Argus, august 1924 (Anul 15, nr. 3381-3406)

1924-08-01 / nr. 3381. szám

ft noi XV Ro. 3281 ABONAMENTE: IN TARA IN STREINATATE On an 650 tel Un an 1200 tel 6 luni 350 . 6 luni 700 . 8 luni 180 . 3 luni 400 * 2 lei in tară. A lei in străinătate Onor. R­evista Transilvania Si­siu ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori Grigore Gafenc** Vineri 1 August 1924 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder şi S. Berger Str. Egnis strada tvistă Karagfisingherien 9 Telutón 110 BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6\93 și 23\69 . In liniştea şi frumuseţea de la Băile Govora, unde am venit să mă odihnesc, am citit cu mare atenţia ţie o lucrare de mare interes politic, istoric, cultural şi administrativ, Intitulată ,“Moldova dintre Prut şi Nistru”. Este vorba de Basarabia ţi este opera doctorului P. Cazacu, Im român basarabean, venit cu m­ult înainte de războiu în Iaşi, un­de a ocupat şi ocupă o înaltă în­sărcinare în ad­straţia Serviciului Sanitar, fost director în consiliul de directori la Chişinău după unire şi delegat technic la conferinţa ro­m­ână-rusă de la Viena. Nimeni nu cunoaşte mai bine Chestiunea Basarabiei de­cât d-rul Cazacu şi pentru aceasta s­ aduc fe­licitările mele şi tributul meu de admiraţie. Volumul cuprinde 7 ca­pitole referitoare la situaţia în Eu­sia înainte de marele războiu, la descompun­e­rea imperiului rus, diespre Moldova, dintre Prut şi Ni­­fetru sub imperiul rus, Moldova, dintre Prut şi Nistru sub republica rusească, republca democratică moldovenească în federaţa rusea­­scă, republica moldovenească demo­cratică independentă şi despre uni­­­rea Basarabiei cu România. • O analiză complectă asupra ace­­stei opere atât de interesantă şi preţioasă, nu se face într’un articol de ziar. Ea trebueşte analizată te­meinic în mai multe articole din­­tr’o revistă ştiinţifică. Până atunci îmi permit să atrag atenţiunea tu­turor acelora cari vor să cunoască Istoria şi stările din Basarabia şi în special a amicului meu de mini­stru al instrucţiei publice, care du­pă ce o va citi, să amâne pentru mai târziu construcţia unei aripi de la o şcoală oarecare şi cu fondu­rile să traducă această carte în cât apar multe limbi, răspândind-o în străinătate în toate straturile pen­tru ca, din documentele precise pe ţari le arată d-rul Cazacu, din ra­pvartere a peste 70 la sută ale foşti­lor guvernatori ruşi să se convingă toată lumea, că sub imperiu şi re­publica rusă s’a recunoscut că ma­joritatea populaţiunei din Basara­bia a fost şi este moldovenească, şi că chiar guvernatorii şi scriitori ruşi au recomandat Ţari­lor ca să i se lase limba, cultura, administraţia şi autonomia ei pro-V­enirea acestei preţioase publica­­ţiuni îmi dă prilejul să expun în acest articol, cea ce ştiu, eu perso­nal din Basarabia, cea ce am auzit dela prietenii mei de acolo, în spe­cial de la magistraţii Curţii de a­­pel din Chişinău şi ce cred eu că ar fi bine să se facă dacă dorim ca să se resolve cât de curând in favoa­rea noastră, aşa cum este drept de a­tminteri, această chestiune a Ba­sarabiei. Eu cunosc Basarabia din începu­tul anului 1917, când nu venise în­că revoluţia. Am cunoscut-o sub guvernul Kerensky având misiune din partea guvernului şi am asistat la actul istoric al Unirei din Sfatul Ţării. Cunosc mulţi oameni politici din Basarabia şi cunosc perfect sta­rea lucrurilor actuale. Nu aprob exageraţiunile ziarelor. Nu se pot contesta însă în mod ab­solut nedreptăţile organelor noastre administrative şi militare. Cu experienţa dobândită de mine timp de zece ani în diferite înalte însărcinări administrative de mare răspundere şi încredere, recunosc, că în dificultăţile de tot felul şi in special cele financiare este greu să avem acum un bun personal admi­nistrativ. Ne lipsesc oameni capa­bili, muncitori şi cinstiţi, care să facă apostolat, de­oarece statul nu are mijloace să-l remunereze. Pe de altă parte până ce actualul pro­­ect de organizare şi descentralizare administrativă nu va fi votat, pro­mulgat şi aplicat cu sinceritate de oricare guvern ar fi, nu se poate face nimic, căci vrajba dintre par­tide şi politică se amestecă şi cum­-i promite orice bună intenţiune. Este inadmisibil ca guvernul să nu ştie mai tot ceea ce se petrece în Basarabia. Sunt de părere că nu putem aduce în desbatere publică tot ce se spune şi tot ce se recla­mă. De cercetat însă trebuie cerce­tat şi trebuie aplicate sancţiuni. Până la votarea nouei reforme ad­ministrative şi până la ameliora­rea situaţiei financiare, socotesc că s-ar putea recurge la o situaţie transitorie. Aşa fel ajung la propunerile me­le cari sunt propunerile unui om desbrăcat de orice pasiune politică, căci sunt şi eu membru al partidu­lui naţional-lberal şi când am fă­­cut politică militantă nu m’au pre­ocupat interesele personale. Este în interesul ţărei ca cestiu­­nea să fie examinată în mod obiec­tiv şi cu înţelegerea tuturor parti­delor şi a tuturor grupurilor politi­­c­e, pentru că este vorba de au ras-, t­s George Georgescu Font secretar gener­al al uui i­sterulu de interne­ re interes naţional. In ceea ce pri­veşte modul cum ar trebui să se in­formeze guvernul, iată ce am de spus. Dacă s-ar întâmpla vreodată ca din greşeală un preşedinte de con­siliu să-mi facă cinstea să mă ia ca colaborator numindu-mă şi pe mine subsecretar la ministerul de interne, eu mi-aşi lua postul în primire şi primul lucru ce aş face aş pleca în Basarabia însoţit de unul sau doi membri ai partidelor de opozi­ţie care şi-ar lăsa de-oparte pasiu­nile politice şi am pleca, fără să ne declinăm calităţile, fără vagon mi­nisterial şi ca simpli călători, ne­gustori de cereale sau alt­ceva şi prin Galaţi să pornim la Cetatea Albă, unde am fost eu acum de cu­rând. D-lui ministru al comunica­ţiilor i-am spus cum se călătoreşte şi ce-ara constatat erori , merge în oraşe şi sate să adunăm informaţii asupra tuturor chestiu­nilor, administrative, sociale, poi­­tice, militare, să formăm dosar de ele şi am continua ancheta şi mai departe. Bine­înţeles că eu aş ple­ca acolo fără ca guvernul să ştie, mi-aş îndeplini această datorie ce­rând un concediu, fără ca să întreb ce se petrece în Basarabia pe cole­gul meu ministrul Basarabiei, fără să citesc rapoartele prefecţilor şi nici notele poliţi­ei administrative, ale siguranţei şi ale jandarmeriei. Făcându-se această anchetă în mod cinstit, obiectiv de oameni din diferite partide şi luându-se în dis­cuţie serioasă de organele compe­­tente din Bucureşti, este imposibil să nu se ajungă la concluzia că chiar cu mijloacele de azi se poate îndrepta mult lucrurile.­,, Soluţia ar fi ca partidele de or­dine şi guvernământ să cadă de a­­cord ca chiar cu legile de azi să se dea administraţia întreagă a Basa­rabiei pe mâna unui om pe 3—4 ani cu o­­lege specială cu puteri mai mari, aşa cum s’a procedat la 1914 în Cadrilater. Omul există şi l’ar accepta toate partidele, este chiar autorul cărţei despre care am vorbit, d-nul Caza­cu, care are toate calităţile cerute pentru a i se încredinţa un aseme­nea post. Este basarabean, cunoaş­te limbile de acolo, institituţiile vechi şi noi, cunoaşte oamenii, mo­ravurile, aspiraţiile şi intrigile lor. Este om cinstit, harnic, are calităţi de administrator şi inimos român. Să fie numit guvernator pe cel puţin trei ani, să i se asigure o re­­muneraţie mare, să i se dea toată răspunderea, dar să i se dea şi drep­turi în special să aleagă pe cei 9 prefecţi şi pe toţi subalternii lor cărora să li se asigure un onorariu deosebit pentru posturile lor de sa­crificiu; să­i se dea un drept de con­trol efectiv asupra tuturor funcţio­narilor, afară de magistraţi şi mi­litari. In afară de asta să fie ascultat şi consultat de guvern în toate che­stiunile care interesează Basarabia şi mai cu seamă când este vorba să se satisfacă cererile oamenilor poli­tici locali. Este bineînţeles ca guvernul în limitele posibilităţei trebuie să-i pună la dispoziţie cu formele pre­valate de lege fonduri pentru îm­bunătăţirea căilor de comunicaţie şi a serviciului sanitar şi asigura­rea ordinei publice pentru răspân­direa culturei şi altor instituţiuni de ordin social şi economic. Procedându-se astfel, socotesc că ’ar face foarte mult cu asentimen­tul şi sprijinul partidelor şi ar pre­găti definitiv nu numai unirea te­ritorială, dar unirea sufletească. GEORGE GEORGESCU | Fost secretar general al mini­sterului de interne II—N­ ....■'.....■■■—■■■■ | înfiinţarea unui liceu comunal in cartierul Grozăveşti­­ Din iniţiativa unui comitet de cetăţeni se va înfiinţa un liceu comunal in cartierul Grozăveşti, care e populat in majoritate de industriaşi, meseriaşi şi mici func­ţionari şi al căror copii urmează să frequenteze cursurile noului liceu. Comitetul de iniţiativă pentru înfiinţarea acestui liceu comunal se compune din d-nii M. Bercia­­nu ajutor de primar. Ion Roban, Cezar Popescu, P. Ghiţescu, Ce­zar Hârjescu, ing. Th. Săvulescu, ing. C. Mititelu, Sever Herdan in­dustriaş, E. Duca, D. Podani in­stitutor şi preotul I. Muşăteanu. Noul liceu, va funcţiona circa 1 Septembrie în şoseaua Grozăveşti No. 9. Noul regim al pâinei şi al grâului Schimbul de vederi din sânul consiliului economic superior întrunit ori la ministeri­ de externe Se va măsline expartul grâului. ~ Preţul mondial, criteriu pentru fixarea pre­ţului inter­or. -- Se va renunţa la preţul de comprimare al fainei negre ? Măriri definitive se vor lua in consiliul de miniştri Eri la orele 5 d. a. s’a întrunit la ministerul de externe Consiliul E­­conomic Superior al guvernului, participând d-nii miniştri: I. G. Duca în calitate de interimar la finanţe, G­h. Mârzescu ca inte­rimar la Industrie şi comerţ, d. Cipăianu subsecretar de stat, re­prezentând ministerul de agricul­tură în locul d-lui ministru Al. Constantnescu aflat la Vichy şi d. dr. I. N. Angelescu secretarul general al ministerului de indus­trie şi comerţ. ORIENTĂRI PREGĂTITOARE Consiliul a luat in discuţie ne­cesitatea revizuirii actualului re­gim de preţuri al pâinei şi, even­tual, de extracţie al fainei şi, în legătură cu aceasta, stabilirea bazelor noului regim al grâului pentru toată ţara. A fost o şedinţă preparativă, in care d-nii G. Cipăianu şi dr. I. Angelescu au făcut expuneri do­cumentate asupra disponibilită­ţilor de grâu, pe care se mai poa­te conta din recolta anului trecut, înfăţişând date şi asupra produc­ţiei aproximative de grâu din re­colta anului în curs. S-au prezentat apoi tabele cu­prinzând preţurile de vânzare cu­­ rente ale grâului pe diferitele pie­le din interiorul ţării, cum şi tabele cu preţurile grâului pe pie­ţele mondiale. S'a examinat cu alte cuvinte tot materialul informativ în legătură cu situaţia de fapt a nouei recolte şi a preţurilor de vânzare, pe piaţa internă şi externă, spre a se vedea cadrul şi condiţiunile înnăuntrul cărora se poate fixa noul regim al grâului. PRINCIPIILE LA CARE S’A O­­PRIT CONSILIUL ECONOMIC In principiu, Consiliul Economic a opinat: 1) pentru menţinerea libertăţii de export a grău­­lui şi a făinei albe: 2) pentru sporirea pre­ţului interior al grâului din noua recoltă Inunda­se de bază preţurile m­on­­diale, rectificate ii­ taxe­le vamale de export­ Norma la care se va o­­pri deci, guvernul pentru fixarea preţului interior, va fi aceea, ca atest, preţ, augmentat cu taxele de export, să nu depăşească standardul preţurilor mon­diale. PROBLEMA PÂINEI NEGRE S-a luat în discuţie şi măsurile pentru asigurarea aprovizionării populaţiei nevoiaşe cu pâine nea­gră. D. dr. I. N. Angelescu a arătat eroarea economică ce a stat la ba­za regimului actual, caracterizat prin tendinţa de a impune un preţ minim de desfacere pentru pâinea neagră şi prin sacrificat cerut celorlalte categorii ale consumatorilor de pâi­ne mijloc­e şi albă. Acest sistem a condus la dispari­ţia pâinei negre din comerţ sau la fabricarea ei în condiţiuni detesta­bile. Experienţa de până acum, impu­ne criteriul ca în viitor preţul pâi­ne! celei mai ieftine să fie cel puțin echivalent cu pretul de vânzare al grâului la producător. * Acestea au fost părerile exprima­te în sânul consiliului economic su­perior tinut ori d. a. la externe, fără să se îî ajuns la hotărâri definitive. Consiliul se va întruni '­zi din nou la ora 9 dimineaţa la ministerul de finanţe, când se vor fixa în chip definitiv bazele noului regim al pâinei şi al grâului. Hotărârile consiliului economic superior vor fi supuse discuţiunei unui apropiat consiliu de miniştri. De la Asociaţia proprietarilor de cazane şi maşini Organizarea inspectoratelor.­­ Textul acordului cu ministerul muncii Eri după amiază a avut loc în palatul Camerei de Comerţ şedin­ţa comitetului Asociaţiei genera­le a proprietarilor de cazane şi maşini. A prezidat d. Şt. Cerkez. Erau prezenţi d-nii ing. Mir­cea, N. Butculescu, ing. Băcan, d­r. Lakatos din Târgul Mureş, d­r. Lendvvay din Temişoara, d. Gras din Braşov şi d. ing. Osi­­ceanu. ORGANIZAREA INSPECTORA­TELOR S-a luat în discuţie chestiunea organizată inspectoratelor Bra­şov, Timişoara, Târgu Mureş şi Cluj, stabilindu-se ca aceste ins­pectorate să respecte cu totul în­­ţelegerea care a avut loc intre ministerul muncă reprezentant prin d. inginer B. Alexandrescu şeful serviciului technic al Ca­sei centrale a asigurărilor sociale şi d. ing. M. Bacan directorul A­­sociaţiei proprietarilor de cazane şi maşini. TEXTUL INŢELEGEREI CU MINISTERUL MUNCEI Iată textul înţelegerei interve­nită între ministerul muncei şi reprezentantul Asociaţiei: Subsemnaţii: inginer B. Alexan­­drescu, şeful serviciului tehnic al Casei centrale a asigurărilor sociale şi inginer M. Bacan, directorul aso­­ciaţiei de cazane, maşini, instala­­ţiuni mecanice şi electrice. Intrunin­­du-ne astăzi pentru a stabili nor­mele după care trebuesc aplicate le­gea şi regulamentul la cazanele de aburi, maşini, instalaţiuni mecanice şi electrice, am stabilit următoarele: 1) Membrii înscrişi sau cari se vor Înscrie in asociaţia proprietarilor de cazane, atât din vechiul regat cât şi din teritoriile alipite, vor fi contro­laţi exclusiv de către organele aso­ciaţiei. Încheind procese-verbale de verificările şi constatările făcute, din care un exemplar va fi înaintat de către direcţiunea asociaţiei, serviciu­lui tehnic din direcţiunea generală a casei centrale a asigurărilor so­­ciale din ministerul muncei. II) Stabilimentele industriale nein­scrise in asociaţie, vor fi controlate direct de organele ministerului mun­cei. III) Ministerul muncei, prin orga­nele sale tehnice, va controla dacă membrii înscrişi in asociaţie, au fost verifcaţi la timp de către orga­nele asociaţiei semnalând serviciului tehnic, neregulile constatate, care la rândul lui, va comunica asociaţiei pentru a lua măsuri în consecinţă. IV) Orice membru înscris în aso­ciaţie, va avea o carte de membru, pentru a faca dovadă omanilor mi­nisterului că este înscris în aso­ciaţie. Pentru ca organele statului din diferite regiuni, să poată cunoaşte întreprin­derile industriale înscrise în asociaţie se va comunica de către direcţiunea asociaţiei, in fiecare lună, serviciului tehnic, un tablou de membrii noul înscrişi sau de cei retraşi in cursul lunei precedente. V) Membrii înscrişi In asociaţie sunt obligaţi a plăti pentru verifică­rile făcute de organele asociaţiei, taxele stabilite în fiecare an de către consiliul de administraţie, de comun acord cu ministerul muncei. VI) Din taxele şi cotizaţiile perce­pute fie asociaţie, se vor vărsa mi­nisterului muncei de către direcţia a­ Lei 0.20 la mic din valoarea in­­stalaţiunilor mecanice şi electrice a Întreprindere!, conform art. 5 din lege. b Lei 25 de probă sau revizie in­terioară de fiecare cazan. ci Lei 0.50 de fiecare cal putere pen­tru maşini, motoare termice sau hi­­draulice şi dinamuri, cari se vor autoriza de a fi puse in funcţie. VID) Procesele verbale încheiata de organele de control ale asociației sunt recunoscute ca autorizații defi­­niti­ve de funcţionare, conform pre­vederile legale. VIII) Copii după prezentul proces­­verbal se vor înainta atât organelor de control ale ministerului muncii cât și organelor de control ale aso­ciaţiei pentru a se conforma. Pentru care s’a dresat prezentul proces-verbal in dublu exemplar, din care unul s’a înaintat ministerului muncei şi al doilea asociaţiei pro­prietarilor de cazane din Bucureşti. In baza acestei înţelegeri, mem­brii actuali şi cei cari se vor în­scrie în asociaţie urmează a fi inspectaţi de către inspectorul a­­sociaţiv,­­ bine­înţeles sub contro­lul superior al ministerului mun­cii din punct de vedere al sigu­ranţei muncitorilor. S-au luat apoi în discuţie sta­tutele inspectoratului Braşov­­cari au fost aprobate. Şedința a luat sfârşit la orele 7. STYX............ mtfrt r ----------­* Sporirea preturilor maximale la produsele petrolifere Preţurile maximale la produsele petrolifere au înregistrat câteva nodificărL Benzina uşoară s’a urcat cu 0,50­0 ani la kgr. Motorina cu Iei 20 la suta de kgr.­­ benzina grea va fi urcată proba­şi cu 1,50 lei la kgr.­­ 0 convorbire între d-nii Titulescu și Macdonald PARIS, 29. — (Rador). — Havas ne transmite după „Echo de Pa­ris” următoarea convorbire care a avut loc intre d-nii Titulescu și Macdonald: D. Titulescu l-a între­bat pe d. Macdonald dacă statele mici vor f consultate când se va decide convocarea Germaniei la conferin­ța de la Londra. D. Macdonald a răs­puns: Au­ fost consul­taţi de curând şi noi am luat o hotă­râre în prin­cipiu în această privin­ţă. Pentru a o aplica în momentul oportun, statele mari au nevoie de un sch­ib de ve­dere care va dura cel mult două minute. D. Titulescu a răs­puns că e fericit să au­dă că statele mari pot cădea de acord asupra unei chestiuni oareși­care în două minute. Dacă vom fi în încur­cătură, a întrerupt d. Macdonald, nu vom în­târzia să facem apel la ajutor­­ României. La aceasta d. Titulescu a replicat: In numele Ro­mâniei ,vă declar că ea este gata să vă ajute Plata datoriei otomane ANGORA__Conform unui me­saj din Angora, guvernul otoman a numit o serie de comitete pen­tru a discuta chestiunea cupoa­nelor datoriei externe otomane. Stocurile fie grâi­ şi făină in Capitală Pe ziua de eri, în morile din Ca­pitală, au fost următoarele sto­curi de grâu şi făină. Grâu 127 vagoane. Făină de lux 124 vagoane. Făină de jim­­neagră 34 vagoane. Secară boabe 7 vagoane şi făină de secară 2 vagoane. CRONICA ZOOTECHNICA Expoziţiile de animale de prof. dr. G. K. Constantinescu Suntem’ în plin­ sezon al expoziţii­lor zootechnica O mişcare neobici­nuită în această direcţie s-a pronun­ţat aproape brusc, odată cu înfiin­ţarea comisiilor zootechnice jude­ţene, începând cu anul 1923. Este uimitor de constatat că de unde în 1922 abia am putut avea câteva ex­poziţii de animale, îni 1923 au avut loc 76, iar anul acesta numărul lor va fi şi mai mare. In fiecare pro­vincie, în fiecare judeţ, în fiecare centru mai important de­­ creştere de animale se organizează expoziţii unde crescătorii vin să se măsoare unul cu altul, expunându-şi rezul­tatele muncii şi priceperii lor. ROLUL EXPOZIŢIILOR ZOOTECH­NICE Expoziţiile zootechnice sunt un admi­rabil mijloc de încurajare a creşterii animalelor. Ele stimulează pe crescător şi fac să încolţească în sufletul lui ambiţiunea de a-şi în­trece colegii, căci fiecare expozant doreşte să­­capete el premiul cel mai mare. Apoi, prin mii cari se di­s­­tribue ca premii, expoziţiile sunt, chemate să ajute materialiceşte pe crescători, stabilind în acelaş timp şi reputaţia crescătoriilor mai bine conduse, care, prin aceasta, se im­pun atenţiunili cumpărătorilor. Ani­matele premiate capătă imediat o valoare mai mare, iar pentru cum­părătorii acest triaj efectuat de ju­riile expoziţiilor este un criteriu din cele mai sigure. In altă ordine de idei, o expoziţie este şi un excelent mijloc de educaţie, căci fiecare poate vedea pentru ce nu se pre­miază un animal şi pentru ce se premiază altul, aşa că pleacă de la expoziţie cu un important bagaj de învăţăminte tehnice, care-i vor ser­­vi în gospodăria hi’. Şi în sfârşit o expoziţie în mâna organizatorilor este pe de o parte un mijloc de a re­aliza anchete zootechnice asupra stă­rilor de fapt şi în acelaş timp mai ales un mijloc de a determina anu­mite directive în creştere, căci or­ganizatorii expoziţiilor pot da pre­mii mai mari şi mai multe pentru o anumită rasă de animale, îndem­nând astfel indirect şi pe nesimţite crescătorii către o directivă sau alta. CUM POT FI ORGANIZATE EX­­POZIŢIILE ZOOTECHNICE Expoziţiile de animale pot fi or­ganizate separat şi independent de alte expoziţii, adică pot fi pur zoo­technice, cum se întâmplă în mul­te părţi, în Franţa, în Elveţia, în Germania, în Anglia, etc., sau pot fi numai secţiuni ale unor expoziţii cu cadru mai larg, cum sunt de pil­dă, ca să dau numai un exemplu, renumitele expoziţii agricole ambu­lante ale societăţii germane de agri­cultură. La noi, întrucât ele sunt organizate de comisiile zootechnice judeţene, care sunt organe pur zoo­technice, nu cuprind decât animale şi produse de origină animală, căci ele au fost chemate la viaţă în sco­pul precis de a servi la ameliorarea raselor de animale. De aceea mi se pare curios că găsesc aceste expozi­ţii zootechnice sub denumirea de „expoziţii agricole" în unele publi­­caţiuni de agricultură, care comit şi scăparea din vedere de a arăta că ele sunt organizate de comisiile zootechnice judeţene. Prin aceste ex­poziţii comisiile judeţene au dove­dit anul trecut că iniţiativa locală este capabilă de opere de mare în­semnătate pentru economia naţio­nală şi acest merit nu trebuie um­brit, ci, din contră, avem datoria să-l scoatem la iveală. REZULTATUL EXPOZIŢIILOR ZOOTECHNICE DIN ANUL TRECUT Dacă aruncăm o privire asupra expoziţiilor de animale care au a­­vut loc anul trecut, constatăm că rezultatele sunt mai mult decât im­­bucurătoare. Am avut 76 de expo­­ziţii în 55 de judeţe. Cele mai multe au fost în Transilvania, ceea ce era şi firesc,, căci aici creşterea anima­­lelor este mai înfloritoare şi lumea e mai obişnuită cu astfel de mani­­festaţiuni. In vechiul regat şi in Ba­­sarabia sunt localităţi care în 1923 au făcut cunoştinţă pentru prima dată cu o expoziţie zootehnică. In asemenea localităţi populaţia de sigur a fost la început mai nein­­crezătoare, dar cu timpul sistemul va prinde rădăcini, căci pretutindeni începuturile sunt in mod fatal sla­be. In schimb unele judete au avut mai mult decât o expozitie si sub acest raport numărăm în jud. Caras. Severin 6 expoziţii, in jud. T miş. Torontal 3 expoziţii, in jud. Doro­­hoi 4 expoziţii, în jud. Ilfov 5 ex­poziţii, in ji­d. Bistriţa.N. 5 expozi­­tii, in jud. Ismail 2 expoziţii, in jud. C.­Albă 2 expoziţii, in jud. C-­­Lung 2 expoziţii, în jud. Iaşi 2 ex­poziţii. Sume­­ acordate ca premii expozanţilor au provenit din sub­­venţii recreate de M­nis­erul Agri­­griculturii, precum şi din bugetele comisiilor zootechnice j^datvue «an din donaţiuni particulare. In total s’a dat ca premii suma de 890 600 lei, pe lângă numeroase diplome şi medalii de argint şi bronz. O astfel de activi­tate este cât­­ poate de lăudabilă şi efectele el s’ar putea vedea In timpul cel mai scurt, dacă toate aceste eforturi sincere şi sacrificii reale n’ar fi a­­nihilate Prin regimul absurd al ex­portului de vite, care oprimă indus­­tria noastră animală. EXPOZIŢIILE ZOOTECHNICE DIN ANUL ACESTA Anu­l acesta pretutindeni s-a re­­marcat la expoziţii un progres în organizaţie şi în animaţie faţă de anul trecut. Unele din ele au avut un succes admirabil atât prin cali­tatea animalelor expuse, cât şi prin numărul expozanţ­lor. Anul trecut expoziţiile zootechnice au culminat prin secol­a pentru animale de la ex­poziţia agricolă a Moldovei vntre­­gite, care a fost cea mai mare ex­poziţie zootechnică, ce a avut rod vre­o dată în România. Anul aces­ta se organizează o expoziţie de animale la Cluj pentru Transil­van­a şi Banat, expoziţie care desigur va fi superioară celei de la Iaşi. Se lucrează de pe acum cu multă asiduitate în acest secol şi este demn de semnalat faptul că toate comisiile zootechnice jude­ţene ale Ardealului şi Banatului au­ destinat câte o sumă importantă pentru organizarea acelei expoziţii. Ea va avea loc în zilele de 17 m îi Septembrie şi va coincide cu con­gresul de zootechnie şi higienă ve­terinară organizat de Aso­ad­a ge­nerală a medicilor, veterinari din România. * Toate aceste constatări sunt de natură a ne da speranţe pentru vii­tor şi denotă că orientarea produc­ţiei noastre naţionale către creşte­rea vitelor preocupă cercuri din ce în ce mai largi. Dorim să vie cit mai curând vremea când toată lu­mea va înţelege acest lucru elemem­­tar că, în ţara noastră agricolă, industriile cele mai fireşti sunt a­­cetea care se bazează pe cultura pă­mântului şi dintre acestea cea din­­tâi, cea mai importantă şi mai ren­­tabilii, singura care va putea res­tabili balanţa comerţului nostru, ex­terior este industria animală.­­ Dr. a­l. Constantinescu Profesor de zootechnie la facultatea de medicină veterinară . Situaţia Politică Partidul comunist a fost sugre­mat, printro simplă­ hotărâre, administrativă, bazată pe o ordo­nanţă a Comandamentului mi­­litar. Nu ne vom înduioşa asupra soartei acestui partid. Statele ca şi indivizii au datoria să-şi apere cu bărbăţie şi cu hotărâre, existen­­ţa. Concesii de ordin sentimental, şovăeli pe jumătate umanitare, pe jumătate tembele, sunt pri­mejdioase şi vinovate. Partidul comunist s’a aşezat, el singur, în afară de legi şi a dovedit acolo unde a învins, că este cel mai crunt vrăjmaş, nu numai al ordinei de stat, aşa cum o pricepem, dar a întregii civilizaţii moderne. Ţările apusene, puternice şi bi­ne organizate, sprijinite pe o tra­diţie seculară de ordine, îşi pot in­gădui luxul de a adăposti în ca­drul aşezămintelor lor politice, partidul revoluţii bolşevice. Nouă însă, vecini ai imperiului sovietic, ne lipsesc şi cultura necesară şi experienţa politică pentru a lupta numai cu dispreţul împotriva bol­şevismului. A nu întrebuinţa deci singurele arme ce ne stau la în­­demână ar fi — cum ar spune Nietsche — „o prostie şi o laşi­tate ! ‘ Dar bărbăţie nu înseamnă an­titrar, hotărâre nu înseamnă ca­priciu şi severitate înţeleaptă nu înseamnă ordonanţe militare. Dacă nu ne este îngăduit să ur­măm pilda Apusului, in lupta n­oastră împotriva bolşevismului, să ne inspirăm măcar de la ve­cinii noştri direcţi: Sârbii şi Bul­garii. In amândouă aceste ţâri, parti­dele potrivnice ordinei de stat sunt interzise prin legi speciale. In Bulgaria, interpretarea acestor, legi este rezervată Curţii de Ca­saţie. Astfel ordinea de stat este apărată cu aceiaşi energie, dar cu mai multă autoritate, întru­cât să respectă toate uzurile vieţii constituţionale. G. G. %

Next