Argus, mai 1924 (Anul 15, nr. 3307-3330)

1924-05-01 / nr. 3307

JL ABONAMENTE: IN TARA Un an 650 lei 6 luni 350 H 3 luni 130­0 IN STREINATATE Un an 1200 lei 6 luni 700 „ 3 luni 400 2 lei în tară. 4 lei în străinătate BIROURILE: Bucur­ESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6­93 si 23­69 ORGAN ZILNIC al COMERTULUI * * * :■ Fondatori: S. Pauker și H. R Valentin Director: Grigore Gafencu PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societății Generale de Publicitate Directori­­ Carol Schulder și S. Berger Str. Mo­tola m MngM4 9 Telen UM Situaţiunea financiară a căilor ferate" ni | • . V .C.;- ) MMMMMMNWMB ] de Victor V. Rădulescu * Nevoile refacerii şi întregirii reţelei noastre ferate Ne trebue un program ' Am examinat in articolul nostru precedent (Argus de Paşti, No. 3606 toni) situaţiunea actuală a căilor ferate şi am arătat că o gospodărie mai bună, urcarea tarifelor şi suprimarea gratuităţilor sunt necesare pentru acoperirea nevoilor curente şi permanen­te ale exploatării, adică pentru echilibrarea efectivă a bugetului or­dinar.Ne rămâne "de cercetat cea de a doua lăture a problene finan­ciare: bugetul extraordinar al refacerii şi completării reţelei noastre feroviare. Care e situaţiunea de azi ? Avem buget extraordinar? ? Când vorbim de buget extraordi­nar ni s’ar putea obiecta, la prima şedere, cât ne ocupăm de un lucru care nu există, întru cât dela 1922 încoace in documentele noastre o­­ficiale nu mai e­­vorbă de buget ex­traordinar. ■. 11. t Aşa este In ce priveşte Statul. Nevoi extraordinare sunt, fi­reşte , plata despăgubirilior de războiu, lichidarea datoriilor flotan­te pe piaţa internă, refacerea şose­lelor, amenajarea porturilor şi a­­tâtea altele — dar in lipsa unor ve­­nituri­ extraordinare, şi în aşteptarea lor, s’a renunţat, pentru moment nu­mai nădăjduim, la satisfacerea ace­lor nevoi şi într’adevăr nu avem un buget extraordinar. Cu totul altfel stau lucrurile la Căile Ferate. Acestea au făcut şi fac cheltueli extraordinare. Bugetul extraordinar al O. P. există deci, in caia ce priveşte cheltuelile, deşi documentele oficiale nu fac menţiune de aceasta. Şi nici nu putea fi altfel când ne gândim că normalizarea liniilor în Basara­bia, repararea şi completarea mate­rialului rulant — locomotive în de­osebi — refacerea podurilor erau ne­voi imediate nu puteau să aştepte... vremuri mai bune! Şi dacă aşa stau lucrurile este regretabil că nu s'a întocmit un asemenea buget extra­ordinar, chiar dacă pagina venituri­lor trebuia să rămână albă sau să se mulţumească cu sumele neînsem­nata ce s’au dat refacerii din venitu­rile, şi ele at&t de reduse, ale buge­tului ordinar. Aceasta ar fi permis ţarii şi Parlamentului să vadă mai limpede situaţia şi ar fi inlăturat, fu parte cel puţin, confuziunea ce­­domneşte oic in aşezarea financiară a Căilor Ferate. Am arătat mai sus că creditele ex­traordinare deschise pe seama căilor ferate de la 1920 la 1 Martie 1924 se ridică la aproximativ 5 miliarde de lei. Din această sumă 2,1 mi­liarde "au fost afectate cheltuelilor ordinare (afectare sigură) restul de aproximativ 3 miliarde revin chel­tuelilor extraordinare, nu pe deaîn­­tregul dar în cea mai mare parte, probabil 2 miliarde. Mai sunt apoi cheltueli făcute fă­ră credite, care aparţin bugetului ex­traordinar, în măsura în care au servit la cheltueli ordinare. Nu cu­noaștem cifra lor exactă,­­ sun­tem însă probabil sub adevăr, eva­luând-o la 1 miliard.­­ In afară de aceasta sunt comen­zile de material rulant făcute la Ringhofer, Skoda, Baldwin, etc., pentru care au intervenit aranja­mente speciale și plata în bonuri de tezaur convertite azi în cea mai mare parte în renta de consolidare 4% 1922. Valoarea lor în lei nu se poate preciza căci depinde de cursul lirei sterline sau a altor monede străine în momentul rambursării sau a scadenței fixate pentru aranjamen­tele speciale. Toate sumele de mai sus ar tre­bui să figureze în bugetul de chel­tueli extraordinare al căilor ferate. CUM AU FOST ACOPERITE A­­CESTE CHELTUELI? Cu împrumuturi interne şi la Băn­ca Naţională — până în 1922 — cu împrumuturi externe —• consolida­rea bonurilor de tezaur Ringhofer Baldwin, Skoda, etc. — cu venituri ordinare ale bugetului — plusuri de încasări — cu vărsăminte făcute de săteni împroprietăriţi, In fine cu.... ordonanţe neplătite către furnizorii căilor ferate. S’au făcut fără îndoială sforţări mari pentru refacer­ea şi completa­rea căilor noastre ferate rezultatele lor par totuşi modeste când ne gân­dim la întinderea programului ce am schiţat la începutul studiului de faţă (Argus, No. 3306/924) şi a cărui înfăptuire cere mijloace financiare considerabile. Nu ne preocupă atât trecutul care s’ar putea lichida relativ­ uşor; o o­­­peraţiune de circa 10-15 milioane de dolari ar stinge datoria flotantă a căilor ferate pe piaţa internă şi ar acoperi cheltuelile făcute fără cre­dite. Ne preocupă cu deosebire viito­rul: Înfăptuirea cât mai grabnică a refacerii reţelei noastre ferate, adap­tarea ei la nevoile mărite ale trafi­cului de azi. Aceasta este problema a cărei soluţiune întreaga opinie publică o aşteaptă cu înfrigurare. In conferinţa, ţinută deunăzi, la Institutul social, dl Vintilă Brătianu, însufleţit de încrederea sa sinceră şi nestrămutată în ursita ţării noastre, ne-a arătat rolul covârşitor ce Ro­mânia va trebui să împlinească la gurile Dunării. Schiţând programul desvoltării de mâine d-sa a insitat asupra nevoii completării şi înzes­trării desăvârşite a reţelei noastre furate. Un asemenea program, de care e legată toată propăşirea noastră de mâine, cere mijloace financiare pe cari nu le avem .Cum ne vom pro­cura aceste mijloace, iată întrebarea la care nici ministrul de finanţe, nici guvernul nu ne-au răspuns pâ­nă acum, fost pricinuită, în parte, şi din lipsa, acelei acoperiri. ►] Numai în parte, fireşte, căci ase­menea lucrări cer timp şi nu se pot executa decât în câţiva ani. Este totuşi o lipsă de grabă, ca să nu zicem mai mult, în faptul că nu s’au terminat încă studiile pentru lucrările în curs şi că abia acum se publică licitaţii pentru porţiuni de lucrări. Nevoia racordurilor proec­tate se cunoaşte de cinci ani, s’ar fi putut deci întocmi din vreme, cu toată liniştea dorită, proectele şi de­vizele necesare. Ne trebue un pro­gram Tocmai aci apare necesitatea ime­diată a unui program, care să îm­brăţişeze toate nevoile căilor noas­tre ferate. Fiindcă se cer ani­­de zile pen­­tru a pregăti proecte şi a întocmi devize, luni de zile pentru licitaţii, ani de zile încă pentru a înfăptui lucrările noui de care avem nevoe, trebue să începem de îndată, pretu­tindeni unde nevoia a mai mare. Şi nevoia de azi întrece de­sigur — şi cu mult — cele cinici racorduri pro­ectate. Numai astfel putem ajunge, în zece ani de pildă, să înfăptuim îm­bunătăţirile esenţiale cerute de ne­voile noastre de azi şi nu va fi de­sigur prea curând, dacă ne gândim la tot ce e de făcut şi la nevoile noui pe care propăşirea vieţii noas­tre economice le­­va mai scoate la iveală. S’au făcut de­sigur sforţări seri­oase în ultimii ani pentru îndrep­tarea transporturilor țării; nu avem însă până acum o politică definită pentru rezolvarea întreagă a proble­mei transporturilor noastre ferate — trebue să o spunem căci acesta e adevărul — și nici un program de lucru precis și complet pe o perioa­dă dată, cu mijloace financiare si­gure, importante și imediate. Ne place să credem că guvernul actual nu va întârzia să și spună cuvântul, în această chestiune. Ce lucrări noui se fac azi ? " Prin legea promulgată) lu­­No. 3174 din 1923, Corpurile legiuitoare au hotărât construirea următoare­lor patru, linii: Braşov-Nehoiaşi, Bumbeşti-Livezeni, Ilva Mică-Vatra Dornei şi Ham­angiu-Tulcea. Printr’un decret regal ulterior No. 4515, şi în urma intervenţiei Ma­relui Stat Major al Armatei s’a a­­dăugat, pe lângă cele patru linii mai sus citate, şi linia cu caracter stra­tegic Chişinău-Zloţi din Basarabia. Total mi se pare neîndoios că cifra ne­voilor reale se va arăta mult supe­rioară celor 4.000.000.000, prevederile oficiale de azi. Aceasta se întâmplă cu toate de­vizele ce se stabilesc azi, şi jude­când după experienţa din trecut, se va produce în deosebi cu devizele întocmite de C. F. R. Nu ne temem de exagerare soco­tind la 5 miliarde costul lucrărilor proectate. (1) Vezi Argus, No. 3606 din 27 A­­frrilie 1924. 1 CÂT VOR COSTA NOUILE LINII? Costul total de construcţie al fie­cărei din aceste cinci linii a fost apreciat de Direcţiunea generală de construcţii de căi ferate, din Minis­­terul Comunicaţiilor, după preţurile actuale ale pieţii, la următoarele va­lori aproximative, cunoscând că pe linia Braşov-Nehoiaşi toate lucră­rile de artă şi tunelele se vor exe­cuta pentru cale '■dublă, celelalte pa­tru linii rămânând a fi construite cale simplă, cu Pentru această sumă s’au deschis până acum două credite,, unul­ de 200 milioane în toamna 1923, un altul de 300 milioane luna aceasta. Din creditul de 200 milioane au ră­mas neutilizate aproximativ 55 mi­lioane, fapt care dovedeşte că pro­blema refacerei şi completării reţe­lei nu e numai o problemă financia­ră. Nu ştim din ce fonduri s-au aco­perit, sau urmează să se acopere, cre­ditele deschise —­ de 200 şi 300 mi­lioane — s’ar putea întâmpla însă ca neangajarea de lucrări să fi Linia Braşov-Nehoiaşi . „ Bumbeşt-Livizeni „ I­va-Mica-Vatra Dornei „ Hamagia-Tulcea „Chişinău-Zloţi Refacerea liniei Buzău-Nehoiaşi care nu corespunde nevoilor de azi Km. Milioane de lei 93.— 1.530.— 32.5 750.— 66.— 580.— 22.­340.— 45.-490.— 64.5 310.— 323.— 4.000.— Situaţia Politică INTERNA Vacanţa parlamentară şi săr­bătorile au suspendat activitatea politică. Liniştea aceasta forţată, va în­ceta însă în curând, şi atunci se­ va putea vedea la ce se reduce toate svonurile de fuziune şi co­laborare între grupările de opo­ziţie. Problema succesiunei la gu­vern, nu este desigur o problemă de mare actualitate, dar nu este mai puţin adevărat că fărâmiţa­rea de astăzi a opoziţiei nu dă nici o indicaţiune asupra viitoru­lui guvern, şi dacă un guvern de succesiune a liberalilor va trebui să iasă linit­ o concentrare de partide şi de capacităţi, nu e de loc prea de­vreme, ca această concentrare să înceapă de pe acum. Prea multe grupări rivale şi prea multe ambiţiuni personale. Contopirea partidului d-lui Iorga cu gruparea d-lui Argetoia­­nu pare a fi un fapt îndeplinit Fără a anticipă asupra importan­ţei rolului noului partid în viitor, menționăm această simplificare a vieții politice prin concentrarea a două partide, ca un fapt foarte îmbucurător. Este în ori­ce caz un început bun, care va putea fi complectat fie prin alăturarea și a altor gru­pări de noul partid, Iorga­ Arge­­toianu, fie prin imitarea lui. Ţara trebue guvernată, şi tre­­bue guvernată bine. Un singur partid de guvernământ­, nu poate îndeplini amândouă aceste nevoi. Trebuesc cel puțin două partide mari şi puternice pentru a asigu­ra continuitatea și armonia în conducerea ţării.­­De acea credem că­­suntem ’pe calea dreaptă atunci când afir­măm că succesiunea liberalilor, o va lua formaţiunea cea mai pu­ternică, compusă din cât mai multe din grupările opoziţioniste '.de astăzi. '■ »■' 'rfS&SSt- 'A. C. EXTERNA Mijloacele de aco­perire a bugetului extraordinar In aşteptarea programului de ca­re e nevoe pentru completarea re­ţelei noastre feroviare şi a materia­lului necesar, să încercăm a vedea care ar fi mijloacele financiare cu care s’ar putea face faţă nevoilor extraordinare, ce vor izvorî din exe­cutarea acestui program. Sunt, în principiu cel puţin, mai multe soluţiuni posibile: 1. Excedente bugetare; 2. Impozitul pe capital; 3 Impozitul pe Îmbogăţiţii de răz­boi; 4. împrumutul Intern, liber sau forţat; 5. împrumutul extern şi valorifi­carea domeniului Statului. Vom examina aceste soluţiuni în câteva articole viitoare. Rapoartele experţilor1, vnovate sa rezolve, după­­cinci mii de stud­ium dezastro­s pentru economia Euro­pei, problema reparaţiilor, cm a­­dus­ui moment de satisfacţie ge­nerală, şi toate lagărele interesate. Franţa a fost mulţumită fiindcă experţii au demonstrat "că Germa­nia poate plăti. Germania, fiindcă experţii au­ stabilit necesitatea res­taurării economice şi fiscale a ReiChUMi, America f­irtâ că gloria rezolvării problemei revenea unui expert american, generalul Dawes. Dar, aces­t Unamii h­oriseUs a fost de sdiftă durată ţi, pare-se, înşe­lător. Dela teorie, la practică, mai rămâne de străbătut 8 Cale lungă şi bogată in­ obstacole de tot felul. Primele dintre acestea s'au si ivit. Comisiunea reparaţiilor, tri­miţând propunerile experţilor, gu­vernelor­­interesate, nu primit răs­punsul acestora. Guvernul englez şi Cel italian tre­­ceptă în­ totul proe­t al experţilor, fără modificări şi cu aplicarea im­e­diată, D. Poincaré, în răspunsul său se arată însă mai puţini grăbit şi mai mult îngrijorat. Propunerile experţilor s­unt, În general, accep­tabile: realizarea lor, trebue însă subordonată atituăriei Germaniei. Restaurarea economică a Reichu­­lui, înseamnă abandonarea garan­ţiilor din Ruhr. Ori, guvernul francez în acord cU guvernul bel­gian, înţelege să păstreze faţă de debitorul răuvoitor, care s'a dove­dit a fi Germania, toate garanţiile actuale.­­’Acestea ar putea fi schim­bate cu alte garanţii, mai general­­e şi mai eficace, numai după "de Germania va fi dat probe de bună credinţă începând executarea pla­nurilor. Situaţia, se înţelege, nu este din­tre cele mai "clare, atitudinea Fran­ţei, lesne de înţeles şi de justifi­cat, va aduce oarecare întârziere în deslegarea problemei. Există tot­uşi un fapt care îndreptăţeşte speranţele intri Un swedes fined ed rapoartelor experţilor. Statele­ Unite prin preşedintele Coolidge, au declarat "că acceptă în totul pla­nul generalului Dawes, de reco­mandat grabnica lui realizare. Fi­nanţa americană promite să dolar bareze la refacierea EUropeî, sub a-­ceastă UUICă condiţie. Este prea necesar, acest sprijin, tuturor star­telor­ europene, pentru da să­­nu fie primită ,condiţia sîib darie se oferă, şi la fcare aU şi aderat ’'Anglia şi Italia. Uşoare concesiuni reciproce de formă, fără a altera fondul planu­lui experţilor, vor­ aduce soluţia problemei, după care de abia se va putea vorbi de pacificarea Eur­o­peî, -f. ' A. H. Inaugurarea nouii bănci de emisiune din Porenia VARŞOVIA 29. — Eri a avut loc inaugurarea solemnă a Băn­­cei Poloneze. Preşedintele consi­liului d-l Grabski a luat cuvântul declarând că noua valută polone­ză se sprijină pe o bază materia­lă solidă. Guvernul şi poporul polonez vor căuta să menţină sta­bilitatea acestei valute. 54 vorbit apoi preşedintele băncei d-l Kar­­pinski şi directorul Mieczknoski. Bancnotele emise de noua bancă au valoarea unui franc. Cursuri­le de la bursă au început să fie notate de cri în noua valută po­loneză. Greva dela tipografiile •lin Budapesta BUDAPESTA' ’29 (Rador).­­ Greva tipografilor continuă. Pâ­nă acuma au apărut numai zia­rele democratice şi socialiste. De­oarece greva a luat un caracter terorist şi lupta muncitorilor a depăşit lupta obişnuită pentru ridicarea de salarii, iar muncito­rii au imprimat publicaţii cu ca­racter de instigaţie, guvernul a hotărât să interzică apariţia tutu­ror publicaţiilor. Va apare un singur ziar dimineaţa şi seara". Suspendarea pescuitului Cu începere de mâine 1 Mai, vănarea peştelui va fi prohibită până la 1 Iunie. In această epocă, se va vâna totuşi, peştele de pradă, ştinca, somnul mare, calcanul,a­nisetra şi morunul. I Expoziţia imperiului britanic O şcoală iară precedent—Béla umilit sal african la mimurile civilizaţiei moderne.--Lato economici a expoziţiei în ziua de 23 Aprilie, regele George a deschis cu deosebită so­lemnitate, expoziţia imperiului, britanic, în parcul Wembley, 16 mii oameni au lucrat pe întrecute până în ultimul moment, pentru ca gigantica întreprindere să fie gata la timp. Expoziţia încearcă să înfăţişeze în limitele parcului Wembley, întreg imperiul britanic cu popoarele care-l locuesc, cu is­toria, civilizaţia şi caracteristicile fiecăruia. Anglia este reprezentată prin trei mari palate: al industriei, al inginerilor şi stadionul. Primul arată minunile technicei, maşinile uriaşe, uzinele complicate, maşi­nării de vapoare, minunatele in­venţii industriale, aparate mai mi­ci ca dimensiune, instrumentele care au ajutat şi determinat suc­cesele industriei. In scurt, un tablou istoric şi ge­neral al industrii engleze, de la pri­mele începuturi până astăzi. Stadionul este destinat producţii­lor artistice şi sportive, având lo­curi pentru 125.000 spectatori. Un lac artificial imens, despar­te celelalte continente. Australia, Melan­e­zia, Africa de Sud, domi­nion după dominion, colonie după colonie, sunt înfăţişate în mic. Ia­tă India, cu minunile dela Agra şi Delhi, iată minaretele melanezilor, iată pagodile, iată Egiptul. Fiecare popor, fiecare ţară se arată aşa cum este, cu munca sa, cu spiri­tul său, cu caraceristicele sale. Totul pe cât se poate, în stilul propriu. Nu lipseşte nici satul pri­mitiv din centrul Africii. Pentru a da viaţă acestor colo­nii, au fost importate populaţiile băştinaşe şi fiecare a venit cu produsele lor, animalele, plantele şi fructele lor. * * * Planul acestei expoziţii datează din anul 1913. Războiul a amânat realizarea lui. Lucrările au înce­put deabia in primăvara anului 1922. Ideea este clară: expoziţia ur­măreşte să facă o propagandă u­­riaşă pentru imperiul britanic. Im­periul se bazează numai pe încre­derea ce o inspiră, pe folosoare ce reprezintă această organizaţie po­litică. Nici unul din dominionurile britanice nu sunt legate prin con­strângere, nici chiar India, căci, ce înseamnă de fapt cei câţiva sol­daţi din garnizoanele locale, faţă de satele de milioane de locuitori? Cu atât mai mult, acei cari cred in imperiu, au căutat să-şi demon­streze şi lor şi altora, măreţia co­mună şi foloasele mutuale. In acelaş timp, expoziţia acea­sta însemnează o şcoală fără pe­reche. Vizitatorul atent va putea vedea şi înţelege atâtea din plimbarea prin parcul Wem­bley, câte n’ar fi putut învăţa într’o viaţă întreagă de studii, călătorind prin nenumărate ţări. ~*" ... * * * " Şi o a treia consideraţie, care nu este cea mai puţin importantă: ex­poziţia este un mijloc de specula­ţie al industriei engleze un mijloc de reclamă de primul rang. Industriaşii au suportat aproape in întregime cheltuelile acestei expoziţii, care a costat cu proximativ 10 milioane lire sterli­ne. Ei speră însă că acest efort va fi răsplătit cu vârf şi îndesat, căci uriaşa expoziţie aşteaptă cel pu­­­ţin 25 milioane vizitatori şi dintre aceştia vor fi destui aceia cam­ im­presionaţi de lucrările expuse, şi folosind prilejul că se găsesc în Anglia, vor face comenzi import­­ante industriei. v^u>. — Hg. r-A — ■ - — ■ —■ Mni rinn „National Galery” din Londra va celebra în cursul acestei luni o suta de ani de existenţă. Intr’adevăr în Aprilie 1824 a fost fondat acest mriseu, care după cum afirma Ruskin, deşi cel mai tânăr ca vârstă, este fără îndoială cea mai importantă din marele colecţiuni de pictură.­­ E de remarcat că „Nationel Ga­lery” spre deosebire de celelalte co­­lecţiuni de pe continent, nu e de ori­gină regală; ea e datorită iniţiativei particulare şi s’a desvoltat aproape independent de coroană, graţie do­­naţiunilor particulare şi graţie achi­­ziţiunilor făcute de Stat. Embrionul acestui celebru museu englez, fost colecţiunea Angerstein compusă din 38 de tablouri cumpă­rate printr’un credit de 60.000 lira st., la 2 Aprilie­­ 1824, de camera comunelor. Astăzi „National Gale­­ry” numără 1250 de pânze celebre. Clasicul palat din Trafalgar Squa­re, construit de architectul­­Wilkins este împărţit în 29 de săli, în care tablourile sunt aranjate după şcoli, păstrând cât mai mult ordinea chro­­nologică.­­ Monument prodigios, închinat glo­riei picturii din toate epocile, pala­tul din Trafalgar Square este tem­plul splendorii, un templu unde lu­mea vine să se înfrățească, unde corul geniilor de pretudindeni pro­clamă splendoarea nepieritoare a fru­mosului dincolo de timpuri. - —...... —-------------------------------------1—1 Inaugurarea bâlciului industriilor britanice LEAFILD, 29. — Bâlciul indus­­triior britanice Care de­­obicei se ţinea îrn Irina Februarie a fost deschis anul acesta ori­erfi­eWhite City Londra. Sunt 700 de expo­zanţi de mărfuri manufacturate. Expoziţia prezintă mai multă a­­tracţie pentru­ .cumpărători decât pentrfr­ public în genere. Printre cei dintâi vizitatori am­ fost experti comerciali din toate părţile lumii, mai cin seamă dini Scandinavia, America şi Egipt. Bâlciul va sta deschis până la 9 Mai, ^ .-------- mm ■' Budgetul englez , A­ LEAFILD, 29. — Azi dimineaţă Consiliul de Miniiştri, a examinat pentru. Ultima dată pagmnful bUd­getului prezintat de ministrul de finanţe. Dpă amiază budgetul va fi supus Camerei CămUelor, Şease parlamentarii dintre ăcei Carii vor lua parte la desbaterea budgetului sub­t foşti miniştrii de finanţe. .. In ini li [onsliopl si len Aniversarea proclamării republicei turceşti-Ziarele turceşti şi vizita Il-lui Brătianu. - Constantinopol e....curat CONSTANTINOPOL, bordul va­porului „Principesa Maria“ Vă­­trimit inevitabila, scrisoare, aducătoare de impresiuni per­sonatr­le şi indispensabile pentru... mine. Fireşte, totuş că nu mă voi apu­ca să vă descriu, faimoasa intrare în Bosfor, pe care atâtea o cunoaş­teţi, de care mai ales atâtea aţi dr­uzit şi care, de la tata Baedecker hicoace, e greu­ să mai poată fi ’Ca­racteriza,păi de cât prin, ah! Ce fru­mos e!­­■vai e sublim! e o adevărată minune! , şi aşa mai departe pe ga­ma mirărei, uimirei, uluirei. Voi însemna însă , în primul rând că serviciul nostru maritim e miraculos organizat. Gând despre un vapor ţi se spu­ne că nu­ dansează şi el totuşi te face să-ţi aminteşti de odiosul mal de mer, socoţi fireşte că acei cari­eni suferit au exagerat. Dar, ’Când despre an vapor, ţi se spune Că are Cel mai mare tangaj, că are ceea ce marinarii numesc r pules şi Că mai bine să te du­Ci CU batea de cât CU el şi Când tot'Uşi pleci şi va­porul nU num­ai Că Uit dansează, iuil tătign­ează, Ci dimpotrivă... te enervează aproape CU­ perfecta'e stabilitate, atunci fără îndoială ai voe să vorbeşti de miraculos. Notez, un astfel de vas: Princi­pesa Maria și pe comandantul lui Maximilian Hrubes. Cine vrea să călătorească birne spre Constantinopol, să călătorea­scă pe vaponul mai sus numit. Iar dacă va avea norocul Ca pe vas să fie şi inspectorul George Florescu­, atunci întradevăr ia văzut Dum­nezeu. Azi e aniversarea proclamărei republicei turceşti. Din depărtare, £âad îmiatfcu sere Basf®^ zfeip, marile bastimente și yapgafe ga­­piosi pavoazate. In vârful tuturora indiferent de naţiunea căreia a­­parţini, îiiuură fanionul turcesc, cîmpul roş luminat de croasantul auriu. Este un­ semn al n­ouei au­torităţi pe care Turcia şi-a recâş­tigat-o prin ţările Europei. Şi fi­reşte toată lumea pronunţă cu­ o nuanţă de admiraţie numele lui Kemal Paşa, marele gâzi. Dar dincolo de pitorescul Bos­forului, de măreţia naturei şi-a celor ce-a făcut omul în­ preajma ei. Ceea Ce te face să si­ici imediat Turcia, este... turcismul formalită­ţilor de debarcare. S’a mai scris în­ ziarele noastre despre mizeriile pe cari le încear­că pasagerii români cari trebuie să debarce la Con­stantinopol. Dar urt lucru absolut inexplicabil e ur­mătorul: pentru a pleca îrn Turcia, plăteşti la Bucureşti o viză corisri­­lului turcesc. Când ajungi la Con­­stantinnopol şi vrei să debarci, ţi se mai percepe una. De ce? Nu ma putut lămuri ni­meni. * # * V’am telegrafiat din largul mă­­rei încă de Marti — că premierul nostru şi-a contramandat excur­sia îrn Turcia. Motivul care se da i iftaispftzitia, draei Brătianu.: Se maî adaogă birne înţeles că sun­t şi alte motive, de ordia politio. Până azi însă, presa trifba­uri ştia de contramandare. Şi iată cum e anunţată îrn ziarele turceşti sosirea d-lui I. I. C. Brătianu la Constantiniopol. Reproduc­ textual: ,Mâine soseşte îr­ localitate ve­­itând pe paeqwebotul împăratul Traian, C. Brătianu primul mini­stru al României. D-sa vine însoţit de ConstanUnescU, ministru de in­terne (!?) AntonescU, Ministru de justiţie (Uf?) N. T­. şi câte­va no­tabilităţi politice..!­ Urm­ează scr­ele amănunte asu­pra programului vizitei. Dacă presa turcească e atât­­de prost informată asupra compoziţi­ei guvernului românesc, vina e fă­ră îndoială a ei. Dar mă întreb da­că n’avem şi noi o oarecare vină? Măcar în momentul în care şeful guvernului trebuia să viziteze Constantinopolul, un oficiu de propagandă românesc putea da câteva lămuriri elementare asu­pra celui care vine şi­ a persoane­lor care-l însoţesc. Aceasta pentru ca Românii din Constantinopol să nu­ rişte să afle peste noapte că guvernul dela Bucureşti s’a rema­niat cu d..... AntonescU la justiţie. * * * Constantifippolul c­uirat, film­at ca în­ palm­a. Nu fiindcă... suflă vântul dinspre mare şi ridică pra­ful, dar fiindcă autoritata comu­nală, ai curăţat Constantinopolul. E fantastic, dar e adevărat. Toată lumea se miră, dar recunoaşte că aşa e. Şi e­­curat nu, numai îm­­ Per», dar şi în Stambul, îrn Stam­­bulul Hinturior întunecimilor, al tuturor mizeriilor... patria gunoiu­lui. D. dv. Cos­tine­seri ar folosi neîn­doios mult, dac’ai­ solicita confra­telui său de la Coristantinopol lă­muriri asupra mijloacelor prin ca­re a ajuns la acest miraculos re­zultat. Seara Coristarntinopoliul e lumi­nat feeric. Fiindcă e sărbătoare naţională şi mai ales pentru­ că... ara lumină electrică. Şi noi avem, dar ori se prea­­vede. Constantino­polul n’avea acum zece ani. Dar azi când o are, se vede. Şi Bosfo­rul o reflectează de zeci de mii de­­ori.­­ Sărbătoarea naţională nici însem­nează însă magazine închise, fa­­­brici în inactivitate. Mişcarea comercială e extrem' 'de activă. Dar despre asta într’un foileton viitor. Na­ scăpaţi aşa de Uşor db mip.e, V 1 ~ 4M horia

Next