Argus, martie 1924 (Anul 15, nr. 3257-3283)

1924-03-29 / nr. 3281

Anul XV No. 32816 ABONAMENTE: IM TARĂ IN 8TREINATATE Un an 650 lei Un an 1200 Iei 350 „ 6 luni 700 „ 180 „ 3 luni «0 „ 2 lei In tară:4 lei In străinătate PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin BIROURILE: bucuresti, st. swms h TELEFON: 6.93 si 23­69 IND­USTRIEI si FIN­ANTEI Director: Grigore Gafencu PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivi a Societăței Generale de Publicitate Directori: Carol Schnider fi S. Berger Str. Eugenio ends (festi Kertgeorgevlen 9. Telefon ft/84 fi luni 1 luni Apărarea Basarabiei"­ ­Problema Basarabiei domină întreaga noastră politică, externă și internă, căci de ea depinde existența neamului nostru Conferința ruso-rom­ână de la Vie­­na, pune capăt celei mai fericite pe­­rioade a­ politicei externe româ­neşti, timpului binecuvântat în ca­­­re reuşisem să facem abstracţie de vecinii noştri dela Nord, trăind în tihnă şi mulţumire, ca şi Cum Ru­sia n'ar mai exista. Vom pricepe dela primul contact pe ca­re-l vom lua cu solii­­le la Mosco­va că imperialismul rus a supravie­ţuit printre minele imperiului ţa­rist, că năprasnica idee îşi adună puterile risipite, şi că faţă de ame­ninţarea expansiunei slave, ţara noastră, în ciuda excelentelor sale antante, mari şi miei, a rămas a­­proape în aer... Cânt se pune problema Ba­sarabiei Vom pricepe, graţie conflictului ce va avea foc la Viena Intre cele două teze iremediabil opuse că pro­blema Basarabiei domină întreaga noastră politică, externă şi internă şi că de ea depinde viitorul şi însăşi existenţa neamului nostru. Se cuvine deci, să cugetăm cu sin­ceritate şi curaj, asupra ei. Aceasta este cu atât mai necesar cu cât po­lem­ici de presă recente, au aşezat problema Basarabiei într-un cadru artificial şi într-o lumină înşelă­toare. După părerea unora, se cuvine să ignorăm Rusia, cum am ignorat-o până acum. După alţii, problema Basarabiei ar fi fost de mult rezolvată dacă am fi profitat de începuturile şubrede ale bolşevismului pentru a dobândi o renunţare din partea guvernu­lui sovietic. In ce ne priveşte am susţinut în­totdeauna că in materie de politică externă nimic nu trebuie ignorat şi că un vecin atât de puternic şi de periculos ca imperiul moscovit, chiar când se sbate In ghiarele anarhiei nu poate fi lăsat pur şi simplu în a­­fară de preocupările noastre­ Ne în­doim Insă că am fi putut «îndhide» chestia Basarabiei dacă am fi obţi­nut — lucru de altminteri puţin pro­babil — o renunţare la Basarabia, din partea unui regim odios, care nu reprezintă decât în mică parte poporul rus. C aici bolşevismul este doar un e­­pisod în istoria atât de frământată a Rusiei, iar, după unii, iar după al­ţii şi în orice caz o revoluţie cum­plită şi efemeră. Actele sale diplo­matice ca şi ele politice, menite să întărească un regim provizoriu sau să sprijine o situaţie de tranziţie nu poartă pecetea unei consfinţiri definitive. In schimb, problema Basarabiei, este legată de politica tradiţională a imperiului rus, care de la Petru cel Mare , urmăreşte cu o statorni­cie seculară, aceiaşi cale fatală. Ar­gumentele politicianilor ruşi, bolşe­vici, democraţi sau reacţionari, nu trebuie să ne înşele. Unii contestă drepturile noastre istorice. ARH susţin că majoritatea provinciei este rusească, alţii invoacă primej­dia unei graniţi vecine cu Odesa, alţii în fine, cer un plebiscit. Ra­ţionamente artificiale împotriva că­rora luptăm zadarnic, cu statistici şi manuale de istorie! Ce importă oare uriaşului imperiu cei câţiva kilometri pătraţi ai Basarabiei, sau caracterul etnic şi istoric al popula­ţiei sale?! Uriaşul imperiu are un vis de împlinit de care ascultă toţi cârmuitorii săi, din stânga roşie, până la extrema dreaptă şi care îl împinge de ani de zile spre Strâm­­tori, şi marea caldă, peste Basara­bia peste gurile Dunării şi peste noi. Atât timp cât Rusia se sbate în m­artie, ea nu va mintea schimba situaţia de fapt cu sau fără re­cunoaştere. In ziua însă când se va întări în ciuda tuturor recunoaşte­rilor, hotarul Nistrului va fi primej­duit. Aşa se pune problema Basara­biei. Necesitatea hotarului de pe Nistru Situaţia noastră este deosebit de gravă. Intre noi , Rusia se pune o fchestie de forţă, nu de drept. Singu­­­rul chip de a păstra Basarabia este de a rezista pe Nistru. Iar dacă pierdem Nistrul nu ne oprim la Prut ci pierdem întreaga ţară ro­mânească. Nici o iluzie nu ne este îngăduită în această privinţă. De *) «Revista Vremii» No. 4 anul V. când s'a prăbuşit puternicul bloc germano-austro-ungar, care ţinea în cumpănă puterea moscovită şi în­grădea expansiunea slavă în O­­riant, România are nevoie de nea­mul săli întreg pentru a putea re­zista împotriva presiunei străine a­­supra hotarului său răsăritean. Rămasă singură pentru a apăra gurile Dunărei, şi împreună de ele, libertatea întregii Europei Centra­le, ţara noastră va păstra puterile şi hotarele sale întregite şi va fi tare sau va cădea... Ceea ce la înce­putul războiului era pentru noi o năzuinţă sentimentală, un ideal na­ţional, a ajuns să fie acum când im­periile vecine s'au năruit, o chestiu­ne de viaţă sau de moarte. Existen­ţa noastră este legată de holandi Nistrului şi de salvarea Basarabiei în cadrul României Mari. Pe Nistru se încrucişează şi se ciocnesc destinele neamurilor veci­ne: provincia de peste Prut va în­semna venire, pentru noi o condiţie esenţială de trai liber, pentru Puşi, primud pas spre Constantinopol. Se cuvine deci, să ne folosim de timpul cât va mai dăinui revoluţia în ţara bolşevistă, pentru a pregăti din vreme, cu pricepere şi însufleţi­re, rezistenţa. Potolirea patinelor interne, o administraţie dreaptă şi cinstită in Basarabia, câştigarea sufletului basarabean prin răspân­direa cu­lturii româneşti şi prin în­mulţirea căilor de comunicaţie cu vechiul regat vor întări rezistenţa internă. Iar legăturile ce vom şti să le stabilim cu , statele mari ti mici care au acelaş interes ca şi noi la stăvilirea expansiunei ruse, ne vor îngădui să aşteptăm d­e­ încredere viitorul. Rezistenţa internă Programul rezistenţei Interne se loveşte de moravurile administrati­­ve atât de regretabile, pe care ne-am grăbit să le introducem în Basara­bia, şi de politica de economii a gu­vernului actual. Aceste obstacole de ordin moral şi material trebue­se înlăturate. Romanii îşi trimeteau magistraţii cei mai destoinici pe hotarul ger­man. Unde timp de trei secole, se ştia ca soarta imperiului. Să urmăm pilda înţeleaptă, dându-ne seama că Basarabia nu poate fi salvată fără ajutorul funcţionarilor noştri cei mai aleşi. In ce priveşte politica economică, trebue să pricepem că România nu este un câmp de experienţe, ci ţara cea mai expusă din Europa, care trebue ca orice preţ, cu orice sacri­ficiu, să fie­ pusă în măsură de a se apăra. Fără o armată bine echi­pată, fără căi ferate şi şo­sele, România Mare nu se poate ţine pe picioare Cu orice preţ şi cu orice sacrifi­ciu ne trebuesc bani şi fiindcă nu-i avem în ţară, se cuvine să-l cerem în străinătate. Capitalul străin tre­buie să pătrundă pretutindeni, şi mai al­es la hotare, unde ne va folosi în timp de pace şi ne va sprijini în timp de război. Raportul Comisiei de anchetă a Camerei franceze, care a opinat pentru ratificarea unirei cu Basa­rabia, se plânge­a că în această pro­vincie atât de bogată nu există nici o singură firmă franceză, deşi afa­cerile merg bine şi deşi la un capi­tal de 20 de miliarde Iei, necesar pentru refacerea Basarabiei, nu s-au făcut investiţii decât în valoare de 250 milioane». Să ne grăbim să atragem capita­luri franceze şi engleze în Basarabia, la gurile Dunării şi la porturile noastre dunărene. Banii aliaţi, mai folositori decât toate recunoaşterile din lume, măresc producţia şi pu­terile ţării şi se strâng în zile grele, ca cei mai credincioşi dintre soldaţi la hotarele ameninţate. Rezistenţa externă Programul rezistenţei externe, cu­prinde complect­ar­ea sistemului nos­tru de alianţe şi de tratate de ga­ranţie prin convenţii, care ar putea întări un mod special, hotând de pe Nistru. Până în ziu­a de azi nu ne putem bizui decât pe alianţa cu Polonia. Această alianţă ne va fi şi mai uti­lă dacă vom putea atrage în mod precis asupra frontierei Nistrului, garanţia prin care Franţa a întărit hotarele poloneze. Rămâne apoi să atragem şi să concentrăm asupra Nistrului, in­teresul politicei britanice, care este doritoare să stăvilească pretutin­deni expansiunea rusească şi care la Strâmtori ca şi la Gurile Dună­rei, are interese identice ca ale noastre. Grigore Gafencu Un nou sistem de taxare a convorbirilor telefonice la Budapesta Administraţia poştelor din Budapesta a introdus un nou sistem de taxare pen­tru convorbirile telefonice. Abonaţii vor plăti 1000 coroane ori de câte ori vor intra în comunicaţie cu un alt număr telefonic, fie că acest număr este cel cerut, fie că au căpătat comunicaţia gre­şită; de îndată ce centrala va fi răs­puns cererii abonatului, un aparat spe­cial va înregistra comunicaţia în con­tul abonatului Direcţia telefoanelor nu ţine cont de greşelile funcţionarelor sale, la darea comunicaţiei dorite, nici de puţina gra­bă a telefonistelor de a răspunde ce­rerilor abonaţilor: dacă abonatul a aş­teptat două minute la telefon şi nu a primit conmunicaţia cerută, poşta i) so­coteşte totuşi o convorbire. Pentru gre­şelile a căror victimă va fi fost, abo­natul are drept la sfârşitul anului la un rabat de 10 la sută din suma totală înregistrată pentru convorbirile telefo­nice din timpul anului. Noul regim, care se aplică la Buda­pesta de câteva zile, a avut deocam­dată darul de a reduce simţitor numă­rul abonaţilor la telefon şi a provocat numeroase protestări din lumea aface­rilor Băncile îşi văd aglomerate ghişee­le de clienţi, cari au renunţat la tele­fon din cauza noului regim. De aseme­nea noul sistem produce prejudicii im­portante ziarelor. S-a calculat că pentru 200 comuni­caţii pe zi, o asemenea instituţie va trebui să plătească nu mai puțin de 75 milioane coroane pe an. --------exp-------­ Plebiscitul în Grecia Athena 27 (Rador). — Votul de or­ al Adunarei Naţionale privitor la detronarea dinastiei greceşti, su­primă drepturile de indigenat pen­tru toţi membrii dinastiei. Plebiscitul a fost fixat pentru l1 nAprilie. Adunarea Naţională, şi-a suspendat lucrările pentru 40 de zile şi a adresat un mesaj poporu­lui prin care anunţă şi motivează detronarea dinastiei, introducerea regimului republican şi condiţiuni­le plebiscitului. Turcia intră în Liga Naţiunilor Constantinopol, 27 (RadoT). —Is­met Paşa a declarat că Turcia va intra în Liga Naţiunilor conform angajamentelor ce le-au luat la Lausanne, imediat după ce trata­tul va fi ratificat de către toate pu­terile semnatare ­oxo- Progresele finan­ciare ale Austriei Rezultatul financiar al lunilor Noem­brie Si Decembrie 1923 în Austria a în­trecut toate așteptările. Bugetul pe a­­ceste luni se soldează cu un excedent de peste 81 miliarde coroane și anume 44,8 miliarde pe Noembrie Si 36,4 mi­liarde pe Decembrie. După planul de asanare al Ligei Naţiunilor, echilibrul bugetar al Austriei urma să fie resta­bilit deabia la sfârşitul anului 1924. Succesul acesta a putut fi obţinut mai ales prin sporirea veniturilor sta­tului cu 25 la sută, pe când cheltuelile au scăzut cu 3­4 la sută. In special au sporit veniturile vămilor și monopolu­lui tutunului precum și acelea ale im­pozitelor. Sporirilor acestora precum și reformelor înfăptuite se datorește fap­tul că, pe când în primele 6 luni ale anului 1923 deficitul bugetar a fost de 1,4 bilioane coroane, în ultimele 6 luni el nu a fost decât de 0,2 bilioane, adi­că abia a şaptea parte din deficitul pri­melor şase luni. Dacă ţinem seamă că Liga Naţiunilor a pus la dispoziţia Aus­triei credite de 532 milioane coroane aur, vedem că în primul an de asa­nare, care e şi cel mai greu, Austria nu s-a folosit decât de a cincea parte din aceste credite, pentru acoperirea defi­citului bugetar. —_ex5-------­ «PT. ■ 19 ENTE­NA Din cele două declaraţii şt­im discurs asupra proiectului privitor, la comercializarea şi controlul în­treprinderilor, economice ale Statu­lui, reiese lămurit, atitudinea opozi­ţiei cu privire la această importan­tă­­reformă. Declaraţia partidului naţional s'a produs cea dinţâiă şi a fost catego­rică: «Este de neînchipuit­­că în­­tr’un stat constituţional, averea sta­tului să fie trecută, printrun singur articol de lege, fir, discreţia nelimi­tată a puterei executive....» Aproape la fel­­cel rostit şi cele­lalte partide, ceea ce însemnează că unanimitatea opoziţiei se ridică nu în contra principiului legei, ci îm­potriva metodei alese pentru pune­rea lui in aplicare. S’ar părea clar, teoreticeşte, că prăpastia nul ar fi mare între cele două puncte de vedere — al guver­nului şi al opoziţiei, — întrucât toţi fiind de acord asupra principiului, chestia metodei ar fi lucru secun­dar, pentru care s-ar putea găsi, în cele din urmă, un teren de înţele­gere. Insă, spre deosebire de ştiinţă şi de filosofie, unde principiile predo­mină, în domeniul vieţei politice şi al economiei practice, unde predo­mină acţiunea, principiile nU prea au mare însemnătate. In materie de comerţ, de între­prinderi, acţiunea individuală, me­todele întrebuinţate şi rezultatele lor practice viU ,e­ază aproape ex­clusiv. In alte ţări constituţionale, să zi­cem în Anglia, bunăoară, o aseme­nea diverginţă ar determina o con­sultare a corpului electoral, adică a­­legeri noul. In orice caz, după o in­dicaţie electorală ca acea din Ro­­manaţi, guvernul ar evita să reali­zeze o reformă importantă, atât de controversată. Dar nici d. BrătianU­ul este d. Baldwin, nici judecătorii la noi nu poartă perucă, nici d. dr. IM­pu nu îmbracă pantaloni scurţi ca d. Mac­donald, când se duce în audienţă la Palat. Fiindcă, vai, nici România nu­ este îtvca... Angliai... T. P EXTERNA întrebat la Cameră, de ce pune necontenit «chestia de încredere» d. Poincaré a răspuns acum câte­va zile că tine să cunoască în­tot­deauna pulsul majorităţii sale. Această curiozitate i-a fost fa­tală. Pe neaşteptate şi pe timp senin, după ce scăpase teafăr din crize violente şi periculoase, pul­sul a încetat de a bate. O «embo­lie» parlamentară a curmat viaţa guvernului Poincaré. E probabil că d. Millerand va încerca să îngrădească efectele crizei ministeriale, sfătuind pe d. Poincaré ca să-şi alcătuiască un nou minister. O schimbare de ca­binet îi poate conveni preşedin­telui republicei din numeroase mo­tive, de ordin intern şi extern. Mai întâi sarcina de a alege un nou prim ministru în ajunul ale­gerilor, şi de a se pronunţa astfel, înaintea corpului electoral, între Blocul Stângei şi Blocul Naţional este o sarcină extrem de delicată pentru un preşedinte constituţio­nal.... D. Poincaré care a câştigat cu atâta strălucire «războiul fran­conii, în faţa parlamentului ca şi în fa­ţa străinătăţii era omul indi­cat pentru a prezida alegerile. Politica externă reclamă de ase­­menea, în ziua de faţă, o oare­care continuitate. Lucrarea comisiei de experţi, în­trunită la Paris se apropie de un sfârşit, aşteptat cu încordare de presa engleză, franceză şi germa­nă. Concluziile ce vor fi depuse vor pune în chestie întreaga pro­blemă a reparaţiunilor şi politica franceză din ultimii doi ani. D. Poincaré este cel mai nimerit ca să facă obiecţiunile sau concesiu­nile cuvenite. De acea e probabil că d. Poin­caré va forma, cu câterva elemente noi, la finanțe, la marină și la a­­gricultură, guvernul de mâine. Afară dacă d. Poincaré, pentru motive de tactică, va refuza să întocmească un guvern, care de ori­cine va fi prezidat, va rămâne provizor până după alegerile ge­nerale, G. G. Conferinţa româno-rusă din Viena Tratativele încep astăzi Viena 27 (Rador). — Ofi­cial se anunţă că şedinţa de astăzi a conferinţei ro­mâno-ruse va avea un ca­racter pur formal. Tratati­vele vor începe Vineri. DECLARAŢIILE D-LUI KRE­­STINSKI Viena 27 (Rador). — Ziarele pu­blică declaraţiile pe care d. Kres­­tinski le-a făcut ziariştilor privi­tor la începerea tratativelor cu Ro­mânia. D-l Krestinski a declarat că-i este imposibil înainte de des­chiderea conferinţei de­ a spune ce­va despre atitudinea delegaţiunei româneşti. El crede însă că e clar cum că uniunea sovietelor va ma­nifesta faţă de România, sin­gurul vecin cu care Rusia n’a lichidat în­că o serie de chestiuni în litigiu, a­­celeaşi intenţiuni pacifice pe care guvernul sovietic Ie-a manifestat cu piliciul tranşării celorlalte pro­bleme internaţionale. Noi am ve­nit la Viena însufleţiţi de dorinţa de­ a tranşa împreună cu delegaţia română toate chestiunile care ne despart. Dacă guvernul român im­părtăşeşte aceleaşi principii de dreptate şi de pace, care singure sunt în stare să asigure interesele vitale şi relaţii de bună vecinătate între ambele ţări, atunci sunt ferm convins că această conferinţă va putea tranşa cu succes problemele de care se ocupă. Negocierile austro-române , la Viena Viena, 27 (Rador). — Şeful dole­­gaţiunei române care va trata în­ gu­vernul austriac regularea ches- Hunilor pendinte dintre amb­e ţări, d-l ministru­ Nistor, însoţit de inspectorul general al căilor ferate române, d. Cristodorescu, au făcut o vizită ministrului de externe al Austriei, dr. Gruenberger. Astăzi se vor întruni experţii ro­mâni cu­ cei autoriaci pentru începe­rea lucrărilor. exe Situaţia Băncii Naţionale la 15 Martie Totalul biletelor în circulaţie este aproape staţionar la 17.839.392.841 de Iei, cu un plus de 1 milion 390 de mii de lei, faţă de săp­tămâna precedentă. Portofoliul efectelor scontate a crescut cu 14 milioane 652 de mii de lei, urcându-se la 5.838.754.826 de Iei, împrumuturile pe lombard au scăzut cu 8 milioane. la pasiv, conturile curente și recipisele la vedere, în continuă scădere s-au re­dus de la 449 la 389 de milioane,143 de mii de lei. O schimbare vrednică de notat este mărirea stocului metalic, și a­­nume a contului monete de aur în cassă, care a sporit cu 5 milioane 518 mini la 124.299.163 de lei. ------exp------­ delaţiunile comerciale cu Japonia D. Genshiro Nishi, f­otul minis­tru plenipotenţiar al Japoniei în România, intr’un Interview acor­dat reprezentanţilor presei japo­neze, asupra foloaselor ce ar de­­decurge pentru industria şi co­merţul japonez din strângerea re­­laţiunilor comerciale cu Româ­nia, a declarat că după cinci ani de la terminarea războiului, Ro­mânia abia începe să păşească pe calea refacerei industriale. Este convin® însă că perspectivele pen­tru comerţul cu Japonia se prezin­tă foarte favorabil, întrebuinţarea combustibilului lichid în industrie precum şi utili­zarea lui la bastimentele comer­ciale şi de război se generalizează şi România, cu nesecatele ei zăcă­minte de petrol prezintă un inte­res deosebit pentru întreprinderi­le interesate din Japonia. SERGAN Sâmbătă 29 Hârtie Crearea unui oraş pentru capitala României* de ing. N. TEODORESCU Am publicat sub acest titlu o mică broşură cu scopul de a înve­dera necesitatea strămutărei Ca­pitalei, precum şi faptul că exis­tă o soluţiune realizabilă care să poată da României o capitală dem­nă de situaţiunea importantă şi măreaţă la care s’a ridicat. Mulţumind cu adâncă recunoş­tinţă ziarelor cari au avut bună­voinţa de a se ocupa, într’un fel sau altul, de cuprinsul acestei bro­şuri, mă simt dator a complecta conţinutul ei cu câteva lămuriri asupra acelor părţi ce poate că nu sunt destul de eloquente din cauza modului sumar în care au fost re­date. Mă voi ocupa, în primul rând, de capitolul care comportă mai multe calcule şi anume de acela relativ la evaluarea veniturilor şi a cheltuelilor. EVALUAREA VENITURILOR Am arătat în acea broşură că în noul oraş, după satisfacerea nevoilor Statului şi ale Comunei, ar rămâne disponibili pentru par­ticulari şasesprezece milioane m. p. de teren car­ vânduţi pe u­n preţ mediu de 525 lei m. p. ar da un venit de opt miliarde şi patru sute de milioane lei. Pentru a se înţelege condiţiu­­nile în care se va face vânzarea acestui teren, vom da următoa­rele explicaţiuni: întocmirea legei O comisiune compusă din impor­tante personalităţi politice şi din technician­ii Indicaţi va cerceta şi opina asupra terenului ce se pre­zintă în condiţiunile cele mai fa­vorabile pentru construirea aces­tui nou Oraş în urma avizului a­­cestei comisiuni se va întocmi le­gea, ale cărei dispoziţiuni genera­le au fost în parte enunţate în bro­şură, şi care va fi supusă apoi de­­liberărei şi votului Corpurilor Le­giuitoare. RIDICAREA PLANURILOR După ridicarea planului detailat a terenului stabilit, se va face apel la cei mai reputaţi specialişti din Europa, cari împreună cu specia­liştii noştri, să traseze pe acest plan tot ce s’ar putea imagina mai estetic şi mai comod pentru viaţa unui oraş de o asemenea impor­tanţă. Acest plan în zeci de mii de e­­xemplare s’ar afişa în toate comu­nele, târgurile şi oraşele noastre pentru ca publicul să ia cunoştin­ţă de modul de înjghebare a nouei capitale. Concomitent cu aceasta, s’ar în­cepe construirea a parte din pala­tele ce aparţin Statului după pro­­ectele întocmite între timp. ÎNSCRIERILE Publicaţiunile speciale ce vor urma, vor indica epocile succesive la care se vor face înscrierile pen­tru fiecare din cele 16 categorii de loturi; vor arăta de asemenea că supr­afaţa medie a unui lot este de circa 500 m. p.; că primul vărsă­­mânt este de 20% din valoarea to­tală a lotului şi că celelalte vărsă­minte de câte 20% se vor face câte unul pe fiecare an până la achita­re, fără nici o dobândă. Inainte de începerea înscrieri­lor, se va publica şi răspândi legea relativă la crearea noului oraş, în­soţită de regulamentul său şi de regulamentul de construcţii, pre­cum şi rezultatele obţinute până atunci în tratativele ce eventual s’ar angaja cu una sau mai multe din Societăţile engleze sau ameri­cane care în atâtea rânduri au fă­cut oferte pentru construcţii cu plata în anuităţi şi care de astă dată vor face, desigur, oferte mai atrăgătoare, dată fiind importan­ţa construcţiunilor ce vor avea de efectuat. EXECUTAREA LUCRĂRILOR Lucrările ce se vor executa de Stat din cele opt miliarde lei vor fi date prin licitaţiuni publice la cari ofertele constructorilor ro­mâni vor fi preferate în limitele indicate de lege. Şi acum se naşte întrebarea: Ne mai putem oare îndoi de reali­­zarea veniturilor înscrise în acea broşură, când constatăm că parti­cularii vor putea obţine terenuri pe un preţ ce nu reprezintă nici a cincea parte din preţul ce trebue să plătească în actuala capitală, când acest preţ îl vor achita în cinci rate anuale fără nici o do­bândă; când oraşul în care cum­pără acest loc va fi dacă nu cel mai frumos, în tot cazul cel mai bine aranjat oraş din lume; când lumina şi căldura le va reveni pe­­ preţuri relativ derisorii şi când, în fine, vor avea foarte probabil posibilitatea să-şi construiască clă­dirile necesare contra unei obliga­ţiuni întro valută forte ale e­rei anuităţi calculate tot în valută forte, le vor p­ăti cu moneda noas­tră, însă in sume proporţionale cu situaţ­ nara valute­i şi deci foarte aproximativ proporţionale cu ceea ce venitul acelui imobil ar repre­­sinta la epoca'p­atei 'acestor liuni­­tăţi? Grija noastră este a­’ta: cum va putea Statul repar lisa mai equita­bil ’’dlurile disponibile între prea multele înscrieri ce i se vor efec­tua. La această întrebare va răs­punde desigur legea în chestura© și regulamentul de punerea ei în aplicare. Intr’un viitor articol voiu ana­­lisa evaluarea cheltuelilor. N. THEODORESCU. —~—exp Rechemarea ministrului Bred­es D. P. Scassi, ministrul plenipo­tenţiar al Greciei la Bucureşti, va părăsi peste câteva zile Capitala, fiind rechemat în administraţia centrala a ministerului de ex­terne. In locul d-sale afacerile legaţiei greceşti vor fi girate de d. M. Sa­­kellaropoulo, consilier de legație. --------exo ---­ Refacerea financiari a Ungariei PROTOCOALELE LIGII NATIU­NILOR. REDUCEREA CHELTU­ELILOR. IMPOZITELE SE VOR PERCEPE IN AUR. REORGANI­ZAREA BANCI NATIONALE Budapesta, 27 (Rador). — Eri a avut loc la Budapesta o întru­nire a partidului guvernamental care s’a ocupat cu proiectele de lege relative la refacerea finan­ciară a Ungariei. Acest proiect se compune din trei părţi. Conform acestui proiect procesele verbale redactate de comisiunea repara­ţiunilor la Londra şi Paris vor avea putere de lege. Guvernul va fi autorizat să întrebuinţeze ve­niturile de la căile ferate pentru ameliorarea mijloacelor de trans­port şi pentru satisfacerea obliga­ţiunilor financiare ale Ungariei faţă de alte ţări. Proiectul pre­vede o reducere a cheltuielilor şi a numărului de funcţionari, spori­rea veniturilor, între altele prin comercializar­ea întrepinderilor de stat şi tranşarea ches­unei chirii­­lor. Toate taxele de stat se vor so­coti în coroane aur. Impozitul funciar va fi sporit până la 25 la sută. Impozitul progresiv pe ve­nit până la 40 la sută, iar cel asu­pra averei cu unul la sută din va­loarea totală. Averile îmbogăţiţi­lor vor fi impuse cu o suprataxă extraordinară. Statutele Băncii Naţionale au fost publicate ext. Banca Naţion­­nală va fi o societate anonimă, complect independentă de guvern cu un capital social de 30 milioa­ne aur. Cu toate că participarea streină nu este exclusă, totuşi se crede necesar a păstra caracterul naţional al acestei instituţiuni, an­gajând toţi factorii economici ai Ungariei. Emisiunea de bancnote va fi încredinţată bă­ncei până la finele anului 1943. Centrala de devize va fi suprimată imediat ce Banca Naţională va începe activi­tatea sa. Scopul principal al aces­tei bănci este stabilizarea valutei ungare. Această bancă seamănă în multe privinţe cu Banca Naţio­nală austriacă.

Next