare să fie curate înainte de a fî vărsate in râurile ce traversează un oraş, dacă diluaţiunea acestor ape nu este astfel încât să facă nevătămfitoare vărsarea lor în râuri. Art. 19. — Cel cari beneficiază în mod direct de lucrările făcute în conformitate cu dispoziţiunîîe legii de fată, sunt datori să despăgubească pe cel ce au executat acele lucrări, în mod proporţional cu foloasele obţinute. Pretenţiunile de despăgubire vor trebui formulate către autorităţile prevăzute de lege, în termen de 3 ani de la data începerii folosinţei. Art. 20. — Ia caz că debitul cursurilor scade şi apa disponibilă nu ajunge pentru trebuinţele tuturor folosinteîor autorizate, apa se va Întrebuința în primul rând pentru alimentare şi scopuri sanitare, apoi dintre celeîaîte folos’nte autorizate vor îi preferate- aceea sau acelea cari corespund unu! interes economic mai mare. Art. 21. — Toate barajele sau stăviforele ce se întind pe lăţimea întreagă a unui râu trebuiesc prevăzute cu toate dts b) De a se înfiinţa stăvifore şi tasta*latiuni solide In vederea acestei utilizarie Art. 24. — Riveranii, respectând dispoziţiunile prezente! legi şi cele poliţieneşti, au dreptul, fără nici o autorizare, a extrage din albia râurilor ce nu aparţin Statului: nămol, nisip, pietriş, ghiaţă, trestie, papură şi tuflş pentru trebuinţele lor proprii. Extragerea acestor materiale in scop de comercializare va fi impusă la taxe In folosul Statului, judeţelor şi comunelor. - Art. 25. — Se va putea extrage din albe, nisip, pietriş, trestie şi alte materiale din locurile indicate de autoritate în acest scop pentru lucrările hidraulice de orice lei, ale căilor ferate şl şoselelor şi cari vor fi executate de către Stat. Judeţe sau comune, fără ca proprietarii lor să aibă a!t drept la despăgubire decât numai pentru pagube real constatate. Pentru alte lucrări de Interes pacSlc. extragerea «’steristefor mrî srs lodleate se face în schimbul uite! Indentak&ri» a*’ cordate propi talarului, tn • caStfornsstn cu prescrîppanile prezente! kg'. Art. 26. — Neriveranii vor putea extrage din albie nisip şi pietriş pentru trebuinţele lor proprii, însă minin' în locurile stabite de autoritate în acest scop şi în schimbul unei im’emrnîzări catre proprietari, stabilită conform prescripiiturilor regulamentuluî de aplicare a prezintei legi. Serviciui Art. 27. — Folosințele cari se vor exercita $i lucrările cari se vor executa pe baza unei autorizări sau concesiuni, vor beneficia de servitute prevăzute în autorizarea acordată pe temeiul prezentei legi. Art. 28. — La cursurile de apă navigabile sau plutitoare, riveranii sunt obligaţi, fără despăgubire, să lase liberă pe ambele maluri şi în tot lungul lor, o zonă pentru circulaţie şi tragere la edec, în lăţime de 10 metri la cursurile de apă navigabile şi de 6 metri la cele plutitoare, măsurate de la marginea ţărmului (pienissimum flumen). Pe această zonă riveranii nu vor putea face, fără autorizaţie, nici o lucrare care ar împiedica circulaţia. Vor putea însă folosi terenurile sub condiţiune de a nu stânjeni servitutea. Art. 29. — Proprietarii oricărui fond sunt obligaţi, fără drept la despăgubire: a) Să lase trecerea liberă personalului însărcinat cu controlul şi îndeplinirea dispoziţivilor prezentei legi, precumşi personalului însărcinat cu facerea studiilor şi măsurătorilor în vederea lucrărilor de executat sau cu executarea, întreţinerea şi exploatarea lucrărilor, instalaţiunilor şi folosinţelor autorizate; b) Să permită aşezarea ţăruşilor, stâlpilor, reperilor ficşi, scărilor de nivele, etc., necesare studiilor, măsurătorilor, executării, întreinerii şi exploatării lucrărilor şi folosinţelor autorizate; c) Să permită acostarea vaselor de transport şi a plutelor în locurile fixate de autoritate; d) Să permiă în caz de forţă majoră acostarea vaselor de transport şi a plutelor şi în alte locuri decât cele fixate de autoritate, precum şi accesul până la cel mai apropiat drum, în caz de necesitate; e) Să lase liber cursul natural al apei pe proprietatea sa precum și să permită amenajarea albiei, în scop de a asigura curgerea naturală a apei. Dacă prin exercitarea acestor servituti se va aduce proprietarului fondului o pagubă reală și apreciabilă, el va avea drept la despăgubiri, stabilite conform cegii de expropriere pentru utilitate publică. Art. 30. — Proprietarii oricărui fond sunt obligați, în schimbul unei despăgubiri, să permită: a) Ocuparea, fie definitivă, fie vremelnică, a terenurilor necesare pentru înfiinţarea, executarea, întreţinerea şi exploatarea lucrărilor, instalaţiunilor şi folosinţelor autorizate; b) Depozitarea pe mal şi transportul de acolo până la cel mai apropiat drum a lemnelor aduse liber pe apă, nelegate sau în pute, de cei cari au autorizaţii; c) Depozitarea pe mal şi transportul de acolo până la cel mai apropiat drum al materialelor extrase şi produselor explortate din albie; d) Debarcarea, înfiinţarea de porturi, de drmuri de halat şi de drumuri de acces, necesară întreprinderilor industriale sau agricole, funcţionând pe terenurileriverane, pentru propria lor folosinţă. Art. 31. — Dacă prin depuneri sau aglomerări de materiale în mod naţiral în albia unei ape se produc pagube altor proprietari, riveranul este dator să permită proprietarilor vătămaţi să facă lucrări pentru a le înlătura. Riveranul va avea drept să ceară despăgmbiri acelor proprietari, dacă prin lucrările efectuate se cauzează şi o pagubă reală. Art. 32. — Sunt în general scutite de servituţi: clădirile curtile, grădinile cari aparţin locuinţelor monumentelor popice, bisericile şi cfm'tlrele, existente *j dta promuL.ăre. acestei legi. Dacă totuș executarea lucrărilor reefo'mă exproprierea lor, aceasta se va efectua pe baza legii de expropriere pentru utilitate publică, conform dîspozi'tiun'lor art. 36 și 51 d't prezenta lege. Art. 33 — Terenurile d'n jurul digurilor de apărare contra inundaţiilor pe lăţimea prevăzută în autorizare, nu vor putea fi cultivate de proprietarii respectivi, decât în modul prescris de autorităţile competente si sub rezerva de nu vătăma lucrările existente. In cazul capticilor de apă pentru alimentarea publică proprietarii sunt obligaţi a praticace anumite zone de protecţie determina’te ,mimai sistemul de cultură aprobat de autoritatea competentă, interzicându-se orice lucrări şi operaţiuni, cari ar putea să altereze calitatea şi cantitatea arei. Art. 34. — Dreptuî de servitute odată stabilit, constitue o sarcină a fondului, opozabila tuturor chiar si beneficiarilor unei sarcin' anterioare. Art. 35. — In cazul când lucrarea sau folosința pentru care s’a creat servitutea a fost abandonată timp de 5 ani fără întrerupere sau dacă menținerea servituti n'ar mai fi necesară lucrării sau folosinți, servitutea va fi considerată stinsă. Se exceptează lucrările pentru deturnari de acces sau de halat, pentru care servitutea rămâne permanentă. Exproprieri Art 36. — In cazul în care pentru executarea diferitelor lucrări sau exercitarea fotos*»,telor prevăzute în legea de faţă, precum : regularea cursul lor de apă şi amenţilor, lucrări în vederea navigabilităţii şi piritării, desecări şi apărări contra Inundaţiilor, crearea de forţe motrice, alimentări cu apă şi canifi- cări, irigații și amenajări agricole, ac., va fi nevoie de exproprieri, declaraţia de utilitate publică se va face prin decret regal, pe baza propunerii ministerului de lucrări publice, cu avizul conform al consiliului superior al apelor, iar formele exproprierii se vor îndeplini în conform tate cu legea exproprierilor. Art. 37. — Exproprierile se pot face atât asupra fondului cât şi asupra folosinţelor existente. meSemnisaţii Art. 38. — Despăgubirea ce se sfă pentru’ creiarea unei servituţi permanentă constă din: a) Valoarea produselor, plantaţiilor distruse sau depreciate; b) Valoarea paprubei cauzată proprietarului prin stabilirea servitutii Pentru servitutea stabilită îa art. 33, alin. II proprietarul va fi despăgubit în raport, cu foloasele de cari va fi lipsit prin schimbarea sistemului de cultură. , Pentru servitutea stabilită în mod vremelnic la art 29, alin. a, b, c d* proprietarul va fi despăgubit în raport cu valoarea recoltei sau produselor sale pierdute- Despăgubirea pentru servitute trebue plătită proprietarului fond habil înainte de începerea lucrărilor. Art.39. — Când prin ocuparea temelnică a unui teren în sensul art. 30, alin. a, proprietarul este lipsit de folosința acestui teren, pe o durată superioară celei fixate în autorizare, sau dacă terenul devine impropriu culturii sau este depreciat, el poate cere stabilirea indemnizației prevăzută la articolul precedent pentru o servitute permanentă. Dacă prin înfiinţarea servitutii pe zona de teren necesară scopului autorizat, părţile rămase din fondul originar devin fărâmiţate, aşa încât nu se poate continua pe ele şi cultură economică, proprietarul fondului poate cere şi pentru aceste părţi aceeas despăgubire sau să fie expropriat. Art. 40. — Folosinţele sau instalaţiile vechi cari în urma unor lucrării noui autorizate vor fi lipsite de apa pe care o întrebuinţau mai înainte pentru forţa motrice şi nu-şi vor mai putea continua activitatea lor, din această cauză, vor primi puterea motrice în natură sau despăgubire bănească. In primul caz nouii autorizaţi sunt obligaţi să suporte toate cheltuelile de transformare şi de instalare, cari sunt necesare pentru exercitarea folosinţei vechi, aşa cum fusese înainte-Art. 4L — Despăgubirea pentrt expropriere se va stabili în conformitate cu dispozițiunle legii generale de expropriere.* Tn numărul de mâine vom publica restul pr°m*tn!nî de lege, cuprinzând articolele privitoare la : TAXE, REDEVENTE INCURAJFGT. INIV'*TTORGANELE DE APLICARE A LEGIL .AUTORIZAREA FOLLOSINŢEI LUCRĂRILOR. PROTECȚII ■ NEA APELOR, etc., etc. Folosirea apelor și albilor lor Servituţi și exproprieri Pro setul pentru legea regimului apelor