Argus, august 1924 (Anul 15, nr. 3381-3406)

1924-08-01 / nr. 3381. szám

Evenimentele in străinătate Lucrările conferinţei dele Londra Garanţiile pentru bancheri LONDRA, 30 (Rador). — Exper­ţii financiari, Arou, francez şi Fi­scher, englez, împreună­ cu consi­lierul juridic francez Fromageot, s’au ocupat ori după amiază pen­tru a găsi o formulă transaclio­­nală privitor la garanţiile care ar putea satisface pe creditorii împrumutului­­de 800 milioane mărci aur. Redactarea acestei for­mule nefiind terminată experţii au amânat şedinţa. Şedinţele com­siunei întâia şi a treia au fost fixate pentru azi, în­trunirea şefilor de delegaţiuni care trebuia să aibă loc azi va fi probabilă amânată. Din cercurile conferinţei se a­­firmă că delegaţii germani vor putea fi invitaţi abia la începutul săptămânei viitoare. Lucrările comisiunifor LEAFSLD. _ Şefii dv.l?srţfi’or a­­liaţilor s’au întrunit ca de obicei la reşedinţa numa’un ministru din , Downing S'reet. azi dimineaţă Si au rămas in ddîfesrsie c­u"o"*re 3 ore. S’a aranjat ca comitetul de ju­­risconsulti să esemineze chestiunile F. şi H a memorandului franco­ bri­tanic dela 9. Iulie. Astăzi în afară de aceste întru­niri, s’a deliberat într’un mod ne­formal. Toate comitetele ale căror lucrăn nu s'au complectat se vor întruni totuși mâine. Presa arată un deosebit interes în lucrările primului comitet m­a’n’sa căruia sunt pendin’e chestiuni vi­­■ tale ridicate de bancheri. Membrii Stateior­ Unite se vor în­truni mâine la 9 şi jumătate dimi­neaţa şi să crede că noua formulă franceză menită să deslese dificui­­tăţile ce se pot întâlni se va discu­ta de ei. Se spune că delegaţii francezi s’au ocupat astăzi cu redactarea nouii formule şi în această au a­­vut în vedere raportul original al corni­totelor precum si formula p­o­­pusă de Theunis si una propusă de delegatul american, Logan, la în­trunirea de eri. Nu s’a făcut nici o declaraţie ofi­cială asupra naturei pregetului lui Logan dar gazetele spun că ar fi propus ca guvernul german si ce­­misiunea reparaţiunilor să discute cu bancherii asupra chestiunilor în cauză. Se zice că întrucât se ţinteşte la trecerea chestiun­lor politice dela conferinţă la comisiunea reparaţia, niloi acest proect nu a fost aprobat in general. Aducerea nouii formule franceze este clar aşteptată cu mult interes. Comitetul al treilea se va întruni asemenea mâine şi se crede că a­­ceasta va fi ultima întrunire a co­mitetului care a înaintat in mod foarte satisfăcător in toate lucră­rile ce cad în competinta lui. To­te mişcările şefilor delegaţiunilor Inte­raliate la conferinţă sunt urmărite cu foarte mare interes. Telegrama lui Herriot către Parlamentul francez / PARIS, 30 (RADOR).­­ D. Her­riot a adresat parlamentului fran­cez o telegramă în care declară că gruvernul ar­ fi dorit să-i aducă tex­­tul complect al acordului dela Londra, dar că cu toate sforțările făcute negocierile nu s’au termi­­inat încă. Delegaţiunea franceză căutând să dea bancherilor toate Siguranţele legitime, veghează în aceleşi timp ca să nu se aducă vreo ştirbire nici tratatului dela­­Versailles şi nici drepturilor Franţei, în cazul când nu s’ar a­­plica o acţiune colectivă. Amin­tind chestiunile în discuţie, d. Herriot arată că negocierile re­clamă încă câteva zile. Guvernul le urmăreşte cu voinţa fermă de­­a asigura apărarea drepturilor Franţei şi restabilirea urgentă a Antantei, şi a păcei. Rezultatele negocierilor le va­­ supune camerei imediat ce se va ajunge la o con­cluzia Presa engleză și politica lui Herriot LONDRA. — Articolul edito­rial al ziarului „Daily Telegraph” spune că în sfârșit Herriot s’a de­cis să se întoarcă definitiv la po­litica stânge acceptând să se cheme germanii­­la Londra pentru a discuta în mod liber evacuarea economică a Ruhrului de aseme­nea afirm­ă că Herriot e dispus să adere la această propunere. Te­za engleză este că ocupaţiunea este ilegală şi nesancţionată de tratatul din Versailles şi că o­­pinia publică engleză este una­nimă a crede că evacuarea milita­ră a Ruhrului constitue condiţia esenţială pentru pace şi reabili­tarea Germaniei. Redactorul di­plomatic al ziarului sus numit rezumă­­condiţiunile acceptate de Herriot pentru invitarea Germa­niei la Londra: 1) guvernul ger­man este invitat a trimite repre­zentanţii săi pentru a discuta mă­surile financiare şi economice pen­tru restabilirea unităţii a Germa­niei la care delegaţii germani au dreptul să discute liber cu alia­ţii; 2) evacuarea militară a Ru­­hrului după evacuarea economi­că este considerată de guvernele aliate şi discutată de guvernele ocupante şi Germania. Se speri intr’un acord apropiat PARIS, 29. — (Rador). — „Pe­tit Parisien” anunţă din Londra că delegaţii şi-au exprimat ori seara speranţa că vor ajunge la un acord încă înainte de sfârşitul săptămânei. Se dă o mare im­portantă propunerei pe care dele­gaţia franceză o va face azi. Con­ferinţa va ţine seama de lucrări­le comisiunei a treia şi va pune în legătură problemele politice cu chestiunea prestaţiunilor în natu­ră şi cu cea a transferărilor, a­­cordând fiecărei puteri dreptul de apel în contra deciziunilor, cari ar provoca vreo ştirbire a drep­turilor fiecărei naţiuni în parte. Ziarele „Bre Nouvelle” şi „Oe­uvre" cer pentru Franţa în schim­­bul evacuării militare a Ruhr­­ului, compensaţii în ce priveşte datoriile şi siguranţa. Formarea noului guvern iugoslav BELGRAD, 29. — (Rador). — După ce preşedintele Scupcinei d. Liuba Iovanovcî, n’a reuşit să formeze guvernul, regele a în­sărcinat cu formarea guvernu­lui pe şeful blocului de opoziţie, democratul Davidovici. Domnul Davidovici a format cabine­tul din elementele vechiu­lui bloc de opoziţie. Din noul guvern fac parte cinci democraţi trei populişti sloveni, trei musul­mani din Bosnia şi un radical di­zi­dent. Iată lista noului gu­vern: Preşedinţia Davidovici, ex­terne — Voislav Marincovici, de­mocrat; finanţe — Spaho, musul­man; interne — Nasta Petrovici, radical dizident; instrucţie pu­blică şi ad interim culte — pre­otul Koroşeţ, populist. Noul gu­vern va convoca în curând par­lamentul pentru a expune pro­gramul său în poliijej, interni şi externă a ţării. Ziarele afirmă că plitica ex­ternă a noului guvern va urmări consolidarea păcei în Europa şi Balcani în armonie cu spiritul de care se conduc marile demo­craţii occidentale. După depunerea jurământului la palat, preşedinteli consiliului de miniştri,,­d. Davidovici, a de­clarat ziariştilor că program­ul noului guvern cuprinde legea pri­vitoare la invalizi, legea creditu­lui agricol, legea contra conrup­­ţiei, legea pentru organizarea co­munelor şi revizuirea legei pri­vitoare la funcţionari precum şi unificarea urgentă a legislaţiei din întreg regatul iugo­slav. Data descin­derei Scupcinei n’a fost încă fixată definitiv, probabil că Scupcina va fi convocată pentru săptămâna viitoare. Ştiri Externe ITALIA. — 200 de ziarişti din­­Lombardia au asigurat pe Mus­solini de credinţa lor. PERSIA. — In urma asasinatu­lui consului american din Tehe­ran, Statele Unite au protestat. BRAZILIA.­ — Comunicatul ofi­cial anunţă că rebelii fiu evacuat San Paulo. Economic« JOHANNESBURG. — „Finan­cial Times” află din Johannes­burg că delegaţii minieri între­­buinţaţi în minele din Rand au hotărât să susţie o cerere pentru sporirea salariilor cu 20 la sutlă, cu efect retroactiv din Martie 1922. NEW-YORK.—­Valorile de cupon au fost in ultimul timp în efe­­verscenţă la New-York în urma publicării statisticelor din cari reese că consumaţiunea mondia­lă­ a ultimelor zece luni este su­perioară cu zece la sută celeia din timp de războiu. Consuma­­ţiuunea este, la rândul ei, superi­oară cu 50 la sută celeia dinainte de războiu. PRAGA. — Recolta sfeclelor este foarte satisfăcătoare pe tot teritoriul Cehoslovaciei. Se eva­luează că în viitoarea campanie se vor putea produce 1.300.000 tone zahăr şi poate ceva mai mult. VARŞOVIA. — Se confirmă ştirea că ministrul de comerţ po­lon a semnat definitiv contractul relativ la construirea portului Golingen lângă Dantzig ,cu un grup franco-polonez care cuprin­de de o parte societăţile franceze Schneider-Creusot, Battingnoles şi Hersent şi pe de altă parte, Banca Industrială Poloneză. Lu­crările evaluate la un total de 35 milioane franci aur trebue termi­nate la sfârşitul anului 1930. In afară de acest­­contract, Creusot a obţinut şi furnitura materialu­lui pentru echiparea portului şi care se ridică la un total de 15 milioane, franci aur. LISABONA. — Guvernul por­tughez a prelungit după 30 Iu­lie termenul pentru a dispune de titlurile împrumuturilor sale pen­tru­ a permite purtătorilor dife­ritele formalităţi necesare pentru timbrarea obligaţiunilor de libe­rat în lire sterline. SOFIA — Tezaurul bulgar a hotărât să acorde oraşului Sofia o subvenţie de 15 la sută asupra veniturilor vămilor bulgare timp de şapte ani, pentru a con­stitui la executarea proectului de aprovizionare a capitalei cu apă. Pentru aceste lucrări fiind nece­sare capitaluri considerabile, se va face apel la finanța străină. I . Ultime infformaţiuni Pi­s mi ii Mett­a pilui Problema pâine! şi nou! regim comercial al grâului Concluziile consiliului economic superior In­trunit­eri la Finanţe. * Referatul către con­siliul de miniştri. Consiliul economic superior s-a întrunit ori dimineaţă din nou, de data aceasta la ministerul de fi­nanţe, terminând discuţia asupra noului regim al pâinei şi al grâu­lui. Au participat d-nii miniştri : I. G. Duca (interim la finanţe), G. G. Mârzescu (interim la industrie şi comerţ), Richard Franasovici (in­terne), G. Cipăianu (agricultură) şi d. dr. I. N. Angelescu­, secretar ge­neral al ministerului de industrie şi comerţ. CONCLUZIILE CONSILIULUI E­­CONOMIC Consiliul economic superior a că­zut de acord asupra următoarelor concluzii, pe care le-a propus pe cale de referat consiliului de mi­niştri: 1) Comerţul Intern va rămâne li­ber; 2) Exportul va rămâne dease­­meni liber, cu singura condiţie a taxelor vamale de export, a căror cotă însă, adăugată la preţul intern, va trebui să dea un total sub pre­ţul mondial; 3) In ce priveşte pâinea, consi­liul a opinat în sensul ca morarii şi brutarii să ie obligaţi a furniza pâine din făină integrală, având drept bază la fixarea preţului de desfacere, preţul de cost al grâului la producător, sporit cu un benefi­ciu de 30 la sută. Referatul a fost supus discuţiei consiliului de miniştri, care s’a în­trunit după puţin timp la ora 11 dim., in localul preşidenției consi­liului. Consiliul de miniştri Nou! regim al pâinei al grâului. - Preţurile, noul regim de extracţie şi sporirea taxe­ iar d­e e­xport. - Tratativele dela Hiena. - Criza ind­striată şi şomajul. - Concordatul. Membrii guvernului s-au întrunit eri la ora 11 dim. în consiliul în lo­calul preşidenţiei. Au participat toţi miniştrii aflaţi în ţară. GUVERNUL S’A PRONUNŢAT IN GHESTIA PAINE! ŞI A GRÂULUI Prima chestiune desbătu­tă în con­siliu a fost aceea a stabilirii noului regim de preţuri şi de fabricaţie la pâine, cum şi a fixări­i bazelor co­merciale ale grâului din nou­ re­coltă. Ca bază a discu­ţiune­i a servit re­feratul întocmit în şedinţa de dimi­neaţă de către Consiliul economic superior. Membrii guvernului au căzut de acord asupra următoarelor puncte: 1) Se menţine regimul libertăţii pentru comerţul interior al grâului. SPORIREA TAXEI DE EX­PORT 2) Taxa actuală de ex­port a grâului se măreşte la 45.000 lei vagonul, în scopul de a se tempera a­­vântul prea mare al ex­portului de grâu, în dau­na necesităţilor interne. Această măsură —­ în cal­culele guvernului — va a­­trage după sine stabilirea preţului intern al grâului la 70.0­10 lei vag., la pro­ducător. PREŢURILE ŞI NOUL REGIM DE EXTRACŢIE Penîttv la fixarea regimu­lui pâinei, corespunzător acestui preţ, consiliul de miniştri a hotărât urmă­toarele b­amai condiţiuni de extracţie a făinei, cu pre­ţurile adecvate lor: 12 la sută cota de ex­tracţie, pentru făina de­ lux, cu preţul de 13 lei kgr. 44 la sută extracţia pen­tru făina prima calitate, cu preţul de 9,50 lei kgr. 22 la sută extracţia pen­tru făina neagră, cu pre­ţul de 7 lei kgr. Preţurile de mai sus sunt maximale, în vreme ce cotele de extracţie sunt minimale. Primarii au latitudinea de a stabili preţuri mai mici la vân­zarea pâinei şi cote mai mari la extracţia fainei, după cum se prezintă condiţiunile loca­ Expoziţia : inte­rmin şi porci la Mediaş In ziua de 10 August se va ţine în oraşul Mediaş o expoziţie de vaci, tunei şi tauri de rasă par­limenthal şi de scroafe şi vieri de rasă de Basna. Expoziţia încape la ora 10 dimi­neaţa în­ platoul numit Zăvoi din marginea oraşului Mediaş iar la ora 12 după ce se vor termina clasările şi împărţi premiile se va deschide târgul. Negustorii care doresc a parti­cipa la această expoziţie sunt ru­gaţi a se anunţa prin scrisoare sau telegramă primăriei oraşului Mediaş care se va îngriji de în­cartiruire. Pentru vitele cumpă­rate se pun vagoane la dispoziție în gara Mediaș. Târg de vite S’a aprobat deschiderea unui târg săptămânal de vite în comu­na Broşteni (judeţul Fălticeni), care se va fine în fiecare Luni. Apele Dunării scad d­e la Baziaş până la Marea Neagră, pe întrea­ga întindere. Iată situaţia pe zi­lele de 29 şi 30 iulie: S’a aprobat suma de 10 milioa­ne lei pentru a servi la curăţirea seminţelor la cele 30 de ferme-mo­del ale Statului. „ Prin decret ministerial’ s’a Încuviinţat modificarea art. V. din regulamentul drogherii-* lor, referitor la taxele pentru specialită­’e farmaceutice stră­ine şi indigene. Din cauza consoli’darii poduhi de peste Prut dintre Gelafi-Reni 1 fost setată circulaţia trenurilor de marfă şi de In cm până Vineri 1 Aumist, circulaţia trenurilor de călători se face prin transbor­dare. Deasemenea a fost sistată, pâr* In aceiaşi şi mrimirea măr­urilor tranzit Gninţî-Reni. Circulaţia, trenurilor — retrerur­tă în urma deraerii expresului 6* ttumresfi-Tasi — între stoble Cu rpn-PSrnova, a fost reluată az nr-r pfp-»tum­po u-'ei !-niî variant care toate trenurile mere p­­lotate. * „Monitorul Oficial" No- 164, apărută ori, promulgă legea de ratificare a următoarelor a­­ranjamente, făcute de statul Român cu deţinătorii bonuri­lor de tezaur şi alţi creditori din străinătate fie conform le­gii de consolidare, fie prin în­scrierea sumelor de plată res­pective în bugetul de cheltueli. Aranjamentul cu Compagnie Franceise du Levant. Aranjamentul cu Industrie Cotenniera (Marcel Boussac); Aranjamentul cu Stabili­mentele Skoda; Aranjamentul cu Banca Co­mercială Română; Aranjamentul cu Uzinele Ringhofer; Aranjamentul cu Stabilimen­tele Ginet; Consolidarea sumelor cuve­nite supușilor englezi și fran­cezi expropriați în Basarabia; Aranjamentul cu firma Kahn et Kahn din Paris; Aranjamentele cu Banque Belgo-Argentine şi Crédit Gé­­néral Hypothécaire et Mobi­lier. D. Juan TJ. Taltavull a fost tri­­mit pe­ ziua de 16 Iulie 1924, vice­consul odorific pe lângă consula­tul general al României la Bar­celona. . » „Monitorul oficial” de ori publi­că lista de numerile cupoanelor și scrisorilor funciare rurale 4 la sută și 5 la sută declarate ca fu­mate, pierdute, distruse, etc. până la 14 Iulie 1924 la Soc. civilă de credit funciar durat ,din Bucu­reşti. Din noapte a încetat din viaţă ! Theodoru, directorul general al regiei Monopolurilor Statului. Membrii comisiei interimare ai Primăriei Capitalei au fost con­vocaţi în şedinţă extraordinară pentru mâine Joi, la orele 6 d. a. Primăria Genitalei, a dat ori noua ordonanţă privitoare la pre­­ţurile maximale pentru: carne, mâncările maximale şi peşte. Preturile sunt tot acelea din cursul lunei iulie. le. In nici un caz însă aceste cote nu vor putea fi modifica­te in dauna consumatorilor. Toate aceste dispoziţiuni au fost cuprinse într’un jurnal, care a şi fost semnat de mem­brii guvernului. TRATATIVELE DELA VIENA Consiliul de miniştri a ascultat apoi expunerea făcută de d. minis­tru I. Nistor prim delegat în comi­sia română însărcinată să trateze la Viena cu delegaţii statului aus­triac lichidarea tuturor chestiuni­lor în legătură cu aplicarea trata­tului de la Saint-Germain. D. Nistor a subliniat rezultatul favorabil cu care s-au­ încheiat tra­tativele conferinţei româno-austri­­ace de la Viena, ale cărei concluzii sunt cristalizate în protocolul sem­nat Sâmbătă 26 iulie a. c. CRIZA INDUSTRIALA ŞI ŞOMAJUL D. N. D. CHIRCULESCU mi­­nistrul muncii a prezentat consiliului un document ra­port asupra situaţiei precare a industriilor din ţară, subli­niind pe de o parte criza de numerar şi pe de alta criza producţiunei, al căror rezul­tat dureros este licenţierea din lucru a muncitorilor. D. ministru al muncei a stăruit asupra proporţiilor pe care le-a luat şomajul chiar în cea mai mare industrie metalur­gică a ţării, la Uzinele Reşiţei şi a cerut consiliului să ia grabnice măsuri pentru sal­varea industriilor şi ajutora­rea muncitorilor rămaşi fără angajament. D-sa a propus ca până la alte măsuri de ordin general, statul să mărească comenzile la întreprinderile industriale indigene, pentru necesităţile lui multiple. Asupra chestiunei ridicate de d. ministru N. D. Chircu­­lescu, consiliul, de miniştri, a hotărât instituirea unei corm­­­aluri alcătuite din d-nii: Chir­­culescu, A. Văitoianu şi G. G. Mârzescu şi care va stabili măsurile pentru remedierea crizei şi ajutorarea muncito­rilor fără lucru. CONCORDATUL Consiliul a ascultat apoi raportul d-lui C. Banu asupra tratativelor angajate cu Vaticanul în vederea încheierei unui concordat. La con­­diţiunile formulate de Scaunul pa­pal, guvernul român va răspunde ofi contra-propuneri, al căror text va fi redactat de o comisiune com­pusă din d-nii miniștri: I. G. Duca, dr. C. Anghelescu și Lăpădatu, cari s'au întrunit ori după amiază. * Consiliul s‘a terminat la «va 1 și HU sfert d. a. Viza livretelor gradelor inferioare Intre 15 Octombrie şi 30 Noembrie 1923, a avut loc viza livretelor mo­del E, ale gradelor inferioare allate la vatră. Deşi termenul de viză a fost des­tul de lung, totuşi un număr foarte mare de grade inferioare, nici până acuma nu şi-au vizat livretele. Pentru a remedia această stare de lucruri, se acordă tuturor aces­tor infractori un nou răgaz până la data de 1 Septembrie 1924. Fiecare om, grad inferior din completare, rezervă sau miliţii, care nu şi-a vizat livretul pe anul 1923, este obligat a se prezenta personal la reşedinţa cercului de recrutare sau subcentrului de viză cel mai a­­propiat cu localitatea unde îşi are domiciliul obişnuit şi unde îşi exer­cită ocupaţiunea sa liberă sau pro­fesiunea, indiferent de cercul de ori­gină sau la care ar fi fost înscris anterior. Prezentarea la viză se va face în orice zi de lucru, la cercul de re­crutare. Viza se face pe livretul model E, iar în lipsa acestuia pe orice act militar ce posedă omul (ordin de lă­sare la vatră, act prin care i se sta­bileşte situaţia militară, etc.) . Cei ce nu se vor prezenta la viză nici în acest termen, vor fi urmă­riţi şi pedepsiţi conform codului de justiţie militară. Odată cu viza livretelor se va fa­ce şi viza certificatelor de dispensă de mobilizare pe anul 1924—1925 eli­berate de către autorităţile civile. Cei cari nu le vor prezenta în ter­menul fixat mai sus, vor pierde dreptul de dispensă. Tot cu această ocazie făcându-se şi recensământul meseriaşilor, toţi acei cari sunt meseriaşi, lucrători specialişti sau nespecialişti, când se vor prezenta pentru viza livretului, vor trebui să aducă şi brevetul, car­netul de meseriaş sau diploma, spre a dovedi meseria ce declară că prac­tică. lificări .sfejii industiale Au fost modificate avantajuile acordate în baza legii pentru în­curajarea industriei naţionale, ur­mătoarelor întreprinderi: — Fabricii de spirt şi drojdie ce stabilimentul industrial Mosco­­vici, societate pe acţiuni din Ora­­dia-Mare, posedă în Oradia-Mare. — Fabricii de spirt şi drojdie ce d. Carp! Neustadter posedă în una Preajma, judeţul Braşov. 4­R­G­U $ Importanta consfatuire de la Camera de Comerţ Briil­a In chestiunea activităței portului Brăila • BRAILA, 29.­­ In sala de şe­dinţe a Camerii de comerţ locală, a avut loc azi la ora 6 o importan­tă consfătuire sub preşedinţia d-lui Ion G. Sassu, preşedintele Camerei­ de comerţ din Brăila şi senator,­­ la care au participat fruntaşii co­merţului local şi un foarte mare număr de mijlocitori oficiali şi re-­­ mizieri de cereale. Scopul consfătuirei a fost discu­tarea măsurilor luate cu privire la viaţa economică a portului şi o­­raşului Brăila. D. ION G. SASSU a expus sco­pul consfătuirei şi a apelat la frun­taşii comerţului local ca să-şi ex­pună părerile pentru soluţionarea diferitelor chestiuni. D. INGINER PAUL DEME­­TRIAD, directorul Docurilor Brăi­la, a evidentat proporţia scumpete­ muncii manuale în portul nostru faţă de operaţiunile mecanice ale Docurilor Brăila. * D-sa a analizat raportul d-lui Radu Portocală, primarul oraşului Brăila, relativ la criza muncii din portul nostru, combătându-l în ceea ce priveşte concluziunile. D-sa a susţinut că actuala criză se da­­toreşte pe deoparte scumpetei ex­cesive a mânei de lucru, iar de altă parte îndrum­ărea cererealelor în alte porturi. E de părerea că în vederea dimi­nuării şomajului, sindicatele mun­citoreşti să se unească spre a lu­cra de-a valma, toate operaţiunile din port. In ceea ce priveşte soluţia împăr­ţirii vagoanelor între locuri şi muncitori, d-sa o combate ca una care ar produce noui dificultăţi. D. ION ALEXE, ajutor de pri­mar (în absenţa primarului din lo­calitate) ţine să arate că raportul d-lui Portocală nu a urmărit solu­ţionarea crizei din port, ci reme­dierea situaţiei muncitorilor. D. LEONTE BOLDOVANU, de­putat, a susţinut că baza discuţiu­­­nilor de azi nu trebue să fie ra­portul primarului. Trebue discutată chestiunea ne­voilor portului, muncitorilor şi a oraşului în general, toate trei în strânsă legătură. Bazele discuţiunilor ar trebui sta­bilite din datele d-lui inginer­ De­­metriad. Că n'avem recolta de altă dată nu-i un fapt bine stabilit. Cantită­ţile ce există se expediază în Po­lonia şi Cehoslovacia. Prin urmare trebue să găsim o soluţie ca acea cantitate de ce­reale ce-ar putea fi îndrumate spre portul nostru, să fie cât mai mare. Pe comercianţii locali nu-i intere­­sează preţul de cumpărare, ci cheltuelile şi modul de operaţie. Dacă în alte oraşe preţurile sunt mai mici, nu-i de mirare ca Brăila să rămâie în urmă. Prin urmare ar trebui căutată reducerea preţu­lui de manipulaţie, astfel că mun­citorii să concureze docurile şi în felul acesta să-şi poată utiliza bra­ţele. Or, în­ situaţia de azi faptul e imposibil. Dacă comerţul de cere­ale s-ar­ face într’o proporţie mai mare, comerţul — crede d-sa — ar suferi anumite cheltueli. ‘Soluţia ar fi, ca zilnic să ruleze prin port un stoc mai mare de va­goane, până la trecerea crizei. Vor trebui intervenţii spre a se acorda vagoane de preferinţă Bră­ilei şi Galaţului. Propune că atât Camera de co­merţ cât şi primăria să facă adrese ministerului de comunicaţii în sen­sul arătat. Deasemenea propune şi speră să obţie ca primăria să reducă taxa ad valorem asupra vagoanelor in­trate în portul nostru. D. B. REICHMaNN susţine ca o­­peraţiun­ile de încărcare sunt mult mai scumpe în­ portul nostru faţă de celelalte porturi. Eftinirea preţului muncii ar de­termina în mod fatal ca vagoanele să vie la Brăila. D. IACOB WITZLING susţine că azi Brăila e lipsită de cota de ce­reale ce vin din partea judeţelor limitrofe. Crede că rezolvarea crizei de muî£ că din port s-ar face, dacă fiecare, casă comercială ar rezerva o cotă pentru muncitori, sau dacă aceştia ar reduce preţul. D. comandori EMIL ENESCU18 spune: 1 Cum cota de Cereale destinată comerţului brăilean e redusă miş­carea în port ar trebui compensată printr'o mişcare industrială şi prin îndrumarea exportului de petrol şi lemne prin portul Brăila.­­ D. inginer DEMETRIAD discume­tând soluţia propusă de d. comanhi­dor Enescu, susţine că o crede irea­­­lizabilă. !­ D. LEONTE MOLDOVAN arată necesitatea ca muncitorii să lase la­ o parte specialităţile supunându-sei unui sistem de rotaţie şi arată că vor trebui făcute intervenţii serici­oase pentru a se da vagoane de prer ferinţă Brăilei şi Galaţului.­­ Ca încheere mulţumeşte celor preci­denţi pentru participarea la­­cons­u fătnire. D. ION G. SASU mulţumeşte de asemenea. /­ Consfătuirea s-a terminat la ora 1- 8 seara, ,/ 4 Cereri de declarare la stere de faliment la Galaţi Firma Kaufmann & Fichmann din Galaţi strada Mare 58 a cerut declararea în stare de faliment a­ comerciantului A. Belschan din, Galaţi str. Artelor fiind In înceta-­ re da plăti. Tribunalul Covurlui secţia IV-a, a fixat termenul de judecată la || ’ August a. c. ....| A. HEM, FIIUL & Fii bucureşti, Bulevardul Elisabeta No. 12 In depozit:­­ Fler in ori­ce formă şi dimensiune Fier pontru Beton Traverse 1 şi O Tablă neagră şi galvanizată Sârmă Neagră, Zincată, Arămaită Cule, Teul negre Fierărie lucrată ­si Vagoane cisterne Un mare stabiliment caută să închirieze până la 100 de vagoane cisternei Ofertele (chiar pentru cantitâţi mai mici) se vor lua în consideraţie numai­ dacă se va indica numărul vagoanelor Intradevăr disponibile precum şi­ condiţiunile de închiriere pe durată de un an. Dacă vagoanele sunt de­ vânzare, se va indica şi ultimul preţ de vânzare, anexându-se o scurtâ­ descriere a vagoanelor. ’Oferte sub I.S. 22525 la Rudolf Messe Bucureşti ' B-dul Academiei 4 ________________________________„I REGIA MONOPOLURILOR STA­TULUI Direcţiunea Fabricei de Chibrituri TIMIŞOARA PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că Direcţiunea fabricei de chibrituri din Timişoara dispune de cantitatea de 2235­­ kgr. Fosfor Sesquisulfid care nu se mai întrebuinţează în fabricaţiunea chibriturilor. Acest material va fi vân­dut prin licitaţie publică, sau industri­aşilor a căror industrie justifică între­buinţarea lui,­ sau pentru export. Acest fosfor este depozi­­t în maga­ziile fabricei, ambalat în cutii de metal de 5 kgr., şi apoi în azi de lemn a câte 50 kgr. Se poate vedea la fabrică de către amatori, în toate zilele de lu­cru, în orele de serviciu. Amatorii dori ori a cumpăra acest material ne pot face ofertă până cel mai târziu la 6 Septembrie 1924 orele 10 dimineaţa. Oferta va fi depusă la direcţiunea a­­cestei fabrici în plic închis, în ziua şi ora hotărâtă mai sus, când se va des­chide­­în şedinţă publică. Oferta poate fi trimisă şi prin poştă. In acest caz ea ne va fi trimisă în plic închis şi recomandat şi va trebui să ne sosească cel mai târziu în ziua şi ora hotărâtă. Ofer­t va trebui să poarte pe plic menţiunea următoare, fără de care nu va fi luată în consideraţie : „Oferta pen­ru Fosfor Sesquisulfid, licitaţia de la 6 Septembrie 1924“. Oferta va fi timbrată cu timbrul fis­cal de un leu , şi aju­nr de 50 bani iar prețul va fi indicat în lei pe kgr. pen­tru materialul predat franco depozitul fabricii noastre. Oferta va fi însotită de o garanție de 3 la sută din valoarea sa, în nume­rar sau efecte garantate de stat. In caz de aprobarea ofertei, adjude­ca­arul este obligat să confirme aceas­ta in scris în termen de maximum 10 zile de la data comunicării. Contrariu, oferta se va considera retrasă si ofer-­­ tantul vai pierde garanţia de 3 la sută. ] In ofertă Se va arăta în mod precis scopul întrebuinţării acestui Fosfor. De­ asemenea se va menţiona că oferta­ este valabilă 30 zile de la data licitaţiei . Plata materialului se va face în mo­mentul ridicării lui din Depozitul fa­bricii, plus taxa de înregistrare de l1 la sută.­­ Oferta netimbrată sau în alte con­di-, tiuni decât cele indicate mai sus nu va fi luată în seamă. Direcţiunea Fabricii PREFECTURA JUD. IALOMIŢA PUBLICAŢIUNE Se aduce la cunoştinţa generală că prefectura acestui judeţ va ţine licitaţie publică în ziua de 10 Au­­gust 1924, ora 10 a. m. pentru darea în executare a construcţiei panou­rilor de împletitură de sârmă şi bare de fier, necesare împrejmuirei Palatului Ad-tiv. Valoarea lucrărei după deviz este de 250.000 lei. Licitaţia se va ţine cu oferte în­­chise, cari se vor deschide în ziua licitaţiei la ora fixată. Supra oferte nu se primesc. Concurenţii pentru a fi admişi la licitaţie urmează a depune o garan­ţie de 25.000 lei în numerar sau e­­fecte garantate de stat. T­ termenul lucrării este de 60 (şase zeci zile), fără a se mai aproba vreo amânare. Pentru orice informatiuni, ama­torii se vor prezenta în zile de lu­cru la serviciul de Poduri si sosele din judeţul Ialomiţa In Călăraşi str. Călăraşi No. 9. Prefectul jud. Ialomiţa G. V. Constantinescu Secretar, G. Pastia No. 4111 v . 1924, Iulie 25. 4

Next