Argus, aprilie 1924 (Anul 15, nr. 3284-3306)

1924-04-02 / nr. 3284. szám

4 p Anul XV No. 32846 PAGINI­ ABONAMENTE: In TARA Un an 650 lei 6 luni 850 , I luni 180 . IN STRE1NÄTATB Un an 1200 lei 6 lnnl 700 „ 3 hint «00 2 lei In țară. 4 lei în străinătate BIROURILE: BUCURESTI, Str. Sărindar 14 T E L E­FO­N! ORGAN ZILNIC al COMERTULUI A Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin I INDUSTRIO si FIN ANTEI Director: Grigore Gafencu Miercuri 2 Aprilie 1924 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivi a Societă(ei Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder și S. Berger Sir. Bojenio Canda dot» brageorcertob 9. TeMoa fl/84 vs&r —rytaaaaBi 23169 Criza economică ex»­Am protestat cu energie împo­­triva ultimelor excese ale mişcăr­i­i studenţeşti. Suntem fericiţi că Întreaga presă — oficioasă, de o­­poziţie şi independentă — a luat aceiaşi atitudine hotărâtă. In zi­lele acestea când ţara luptă pen­tru a-şi întregi puterile şi a-şi în­tări hotarul de pe Nistru, orice mişcare anarhică trebue oprită şi înfierată. Nu e dinjuins însă să îngrădim răul cu sfaturi bune şi cordoane da jandarmi. Răul trebue stârpit din rădăcini. Pentru aceasta se cuvine să ne ■ferim deziluzii deşerte. In ciuda unui optimism înşelător ce se sprijină pe statistici şi pe decla­raţii, ţara noastră se abate, de la război încoace în trio cumplită ori­să economică. Viaţa devine de fie pe zi, mai grea, şi rând pe rând, toate clasele sociale, cad victimă împrejurărilor feroce ale vremii de azi. Dacă ne silim, fără patimă şi fără părtinire, să pătrundem can­fcete ascunse ale tulburărilor noas­tre sociale, — mişcarea studenţi­lor, mişcarea funcţionarilor, aşa zisul «fascism» — ne dăm seama că printre răzvrătiţii vieţii noas­tre publice se află nenumăraţi oameni cumsecade, pe care o situa­ţie economică disperată îi împin­ge spre manifestări­­ zgomotoase,­­studenţii noştri, doritori de a ur­ma cursurile Universităţii, trebue să-şi cucerească prin jertfe neîn­chipuite pâinea lor de toate zile­le. Funcţionarii nu pot trăi cu le­furile lor de mizerie şi magistraţii sunt împinşi spre corupţie­ Mili­tarii suferă de aceleaşi neajun­suri; cei răi îşi dau seama de lip­surile lor personale şi se despăgu­besc exploatând averea Statului, cei buni îşi dau seama de lipsuri­le armatei şi se revoltă. Toţi — aproape oţi, — sunt nemulţumiţi. Cei mai mulţi conspiră. Jalnicele efecte ale crizei econo­mice se întind mai departe, atin­­gând rând pe rând proprietarii, comercianţii şi industriaşii. Dar uriaşa problemă nu poate fi dezlegată cu bâta în mână. Da­că dorim să găsim o poartă de scăpare pentru viaţa noastră de stat, atât de greu ameninţată, tre­buie înainte de toate să ţinem în frâu suferinţele şi revoltele so­ciale. Numai în linişte şi reculeg respectând aşezămintele şi ţarei, vom putea îndrepta de cari suferim. Sărăcia voastră periculoasă nu este de na­tură organică: schimbarea politi­cei economice, desvoltarea solida­rităţii cetăţeneşti, trezirea energii­lor creatoare şi mai ales reorgani­zarea puterilor de producţie şi in­tensificarea muncii ne-ar putea salvă înt’un timp relativ scurt. Sbuciumările imbecile ne sunt însă fatale. Să privim deci lucrurile aşa cun sunt. Criza care clocoteşte în adâncimi caută anumite derivati­ve pentru a izbucni. Mişcarea stu­denţească e un astfel de derivativ. Suferinţele neînfrânate ale oa­menilor de treabă exaltă entuzias­­mele copiilor şi înarmează bra­ţul nebunilor. Datoria noastră este însă să re­aducem necontenit toate minţile spre problema centrală: criza eco­nomică în care ne abatem, şi în faţa căreia toţi răzvrătiţii, studen­ţi, funcţionari, magistraţi şi mi­litarii simt nevoiţi ca să se opreas­că pentru a cugeta. GRIGORE GAFENCU Situaţia poliţiei -pro- INTERNA "întrunirea publică, ţinută de par­tidul naţional în sala Dacia, consti­­t­ie, desigur, un eveniment politic, atât prin numărul mare cl cetăţe­nilor participanţi, cât şi prin de­­claraţiile, osebit de importante, ale tocătorilor, între cari, acele ale d-lui Adiu Maniu, se cuvine mai­­des a fi relevate. Şeful partidului naţional vrea sta­tornicirea justiţiei sociale prin în­tronarea legalităţei în viaţa noas­tră de stat. El crede că partidul tău «e cel mai puternic din opozi­ţie», — dovadă ultimele alegeri par­ţiale, — dar, primeşte, totuşi, cu sinceritate ţi voe bună apelul la ti­nire, făcut de d. larga, la care apel va da, cât de curând, răspunsul şi nu ne-am bucura, din inimă, dacă d. lorga l-ar­ primi cu­ înţelegerea cu Care am primit ţi noi cuvântul d-sale». Că partidul naţional ieste cd mai puternic din opoziţie, se poate. Că a avu­t frumoase succese electo­rale, aceasta este evident. Dar a­tăta nil ajunge. Ca să cârmuiască cu folos o ţară, — Cî noi asta dorim partidului naţional — un partid po­litic nu trebue să fie numai *cel mai puternic din opoziţie, ci put­er­nic, fără altă comparaţie şi fără alt calificativ. Şi Un partid este puter­nic prin strălucirea ţi autoritatea statului tău major, prin solida lui organizare, prin metodele ţi prin­cipiile lui conducătoare, prin pres­tigiul său asupra maselor,­­cari tre­bue să vadă în el, ca nestrămutată convingere, pe reprezentantul inte­reselor şi aspiraţiilor lor. Populari­tatea trecătoare şi adesea înşelătoa­re este pentru adevăratul bărbat de stat un admirabil instrument, dar nu,­ niciodată în scop. Partidul care va fi chemat să gu­verneze mâine România, fie că va fi cel naţional, ori unul nou plămă­dit în înţelegere Ctt d. Ior­ga, va trebui să îndeplinească aceste con­diţii dacă năzueşte la o rodnică cârmuire pentru ţară. T. P. Heire Mu (index noien) ile mm iraiorii -- Indexul ziarului „Argus“ pe luna Martie 1924 - Parlamentul francez a votat zile­le acestea o lege în care s o zice: «Oricine lucrând Individual satt in coaliţie, va fi exercitat ast­pra târgidui o acţiune tn scopul de a-fi procura fin câştig ce n'ar, fetid­­a din focul firesc al Cererei ţi al ofer­tei; acei cari direct tail prin per­soane interpuse, vor, fi operat satt incercat să opereze, menţinut sad încercat să menţină, Wear­ea sau scăderea artificială a preţului ali­mentelor, mărfurilor satt a efecte­­lor pu­blice ţi particulare, vor fi pe­depsiţi cu­ închisoare de nottă liuni până la doi ani şi CU 0 amendă de tOOO până la 100.000 franci. Se va pu­tea pronunţa ţi interdicţie impotri­va vinovaţilor pe timp de doi până a cinci ani». Iată, precum se vede, o agravare a legei asupra speculei ilicite. In­­trio epocă când variaţiunile schim­bului prezintă un fundament atât de fragil pentru tranzacţiunile în­tre diferitele ţări, severitatea legiu­itorului francez faţă de comercian­tul care importă mărfuri din stră­inătate şi e expus să piardă la dân­sa 50 la sută din pricina variaţiu­­nilor valutare ce se ivesc în câteva zile, va părea excesivă. Chiar şi pre­sa franceză a fost de această păre­re. Insă cu totul altfel se prezintă excesele speculei asupra produselor indigene, în prima linie asupra ali­mentelor ce sunt la ordinea zilei paste tot locul și au luat la noi, în România, un aspect cu totul respin­gător. De ce a’a urcat de pildă carnea de vacă la 86 lei Kilogramul în loc de 26 și 28 cât costa acum o lună? S’a rărit oare stoicul nostru de vie? N'am văzut vreo autoritate să inter­vină împotriva scumpirei unui ali­ment popular care tinde să devină accesibil numai claselor avute. La zarzavat situaţia e încă mai ciu­dată. O iarbă simplă, păpădia popu­lară, a ajuns 40 lei kilogramul — vânzarea cu grămada s’a desfiinţat — şi pentru lintea de calitatea cea mai proastă şi microcospică ce exis­tă, se cere 50 lei kilogramul. Pre­tenţiile vânzătorilor devin din zi în zi mai neruşinate şi lăcomia lor nu mai cunoaşte vre­un frâu. Suntem acum pe cale să întrecem la nume­roase articole paritatea mondială. Dolarul la 190 lei, însemnează o de­preciere a leului de 88 ori, şi in­dexul nostru pe Martie 1924, înre­gistrează o scumpire de 87.73. Para­lelismul este perfect în aşa fel că un nou spor eventual al indexului, leul rămânând pe loc, ne-ar deschi­de perspectiva unei exploataţiuni atât de feroce a consumului încât ne-ar apropia de tulburări sociale. Mălaiul la 10 lei, laptele intre 10 şi 12 lei, scumperea în ultimele săptă­mâni a apucat-o pe căi anormale şi îngrijitoare pentru pacea internă. Ce face autoritatea! Tabloul de mai jos oglindeşte în mod insuficient scumpirea interve­nită în cursul lunei Martie. Am a­­doptat de pildă pentru carne pre­ţul fie 80 lei kilogramul, calitatea cea mai proastă, mai mult oase de­cât carne­a şi pe care muncitorul n’o consumă ci numai săracii ruşinoşi. Comprimând deci preţurile în ulti­ma lor expresie şi a­doptând ca cri­teriu calităţile cele­ mai ordinare, pe toată linia, indexul pe Martie a­­rată o scumpire de numai 2 la sută faţă de nivelul din Februarie. Vor­ba este că valul de scumpete conti­nuă şi nu se poate întrevede încă o oprire. S’a scumpit din alimente fasolea şi peştele, urcara de preţ la stambă şi la pahare. Iată tabloul: Indexul arată: La alimente o scumpire­­de 85.60 ori ca în August 1916. La îmbrăcăminte o scumpire de 44.42 ori ca în August 1916; şi la Diverse­­ scumpire de 8­1.7 ori ca în August 1916. Iar media generală de scumpere pentru toate mărfurile este de 37.73 ori faţă de August 1916. Indexul în streină­tate In Anglia Preţ de bază, 100 în Iulie 1914 Decembrie 1922 166 Iunie 1923 167 Decembrie 1928 Ianuare 1924 Februarie 1924 Tendinţa spre urcare este pro­nunţatâ. Franţa Preţ de bază: 100 în iulie 1914. De câtva timp, serviciul oficial de statistică a indexului în Franţa e în constantă întârziere. Ultimele indicaţiuni găsite în «Temps» sunt incomplecte. Ne spune că sporul la preţurile en gros au fost: 255 la sută în Decembrie 1922 852 la sută în Noembrie 1928 868 la sută în Decembrie 1928 405 la sută în Ianuarie 1924 iar pentru preţurile en detail, in­­dicele pe Decembrie 1923 a fost 468 şi indicele pe Ianuarie 505. Ceha-Slovacia Preţ de bază: 100 în Iulie 1014 ALIMENTE Decembrie 1928 928 Ianuarie 1924 984 ÎMBRĂCĂMINTE Decembrie 1928 995 Ianuare 1924 1040 Germania In miliarde ori preţul dn 1914 în mărei Transformate în aur, preţurile sunt in mijlociu cu 50 la sută mai urcate ca cele antebelice. Viator ele Viator 178 181 182 Noembrie 1928 1650 Ianuarie 1924 1484 Februarie 1924 1446 Ultimele evenimente readuc la or­dinea zilei situaţia din peninsula balcanică. Prea multe patimi clo­cotesc în acest cazan, din care, nu odată, au izbucnit războaie sânge­roase. Europa nu poate uita că ul­tima conflagraţie mondială a por­nit de la Serajevo. Intre Iugoslavia si Bulgaria, ten­siunea continuă, fără de destinde­re. Afirmaţiile platonice de reali­tate, nu reuşesc să convingă Bel­gradul, după cum nici răzleţele a­­restări operate de guvernul Tzan­­coff, n’au izbutit să înlăture pri­mejdia comitagiilor. Teodor Ale­­xanndroff, şeful acestora, stăpâneş­te, neapărat adevărate corpuri de armată neregulată — oare cu ce fonduri organizate şi întreţinute? — ale căror bivuacuri se înşiră de-a lungul frontierei iugoslave, aş­teptând doar momentul oportun al invaziei. Primejdia aceasta, sem­nalată din vreme de guvernul ji­­­goslav, se menţine şi se apropie de desnndamânt. Este deci legitimă alarma condu­cătorilor de la Belgrad, şi este satis­făcătoare ştirea încheerii unu­i a­­cord militar între Iugoslavia si Grecia, pentru o acţiune comună, EXTERNA in cazul atacurilor Comitagiilor. Acest acord, încheiat la Deskab, fixează o colaborare strânsă şi con­tinuă între statele-majoare ale ţă­rilor contractante, în scopul întă­ririi frontierelor din­spre Bulgaria şi precizează atribuţiile fiecăruia în cazul une agresiuni bulgare. Acordul este binevenit şi va con­tribui poate, să facă să avorteze proectele nechibzuite ale irdentiști­­lor mecedoneni, care socotesc că, Bulgaria n'a suferit îndeajuns de pe urma politicei lor. A. H. XXTXIC­Veniturile primăriei ÎNCASATE IN CURSUL LUNEI MARTIE In cursul lanei Martie, percep­ţiile comunale din Ca­pitală au rea­lzat următoarele venituri: Percepţia I-a: lei 2.510.277. Percepţia II-a: lei 2.489.369. Percepţia III-a: lei 2.872.545. Percepţia IV-a: lei 1.888.924. Percepţia V­a: lei 1.841.593. Percepţia Vl­a: lei 5.379.356. Adică un total de 16.982.067 lei. Cifre relative ÎMBRĂCĂMINTE DIVERSE 100I 1649, 2466 3705| 3703 3773 Media generali a tuturor mărfurilor— — — tooyeru génér. de toutes les marchand) — 1 1 1 I 1 100 1280 1950 2450, 2460, 2460 100 1500 2000 2500 2500, 3000 1 | 1 100­ 1200 2500 2500, 2500 2500 1 i lOOi 600, 1540 2750, 2750, 2700 1 | % I 1 100 I810i 2500 875018750] 8750 loo 320] 1400 3200 3400, 3600 100, 930, 930 4250' 4250, 4250 ^ 1 1 1 I 100 500] 700 l­oo’ 11065 1111 100 460­ 730 935 1000 1000 100 1^70«2400 3800 3800 3800 "TOO1012 1665 3223 325 1 \ * —Consfătuirea de la asociaţia petroliştilor Eri după amiază a avut lac 5 la se­diul boc. «Distribuţia» o consfătuire a petroliştilor, prezidată de către d. ing. A. Osiceame, preşedintele a­­sociaţiei petroliştilor şi director ge­neral al soc. «Steauta Română. Amânarea discuţiei legei , minelor întrucât legea minelor va fi de­pusă în Parlament abia la toamnă, petroliştii au hotărât să amâne dis­cuţia anteproiectului legei minelor, urmâmd ca in acest timp fiecare din el nio examineze în mod amă­nunţit şi să vie eu propuneri bine definite la articolele ce urmează a fi modificate. Păcură pentru instituţiile ministerului de război S’a comunicat petroliştilor că în urma propunerii ministerului de industriei şi comerţ va apare zilele acestea în jurnal al Consiliului de miniştri, care va obliga socie­tăţile­­ petrolifere Bă predea­­­tin ar institu­i­ţiilor ministerului de, răsboitt 250 vagoane păcură pe preţul compri­mat de 15.000 lei vagonul. S’a hotă­rî! să se înainteze ministerului de industrie şi comerţ un memoriu prin care să se protesteze contra a- cestui sistem de a obliga pe petro­lişti să predea păcura pe preţ com­primat la mici instituţii, contrar prevederilor jotfrnalului Consiliu-131 de miniştri fi­ nffitdl regim al petro­lului. Exportul benzinei grele Petreilşti au fost apoi puşi In curent că în urma Intervenţiei aso­ciaţiei lor, ministerul de Industrie şi comerţ a admis să se ex­por­teze 75 la sută din stocurile existente de benzină grea, cu obligaţia Insă din partea petroliştilor că vor satis­face nevoile consumului Intern cu acest produs. Petroliştii au semnat o declaraţie în acest sens, propu­nând In acelaş timp ca exportul ben­zinei grele să fie făcut numai din distilaţia proprie a fabricei în ben­zina grea dată în consumul Intern să fe denaturată, spre a se evita frauda. Acest regim al benzinei grele este solubil numai pe luna A­­prilie a. c. Distribuţia păsurei şi ben­zinei grele pe luna Aprilie Petroliştii a­­ aprobat apoi ta­­blourile de distribuţie a păcurii pentru Instituţiile statului, precum şi a benzinei grele pe luna Aprilie, tablouri­­­e urmează a fi înaintate în cursul zilei de azi ministerului de Industrie şi comerţ şi direcţiunei generale C. F. R. Doleanţele petroliştilor că­­tre căile ferate O altă comunicare făcută petro­liştilor a fost aceia cu privire la demersurile asociaţiilor, pe lângă direcţia generală C. F. R. referitoa­re la următoarele chestiuni: Să se achite suma de 193 milioa­ne lei de această instituţie datoreş­­te industriei de petrol din ţară din anul 1916 şi până la sfârşitul anu­lui trecut. Dacă această achitare nu se poate face imediat să se dea cel puţin o Confirmare prin care se recunoaşte suma d® mai sus. Să se intervie pe lângă regiona­lele de cale ferată pentru ca aces­tea să achite ord mai târziu în 60 de zile costul diferitelor produse petrolifere pe le iau dela diferite societăţi. S’a atras atenţia direcţiei gene­rale C. F. R. că până acum n’au fost ordonanţate facturile de păcu­ră predată în luna ianuarie a. c. ceea ce este în contradicţie cu pre­vederile contractului încheiat în­tre petrolişti şi calea ferată. D. Pretorian, director general C. F. R. a promis că va lua măsuri pentru satisfacerea doleanţelor pe­troliştilor. M. B.­ oxo-— Conferinţa de la Viena Declaraţia delegaţiunii sovietice Krestinskoi, şeful delegaţiei so­vietice la conferinţa din Viena, a făcut în şedinţa de Sâmbătă o lungă declaraţie, in care reeditea­ză cunoscutele argumente bolşevi­ce, în chestia Basarabiei. Sunt contestate prin această declaraţie toate drepturile noastre, istorice, etnografice şi politice. Rusia re­fuză să recunoască unirea Basa­rabiei, declară nulă convenţia in­­terb­ată de la Paris, din 28 Noem­­brie 1920, şi cere un nou plebiscit. ----------0X0---------­ Concesionarea afişajului Capitalei S’A OBŢINUT 1.209.006 LEI Eri dimineaţă, la primăria Ca­pitalei, sub preşedinţia d-lui _Nicu Alexandrescu, s’a ţinut licitaţie publică, pentru darea în concesie a afişajului Capitalei. In urma licitaţiei ţinute, conce­sia afişajului a fost adjudecată în mod provizoriu dlui Moisescu, pe prețul de 1.200.000 lei. Despăgubirea sini­straţilor din Japonia In legătură cu despăgubi­rile celor sinistraţi de către cu­tremurele din Japonia, societă­ţile de asigurare s-au declarat gata să plătească 10 la sută din suma asigurată. Pentru a veni în ajutorul micilor societăţi, gu­vernul le va împrumuta 80 mi­lioane yeni cu 4 la sută pe ter­men de 50 de ani pentru a le da posibilitatea să plătească şi ele aceeași cotă. Noul regim al pâinei Intrarea noului regim în vigoare.­Extracţia făinei. Primăria nu scumpeşte pâinea -oxo- Conform jurnalului consiliului de miniştri, noul regim al pâinei urmează să fie pus în aplicare, cu începere de azi 1 Aprilie. EXTRACŢIA FAINEI De la această dată, morarii au dreptul de liberă extracţie pen­tru făina albă, şi obligaţia să facă pentru pâinea neagră, o extracţie de minimum 22 la sută. Cu privire la preţ, jurnalul con­siliului de miniştri prevede ca făina de pâine neagră să se vân­dă cu 5 lei în localităţile unde simt mort, şi cu 5,50 lei kgr. în locali­tăţile unde nu sunt mori. Cu privire la făina albă, jur­nalul consiliului de miniştri, nu dă nici o lămurire, şi lasă să se înţeleagă că ar fi la preţ liber. PREMARIA NU SCUMPEŞTE PAIEA D. dr. Costinescu, primarul Ca­pitalei, pe care l-am rugat să ne dea lămuriri cu privire la modul mim va aplica noul regim al pâi­nei, ne-a spus următoarele: — Eu ca primar nu pot îngădui scumpirea pâinei. Deşi cunosc cu­prinsul jurnalului consiliului de miniştri, nu-l pot aplica, până nu voiu avea o lămurire a ministeru­lui de industrie şi comerţ. Cât priveşte pâinea neagră, pre­ţul va fi de 5 lei, iar în ce priveşte pâinea albă, preţul va fi în propor­ţie cu preţul fainei albe. Pentru lămurirea publicului, voi da o ordonanţă, şi aceasta numai după ce voiu lua contact cu mo­rarii şi brutarii. Până la dare® ordonanţei pâinea nu se va scumpi, şi se va vinde în preţurile de azi, adică pâinea nea­gră cu 5 lei, iar pâinea albă (jhn DEPOZITUL DE FAINA In morile din Capitală, erau cri următoarele cantităţi de grâu şi făine: Grâu 236 vagoane. Făină albă 908 vagoane. Făină de pâine 125 vagoane. Secară boabe o ju­mătate de vagon. Făină de secară 42 vagoane. R. C. D. bla­­eu 8 tei, pâinea kilogram, fiind de in Hoxo­nalaiul ospatului comunal UN COMUNICAT AL PRIMA ISIÉI In legătură cu știrea că în ac­tuala campanie de lucrări, se vor începe lucrările de construcție ale palatului comunal, primăria Capi­talei a dat ori următorul: COMUNICAT Unele ziare au anunțat că ac­tuala comisiune interimară va înn­cepe construcţia palatului muni­cipal pentru care ar avea întocmi­te şi planurile respective. Primăria ne comunică că pla­nurile viitorului palat municipal corespunzătoare nevoilor actuale ale Capitalei nu sunt încă întoc­mite şi că nici nu întrezăreşte o posibilitate apropiată de construc­ție. La momentul oportun, Primă­ria va chema la concurs pe toţi ar­hitecţii români de seamă pentru întocmirea planurilor. -oxo-

Next