Argus, martie 1924 (Anul 15, nr. 3257-3283)
1924-03-01 / nr. 3257
Sâmbătă 1 Martie 1924 r JUDICIARE . Se pot constitui lei în gaj ? i cmndiţiunile economice de după răsboiu, a făcut posibila ei punerea unei atari chestiuni în faţa instanţelor spre rezolvare. Creatoarea, Banca Marmorosol, Blank şi Comp., ceruse preşedintelui tribunalului comerciali autorizarea de a scoate în vânzare pun sindicul bursei, un depozit de 830 mii lei facut în mâinile băncii de către comerciantul debitor S. Rosenberg pentru garantarea sumei de 350 mii lire italiene datorite drept preț al unor mărfuri cumpărate de d. Rosenberg de la firma Massimo Gueta prin intermediul băncii. Preşedintele admiţând cererea de scoatere în vânzare a leilor pentru cumpărarea de lire cu cari să se acopere în parte creanţa, debitorul a făcut contestaţia care s’a judecat primă instanţă de către completul tribunalului comercial, secţia I. Acolo s’a desbătut de larg chestiunea aducându-se argumente de părţile adverse. Tema debitorului contestatei era că, după legile ţării n’ar fi posibil un gaj constituit în moneda naţională, leii neputând fi scoşi în vânzare prin licitaţie publică. Tribunalul, ţinând seamă de condiţiunile economice cu totul nou, după răsboiu, ţinând seamă şi de natura creanţei care era contractată într’o monedă străină, cu un curs fluctuant pe piaţă ca al oricărei mărfi, a găsit că leii pot fi constituiţi în gaj, şi că deci ei pot fi nu propriu zis vânduţi ci pot servi la cumpărarea monedei ce formează obiectul creanţei. Afacerea a ajuns în faţa Curţii de apel, secţia I prin apelul făcut de d-1 Rosenberg împotriva sentinţei tribunalului. Judecarea apelului a început ori în afara acestei Curţi. A pledat d-1 Pauker-Galaţi din partea debitorului, analizând scrisoarea de cumpărare a mărfurilor spre a trage din ea interpretra ea că nu este vorba de un contract de gaj ci de depozit; apoi a susţinut principial că în tot cazul nu se poate constitui un gaj în monedă naţională, desvoltând aceleaşi argumente care fuseseră expuse şi în faţa primei instanţe; în fine s’a referit la legea termenului de graţie pentru debitorii în valută forte, arătând că d. Rosenberg intră în prevederile acestei legi şi nu mai are nevoe a depune alte garanţie în afară de cei 830 mii lei, că deci nu poate deocamdată să fie executat. Desbaterile s’au amânat în continuare, urmând ca să răspundă în combaterea apelului, avocaţii băncii Maxmorosch Blank şi Comp. şi a firme. Soluţiunile înaltei Curţi de Casaţie CHIRII. Potrivit legii chirilor, sporul legal acordat de legiuitor se calculează, în caz când imobilul n’a fost închiriat în 1916, după impunerile imobilului în roluri, iar în caz de lipsa acestor roluri după imobilele similare din vecinătate. In caz când rolurile există și imobilul s’a găsit impus în ele la 1916, nu se poate acorda proprietarului un spor după veniturile la cari a fost impus imobilul după răsboiu, aceasta chiar în cazul când rolurile din 1916 nau mai fost modificate din cauză că dela 1910 nu s’a făcut un nou recensământ. Sporul deci urmează a se calcula după rolurile dela 1816, ori cât de mic ar fi venitul prevă-,ut în ele. (Casaţia I Decizia No. 258 din 20 Februarie 1924.) LEGEA AVOCAŢILOR Potrivit art. 16 leg. avocaţilor din 1923, acţiunile, opoziţiunile, recursurile necontrasemnate de avocaţi, sunt mute. Această dispoziţune fiind luată de legiuitor în scop de a proteja interesele împricinaţilor persoane fizice, urmează că ea nu are nici o raţiune să se aplice şi Statului, com şi acelor instituţii vii publice sau private, învestite cu personalitate juridică cari sunt prevăzute cu serviciu de contencios, conduse de avocaţi, cu însărcinarea de a se ocupa de procese în tot ce priveşte procedura lor. A extinde aplicaţiunea sancţiunii legii şi la aceste persoane este a depăşi Menţiunea legiuitorului şi a face din măsură de favoare şi protecţie, luată de el pentru împricinaţii necunoscători în ale dreptului, un mijloc de vexaţiune pentru persoanele juridice, suficient înarmate în luptă pentru apărarea în justiţie a drepturilor lor şi a căror protecţiune de care s’au îngrijit ele singure, legiuitorii nu a putut să o aibă în vedere. Prin urmare, Un recurs făcut de Stat, nu poate fi declarat nul pe motiv că nU e contrasemnat de im avocat. (Casaţia III Decizia No. 11 din 1924). LEGEA VĂMILOR Contestaţiile ce se vor ivi între vamă şi comercianţi, asupra felului calităţii mărfii pentru aplicarea tarifului vamal, se vor supune Comisiunii speciale de experţi, de pe lângă ministerul de Finanţe. Contestaţiunile ce se referă asupra taxei vamale impusă printr’un jurnal al Consiliului de Miniştrii, nu sunt de atribuţiunea comisiunilor de experţi, cari au însărcinări limitate. Prin urmare, bine şi legal a procedat Ministerul când a restituit asemenea contestaţiuni, vămilor, mai ales că taxele vamale au fost încasate pe baza unei legi în vigoare. (Casaţia 111-a, decizia 1692/923). RELA MINISTERUL MUNCII Conferinţa Inspectorilor muncit ori, au început la ministerul muncei şi cooperaţiei, conferinţele inspectorilor centrali şi şefi de regiuni din toată ţara. Şedinţa de dimineaţa a fost prefundată de d. Setlacec, directorul general al muncei, asistat de d. Georgian, subdirector general. S-a discutat chestiunea punerei în concordanță a nouei legi privitoare la persoanele juridice și legea sindicatelor profesionale, stabilindu-se cam articole din această din urmă lege nu se mai aplică după intrarea în vigoare a legei pentru persoanele juridice. Şedinţa de după amiaza a prezidat-o d. N. D. Chireulescuf, ministrul muncei şi cooperaţiei. S-a discutat chestiunea şcoalelor industriale. Conferinţele vor dura câteva zile. Se vor aduce în dezbateri, rând pe rând, chestiunile: 1) interpretarea unor articole din legea conflictelor de muncă; 2) conlucrarea inspectorilor muncei cu cei industriali pentru prelungirea biletelor de liberă petrecere în ţară a lucrătorilor străini; 3) funcţionarea oficiilor de plasare şi înregistrarea şomajului; 4) anchete cu privire la durata muncei, la salarii și repaus; 5) statistica ucenicilor din diverse centre industriale, precum și alte chestiuni de ordin administrativ. -OXO Lipsa cervoneţului pe pieţele ruseşti întreprinderile din provincii se plâng de marile pierderi suferite din cauza lipsei de cervoneţi. Diferenţa dintre cursul oficial al cervoneţului şi valoarea lui reală, ajunge deseori la 25 la sută (Tiflis). Reprezentanţii cooperativelor şi al diferitelor organizaţiiori comerciale declară, că vor fi nevoiţi să socotească în evaluările lor şi pierderile datorite diferenţelor de curs, ceea ce va determina sporirea preţurilor mărfurilor, cu cel puţin 6 la sută, în oraşele guvernamentale. CRONICA PETROLIFERA *®08âSHI6SÜ£° Piaţa. Distribuţia petrolului pe luna Martie Preţurile ţiţeiului au rămas staţionare, aşteptându-se în general spre a se vedea dacă urcarea ivită la acest produs se repercusează asupra derivatelor de petrol. Dacă se adevereşte că preţurile cerute de rafinerii vor fi aprobate în întregime de minister, ne putem aştepta la noui urcări, întrucât prelucrarea ţiţeiului ar renta la noile preţuri de vânzare pretinse. LA EXFORT aceiaşi staţionare în ceia ce priveşte Benzina uşoară preţul rămânând invariabil la 12.80 18 lei le gr. loco fabrică fără taxe. Benzina grea se retrapează puţin ajiungând la 10 lei kgr. loco fabrică, fără taxe. Benzina de 730/40 se oferă la 11.70 loco fabrică fără taxe, cu mici încheieri. S-au ivit oarecari cereri mai importante pentru Benzină de aviaţie 6901700 şi 700/10. Deoarece însă pentru prima calitate se cere 24 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi 18 lei în aceleaşi condiţiuni pentru calitatea II-a, cumpărătorii ezită. Petrolul lampant notează 4,90 kgr. fob Giurgiu şi se semnalează oarecari cereri pentru marfă în tank in Europa Centrală. Se prevede în general că în primăvara aceasta cererile din Ungaria şi Austria vor fi mai mici, deoarece ceamai mare societate din ţară a reuşit să înglobeze un trust de vânzare împreună cu societatea Shella, Vieni şi consumul va fi în mare parte satisfăcut de acest consorţiu. Motorina fermă la 3,70 lei kgr. loco fabrică, pe când la Constanţa marfa se găseşte în abundenţă la 5 lire tona fobi. Au început să se ivească şi etern pentru Withe Spirit mai eves din Anglia, cari însă deocamdată nu pot fi satisfăcute căci rafineriile au rămas cu stokuri neînsemnate de petrol destilat şi reziduri de benzină, astfel că abia după scăderea cererilor în petrol şi benzină se vor putea obţine cantităţi mai mari. Uleiurile slabe exportul nul. LA INTERN. Benzina uşoară invariabilă la 10 lei kgr. loco fabrică cu taxe. Benzina grea idem la 6.10 lei kgr. pentru cea denaturată. Petrolul lampant la 4.40 lei kg. loco fabrică cu taxe. Este de observat că cu toate că rafineriile au cerut ridicarea preţurilor pntru petrol la 4.85 lei kgr., totuşi din cauza stagnărei consumului preţurile sunt sub această limită. Motorina la 3.86 kgr. loco fabrică cea denaturată, vor primi 150 de tone, din care 43 dela Concordia, 107 dela I. R. D. P. SERV. PORT. MARITIM CONSTANŢA va primi 100 de tone dela Colombia. CONSTR. NAVAL. T.-SIlVERIN va primi 70 de tone dela Petrolul Bucur. DIREC. GEN. A POŞTELOR BUC. va primi 180 de tone, din care 90 dela Unirea și 90 dela Aquila Fr. Rom. PRIMĂRIA CAPITALEI USINA va primi 2100 de tone, din eare 75 dela Steaua R., 770 dela Astra R., 53 dela Româno-Amerie., 162 de la Creditul Minier, 242 dela Concordia, 75 dela I. R. D. P., 72 dela Colombia, 86 dela Aquila Fr. Rom., 22 dela Dacia, 30 dela Petrol Buc., 27 dela Redevcnta. PALATUL REGAL va primi 100 de tone dela Astra R. MARINA MILITARĂ va primi 200 de tone dela Unirea. MANUTANȚA BUC. va primi 375 de tone, din care 100 dein Astra R., 75 dela Româno-America, 200 dela Creditul Minier. PIROTECHNIA ARM. BUC. va primi 60 de tone dela Concordia. PULBERĂRIA ARM. BUC. va primi 30 de tone dela Concordia. ARSENALUL ARM. BUC. va primi 30 de tone dela Concordia. SPITALUL MILITAR BUC. va primi 75 de tone dela Concordia. PREFECTURILOR PENTRU COMB. MUSTII COLUMBACE. 100 de tone dela Creditul Minier. Ministrul de Domenii va primi 120 de tone de la Creditul Minier. * Totalul general al cotelor atribuite pe luna Martie se ridică la 29.870 tone, din care Steaua Română contribue cu 6622 de tone, Astra Română cu 8864, Româno-Americană cu 2851, Creditul Minier cu 3976, Concordia cu 1898, Unirea cu 1345, I. R. D. P. cu 396, Colombia cu 929, Aquila F. R. cu 1320, Dacia cu 512, Petrolul Buc. cu 640 și Redevența cu 517 tone. informaţiu. Uniunea muncitorilor din industria legătoriei de cărţi, — grupa Oradia Mare. — a cerut încheierea unui contract colectiv de muncă şi salarizare. In urma intervenţiei inspectorului muncei din Oradiia Mare, părţile au căzut de acord asupra unui contract colectiv care a şi intrat în vigoare. In urma interpelărei făcută la Cameră de deputatul ţărănist Pardos, ministerul muncei a delegat pe inspectorul central Emil Th. Jelea să ancheteze cazul reclamat de muncitorii de la salinele din Slănic Prahova. 3 Distribuţia petrolului pe luna Martie Comisiunea depe lângă direcţiunea combustibilului din ministerul de Industrie a repartizat, după cum urmează, cantităţile de păcură instituţiunilor privilegiate, pe luna Martie a. c.: C. F. R. vor primi 22.000 de tone, din care 4597 de la Steaua RO 6761 dela Astra R, 2257 dela Româno- Americană, 2799 dela Creditul Minier, 1173 dela Concordia, 1020 dela Unirea, 214 dela I. R. D. P., 705 de la Colombia, 1054 dela Aquila F. R., 440 dela Dacia, 540 dela Petrol 440 dela Redevența. S. M. R. va primi 2200 de tone, din care 805 dela Steaua R., 605 de la Astra R. 255 dela Româno-Americană, 305 dela Credit Minier, 135 dela Concordia, 45 dela Unirea, 50 dela Redevența. N. F. R. va primi 1800 de tone, din care 649 dela Steaua R., 528 de la Astra R., 211 dela Româno-Americană, 200 dela Creditul Minier, 310 dela Concordia, 52 dela Colombia, 50 dela Dacia. SERVICIUL HIDRAULIC va primi 180 de tone, din care 90 dela Credit Minier, 90 dela Aquila Fr.Rom. DOCURI GALATI & DT?. A TT.A ■------------------- Mercuri 20 Februarie a. c., d. Leon Rosenthal a susţinut cu un succes deosebit la Facultatea de Medicină din Bucureşti, teza înaugurală pentru Doctorat în Medicină şi Chirurgie, tratând despre . ..Considerat îuii asupra tratamentului fistulelor ureterale de origine chirurgicală." Juriul de promoţiune compus din d-nii Profesor dr. C. Daniel Preşedinte şi Conferenţiari Dr.Jianu I. şi Z ah ar esen-Karam an N., au adresat cele mai călduroase elogii şi felicitări d-lui Dr. Leon Rosenthal. «European Commercial» anunţă că Statul sovietic rusesc va contracta în străinătate un împrumut de 100 milioane ruble. Banca de credit din Praga fuzionează cu banca Boemiei de Nord absorbind o. Acţionarii acesteia din urmă vor primi o acţiune a Băncii de Credit pentru fiecare trei acţiuni ale Băncii Boemiei. Aseară, la orele 6 şi jumătate, în sala Amiciţia din Capitală, a avut loc conferinţa d-lui inginer St. N. Mirea asupra «Autonomiei cailor ferate«. Această conferinţă face parte din ciclul celor organizate de Cercul de studii al partidului naţionalist democrat. Soc. „Creditul Mi Ier“ Statuila lucrărilor pe ziua de SO Februarie 1924 SONDE IN LUCRU MORENI Sonda No. 1 adâncime 454 m. Instrumentaţie. Aşteaptă prăjini de siguranţă. Sonda No. 5 adâncime 646 m. Suspendată provizoriu. Sonda No. 10 adâncime 716.30 m Distrusă de incediu, se reface. Sonda No. 12 adâncime 537.60 m. Montează. Se va adânci. Sonda No. 14 adâncime 456.60 m. Sapă. Sonda No. 15 adâncime 355.70 m. Sapă. Așteaptă burlane de 18”. Sonda No. 16 adâncime 629 metri. Probă de lăcărit. Extrage apă din paț. Sonda No. 17 adâncime 214.30 m. Sapă în marnă nisipoasă cu nisip petrolifer. Sonda No. 19 adâncime 651,25 m. Nisip de păcură. Sonda No. 20 adâncime 458 metri. Sapă în gresie. Sonda No. 21 adâncime 470 metri. Sapă. Sonda No. 22 adâncime 505 metri. Probă de închiderea apelor. Sonda No. 23 adâncime 234 metri. Sapă. Sonda No. 25 adâncime 265,60 m. Sapă în jurul garniturei de sapă. Sonda No 26 adâncime 643.30 m. Sapă. Cărbune. închiderea apelor. Sonda No. 30 adâncime 95.50 m. Sapă dărâmătură. Sonda No. 34 adâncime 566.80 m. Tubează caroana de 8M’’. Soiula No. 35 adâncime put. montaj. Sonda No. 36 adâncime 244 metri. Sapă. Nisip presat. Sonda No. 50 adâncime 122 metri. Sapă. Nisip presat. SONDE IN LUCRU. OCHIURI Sonda No. 5 adâncime 380.60 m. Montează pompa pentru Injectat apă. Sonda No. 20 adâncime 217.10 m. Sapă. Explorează. Sonda No. 25 adâncime 342 metri. Cimentează. Sonda No. 26 adâncime 129.20 m. Sapă. Sonda No. 29 adâncme 148.40 m. Sapa. Sonda No. 33 adâncime 51.20 m. Sapă. Sonda No. 34 adâncime 244.10 m. Sapă. Sonda No. 50 adâncime 79.20 m. Sapă. —■ SONDE IN LUCRU. RUNOU Sonda No. 2 adâncime 571.50 m. Sonda No. 3 adâncime 393 metri. Sapă. Sonda No. 4 adâncime 391.80 m. Tubează coloana de 12 ’. Sonda No. 5 adâncime 372.40 m. Lărgește cu sapa excentrică. Sonda No. 6 adâncime 344.90 m. Sapă. Motorul defect, repară. Sonda No. 7 adâncime 8 metri. Se complectează motorul. Sonda No. 8 adâncime 18 metri. Montează. SONDE IN LUCRU. FLORESTI Sonda No. 8 adâncim 233,80 metri. Sapă în marnă cenuşie plastică. Sonda No. 10 adâncime 80 metri. Suspendată timporar. Put în adâncime. Situstla producţiei pe ziua de 20 Feb. 1924 SONDE PRODUCTIVE. MORENI Sonda No. 2 produce 3 jnm. vag. Pe zi. Sonda No. 3 produce 1H vapoane pe zi. Sonda No. 6 produce 3 vag. pe zi. Sonda No. 7 produce 6 vag. pe zi. Sonda No. 8 produce 2 jnm. vag. pe ri. Sonda No. 9 produce 8—9 vagoane pe zi. Sonda No. 13 produce 11—12 vag. pe zi. Sonda No. 13 produce 15—20 vag. pe zi. După curățire erupe. SONDE PRODUCTIVE. OCHIURI Sonda No. 10 produce 1 l vag. pe zi. Sonda No. 11 produce 1 jum. vag. Pe zi. Sonda No. 12 produce 8009 kgr. pe zi. Sonda No. 13 produce 4100 kgr. pe zi. Sonda No. 13 curată viitura de nisip petrolifer. Sonda No. 16 produce 2 mm. vag. pe zi. Sonda No. 17 produce 1000 kgr. pe zi. Sonda No. 18 produce 5500 kgr. pe zi. Sonda No. 19 produce 1 mum. vag. pe zi. Sonda No. 23 produce 1OOO kgr. pe zi. Sonda No. 35 produce 2 jum. vag. Pe zi. ------------0X0------------- Cursul Petroliferelor Române la Bursa din Paris 27 Februarie 1924 Soc. Steaua Română 603 fr Soc. Concordia 408 fr. Soc. Petrol Blok 234 fr. Soc. Redevența 231 fr. ——-oxxo------ Contractul dintre soc. Petrofina şi guvernul sovietic A fost semnat contractul dintre Societatea Petrofina şi guvernul sovietic pentru distribuirea, în Belgia, a benzinei provenită din petrolurile ruseşti. In vederea acestui contract, Societatea Petrofina cumpărase de curând, de la soc. Petroliferă din Grosnyi, uzina din Selzaete în apropiere de Anvers. Transportul cherestelei - anomalie în taxi Majoritatea vagoanelor deschise, având greutatea portativă de 15 tone, sunt puse la dispoziţia încărcătorilor de cherestea, cu aprobarea de a se utiliza încărcătură de 10 tone Este regulă bine stabilită a căilor ferate ca aceste vagoane să fie întrebuinţate, sau numai pentru 15 tone, sau numai pentru 10 tone, şi că dacă greutatea încărcăturei trece peste 10 tone fie ea chiar şi cu 6—700 kgr, atunci să se plătească ea fiind încărcat cu 15 tone. Este un nou sens, în această dispoziţie greşită, care este destul de dăunătoare materialiceşte atât căilor ferate, cât şi intereselor expeditorilor cari nu pot profita de întreaga capacitate a vagonului din cauza acestei restricţiuni. Pentru expeditori, ferindu-se de a plăti tonajul întreg, pentru cele 1—2—3 sau 4 tone ce ar putea încărca peste minimum stabilit (10 tone) pierde dela expediţie încărcătura ce s’ar mai fi putut pune peste cele 10 tone. Pentru căile ferate, că în loc să dea posibilitatea expeditorului să încarce în vagon maximum de greutate ce acesta ar putea conţine, pierde dela taxare cota parte ce ar reveni cantității ce s’ar fi putut în rea transporturilor cărca între limitele de 10 și 15 tone, silind pe încărcător să rămână fixat asupra încărcăturei de 10 tone. In interesul atât al căilor ferate cât și al expeditorului, în special cei cu cherestea ar fi de dorit, a se lăsa libera încărcare în vagoane de 10 tone, între minimum 10 tone şi 15 tone,şi a se taxa la transport greutatea efectiv încărcată. Astfel fiind, încărcătorii din cauza crizei de vagoane, vor căuta să utilizeze cât mai bine, — în interesul lor, — maximum de încărcătură aducând importante câştiguri căilor ferate. I. D. SIMION -0X0----- P arlamentul ftOTWMwgmaHTOmaafflHBgMmniwiiBrmtorgiiiMgMrampa&MMMaewB^ 1 i'ii m i .iiamagasa» kshs».k&í!ss«* C@m@ra ŞEDINŢA DE LA 28 FEBRUARIE Şedinţa se deschide la orele 3 d. a. sub preşidenţia d-lui M. G. Orleanu. Pe banca ministerială d-nii Vintilă Brătianu, N. D. Chirculescu N. N. Săveanu, dr. C. Anghelescu, D. dr. LASCU aduce la cunoştinţă neregulile săvârşite cu împroprietărirea în judeţul Arad D-l VIRGIL MADGEARU, relevă destăinuirile ,,inginerului român" făcute în ziarul „Universul“ referitoare la propaganda antiromânească peste hotare, făcută de o mare bancă din Capitală. Oficiosul francez al guvernului ca şi cel român a înfierat actul acelei mari bănci, care a publicat o broşură în limba franceză ca să ponegrească ţara şi a anunţat că guvernul va lua măsuri împotriva conducătorilor acelei întreprinderi financiare, imediat ce numel lor va fi cunoscut. D. Virgil Madgearu citeşte câteva pasagii din acea broşură. Raportul este al „Băncii Româneşti" şi semnat de d-nii Vintilă Brătianu şi I. G. Duca, doi din miniştrii importanţi ai actualului Guvern. Şi d. V. Madgearu întreabă pe d. prim ministru dacă este permis unor bănci particulare să transforme dările de seamă enuala în pamflete politice şi ce a râsuri înţelege să ia — spre a fi consecvent cu amminţarea oficiosu'ai guvernuluiîmpotriva Băncii Româneşti. D. VINTILA BRATIANU- Cunoscând activitnea d-nui Virgil Madgearu am spus că ere mare îndrăsneală aducând această chestiune în discuţie. Pe cine a apărat d. Madgearu? D-sa are destul timp liber să facă chestiuni personale. Dacă avea simţimânt de conştiinţă ar fi trebuit să vie să întrebe dacă documentul este adevărat. D-sa a adus în discuţie ceea ce am spus noi despre ceea ce era acum doi ani. Sunt instituţii cari fac propagandă împotriva ţării şi cari profită de creditul ţării.. Voei: Ruşine! D. V. BRATIANU: Nu cred că acele instituţiuni trebuesc trimise în judecată. Aci este vorba de creditul de care ele se bucură. Voei: Să li se fae credite... D. V. BRATIANU: Nu iau în considerare ceea ce a spus d. V. Madgearu pentru că în dosul acestei chestiuni este cineva interesat să ascundă campania pe care o duce în străinătate. D. VIRGIL MADGEARU: D. V. Brătianu spune că a fost stăpânit de sentiment de revoltă. Geace am vorbit de la această tribună este scris şi publicat în «Monitorul Oficial». De ce nu aţi dovedit că am spus inexactităţii Constală că în Parlamentul averescan cei 7 deputaţi liberali nu au venit la tribună să critice acţiunea guvernului ci prin broşuri, în franţuzeşte, ponegreau ţara peste hotare, prin rapoarte întocmite de Banca Românească semnate de d-nii Vintilă Brătianu şi T. G. Duca. Protestează împotriva «luptei oculte» pe care o duce partidul liberal în opoziţie, întreabă pe d. ministru de finanţe dacă altă bancă din România ar fi îndrăsnit ca în rapoartele consiliilor de administraţie să facă aceleaşi critici ca şi Banca Românească şi ar fi trimis broşuri în străinătate, care ar fi fost atitudinea guvernului? «Aţi fi adoptat atitudinea făţarnică pe care o adoptaţi când este vorba de Banca Românească, sau aţi fi aplicat sancţiuni, dacă ar fi fost vorba de Banca Blank sau Crisoveleni?» D. V. BRATIANU: Nu am derăspuns decât atât: Noi cari nu am atacat guvernul averesean l-am dat jos; d-v. care ne atacaţi; nu ne daţi. D-l D. R. IOANIŢESCU anunţă o interpelare d-lui ministru al comunicaţiilor asupra activităţei Casei Muncii C. F. R. D. R FRANASOVICI răspunde unei comunicări, făcută acum o lună, de d. deputat Stoenescu, cu privire la unele pretinse nereguli săvârşite la comisiunea interimară a oraşului Craiova. D. I. V. ŢONI îşi desvoltă interpelarea adresată d-lui ministru al instrucţiunii asupra «politicei în şcoală». D. DR. C. ANGELESCU, ministrul instrucţiunei răspunde d-lui D. V. Toni. Şedinţa se ridică la orele 7 seara, rea lui Constantin Mielescu, profesor universitar şi subdirector al cancelariei stenografilor din Senat. Şi ţinând seamă că Mielescu era un funcţionar de elită, cum rar se văd azi, d-sa propune să se exprime familiei regretele Senatului pentru pierderea sa timpurie. D. TONY ILIESCU, care ocupă fotoliul prezidenţial, se asociază la cele spuse de d. Arţăreanu şi în numele Senatului exprimă regrete pentru pierderea distinsului funcţionar care a fost Const. Miclescu. Se trece la ordinea zilei şi se continuă discuţia legii asupra organizării armatei, EPISCOPUL BARTOLOMEU spune că legea ar trebui să prevadă şi o legiuire specială, care să se ocupe de sufletul armatei. Vorbitorul susţine apoi că ar fi bine ca comandatul răsboiului să fie desemnat de un consiliu superior, întrucât lăsarea acestei numiri la aprecierea Suveranului constitue o prea mare răspundere pentru capul statului. (apl.) D. GENERAL MARDARASCU răspunde unora din obiecţiunile d-lui Costachescui. D-sa asigura că armata va merge mână în mâna cu şcoala. Asigură de asemenea că în rândurile armatei nu există spirit de castă. Vorbind în „chestiunea duratei serviciului militar, arată că s’a sporit numărul anilor la 29, pentru că contigentele azi în rezervă au suferit pierderi considerabile. Stagiul efectiv sub drapel nu va fi mai mare de 2 ani cât este azi pentru toate armele afară de marină. Relativ la dreptul ce se dă Suveranului de a numi în generalul comandant al armatei, d. ministru spune că Suveranul este prin Constituţie declarat comandant suprem al armatei şi deci este natural ca el să-şi desemneze înlocuitorul. Oratorul arată apoi necesitatea consiliului superior al apărărei ţarei. Referitor la aviaţie de general Mărdărescu arată că i s-a dat toată iportanţa făcându-se comande în străinătate de aeroplane şi acum se înfiinţează o fabrică de avioane în ţară. Căutăm acum ca toate nevoile armatei să le satisfacem în interiorul ţărei pentru a încuraja industria naţională (apl.) Discuţia generală este închisă şi legea se ia în considerare. La discuţia pe articole ia cuvântul la art. 3 d. N. G. Popovici care găseşte exagerat că s-a întins serviciul militar până la 50 ani. Se votează arte. 15. La art. 6 se suprimă cuvintele «pe baza unui jurnal al consiliului de miniştri.» La art. 25 d. Costăchescu cere să introducă prevederea ca mobilizarea făcută prin decret regal să fie consfinţită de parlament. D. GENERAL MARDARESCU declară că primeşte modificarea propusă şi articolul se votează astfel modificat. Celelalte articole se votează nemodificate. Şedinţa se ridică la orele 6.45. Cărţi-Reviste Primim la redacţie într’o elegantă broşură, în două limbi, română şi franceză, studiul datorit d-lui ing G. Da mască nu despre «Problema combustibilului şi politica de Stat». Asupra acestui studiu, care a fost publicat pentru prima oară în revista «Analele minelor din România», vom reveni ----oxxo- gemătul D. Tony Iliescu deschide şedinţa la 3 ianuarie. D. TRUFIN cere d-lui ministru de agricultură, încă dispoziţii pentru ca statul să-şi exercite dreptul de preemţiune, prevăzut de reforma agrară. D. TEODORESCU cere a se da pământ locuitorilor din Cadrilater pentru păşune. D. DEMARTAREANU aduce la cunoştinţa maturului corp moar ARGUS Averile germane confiscate în America Actualul administrator al averilor inamice (Alien Property Custodian) în Statele Unite, colonelul Thomas W. Miller, într-unul din rapoartele sale adresate preşedintelui republicei, cere înfiinţarea unei societăţi semioficioase care, folosindu-se de sumele administrate de dânsul să reia comerţul cu ţările foste inamice. O sumă de 180 milioane dolari, rezultatul averilor lichidate până acum, stă imediat la dispoziţia societăţei in chestiune. Administratorul sechestru e de părere că acest capital poate fi plasat atât de avantagios în comerţul cu fostele ţări inamice încât toate cererile americane de despăgubiri ar ţintea fi acoperite din prisosul obţinut iar averea primitivă să fie restituită posesorului. In modul acesta s’ar putea evita confiscarea odioasă a averilor de care Statele Unite pot dispune cum ai voi, conform tratatului de pace Colonelul Miller crede că propună ca sa nu ar însemna o pierdere prea mare pentru cei expropriaţi temporar, deoarece lichidarea averilor ar cere şi dânsa câţiva ani încă. Ceea ce este ciudat este faptul că din averile mici germane până la 10.000 dolari scoase de sub sechestru, conform actului Winslow numai puţine au fost cerute înapoi de proprietarii lor, deoarece aceştia se temeau de o eventuală confiscare de către însăşi, guvernele lor. Miller mai administrează încă 28 400 proprietăţi în valoare de 347 milioane dolari din care 28 mii ar fi putut fi cerute înapoi în baza actului. Winslow. Nu s-au restituit însă decât 4000. -exp-