Argus, martie 1924 (Anul 15, nr. 3257-3283)
1924-03-29 / nr. 3281
Anul XV No. 32816 ABONAMENTE: IM TARĂ IN 8TREINATATE Un an 650 lei Un an 1200 Iei 350 „ 6 luni 700 „ 180 „ 3 luni «0 „ 2 lei In tară:4 lei In străinătate PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin BIROURILE: bucuresti, st. swms h TELEFON: 6.93 si 2369 INDUSTRIEI si FINANTEI Director: Grigore Gafencu PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivi a Societăței Generale de Publicitate Directori: Carol Schnider fi S. Berger Str. Eugenio ends (festi Kertgeorgevlen 9. Telefon ft/84 fi luni 1 luni Apărarea Basarabiei" Problema Basarabiei domină întreaga noastră politică, externă și internă, căci de ea depinde existența neamului nostru Conferința ruso-română de la Viena, pune capăt celei mai fericite perioade a politicei externe româneşti, timpului binecuvântat în care reuşisem să facem abstracţie de vecinii noştri dela Nord, trăind în tihnă şi mulţumire, ca şi Cum Rusia n'ar mai exista. Vom pricepe dela primul contact pe care-l vom lua cu soliile la Moscova că imperialismul rus a supravieţuit printre minele imperiului ţarist, că năprasnica idee îşi adună puterile risipite, şi că faţă de ameninţarea expansiunei slave, ţara noastră, în ciuda excelentelor sale antante, mari şi miei, a rămas aproape în aer... Cânt se pune problema Basarabiei Vom pricepe, graţie conflictului ce va avea foc la Viena Intre cele două teze iremediabil opuse că problema Basarabiei domină întreaga noastră politică, externă şi internă şi că de ea depinde viitorul şi însăşi existenţa neamului nostru. Se cuvine deci, să cugetăm cu sinceritate şi curaj, asupra ei. Aceasta este cu atât mai necesar cu cât polemici de presă recente, au aşezat problema Basarabiei într-un cadru artificial şi într-o lumină înşelătoare. După părerea unora, se cuvine să ignorăm Rusia, cum am ignorat-o până acum. După alţii, problema Basarabiei ar fi fost de mult rezolvată dacă am fi profitat de începuturile şubrede ale bolşevismului pentru a dobândi o renunţare din partea guvernului sovietic. In ce ne priveşte am susţinut întotdeauna că in materie de politică externă nimic nu trebuie ignorat şi că un vecin atât de puternic şi de periculos ca imperiul moscovit, chiar când se sbate In ghiarele anarhiei nu poate fi lăsat pur şi simplu în afară de preocupările noastre Ne îndoim Insă că am fi putut «îndhide» chestia Basarabiei dacă am fi obţinut — lucru de altminteri puţin probabil — o renunţare la Basarabia, din partea unui regim odios, care nu reprezintă decât în mică parte poporul rus. C aici bolşevismul este doar un episod în istoria atât de frământată a Rusiei, iar, după unii, iar după alţii şi în orice caz o revoluţie cumplită şi efemeră. Actele sale diplomatice ca şi ele politice, menite să întărească un regim provizoriu sau să sprijine o situaţie de tranziţie nu poartă pecetea unei consfinţiri definitive. In schimb, problema Basarabiei, este legată de politica tradiţională a imperiului rus, care de la Petru cel Mare , urmăreşte cu o statornicie seculară, aceiaşi cale fatală. Argumentele politicianilor ruşi, bolşevici, democraţi sau reacţionari, nu trebuie să ne înşele. Unii contestă drepturile noastre istorice. ARH susţin că majoritatea provinciei este rusească, alţii invoacă primejdia unei graniţi vecine cu Odesa, alţii în fine, cer un plebiscit. Raţionamente artificiale împotriva cărora luptăm zadarnic, cu statistici şi manuale de istorie! Ce importă oare uriaşului imperiu cei câţiva kilometri pătraţi ai Basarabiei, sau caracterul etnic şi istoric al populaţiei sale?! Uriaşul imperiu are un vis de împlinit de care ascultă toţi cârmuitorii săi, din stânga roşie, până la extrema dreaptă şi care îl împinge de ani de zile spre Strâmtori, şi marea caldă, peste Basarabia peste gurile Dunării şi peste noi. Atât timp cât Rusia se sbate în martie, ea nu va mintea schimba situaţia de fapt cu sau fără recunoaştere. In ziua însă când se va întări în ciuda tuturor recunoaşterilor, hotarul Nistrului va fi primejduit. Aşa se pune problema Basarabiei. Necesitatea hotarului de pe Nistru Situaţia noastră este deosebit de gravă. Intre noi , Rusia se pune o fchestie de forţă, nu de drept. Singurul chip de a păstra Basarabia este de a rezista pe Nistru. Iar dacă pierdem Nistrul nu ne oprim la Prut ci pierdem întreaga ţară românească. Nici o iluzie nu ne este îngăduită în această privinţă. De *) «Revista Vremii» No. 4 anul V. când s'a prăbuşit puternicul bloc germano-austro-ungar, care ţinea în cumpănă puterea moscovită şi îngrădea expansiunea slavă în Oriant, România are nevoie de neamul săli întreg pentru a putea rezista împotriva presiunei străine asupra hotarului său răsăritean. Rămasă singură pentru a apăra gurile Dunărei, şi împreună de ele, libertatea întregii Europei Centrale, ţara noastră va păstra puterile şi hotarele sale întregite şi va fi tare sau va cădea... Ceea ce la începutul războiului era pentru noi o năzuinţă sentimentală, un ideal naţional, a ajuns să fie acum când imperiile vecine s'au năruit, o chestiune de viaţă sau de moarte. Existenţa noastră este legată de holandi Nistrului şi de salvarea Basarabiei în cadrul României Mari. Pe Nistru se încrucişează şi se ciocnesc destinele neamurilor vecine: provincia de peste Prut va însemna venire, pentru noi o condiţie esenţială de trai liber, pentru Puşi, primud pas spre Constantinopol. Se cuvine deci, să ne folosim de timpul cât va mai dăinui revoluţia în ţara bolşevistă, pentru a pregăti din vreme, cu pricepere şi însufleţire, rezistenţa. Potolirea patinelor interne, o administraţie dreaptă şi cinstită in Basarabia, câştigarea sufletului basarabean prin răspândirea culturii româneşti şi prin înmulţirea căilor de comunicaţie cu vechiul regat vor întări rezistenţa internă. Iar legăturile ce vom şti să le stabilim cu , statele mari ti mici care au acelaş interes ca şi noi la stăvilirea expansiunei ruse, ne vor îngădui să aşteptăm de încredere viitorul. Rezistenţa internă Programul rezistenţei Interne se loveşte de moravurile administrative atât de regretabile, pe care ne-am grăbit să le introducem în Basarabia, şi de politica de economii a guvernului actual. Aceste obstacole de ordin moral şi material trebuese înlăturate. Romanii îşi trimeteau magistraţii cei mai destoinici pe hotarul german. Unde timp de trei secole, se ştia ca soarta imperiului. Să urmăm pilda înţeleaptă, dându-ne seama că Basarabia nu poate fi salvată fără ajutorul funcţionarilor noştri cei mai aleşi. In ce priveşte politica economică, trebue să pricepem că România nu este un câmp de experienţe, ci ţara cea mai expusă din Europa, care trebue ca orice preţ, cu orice sacrificiu, să fie pusă în măsură de a se apăra. Fără o armată bine echipată, fără căi ferate şi şosele, România Mare nu se poate ţine pe picioare Cu orice preţ şi cu orice sacrificiu ne trebuesc bani şi fiindcă nu-i avem în ţară, se cuvine să-l cerem în străinătate. Capitalul străin trebuie să pătrundă pretutindeni, şi mai ales la hotare, unde ne va folosi în timp de pace şi ne va sprijini în timp de război. Raportul Comisiei de anchetă a Camerei franceze, care a opinat pentru ratificarea unirei cu Basarabia, se plângea că în această provincie atât de bogată nu există nici o singură firmă franceză, deşi afacerile merg bine şi deşi la un capital de 20 de miliarde Iei, necesar pentru refacerea Basarabiei, nu s-au făcut investiţii decât în valoare de 250 milioane». Să ne grăbim să atragem capitaluri franceze şi engleze în Basarabia, la gurile Dunării şi la porturile noastre dunărene. Banii aliaţi, mai folositori decât toate recunoaşterile din lume, măresc producţia şi puterile ţării şi se strâng în zile grele, ca cei mai credincioşi dintre soldaţi la hotarele ameninţate. Rezistenţa externă Programul rezistenţei externe, cuprinde complectarea sistemului nostru de alianţe şi de tratate de garanţie prin convenţii, care ar putea întări un mod special, hotând de pe Nistru. Până în ziua de azi nu ne putem bizui decât pe alianţa cu Polonia. Această alianţă ne va fi şi mai utilă dacă vom putea atrage în mod precis asupra frontierei Nistrului, garanţia prin care Franţa a întărit hotarele poloneze. Rămâne apoi să atragem şi să concentrăm asupra Nistrului, interesul politicei britanice, care este doritoare să stăvilească pretutindeni expansiunea rusească şi care la Strâmtori ca şi la Gurile Dunărei, are interese identice ca ale noastre. Grigore Gafencu Un nou sistem de taxare a convorbirilor telefonice la Budapesta Administraţia poştelor din Budapesta a introdus un nou sistem de taxare pentru convorbirile telefonice. Abonaţii vor plăti 1000 coroane ori de câte ori vor intra în comunicaţie cu un alt număr telefonic, fie că acest număr este cel cerut, fie că au căpătat comunicaţia greşită; de îndată ce centrala va fi răspuns cererii abonatului, un aparat special va înregistra comunicaţia în contul abonatului Direcţia telefoanelor nu ţine cont de greşelile funcţionarelor sale, la darea comunicaţiei dorite, nici de puţina grabă a telefonistelor de a răspunde cererilor abonaţilor: dacă abonatul a aşteptat două minute la telefon şi nu a primit conmunicaţia cerută, poşta i) socoteşte totuşi o convorbire. Pentru greşelile a căror victimă va fi fost, abonatul are drept la sfârşitul anului la un rabat de 10 la sută din suma totală înregistrată pentru convorbirile telefonice din timpul anului. Noul regim, care se aplică la Budapesta de câteva zile, a avut deocamdată darul de a reduce simţitor numărul abonaţilor la telefon şi a provocat numeroase protestări din lumea afacerilor Băncile îşi văd aglomerate ghişeele de clienţi, cari au renunţat la telefon din cauza noului regim. De asemenea noul sistem produce prejudicii importante ziarelor. S-a calculat că pentru 200 comunicaţii pe zi, o asemenea instituţie va trebui să plătească nu mai puțin de 75 milioane coroane pe an. --------exp------- Plebiscitul în Grecia Athena 27 (Rador). — Votul de or al Adunarei Naţionale privitor la detronarea dinastiei greceşti, suprimă drepturile de indigenat pentru toţi membrii dinastiei. Plebiscitul a fost fixat pentru l1 nAprilie. Adunarea Naţională, şi-a suspendat lucrările pentru 40 de zile şi a adresat un mesaj poporului prin care anunţă şi motivează detronarea dinastiei, introducerea regimului republican şi condiţiunile plebiscitului. Turcia intră în Liga Naţiunilor Constantinopol, 27 (RadoT). —Ismet Paşa a declarat că Turcia va intra în Liga Naţiunilor conform angajamentelor ce le-au luat la Lausanne, imediat după ce tratatul va fi ratificat de către toate puterile semnatare oxo- Progresele financiare ale Austriei Rezultatul financiar al lunilor Noembrie Si Decembrie 1923 în Austria a întrecut toate așteptările. Bugetul pe aceste luni se soldează cu un excedent de peste 81 miliarde coroane și anume 44,8 miliarde pe Noembrie Si 36,4 miliarde pe Decembrie. După planul de asanare al Ligei Naţiunilor, echilibrul bugetar al Austriei urma să fie restabilit deabia la sfârşitul anului 1924. Succesul acesta a putut fi obţinut mai ales prin sporirea veniturilor statului cu 25 la sută, pe când cheltuelile au scăzut cu 34 la sută. In special au sporit veniturile vămilor și monopolului tutunului precum și acelea ale impozitelor. Sporirilor acestora precum și reformelor înfăptuite se datorește faptul că, pe când în primele 6 luni ale anului 1923 deficitul bugetar a fost de 1,4 bilioane coroane, în ultimele 6 luni el nu a fost decât de 0,2 bilioane, adică abia a şaptea parte din deficitul primelor şase luni. Dacă ţinem seamă că Liga Naţiunilor a pus la dispoziţia Austriei credite de 532 milioane coroane aur, vedem că în primul an de asanare, care e şi cel mai greu, Austria nu s-a folosit decât de a cincea parte din aceste credite, pentru acoperirea deficitului bugetar. —_ex5------- «PT. ■ 19 ENTENA Din cele două declaraţii ştim discurs asupra proiectului privitor, la comercializarea şi controlul întreprinderilor, economice ale Statului, reiese lămurit, atitudinea opoziţiei cu privire la această importantăreformă. Declaraţia partidului naţional s'a produs cea dinţâiă şi a fost categorică: «Este de neînchipuitcă într’un stat constituţional, averea statului să fie trecută, printrun singur articol de lege, fir, discreţia nelimitată a puterei executive....» Aproape la felcel rostit şi celelalte partide, ceea ce însemnează că unanimitatea opoziţiei se ridică nu în contra principiului legei, ci împotriva metodei alese pentru punerea lui in aplicare. S’ar părea clar, teoreticeşte, că prăpastia nul ar fi mare între cele două puncte de vedere — al guvernului şi al opoziţiei, — întrucât toţi fiind de acord asupra principiului, chestia metodei ar fi lucru secundar, pentru care s-ar putea găsi, în cele din urmă, un teren de înţelegere. Insă, spre deosebire de ştiinţă şi de filosofie, unde principiile predomină, în domeniul vieţei politice şi al economiei practice, unde predomină acţiunea, principiile nU prea au mare însemnătate. In materie de comerţ, de întreprinderi, acţiunea individuală, metodele întrebuinţate şi rezultatele lor practice viU ,ează aproape exclusiv. In alte ţări constituţionale, să zicem în Anglia, bunăoară, o asemenea diverginţă ar determina o consultare a corpului electoral, adică alegeri noul. In orice caz, după o indicaţie electorală ca acea din Romanaţi, guvernul ar evita să realizeze o reformă importantă, atât de controversată. Dar nici d. BrătianUul este d. Baldwin, nici judecătorii la noi nu poartă perucă, nici d. dr. IMpu nu îmbracă pantaloni scurţi ca d. Macdonald, când se duce în audienţă la Palat. Fiindcă, vai, nici România nu este îtvca... Angliai... T. P EXTERNA întrebat la Cameră, de ce pune necontenit «chestia de încredere» d. Poincaré a răspuns acum câteva zile că tine să cunoască întotdeauna pulsul majorităţii sale. Această curiozitate i-a fost fatală. Pe neaşteptate şi pe timp senin, după ce scăpase teafăr din crize violente şi periculoase, pulsul a încetat de a bate. O «embolie» parlamentară a curmat viaţa guvernului Poincaré. E probabil că d. Millerand va încerca să îngrădească efectele crizei ministeriale, sfătuind pe d. Poincaré ca să-şi alcătuiască un nou minister. O schimbare de cabinet îi poate conveni preşedintelui republicei din numeroase motive, de ordin intern şi extern. Mai întâi sarcina de a alege un nou prim ministru în ajunul alegerilor, şi de a se pronunţa astfel, înaintea corpului electoral, între Blocul Stângei şi Blocul Naţional este o sarcină extrem de delicată pentru un preşedinte constituţional.... D. Poincaré care a câştigat cu atâta strălucire «războiul franconii, în faţa parlamentului ca şi în faţa străinătăţii era omul indicat pentru a prezida alegerile. Politica externă reclamă de asemenea, în ziua de faţă, o oarecare continuitate. Lucrarea comisiei de experţi, întrunită la Paris se apropie de un sfârşit, aşteptat cu încordare de presa engleză, franceză şi germană. Concluziile ce vor fi depuse vor pune în chestie întreaga problemă a reparaţiunilor şi politica franceză din ultimii doi ani. D. Poincaré este cel mai nimerit ca să facă obiecţiunile sau concesiunile cuvenite. De acea e probabil că d. Poincaré va forma, cu câterva elemente noi, la finanțe, la marină și la agricultură, guvernul de mâine. Afară dacă d. Poincaré, pentru motive de tactică, va refuza să întocmească un guvern, care de oricine va fi prezidat, va rămâne provizor până după alegerile generale, G. G. Conferinţa româno-rusă din Viena Tratativele încep astăzi Viena 27 (Rador). — Oficial se anunţă că şedinţa de astăzi a conferinţei româno-ruse va avea un caracter pur formal. Tratativele vor începe Vineri. DECLARAŢIILE D-LUI KRESTINSKI Viena 27 (Rador). — Ziarele publică declaraţiile pe care d. Krestinski le-a făcut ziariştilor privitor la începerea tratativelor cu România. D-l Krestinski a declarat că-i este imposibil înainte de deschiderea conferinţei de a spune ceva despre atitudinea delegaţiunei româneşti. El crede însă că e clar cum că uniunea sovietelor va manifesta faţă de România, singurul vecin cu care Rusia n’a lichidat încă o serie de chestiuni în litigiu, aceleaşi intenţiuni pacifice pe care guvernul sovietic Ie-a manifestat cu piliciul tranşării celorlalte probleme internaţionale. Noi am venit la Viena însufleţiţi de dorinţa de a tranşa împreună cu delegaţia română toate chestiunile care ne despart. Dacă guvernul român impărtăşeşte aceleaşi principii de dreptate şi de pace, care singure sunt în stare să asigure interesele vitale şi relaţii de bună vecinătate între ambele ţări, atunci sunt ferm convins că această conferinţă va putea tranşa cu succes problemele de care se ocupă. Negocierile austro-române , la Viena Viena, 27 (Rador). — Şeful dolegaţiunei române care va trata în guvernul austriac regularea ches- Hunilor pendinte dintre ambe ţări, d-l ministru Nistor, însoţit de inspectorul general al căilor ferate române, d. Cristodorescu, au făcut o vizită ministrului de externe al Austriei, dr. Gruenberger. Astăzi se vor întruni experţii români cu cei autoriaci pentru începerea lucrărilor. exe Situaţia Băncii Naţionale la 15 Martie Totalul biletelor în circulaţie este aproape staţionar la 17.839.392.841 de Iei, cu un plus de 1 milion 390 de mii de lei, faţă de săptămâna precedentă. Portofoliul efectelor scontate a crescut cu 14 milioane 652 de mii de lei, urcându-se la 5.838.754.826 de Iei, împrumuturile pe lombard au scăzut cu 8 milioane. la pasiv, conturile curente și recipisele la vedere, în continuă scădere s-au redus de la 449 la 389 de milioane,143 de mii de lei. O schimbare vrednică de notat este mărirea stocului metalic, și anume a contului monete de aur în cassă, care a sporit cu 5 milioane 518 mini la 124.299.163 de lei. ------exp------ delaţiunile comerciale cu Japonia D. Genshiro Nishi, fotul ministru plenipotenţiar al Japoniei în România, intr’un Interview acordat reprezentanţilor presei japoneze, asupra foloaselor ce ar dedecurge pentru industria şi comerţul japonez din strângerea relaţiunilor comerciale cu România, a declarat că după cinci ani de la terminarea războiului, România abia începe să păşească pe calea refacerei industriale. Este convin® însă că perspectivele pentru comerţul cu Japonia se prezintă foarte favorabil, întrebuinţarea combustibilului lichid în industrie precum şi utilizarea lui la bastimentele comerciale şi de război se generalizează şi România, cu nesecatele ei zăcăminte de petrol prezintă un interes deosebit pentru întreprinderile interesate din Japonia. SERGAN Sâmbătă 29 Hârtie Crearea unui oraş pentru capitala României* de ing. N. TEODORESCU Am publicat sub acest titlu o mică broşură cu scopul de a învedera necesitatea strămutărei Capitalei, precum şi faptul că există o soluţiune realizabilă care să poată da României o capitală demnă de situaţiunea importantă şi măreaţă la care s’a ridicat. Mulţumind cu adâncă recunoştinţă ziarelor cari au avut bunăvoinţa de a se ocupa, într’un fel sau altul, de cuprinsul acestei broşuri, mă simt dator a complecta conţinutul ei cu câteva lămuriri asupra acelor părţi ce poate că nu sunt destul de eloquente din cauza modului sumar în care au fost redate. Mă voi ocupa, în primul rând, de capitolul care comportă mai multe calcule şi anume de acela relativ la evaluarea veniturilor şi a cheltuelilor. EVALUAREA VENITURILOR Am arătat în acea broşură că în noul oraş, după satisfacerea nevoilor Statului şi ale Comunei, ar rămâne disponibili pentru particulari şasesprezece milioane m. p. de teren car vânduţi pe un preţ mediu de 525 lei m. p. ar da un venit de opt miliarde şi patru sute de milioane lei. Pentru a se înţelege condiţiunile în care se va face vânzarea acestui teren, vom da următoarele explicaţiuni: întocmirea legei O comisiune compusă din importante personalităţi politice şi din technicianii Indicaţi va cerceta şi opina asupra terenului ce se prezintă în condiţiunile cele mai favorabile pentru construirea acestui nou Oraş în urma avizului acestei comisiuni se va întocmi legea, ale cărei dispoziţiuni generale au fost în parte enunţate în broşură, şi care va fi supusă apoi deliberărei şi votului Corpurilor Legiuitoare. RIDICAREA PLANURILOR După ridicarea planului detailat a terenului stabilit, se va face apel la cei mai reputaţi specialişti din Europa, cari împreună cu specialiştii noştri, să traseze pe acest plan tot ce s’ar putea imagina mai estetic şi mai comod pentru viaţa unui oraş de o asemenea importanţă. Acest plan în zeci de mii de exemplare s’ar afişa în toate comunele, târgurile şi oraşele noastre pentru ca publicul să ia cunoştinţă de modul de înjghebare a nouei capitale. Concomitent cu aceasta, s’ar începe construirea a parte din palatele ce aparţin Statului după proectele întocmite între timp. ÎNSCRIERILE Publicaţiunile speciale ce vor urma, vor indica epocile succesive la care se vor face înscrierile pentru fiecare din cele 16 categorii de loturi; vor arăta de asemenea că suprafaţa medie a unui lot este de circa 500 m. p.; că primul vărsământ este de 20% din valoarea totală a lotului şi că celelalte vărsăminte de câte 20% se vor face câte unul pe fiecare an până la achitare, fără nici o dobândă. Inainte de începerea înscrierilor, se va publica şi răspândi legea relativă la crearea noului oraş, însoţită de regulamentul său şi de regulamentul de construcţii, precum şi rezultatele obţinute până atunci în tratativele ce eventual s’ar angaja cu una sau mai multe din Societăţile engleze sau americane care în atâtea rânduri au făcut oferte pentru construcţii cu plata în anuităţi şi care de astă dată vor face, desigur, oferte mai atrăgătoare, dată fiind importanţa construcţiunilor ce vor avea de efectuat. EXECUTAREA LUCRĂRILOR Lucrările ce se vor executa de Stat din cele opt miliarde lei vor fi date prin licitaţiuni publice la cari ofertele constructorilor români vor fi preferate în limitele indicate de lege. Şi acum se naşte întrebarea: Ne mai putem oare îndoi de realizarea veniturilor înscrise în acea broşură, când constatăm că particularii vor putea obţine terenuri pe un preţ ce nu reprezintă nici a cincea parte din preţul ce trebue să plătească în actuala capitală, când acest preţ îl vor achita în cinci rate anuale fără nici o dobândă; când oraşul în care cumpără acest loc va fi dacă nu cel mai frumos, în tot cazul cel mai bine aranjat oraş din lume; când lumina şi căldura le va reveni pe preţuri relativ derisorii şi când, în fine, vor avea foarte probabil posibilitatea să-şi construiască clădirile necesare contra unei obligaţiuni întro valută forte ale erei anuităţi calculate tot în valută forte, le vor păti cu moneda noastră, însă in sume proporţionale cu situaţ nara valutei şi deci foarte aproximativ proporţionale cu ceea ce venitul acelui imobil ar represinta la epoca'patei 'acestor liunităţi? Grija noastră este a’ta: cum va putea Statul repar lisa mai equitabil ’’dlurile disponibile între prea multele înscrieri ce i se vor efectua. La această întrebare va răspunde desigur legea în chestura© și regulamentul de punerea ei în aplicare. Intr’un viitor articol voiu analisa evaluarea cheltuelilor. N. THEODORESCU. —~—exp Rechemarea ministrului Bredes D. P. Scassi, ministrul plenipotenţiar al Greciei la Bucureşti, va părăsi peste câteva zile Capitala, fiind rechemat în administraţia centrala a ministerului de externe. In locul d-sale afacerile legaţiei greceşti vor fi girate de d. M. Sakellaropoulo, consilier de legație. --------exo --- Refacerea financiari a Ungariei PROTOCOALELE LIGII NATIUNILOR. REDUCEREA CHELTUELILOR. IMPOZITELE SE VOR PERCEPE IN AUR. REORGANIZAREA BANCI NATIONALE Budapesta, 27 (Rador). — Eri a avut loc la Budapesta o întrunire a partidului guvernamental care s’a ocupat cu proiectele de lege relative la refacerea financiară a Ungariei. Acest proiect se compune din trei părţi. Conform acestui proiect procesele verbale redactate de comisiunea reparaţiunilor la Londra şi Paris vor avea putere de lege. Guvernul va fi autorizat să întrebuinţeze veniturile de la căile ferate pentru ameliorarea mijloacelor de transport şi pentru satisfacerea obligaţiunilor financiare ale Ungariei faţă de alte ţări. Proiectul prevede o reducere a cheltuielilor şi a numărului de funcţionari, sporirea veniturilor, între altele prin comercializarea întrepinderilor de stat şi tranşarea chesunei chiriilor. Toate taxele de stat se vor socoti în coroane aur. Impozitul funciar va fi sporit până la 25 la sută. Impozitul progresiv pe venit până la 40 la sută, iar cel asupra averei cu unul la sută din valoarea totală. Averile îmbogăţiţilor vor fi impuse cu o suprataxă extraordinară. Statutele Băncii Naţionale au fost publicate ext. Banca Naţionnală va fi o societate anonimă, complect independentă de guvern cu un capital social de 30 milioane aur. Cu toate că participarea streină nu este exclusă, totuşi se crede necesar a păstra caracterul naţional al acestei instituţiuni, angajând toţi factorii economici ai Ungariei. Emisiunea de bancnote va fi încredinţată băncei până la finele anului 1943. Centrala de devize va fi suprimată imediat ce Banca Naţională va începe activitatea sa. Scopul principal al acestei bănci este stabilizarea valutei ungare. Această bancă seamănă în multe privinţe cu Banca Naţională austriacă.