Argus, aprilie 1924 (Anul 15, nr. 3284-3306)

1924-04-20 / nr. 3300. szám

Ani XV No. 3390 ABONAMENTE: IN TARA U­1 an 650 lei 6 luni 350 , 3 luni 180 o IN STREINATATE Un an 1200 lei 6 luni 700 , 3 luni 400 ,, 2 lei în tară, 4 lei în străinătate BIROURILE: bucu­RESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6­93 si 23­69 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERTULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu Duminică 20 Aprilie 1924 ---------------------—m­mifssar­* «r *\ -mm;. rmmm-PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Socîetăţeî Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder fi S. Berger Sir.­topis Cirada (fostă Katagh­eorghinci) 9 Telefon 11/14 Al treilea stat european sub control financiar strein­ele H. Dascovici După Austria şi Ungaria «Germania — ! Dintre toate concluziile ce se pot trage cu privire la rapoartele comitetului de experţi asupra re­­paraţiunilor Germaniei, cele mai interesante şi mai seminificative sunt acelea care ne învederează gra­va atingre adusă principiului sacrosant până astăzi al suverani­tăţii Statelor prin instituirea con­trolului strein. Intr’adevăr, din toate recoman­­daţiunile la care au ajuns experţii după o îndelungată şi serioasă cercetare a situaţiuni financiare şi monetare a Germaniei, cea mai caracteristică este instituirea con­trolului financiar strein­ asupra Băncii noui de emisiune, pentru ca refacerea economică să se poa­tă asigura prin garantarea aplica­­ţiunii unor neînduplecate măsuri în ordinea circulaţiunii fiduciare şi a asanării monetare. • Dacă ne gândim la acuzaţiunile de rea voinţă aduse conducători­lor Germaniei din ziua armistiţiu­lui până astăzi, precum şi la ne­plata reparaţiunilor sub diferite pretexte, recomandaţiunile exper­ţilor sunt perfect explicabile. Ger­­­m­ania ,îndeplinind obligaţiunile financiare luate la Versailles, sub p­otiv că este în neputinţă de a le îndeplini, experţii propun o serie de măsuri­ pentru refacerea ei eco­nomică- financiară, dar în acelaş timp recomandă şi controlul nece­sar asupra executării lor.­­ rAcest control îşi are o îndoită şi morală .În­ juridica, în­­tre, că împrumutătorii Germaniei, Stăpâni pe avutul lor, nu acordă creditul decât cu garanţii ce sunt hotărâţi a le lua de la început; al doilea, că faţă de reua voinţă, fie­­chiar numai presupusă, din par­tea conducătorilor de la Berlin, în materie de reparaţiuni, orice mă­suri de garanţie pentru viitor sunt îndreptăţite şi­ ele nu pot fi refu­late decit cui primejdia de a conf­irma presupunerea relei credinţe. [ De altminteri, în raporturile de drept privi­t dintre simplii parti­culari, creditorii sunt îndreptăţiţi a formulat­ cele mai severe măsuri de garanţieie faţă de debitorii lor rău platnnici ori presupuşi ca ata­re,­­ iar­ exigenţa aceasta nu are nimic condamnabil din punctul de veder­e al moralei. Cu atât mai mult, difict, măsurile de siguranţă sunt îne­reptăţite între State când este­­vorba de reparaţiunile dato­rite d­e provocatorii unui sânge­ros r­ezboi mondial şi chiar de ce­va njf mai mult, de garanţia că, pe viit­or, se vor împiedica asemenea acte de turburarea păcii. ■Ceeace se întâmplă, însă, acum cifi Germania nu este o inovaţiune sau ceva cu totul neobişnuit în pe­­ioada post-belică. Cazul Austriei, restaurată prin intervenţia Societăţii naţiunilor, ca şi al Ungariei, în curs de exe­cutare, fac dovada unui întreg sis­tem de ajutorare internaţională car se schiţează cu privire la sta­rea deplorabilă econ­omică, finan­ciară şi monetară a Statelor cele mai greu lovite prin efectul mare­lui război. " Intervenţia fericită pentru sal­varea Austriei este prea cunoscută şi prea recentă ca să insistăm aiai mult asupra ei. Vom­ reţine, pentru actualitate, amănuntul con­trolului: un comisar general al S. N. pe lângă guvernul din Viena sub supravegherea căruia s’au a­­plicat toate măsurile de asanare, cu jertfe dureroase în ordinea li­cenţierii slujbaşilor publici, fără nici o influenţă posibilă din par­­tea contingenţelor de politică in­ternă. Controlul exercitat asupra Aus­triei n’avea în definitiv, nimic de natură politică externă, ci era e­­senţialmente o supraveghere ne­înduplecată a unor măsuri, de ex­cesivă severitate, pentru restabili­rea ordinei financiare şi adapta­rea republicei la noua ei situaţiu­­ne reală-In ce priveşte Ungaria, opera de ajutorare în curs se îndpli­­nește în condițiuni identice: un control al S. N. cu participarea Statelor creditoare ai căror repre­­zentanți în comitetul de suprave­ghere sunt desemnaţi de Comisiu­­nea reparațiunilor. Stadiul ultim al lucrărilor pentru ajutorarea Un­gariei a ajuns la pregătirea, refor­mei bugetare, a proectului de lege pentru instituirea deplinelor pu­­eri financiare şi a statutului no­uei Bănci de emisiune cu bază fi­să, — totul, însă, în cadrul indi­­caţiunilor comitetului financiar al S. N. şi cu asentimentul prealabil al comisiur­ei de control respec­tive din care fac parte şi repre­zentanţii Statelor creditoare pen­tru reparaţiuni. Prin urmare, în­ cazul Ungariei’’ identitatea de măsuri în ce pri­veşte controlul economic-finan­­ciar propriu zis, cu adaosul unui oarecare control politic din par­tea Statlor vecine care au să pre­vină tendinţele revanşarde ale re­gimului de la Budapesta. Astfel, punerea Germaniei, ţa­ră mare ,şi puternică, de incontes­tabilă cultură şi putere organiza­toric internă, sub controlul finan­ciar strein, în vederea refacerii sale economice şi a asigurării plă­ţilor de reparaţiuni, vădeşte o a­­numită directivă generală în ope­ra de reconstrucţie şi normaliza­re a omenirii după război. Deşi până acum nu este vorba decât de foştii inamici, de Statele învinse din Europa centrală, este totuşi, evident că ajutorarea in­ternaţională, prin prelungirea creditelor vechi şi acordarea al­tora noui, nu mai poate fi obţi­nută, astăzi, în condiţiunile clasi­ce dinainte de război: împrumu­tul propriu zis şi plata de anuităţi. In vârtejul dezechilibrului ge­neral şi a neputinţei unora de a-şi reveni la normal o neputinţă da­torată unor cauze complexe şi u­­nor vinovăţii variate — cei puter­nici. Statele care au eşit nesdrun­­cinate din încercările războiului şi par astăzi chiar mai tari decât­­ înainte,­­prin comparaţie cu slă­biciunea celorlalţi, nu înţeleg să a­jute şi nu vor s’o facă decât în condiţiunile şi după directivele ce înţeleg să le fixeze dinainte. Ori­cine este avizat la asemenea aju­toare sau se simte în preajma zi­lei cînd va trebui să recurgă la a­­ceste ajutoare, trebue să înţelea­gă dinainte situaţiunile nete şi să fie pregătit, sufleteşte, despre ceea ce va avea să primească. Toate atitudinile contrarii sau gesturile mândre de odinioară, pe temeiul unor formule care nu mai cores­pund împrejurărilor, sunt simple redomontade fără rost ori tenden­ţioase atitudini de politică inter­nă, menite să ne facă mai mult rău de­cât bine în afară, iar înlă­­untru să ne îngreueze clipa când cupa amară a necesităţilor va tre­bui sorbită până la fund. E nevoe, dimpotrivă, să fim pregătiţi pentru înţelegerea siua­­ţiunilor noui create de evenimen­te pentru că numai înţelegându­­le ne vom putea adapta mai bine lor spre a ne mântui cu minimum de jertfe morale şi materiale. ________ N. DASCOVICI împrumutul Primăriei REPARTIŢIA CELOR 800 MILI­OANE D. d­r. Costinescu, primarul Ca­pitalei, cu aprobarea comisiei lu­crarilor oraşului şi a ministerului de interne, a dispus ca prima rată a împrumutului extern de 800 mi­lioane, să fie distribuită în modul următor : 210 milioane Iei pentru lucrările necesare sporirii debitului de apă; 110 milioane pentru facerea de ca­­nale de scurgere. Ca lucrare nouă, se va face un canal colector, care va porni din Câmpul Moşilor, va străbate şosea­ua Mihai Bravu şi se va termina în şoseaua Vitan. Pentru această lucrare s-a fixat o cotă de 60 milioane lei. * * * O a doua cotă de 200 milioane, a fost distribuită lucrărilor de pa­­ragiu. Primele lucrări se vor face pentru căile mari, adică pentru străzile penetrare a oraşului, ca­re leagă oraşul cu şoselele ce es din oraș.* * * Pentru aceste lucrări s’a fixat o cotă de 150 milioane, așa că pen­tru pararea stradelor s’a rezervat suma de 5 milioane lei. , * * * Pentru lucrările de iluminat s’a rezervat o cotă de 190 milioane. Din această cotă se va face ca lucrări noi, iluminarea a 4 pri­n cartiere noi. " _______­ REP. Bursa din Transilvania si Bucovina. Capitalul românesc pleaca la Budapesta şi Viena. - Nevoia unei burse la Cluj şi Cernăuţi.­­ Noui cereri de a fi numiţi mijlocitori oficiali In Transilvania şi Bucovina sunt un foarte mare număr de bănci şi foarte mulţi posesori de averi în­semnate, car­ înainte de alipirea a­­cestor provincii făceau importante transacţiuni de bursă la Budapesta şi Viena. Pot afirma fără teamă de a fi contrazis, că cea mai mare par­te din acei ce făceau înainte de răz­boi aceste operaţiuni, continuă şi azi să cumpere acţiuni ale societă­ţilor străine la bursele mai sus a­­rătate. Această stare de lucruri consti­­tue un adevărat pericol pentru ca­pitalul românesc şi pentru acţiunile societăţilor anonime române. Se impune deci să se ia măsuri în această direcţiune» * Cea dintâi măsură dictată de îm­prejurări ar fi creiarea Burselor de acţiuni, efecte şi devize la Cluj şi Cernăuţi. Referindu-mă la cele spuse în ar­ticolul meu publicat zilele trecute în „Argus“, adaug că înfiinţându-se a­­ceste Burse, s’ar da un prim stimu­lent locuitorilor din aceste întinse ţinuturi să vie să conlucreze la pro­sperarea industriei naţionale. Im­portantele capitaluri cari îmbogă­ţesc şi dau având industriilor­­ din Ungaria şi Austria, se vor îndrepta încetul cu încetul către acţiunile ro­mâneşti. Cred că în această direcţiune fac­torii competenţi ai mişcării noastre economice ar trebui să-şi îndrepte atenţiunea lor şi pot asigura dinain­te că succesul va fi deplin, fără a mai vorbi de marele interese naţio­nal ce stă la baza acestei chestiuni economice. * După cât ştiu sunt la ministe­rul de industrie un mare număr de cereri ale diverşilor postu­­lanţi pentru a fi numiţi mijloci­tori oficiali de schimb şi efecte la Bursa Bucureşti. Fără îndoială că acei ce solici­tă aceste­ posturi sunt elemente de valoare cari ar fi foarte utili dacă s’ar înfiinţa aceste două Burse, în centrele unde educaţia de Bursă este consacrată şi uncit din lipsă de Burse, capitalul ro­mânesc emigrează la Burse stre­ine. Infiinţându-se Bursele de la Cluj şi Cernăuţi, aceste elemente pe lângă că vor aduce un real ser­viciu ţării, vor avea şi o rentabi­litate sigură. De altfel Comitetul Bursei, băncile din Bucureşti, şi întreaga corporaţiune printr’un documen­tat raport, arată că piaţa Bucure­ştilor, nu mai poate suporta noui mijlocitori oficiali. Bursele dela Cluj şi Cernăuţi, pe lângă rezultatul sigur ce-l vor da în oprirea emigraţiunei capi­talului din ţară, vor mai avea importanţa mare pentru întreaga economie naţională a ţării, căci prin intermediul lor se vor intro­duce şi lansa acţiunile româneşti în aceste întinse provincii româ­neşti.­­ * De asemenea se afirmă că, Ca­­merele de comerţ respective au­ ce­rut înfiinţarea acestor Burse şi la un moment dat se vorbea chiar de legiferarea lor. Ar fi mare păcat ca să se întârzie cu realizarea acestei măsuri de ma­re importanță economică. Până la legiferare, Bursele s-ar putea înființa prin Jurnalul Consi­liului de miniştri, în baza legei Bur­selor existente, rămânând ca legi­ferarea lor să se facă odată cu re­formarea legii actuale, reformă ca­­re se impune cât mai curând. ACHILLE ŞARAGA Mijlocitor oficial de schimb şi efecte la Bursa Bucureşti Comertul exterior al Austriei Importul Angliei în luna Mar­tie a fost de 103.728.683 lire ster­line, cu 18.701.083 lire mai mult de­cât, în Martie 1923. Exportul s-a ridicat la 61.102.767 lire, un spor deci de 182.077 lire fată de Martie anul trecut. liniari mii de iniţiali la Limanii Staţiunea Cernăuţi admisă ca staţiune de reexpediere pentru cereale desti­­­­nate exportului Operaţiunile de vămuire Direcţiunea căilor ferate aduce la cunoştinţa generală că în ora­ Cernăuţi ca o staţie de reexpediere să de cereale, care poate opera orice­ număr de vagoane fără a de­păşi termenul de 24 ore acordat prin ordinul de serviciu 71095 din 1922 pentru efectuarea operaţiu­nilor vamale, se admite staţiunea Crnăuţi ca o staţie de reexpediere pentru cerealele destinate expor­tului, ce sosesc acolo ca scrisori de trăsură locale, în următoarele condiţiuni: moment şi de acelaşi predător pen­tru care se întocmeşte o singură declaraţie vamală. Pentru vagoanele cu un tonaj mai mare de 10 tone, taxa de comi­sion se percepe proporţional cu to­najul vagonului. 3. Sporul de 50 la sută prevăzut de tariful local pentru transportu­rile destinate exportului se va percepe in conformitate cu punctul 4 din ordinul de serviciu No. 8163/2155/c. 924. GEORGE MANTTA OPERAŢIUNILE SE­DIERF REEXPE­ Reexpedierea cerealelor să aibă loc în cele 24 ore acordate pentru efectuarea operaţiunilor vamale prin ordinul de serviciu citat mai sus. In caz când nu se va depune scrisoarea de trăsură internaţio­nală pentru reexpediere în cele 24 ore libere de locaţie, se vor percepe taxele de locaţie prevăzute la tari­ful local pentru vagoanele obiş­nuite adică: pentru primele 24 ore se va percepe 30 lei de oră și vagon; dacă în decursul acestui interval de 24 ore vagonul nu fi-a predat in regulă spre reexpediere, atunci va­gonul se va descărca imediat pre­dând marfa unei case de intrepo­­zitare în comptul transportului și pe riscul destinatarului. Când descărcarea vagonului in­­tr’un intrepozit nu este posibilă se vor percepe taxele de locaţie spo­rite conform aliniatului 32596/9124 c/1923, adică: Lei 30 de oră şi vagon de orice tonaj pentru primele 24 ore. Lei 45 de oră şi vagon de orice tonaj pen­tru următoarele 24 ore $1 Lei 60 de restul timpului. In orice caz contractul de trans­port este terminat prin faptul so­sirii cerealelor în stafia Cernăuţi, care este staţiune de destinaţie în­scrisă in scrisoarea de trăsură. VAMUIREA Operaţiunile de vămuire pentru cerealele reexpediate cu scrisori de trăsură internaţionale să se facă de gătie ,biuroul de vămuire c. f. r. din Cernăuţi. ...­ Pentru aceste operaţiuni, biuroul de vămuire va percepe o taxă de comision conform tarifului publicat în „Monitorul Oficial” No. 22 din 27 Aprilie 1921, adică: 100 lei pentru un vagon de 10 tone şi 10 lei pen­­tru fiecare vagon de 10 tone în plus predat spre reexpediere in același Conflictul dintre Japonia şi St-Unite pare că se agravează Telegramele din ultimele zile ne-au vorbit despre hotărârea Se­natului Statelor­ Unite ale Ameri­ci de a reduce la 2 la sută coefi­cientul imigranţilor, admişi anual, pe teritoriul mărei republici nord­­americane. Telegrame complimentare adă­­ugau că această hotărâre e menită să tulbure guvernul japonez, care a ţinut imediat o lungă şedinţă se­cretă, luând hotărâri ce nu se cu­nosc încă. In adevăr japonezii consideră măsură luată de Statele Unite ca o încălcare a conventiunei privi­toare la imigrarea japonezilor in America, încheiată între guverne­­le din Washington şi din Tokio, cu căţi­va ani înaintea războiului european, — convenţiune cunos­cută sub numele de „Gentlemen’s Agreement“. JAPONIA OBLIGATĂ SĂ CEDEZE Prin această convenţie se stabi­leau anumite norme acceptabile pentru japonezi privitoare la con­tinua lor imigrare un număr mare în Statele­ Unite. Imigrarea japoneză a suferit cu toate acestea dese jigniri, datorite pe de o parte urei de rasă, iar pe de alta temerei americanilor de o prea mare înmulţire a galbenilor pe teritoriul lor. Aşa de pildă s’a interzis, în unele state din Fede­raţia Americană, ca japonezii lu­crători să-şi aducă şi familiile cu ei, ori chiar şi de a lua în arendă pământuri pentru a se stabili­­ ca rentieri. «’ Cu toate protestele Japoniei,­gu­vernul din Washington, probabil din motive­ de politică internă, a trebuit mai întotdeauna să ratifi­ce hotărârile luate de diferitele state vestice , în această privinţă. Şi in consecinţă, mai totdeauna Ja­ponia s’a văzut obligată, să ce­deze. AGRAVAREA CONFLICTULUI Hotărârea de acum însă e o a­­bolire totală a lui „Gentlemen’s Agrement“. Motivul poate fi cău­tat în condiţia pusă sovietelor,de către japonezi pentru evacuarea părţei ruseşti a Sahalinului, şi a­­nume: anularea concesiunilor pe­trolifere acordate de acestea ucis americanilor. Că Japonia nu poate accepta u­­şor anularea lui „Gentleman’s rA­­greement“ se înţelege. De aceea telegramele de ultimă oră arată că presa americană con­sideră ca iminentă ruperea rela­ţiilor diplomatice dintre Imperiul Extrem Oriental şi Statele­ Unite. Chestiunea se complică însă şi mai mult. Intr’adevăr se anunţă in ultimul moment că dominio­nul Canada are intenţia să ia faţă de Japonia măsuri identice cu ce­le luate la Washington. Astfel se pare­­că conflictul se agravează din ce in ce mai mult. Reforma monetară In Danemarca Guvernul danez a terminat proectul privitor la îmbunătăţirea valutei sale. Principalele puncte ale programului sunt următoarele: Se va face un Îm­prumut forţat luându-se in trei ani con­secutivi de la contribuabili câte 3 la su­tă din veniturile lor impozabile. Acest Împrumut nu va aduce in primii trei ani nici o dobândă, iar in anii urmă­tori 4 la sută. Dările pe făină, petrol, fructe, legume, ciocolată si zahăr vor fi sporite. Se vor introduce diferite în­grădiri in traficul cu monede străine. Taxa pe voiajorii străini de comerţ va fi sporită de la 180 la 400 coroane da­neze. Se vor restrânge creditele de bancă. Proectul împrumutului forţat este viu combătut in toate cercurile. Social­­democraţii cer în locul acesteia un im­pozit pe averile mai mari decât 50.000 coroane. Conservatorii sunt împotriva împrumutului, aprobă însă sporirile •*­­impozite. Venitul total impozabil in Danemarca se cifrează la 3300 milioane coroane în 1923 b*ă de 2953 milioane în 1922. Faptul acesta se explică prin depre­cierea coroanei, dar nu trebue uitat și faptul că în anul 1923 comerţul danez a fost mult mai însemnat decât in anul precedent. Situaţia Politică INTERNĂ Ziarele spun că pentru a se ne­tezi calea regelui in străinătate, guvernul a trebuit a ici să inches un contract de furnitur a­colo să stabilească o înţelegere asupra li­hni diferend ce aştepta, de mult, o dreaptă rezolvare. Astfel, România afirmă că s’a comandat la Paris, avioane, tip francez, pentru suma de 428 mili­oane lei, iar, la Londra, se va face o altă comandă de material de răz­­boiu uzinelor din Amstrong. Nu știm întrucât versiunea con­fratelui nostru corespunde adevă­rului. Când ne gândim, însă, la­ tot ce scriu specialiștii despre ro­lul aeroplanelor în războaele vi­itoare, când privim starea încă tul­bure a Europei, care nu exclude surprinderile, și când ne amintim la inferioritatea în care s’a găsit, în anul 1916, armata noastră din lipsa de scule, — mărturisim că ne ar părea foarte rău dacă știrile oficiosului partidului naţional n’ar căpăta o deplină confirmare. Şi nu ne sfiim să dăm pe faţă Tratatul franco-român, care du­pă toate probabilităţile, e pe cale de a fi iscălit la Paris, este discu­tat cu aprindere de presa din strâ­inătate. Este firesc Era o alianţă cetre lea­gă cele două ţări, aşezate la m mar­­ginele opuse ale Continentului să fie considerat ca un fapt de ti în­­semnătate deosebită, care pune în evidenţă un întreg sistem­ de­ po­litică internaţională europeană. Este, tot atât de firesc ,că acest sistem, bazat pe­­pacte de­­garanţii reciproce, menite să consolideze noile hotare, şi cari cuprinde ală­turi de Franţa şi de România şi ţările din Mica Antantă şi Polonia şi se va întinde poate la Turcia şi mai departe, să nu fie pe placul adversarilor, tratatelor, de la Versa­illes,­­ Rusia îşi arată supărarea pe fa­ţă, ameninţă Franţa, încearcă za­darnic să terorizeze România, şi cere socoteală la Angola în pri­vinţa călătoriei d-lui Brătianu. In Germania, nemulţumirea îm­potriva politicei de alianţe a Ro­mâniei, n’a provocat comentarii violente. Ziarele din dreapta se mulţumesc să răspândească infor­maţii alarmante. Ziarele democra­tice, care au publicat articole fav­vorabile nouă în chestia Basarabi­ei — ca de pildă Frankfurter Zei­tung — îşi dau seama de interesul pe care îl avem de a apăra hota­rul­ nostru răsăritean. Şi înţelege­rea lor este cu atât mai vie, cu cât numeroşi germani sunt încă con­ dorinţa noastră ca această dulce, presiune din afară, să capete o mai largă aplicare. O societate bruxeleză, deopildă, — belgienii sunt îndemănateci în construcţ­­ii, — să ceară şi să obţină clădi­­rea palatului comunal al Bucureş­tilor,­ de vreme ce n’au fost în sta­­re să-l clădim noi, în cei şase ani dela război încoace. Alţii să cearăt şi să obţină furnitura locomotive­lor necesare liniil or normalizate din Basarabia, zăcnase, din vine noastră, fără maşini, iar alţii si ne repare miile de maşini şi zeci­­le de mii de vagi­ane, cari, roasa de rugină, zac într’un hal fără de hal, prin toatn stațiile drumului nostru de­­tr. In chipul ace­la, călătoria Su­veraniLr *.?i str­anftate ar dobândi pe lângă netăgăduita ei importan* ță politică și o remarcabilă îtu semnătate economică. Am intra serios și cu spor pe calea refacerei. EXTERNA rnmmmmmmmmmmmwmmmm T. P. S vinşi că Nistru este un hotar eu­ropean, de care depinde siguranţa nu nimai a României dar a între­­gei Europi centrale. Ceea ce este însă mult mai puţin firesc, este supărarea pe care poli­tica noastră, atât de sincer şi de cinstit pacifică, a­m pricinuit-o în câteva ţări amice şi aliate Presa italiană aproape în una­nimitatea ei, fin­­isonul presei ruseşti şi prevede nenumărate ne­­norociri în valea României. Ostilitatea Italiei, însufleţită­ de vechea ei invidie pentru Franţa şi ce­ntrul ei omor pentru Rusia, este adânc jicnitoare şi dureroasă pen­­tru noi. Şi tot atât de jicnitoare este os­tilitatea neaşteptată a presei sâr­­­beşti. Părăsind­ terenul strâmt al certurilor de graniţă, ziarele alia­ţilor noştri mic-antantişti, chiar cele oficioase, tratează problemele mari de cari depinde existenţa noastră naţională, OU­S revoltă­toare rea credinţă. Astfel „Politika’' arată­­că ni­meni, ni­­i în Apus nici în Orient nu se va mişca pentru a apăra Bar­sarabia, care trebue, într’o zi sad alla, să teme Rusiei. Înregistrăm cu părere de rău, a­­ceste atitudini ostile care contra­stează în mod atât de isbitor cie simpatia fin care a fost salutată de întreaga presă română, acum câte­va luni, încheerea acordului italo­­iugoslav. G. G. Situaţia generală a târgului românesc în Criza de numeraru­­rilor.­­ Importul şi în noile Buletinul oficiului comercial francez din România“ publică în numărul său pe luna Mai, urmă­toarele aprecieri asupra situaţiei­­generale a târgului românesc : Piaţa nu a suferit în ultima lu­nă modificări simţitoare. Importul se menţine slab, şi este influenţat temporar prin câteva cumpărături făcute în grabă pent­ru a evita a­­plicarea tarifului vamal actual­mente în preparare şi care pre­vede sporuri considerabile de ta­xe pentru unele articole. In mod special reţin atenţia textilele. La export se observă o oarecare ezitare, în general prea puţine schimbări. Fluctuaţiile schimbu­lui, urcarea preţurilor interne difi­cultăţile şi scumperea transportu­rilor apasă piaţa; în cercurile ofi­ciale se agită ideea necesităţii unei reduceri a taxelor de export. Na­­vlurile, care la începutul lunei e­­rau susţinute, au mai cedat Pen­tru Franţa s’au înregistrat în ulti­mul timp navluri variind între 13 (55—60 franci, pentru Marsi­lia şi 16 pentru Dunkerque, ple­carea fiind Brăila. CRIZA DE NUMERAR Criza de numerar pe care nici o măsură nu vine să o remedieze, se agravează necontenit­. Băncile, cu toată sgărcenia lor, sunt foarte strânse şi par a fi ajuns la limita disponibilităţilor. AM­ÂN­ARE A LEGEI MINELOR Dintre evenimentele principale în discuţie în ultim­il timp, legea minelor a fost amânată pentru mai târziu, în urma divergentelor­ ­) • Criza transporta­­exportul. ~ Situaţia ţinuturi dintre legiuitori şi capitaliştii sau proprietarii de mine. REVIZUIREA’ TARIFULUI VA­MAL' Revizuirea tarifului vamal pare apropiată; ea prevede sporiri se­rioase pentru articolele manufac­turate care pot fi produse de in­dustria română chiar în cantităţi insuficiente. Revizuirea va tine seamă de inegalitatea care există intre protecţia asigurată prin ta­xele în lei aur dinainte de războiu şi protecţia tot mai redusă prin taxele in hârtie monetă actuală. CRIZA TRANSPORTURILOR . Transporturile sunt încă mult dedesubtul nevoilor. Aceasta este o cauză permanentă a insuccesu­lui afacerilor, o întâriiere vătă­mătoare activităţii şi schimburilor de tot felul în interiorul ţării. Este nevoe de un mare efort financiar, care ar da roade imediate prin o circulaţie mai intensă a bogăţiilor şi prin1­ , ameliorarea volumului prea redus al exportului şi im­por­tului. IMPORTUL In ceea ce priveşte importul, cu tot calmul general constat in toate punctele ţării, ni se semnalează nevoile de textile în regiunea Clu­jului. De asemenea din Constan­ţa ni se anunţă descărcarea de fer în bare, tuburi de f­ontă, maşini agricole şi un număr important de automobile franceze. Cu aces prilej este interesant de semnala progresele rapide făcute în ulti-Citiţi continuarea în pagina TT

Next