Argus, septembrie 1924 (Anul 15, nr. 3407-3432)
1924-09-01 / nr. 3407
unni Ro. XT 3407 ABONAMENTE: IN TARA I IN STREINATATE Un an 650 lei I Un an 1200 lei 6 luni 950 _ I 6 luni 700 a 9 luni 180 „ I 3 luni 400 . 2 lei in ţară. 4 tei in străinătate V Revista Transilvania V iw ^urtERTULUI Fondatori: S. Pauker şi H. P. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directa: Grigore Gafencu Ima« 1 Sspientarie 1924 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusiv« a Societate» Generale de Publicitate Dfrectortl Carol Schulder şl S, Berge« A tote toll Unii UrafliWTqM 9 Triefen tf W BIROURILE : BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 693 și 2369 La răspântie Di trei ani, ţara urmăreşte ea interes sforţările guvernului de a ridica leul şi de a opri pe loc, prin compresiunea preţurilor, costul sie.li. Sa constată Insă cu îngrijorare că se petrece tocmai fenomenul contral: leul rămâne slab iar indicele de scumpete creşte. „Argus“ a urmărit de aproape această răsturnare desăvârşită a ■programului guvernamental, arătând din timp calea greşită pe care o urmăm, şi falonând această cale din rubrica lunară a „Nămeţilor dice". Dar pe lângă mărturia cifrelor publicate de noi, care în ultima lună arată că preţurile interne corespund deprecierei leului şi ating preţurile mondiale, avem şi mărturia preţioasă a unui membru marcant al guvernului: „▼laţa s'a scumpit şi se va scumpi, trebue prin o producţie mărită, să ne ridicăm veniturile“ Iată ce declară d. ministru de industrie, la Întoarcerea sa din străinătate. Constatările acestea ce par noi pentru oficialitatea noastră, răstoarnă Insă d Intri odată întreaga politică economică a guvernului, politică barată tocmai pe înfrânge, nu scumpete! şi urcarea succesivă a menetei noastre. Declaraţiunile d.lui Tancred Constantinescu confirmă, aşa dar sub formă mascată Insuccesul politicei economice pe care sa basoară actuala guvernară. 91 dacă d. ministru de industria va fi mai departe consecvent cu cele afirmate deschide o prăpastie intre concepţiile d-sale şi concepţiile dirigultoare ale guvernului La drept vorbind, d. Tancred Constantinescu prin declaraţiile făcute, se afirmă partizanul politicei de stabilizare monetară, recunoscând că viaţa se va scumpi şi că la această scumpire — care nu Îşi găseşte limita decât ajungând la înălţimea depreciere monetare,— urmează in mod firesc ca populaţia să fie pusă In măsură să-şi câştige veniturile respective. Astfel politica economică pe care ziarul .Argus" a preconizat-o neîncetat Încă de acum trei ani, după ce a fost Îmbrăţişată de toate partidele politice din opoziţie, cftştigă terenul in rândurile membrilor marcanţi ai guvernului. Mărturisirea d-lui ministru de industrie şi comerţ, care are ingresta sarcină de a prezida opera de compresiune a preţurilor, este deosebit de preţioasă. Ea nu va avea însă un efect binefăcător, decât dacă d. ministru va lupta cu hotărâre pentru noile sale convingeri, care In mod Unso trabue să ne aducă la stabilizarea monetară la libertatea comerţului şl la remunerarea dreaptă a producţii şl muncii. A. Congresul Camerilor de Comerţ şi Industrie Dificultăţile primului congres din 1899. - Deziderate realizate. Deziderate In curs de realizare La S, 9 şi 10 Septembrie se tiuta Oradia Mare al doilea Congres al Camerilor de comerţ din România Mare. Cu aceasta se reia vechiul obiceidinainte de război de a se întruni şi fiecare an reprezentanţii acestor instituţii pentru a discuta şi a exprima deziderate în legătură cu problemele economice la ordinea zilei. Este bine că se reia acest obicei cu atât mai mult cu cât predecesorii noştri a avut mult de luptat până să înfrângă rezistenţa autorităţilor, cari la început nu vedeau în asemenea reuniuni decât acţiuni îndreptate contra guvernului. In 1891 Când Camera din Ploeşti a propus ţinerea celui dintâi Compres, care avea să se ocupe în prinţui rând de proectul tarifului vamal, guvernul nu a aprobat fineţea congresului, sub motiv că vrea să cunoască părerea fiecărei Camere in parte. La 1 Septembrie 1892 Camera din Bucureşti cere din nou autorizarea, care iarăşi se refuză, întrucât ,,Ministerul de resort nu vedea cui, ochi buni tinerea unui Congres, mai ales că chestiunea convenţiei Comerciale cu Germania forma obiectul preocupării cercurilor comerciale şi industriale". Anul următor, Camera dinaşi propune ca prin Regulamentul Cămărilor de comerţ să se prevadă ţinerea obligatorie în fiecare an a unui congres, pentru ca să nu mai fie nevoe să se ceară autorizaţia guvernului; propunerea n’a fost adoptată însă. La 15 Noembrie 1896 Ploeştil revine şi cere stăruitor ca Congresul să aibă loc în fine după multe alte încercări. Comerile de comerţ din ţară reuşesc abia in Februarie 1899 să ţină primul lor Congres la Ploeşti. A trebuit deci o luptă neîntreruptă de 8 ani pentru ca să se poată ajunge la ceea ce ni se pare acum atât de natural. Priintre dezideratele realizate de atunci parţial sau total menţionăm: modificarea legii asupra falimentelor, chestiune discutată în primul congres de la 1899, desfiinţarea accizelor, înfiinţarea Camerelor arbitrare în 1904, deziderate exprimate la congresul din Craiova dinn 1909, înfiinţarea Academiei Comerciale în 1913, trimiterea de vineri in străinătate şi înmulţirea şcoalelor de comerţ, apoi modificarea legii pentru încurajarea industriei naţionale în 1912, toate pe baza ei în spiritul dezideratelor exprimate de congresul din Brăila de la 1903. Observăm că acest Congres a fost cel mai fericit, căci deşi cam târziu, după 10 ani, în orice caz aproape toate dezideratele s’au înfăptuit. Modificarea legii repetatului duminical în 1910 în parte pe baza moţiunei votată la Congresul din Bucureşti din 1906. Zicem în parte, pentru că încă de atunci însăşi oamenile de comerţ au cerut extinderea reparatului duminical şi la cârciumi, ceea ce s'a omis a sa pune în legea OMU Alte deziderate notăm: modificarea legii Comerţului ambulant în sensul dezideratelor exprimate la Congresul din Constanţa în 1908, unificarea calendarului făcută abia anul acesta deziderat exprimat la acelaşi Congres, — legiferarea Corpului de experţi contabili in 1921 pe baza moţiunei votate în Congresul de la Tulcea din 1912, organizarea învăţământului Comercial practic pentru ucenicii şi funcţionarii din Comerţ, începutul fiind făcut de Camera din Bucureşti chiar în toamna anului, când s’a luat această hotărire la Congresul din Iaşi în 1913. Iată dar câteva chestiuni de importanţă deosebită, cari n'au rămas simple deziderate ci acum sunt realităţi, iar cele ce nu s’au înfăptuit încă, formează de ani de zile preocuparea factorilor răspunzători. Şi unele se vor irealiza poate chiar în anul acesta, iar altele nu vor întârzia să fie aduse la îndeplinire cât de curând. Astfel modificarea legii Camerilor de comerţ şi industrie chestiune discutată la congresele din 1903 şi 1913 este pe cale să se realizeze în sesiunea de toamnă tocmai pe baza dreptului egal şi general de vot şi pe baza reprezentărei proporţionale a diferitelor profesiuni, aşa cum s’a cerut în Ultimul congres ţinut la Iaşi, comercializarea docurilor deziderat exprimat la congresul din Botoşani (1909) intră asemenea în programul actualului guvern, iar organizarea pe baze comerciale a C. F. R. cerută la congresul din Constanţa în 1908 preocupă asemenea pe miniştrii de resort, înfiinţarea de zerite libere, propunere făcută la congresul din Galaţi în 1904 este asemenea la ordinea zilei, dându-se asigurări că şi acest vechia deziderat se va realiza organizarea comerţului, de cereale prin coreiare de tipuri, oboare, prin înfiinţarea de magazii de cereale şi îmbunătăţirea mijloacelor de transport formează acum obiectul discuţiiunilor Unei comisiuni speciale numite de guvern. Aruncând deci o privire asupra trecutului, Camerile de comerţ şi industrie pot fi mândre că aţi avut o vedere clară în toate problemele economice, cari privesc ţara noastră, propunând soluţiuni, cari, după ani de zile, s’au dovedit a fi atât de bine cugetate şi conforme cu interesele ţării; ele nu pot avea decât o singură părere de rău, că abia după ani de zile valoarea şi necesitatea acestor soluţiuni au fost recunoscute. Am ţinut cu ocazia acestui congres să recapitulăm o pagină din trecutul Camerilor de comerţ, pentru ca să se vadă că aceste congrese nu sunt numai un bun prilej pentru plasarea unui discurs ministerial, ci ocazii filnile cele mai nimerite pentru guvernanţii noştri ca să cunoască mai de aproape nevoile comerţului şi industriei, cari în acelaş timp sunt şi nevoile ţării. V. M. JOACHIM Membrii coresp. al Camerii de Fortes&dig Ploeşti Aplicarea reformei agrare de Del. Cholu Cultura pe terenurile expropiate şi măsuri pentru îmbunatăţirea ei.Date asupra exproprierilor, împroprietăririlor şi colonizărilor. Cooperaţia agricolă Plata pământului expropiat Am văzut în numerile trecute care e starea reformei agrare, în ce priveşte lucrările de expropriere, de împroprietărire, de colonizare, de plata pământului şi de măsurătoarea cadastrală. Rămâne acum să ne oprim şi asupra culturei ce s’a fftCut pe terenurile expropriate şi amintind însă şi măsurile ce s’au luat în decursul vreme! pentru îmbunătăţirea acestei culturi. In ce priveşte Cultura care a Urmat pe terenul expropriat, războiul şi mai ales ocupaţia inamică au pricinuit — îndeosebi pentru anul 1919 şi pentru 1920 — o perturbaţie, care a scăzut şi întinderea Cultivată şi Calitatea produselor. Faţă cu această stare de lucruri, reforma agrară a fost un bun mijoc pentru ridicarea agriculturii, întrucât ea a adus pretutindeni liniştea necesară şi a pus la contribuţie întreg inventarul ţărănesc şi toată tragerea de înîmâ a ţărânimei, fapt care se dovedeşte şi prin aceia că — în măsura în care aplicarea reformei agrare se desăvârşeşte — întinderea cultivată şi câtimea produselor şi calitatea lor, a sporit şi s’a îmbunătăţit, faţă de starea din 1919 şi 1920. Totuşi, pentru că numai prin această fericită schimbare cultura ărănească nu corespunde cu Cerinţele ţării şi ale vremii, statul a îndes să ia şi unele măsuri ajutătoare, cu scop de a spori şi îmbunătăţi producţiunea agricolă. Astfel, pe de o parte Statul a rezervat din terenul expropriat şi da regulă acolo unde existau şi clădiri potrivite — porţiuni de teren, pe care a înjghebat îndată după expropriere noul ferme model, sau pepiniere, pentru producere de pomi şi vite, Iar in Basarabia, s’au prelat punctele agronomice. Astăzi aceste ferme şi pepiniere sunt pe cale de a fi deplin organizate. In vederea scopului pentru care au fost prelate, şi ele au şi Început să dea pe alocurea seminţe mai bune, o prăsilă mai aleasă de vite şi pomii şi vitele trebuitoare sătenilor. COOPERATIVELE AGRICOLE In acelaş timp, Casa Centrală a împroprietăririi, prin Centrala Obştiilor, Săteşti, a luat — îndată după exproprere — măsuri de propagndă, pentru întovărăşirea sătenilor în cooperative agricole, cu ajutorul cărora pe de o parte să se facă aprovizionarea sătenilor cu seminţe, maşini, unelte şi felurite mărfuri şi să se asigure desfacerea produselor agricole ţărăneşti, iar pe de altă parte să se poată înrâuri mai eu folos şi mai direct asupra culturii ţărăneşti. S’au constituit şi funcţionează decii astăzi în vechiul Regat 136 cooperative agricole, CU 29.332 membri, având Un Capital subscris de 28.711.323 lei şi n Ml Capital vărsat de 9.836X 195 lei. In Basarabia s’au constituit iarăși după statutele tip — 537 cooperative agricole, având 28.131 membri, CU Un capital subscris de lei 9.720.683 și un capital vărsat de 2.003.970 lei. Din numărul acestor cooperative o parte din ele — și anume 151 cooperative agricole — se găsesc federalizate, având laolaltă Un capital social subscris de 837360 lei Şi Un Capital social vărsat de lei 531.586. In ce priveşte Ardealul, acţiunea Centralei Obştiilor constă în transformarea vechilor cooperative în cooperative după tipul celor din vechiul regat şi — în acelaş timp — se depune toată stăruinţa, pentru constituirea de nouă cooperative agricole după statutul tip, ca astfel să se facă unificarea deplină a întregii mişcări cooperatiste agricole. Funcţionează astfel numai cooperative agricole după statutele tip ale Casei Centrele, având 486 membri, cu un capital social vărsat de 22,50 lei. În Bucovina, Centrala Obştiilor a început abea acum acţiunea, ţintind, la constituirea cooperativelor pentru creşterea vitelor şi pentru exploatarea de păduri. Până la 1 August 1924, funcţionau în Bucovina 5 cooperative agricole, pe baza statutuie tip al Casei Centrale şi având 466 membri, cu un capital social subscris de lei 66.600 şi un capital social vărsat de lei 6660. EXPOZIŢIILE AGRICOLE La această acţiune — şi deosebit de faptul că s’a pus la îndemâna comunelor 100300.000 lei, pentru procurarea tatlelor de prăsită — se mai adaogă şi organizarea expoziţiilor agricole judeţene, cari anul trecut au înlesnit succesul expoziţiei de la Iaşi şi care vor funcţiona şi pe viitor, ca astfel pe deoparte să se înlesnească ţinerea unei expoziţii generale şi pe de altă parte să slujească mereu ca mijloc de control, pentru acţiunea întreprinsă de Stat şi ca stimulent pentru producătorii agricoli. * * * Cifrele de până aci sunt lămuritoareDin Înfăţişarea lor se vede că până la 1 August 1924, In ce priveşte exproprierea — deosebit de cele 73.163 ha. mp. aflate încă in curs de Judecată in Ardeal — s’au expropriat definitiv, în întregul Regat, 5.713.598 ha. 0800 mp., iar In ce priveşte. Împroprietărirea s’au împroprietărit — pană la aceiaşi dată — 1.026.335 îndreptăţiţi, pe o întindere totală de 2911.764 ha- 3900 mp., s’au dat pentru islazuri comunale şi ca păduri și felurite rezerve de interes local sau general: 1.896.582 ha. 5800 mp. și mai rămâne prin urmare o întindere de 898.977 ha. 3000 mp., a cărei repartizare definitivă se află încă la curs. Totodată, cifrele mai arată că — In legătură cu colonizarea — statul are deocamdată un total de 12.000 ha. teren în Jud.: Ialomiţa, Constanţa, Ilfov, Brăila, Satu Mare, Bihor, Arad şi Timiş Torontal- din care a şi dat 7000 ha. pentru aşezarea in Dobrogea a 1009 îndreptăţiţi din jud.: Argeş, Olt, Romanali, Vâlcea, Gorj, Bacău, Dâmboviţa, Muscel şi Ilfov, 3200 jug. şi pentru aşezarea a 200 de Moţi In jud. Satu Mare, punând la dispoziţia coloniştilor şi un credit de 50.000 000 lei, pentru aşezarea şi ajutorarea lor. PLATA PĂMÂNTULUI EXPROPRIAT Pe de altă parte — în ce priveşte plata pământului expropriat — cifrele arată, pentru 4149 moşii din întregul Regat — cu o întindere totală expropriată de 2.221.931 ha. 7883 mp. şi cu o valoare totală, după preţul de expropriere de 5.140.986.724 lei 92 bani, — statul a achitat, până la 1 August 1924, un total lei 4.126.389.711 bani 39 și a plătit ca avansuri asupra cupoanelor lei 133.550.197 bani 75, iar ca dobânzi la restul de 20 la sută din preţul de expropriere 63.469.723 lei 69 bani. Paralel cu această lucrare s-au stabilit debitele pentru 563.920 lotari, care stăpânesc laolaltă 1.741.021 ha. 9433 mp. în valoare totală de 2 milioane 222.264.253 lei 58 bani și dintre cari o parte achitaseră — pentru plata integrală și ca acont asupra loturilor lor 895.454.625 lei 09 bani, lucrările de măsurătoare CADASTRALA In ce privește lucrările de măsurătoare cadastrală — s’ami măsurat până la 1 August 1924 — în tot Regatul 3.814.675 ha. 9647 m. p. din care 2.135363 ha. 5362 m p. înfăţişează terenuri parcelate pe plan, iar 369.328 ha. 1858 m. p. dirt această întindere înfăţişează Suprafaţa a cărei parcelare S'a aplicat în chip definitiv pe teren şi s’a dat tri stăpânirea sătenilor. CULTURA PE TERENURILE EXPROPRIATE In sf&rşit, tn ce priveşte cultura pa terenurile expropriate şi măsurile pentru îmbunătăţirea Culturii lor se vede că deosebit de alte măsuri bune — s’a ajuns să avem in întregul Regat, p&nă la data care sluţeşte de pjmet de nlecare in această dare de saamă, 981 cooperative agricole, cu 58 415 membri, cu 33.574408 lei capital social subscris și cu 11.888.225 lei canital social vărsat. * * * Toate acestea alcătuiesc de bună seamă tia însemnat pas înainte. Onvres-ul aerieni din iarna treennu a pus însă la îndemâna stăpâniri noui masuri, menite să ajute înaintarea plugăriei noastre. Din aceste măsuri sunt destule care n’au fost încă aduse la îndeplinire până azi. Potrivit promisiunilor făcute prin cei ce aţi înfăţişat guvernul la desbaterile congresului diin iarna trecută însă, e nădejde ca stăpânirea să se îngrijească tot mai mult de aducerea la îndeplinire a măsurilor întârziate, ca astfel să dea o bună îndrumare plugăriei noastre. 4 Situaţia Politică CRIZA DE NUMERAR e boala sillei, boala epocei. Am urmărit ravagiile ei în finanţe, Unde a reuşit să ridice dobânda la înălţimi nemaipomenite, în industrie unde este pe cale să sece izvorul producţiei, in vemert Unde a golit de clienţi, prăvăliile mici şi mari. Nu s'a insistat însă decât prea puţin asupra manifestaţiilor cruntei boli la sate. In ţinuturile unde seceta a distrus in parte sau in întregime roadele muncii anului trecut, ţăranii au fost nevoiţi din lipsă de bani şi de credit, pentru a-şi cumpăra seminţe şi nutreţ pentru uite să vândă mai întâi tot ce aveau în case şi hambare apoi întreaga gospodărie, CU pământ cu tot. In Covetrlui şi în Brăila, în Buzău, şi Bărăgan, ţăranii îşi desfăceau pe preţul de nimic puţina recoltă ce le rămase, pentru a-şi putea îngriji de vite. In Basarabia ţăranii vând şi acumi, toate scoarţele din casă. In Constanţa îşi vând vitele şi pământul, a cărui preţ, chiar in împrejurimile ora ■şuMi, scade de la o zi la alta. • Această jale ce se întinde din Nistru până în Ialomiţa şi în Dunăre, e înfăţişarea cea mai puţin cunoscută, nu însă cea mai puţin periculoasă a crizei de numerar. GERMANIA nu a făcut împăciuitor. Ea, care a semnat fără şovăire, pacea nemiloasă dela Versailles, a refuzat să ratifice opera de concordie şi de conciliaţie dela Londra! Ceeace s’a obţinut, bătând din picior, nu s’a putut obţine, întinzând mâna. Reichstagul nu a întrunit majoritatea de două treimi, necesară pentru a vota noua lege a căilor, ferate, cerută de proecţia Dawes, şi în consecinţă, a fost dizolvat. Rezistenţa partidelor de dreapta este ciudată. Ea zădărniceşte o operă de poete, fără a putea into- CUi prin o putere de război. Ea prelungeşte astfel haosul în Germania şi neliniştea în lume. Aliaţii, şi în special Franţa vor trage din această atitudine ostilă argumente noi pentru înmulţirea măsurilor de siguranţă. Şi aceasta, din păcate, chiar dacă poporul german va judeca pe naţionaliştii săi aşa Cum merită, trimiţând în Reichstag, oameni hotărâţi să primească fără şovăiri şi culună Credinţă, pacea Ce li se oferă. Noile alegeri vor avea loc in Cursul lunii Septembrie. OG. întrevederea de la lin- Miana LIUBLIANA, 29. (Rador). D. Duca, ministrul de externe al României însoţit de şeful său de cabinet a sosit aseară la orele 23.30. gestul D. Duca a fost primit în gară de d-nii Marincovici, ministru de externe. Emandi, ministrul României la Belgrad, Ciolac Antici, ministrul iugoslav la București, de marele jupan al Liublianiei și de autoritățile locale. D. Duca a descins la ref. Anul de absolvire. Rangul acte fixată pentru astăzi. FACIHI PE ISTORIE FIHARCIARA ^ Corn s’a reparat de M- Ioanonescu Consolidarea In lire sterline a adus până azi stablui pagube de miliarde Până acum am văzut, cum am ajuns la situaţia dezastroasă, ca ţara să fie îndatorată cu zeci de miliarde de lei de pe urma cumpărărei unor mărfuri de consumaţie, de utilitate adesea contestabilă. După ce am constatat clar, ce am perdut prin comiterea răului e interesant să stabilim şi ce am perdut prin remedierea lui. Căci într’adevăr, repararea însăşi a greşelei iniţiale s’a făcut cu preţul unor noi greşeli, mai puţin grave ca cele dintâi, dar totuşi destul de costisitoare. Consolidarea s’a făcut, după cum se ştie, prin preschimbarea vechilor bonuri de tezaur emise în monede diverse, în titluri pe termen lung, liberate toate la lire sterline. Mai mult decât atât, la transformarea în lire, s’au avantajat deţinătorii de bonuri supraestimând respectivele monede străine prin raport cu cursul lor real faţă cu lira sterlină din momentul consolidărei. Aceste diferenţe erau însă relativ mici şi pot fi considerate ca un avantaj acordat intenţionat ca să constitue o atracţie a conversiunei. Din nenorocire, însă, consolidarea în fire, a arătat mai târziu că diferentele nu se opresc aici. In adevăr, consolidându-se franfoseseră preschimbate toate diversele monede, au urmat după operaţia preschimbărei să se urce in raport cu aceste monede. Dacă nouile titluri consolidate ar fi fost liberate în aceleași monede Ca și Cele vechi — cum era firesc—astăzi noi nu am fi perdut nimic prin UrcaRezultă prin acest tablou că dacă bonurile rămâneau neconsolidate ele ar valorat azi 14.425.000 lire Sterlinge, pe când după consolidare valorează 16.732.000 lire Sterlinge adică cu 2.327.000 lire sterline mai mult... Dar la această pierdere trebue să mai adăugăm pierderea suferită la consolidarea celei de a doua tranșe și coroane Cehoslovace (vezi pag. 10 a raportului din 1923). Această tranșă de 215.000.000 coroane cehe a fost consolidată la cursul de 80 coroane pentr® o liră, pe când Cursul actual este de 143 coroane pentru o liră. Azi această tranşă ar fi valorat numai 1.500.000 lire sterline în joc de 2.639.000 lire sterline aşa că se pierde o diferenţă de 1.137.000 lire sterline. Fără dar a mai socoti pierderile din consolidarea mărcilor, despre care am vorbit pierderile de până azi se ridică la 2.327.000X1.137.000, 8.464.000 lire sterline. Aşa dar prin simplul fapt ăl Consolidărei în lire sterline, datoria noastră s’a încărcat până astăzi cu trei miliarde şi jumătate de lei — şi se va putea încărca şi mai mult, dacă lira sterlină va continua să se urce prin raport cu monedele în care erau liberate vechile bonuri de tezauir înainte de consolidare. Mai mult decât atât, chiar o urcare a leului oricât de rapidă şi de mare, nu va putea remedia sensibil această situaţie şi statul tot în pierdere va rămâne. In adevăr dacă leul s’ar urca la dublul valorei actuale, cursul lirei rămânând constant faţă cu monedele diverse ale vechilor bonuri, expresia în lei a datoriei noi lu lire sterline s’ar reduce la jumătate, dar în acelaş timp şi expresia în lei a vechilor datorii în monede diverse s’ar reduce tot la jumătate... aşa că pierderea exprimată în aur sau în lire sterline ar rămâne aceiaşi. Numai scoborârea lirei sterline — care pare cu totul exclusă—prin raport cu aceste monede diverse ar putea aduce o ameliorare oarecare a situaţiei. • • * Şi totuşi în timp ce prin consolidarea in lire sterline Statul pierde până azi pesta trei miliarde şi jurea lirei sterline faţă cu ele. Aşa cum sunt, însă, consolidate în lire noi ajungem azi să plătim toate aceste vechi datorii mult mai scumte decât era valoarea lor. In adevră, consolidându-se francii francezi în raportul de 50 franci pentru o liră sterlină (în loc de 88 cât sunt astăzi), și lira fiind stabilizată azi în jurul cursului de 1000 lei, fiecare franc francez consolidat îl plătim astăzi de 20 de lei în loc să-l plătim cu 12 lai cât valorează. Tot aşa consolidarea francilor belgieni la raportul de 53 franci pentru o liră sterlină (în IOC de 91 cât sunt azi) face să plătim azi fiecare franc belgian CU 19 lei şi loc de 11 lai cât valorează. In acelaş mod şi după aceiaşi metodă, am ajuns să plătim cu 10 lei coroana cehă în loc de 7 lei, cu 11.40 lei Ura italiană în loc de 10 lei,10 39 lei pesetos spaniol în loc de 30 lei. Nu mai vorbim de mărcile germane a căror consolidare a dus la recunoașterea unei datorii de 214 mii 793 lire sterline adică de 214 milioane de lei,de care poate ne-am fi putut dispensa cu totul prin deprecierea mărcei! (Nu putem însă să afirmăm nimic pozitiv în această privință). Dacă voim acum să însumăm pierderile suferite prin această sa-, praevaluare a valutelor străine, aîcătflim tabloul de mai jos a bon«-u rilor consolidate în lire sterline tablou rezultat prin complectarea sselui dela pag. 10 a raportului pe 1924. mătate de lei, d. ministre de finanțe scrie în raportul sâe din 1924 : „Prin faptul conversiunei diferi-« „telor monede în care erau emise „bonurile de tezaur, în lire sterline adică în una din monetele celei mai forte azi, menţinând valoarea „nominală a datoriei noastre faţă „de creditori am redus prin consolidare la aproape jumătate acces„tă datorie flotantă“ şi mai departe : „Rezultă deci o economie de 392 „milioane 632.132 lei aur, prin consolidare“. Iată dlar cum d. ministru de finanţe îşi face iluzia că s’au economisit aproape 16 miliarde lei actuali, pe când în realitate s’au pierdut până acum prin metoda de consolidare adoptată peste trei miliaride şi jumătate! Iluzia d-sale provine din faptul că compară datoria în fire după consolidare cu valoarea tuturor datoriilor în bonuri de tezaur calculată în ipoteza că toate monedele respective ar fi atins puritatea aurului (a lirei sterline)! Ce sens practic poate însă avea o comparaţie între realitate şi un caz pur imaginar . Căci cine poate în mod serios să-şi facă un merit din faptul că nu a recunoscut azi francul francez, lira italiană sau coroana cehoslovacă, la paritatea lor aur ? Şi cine poate considera drept economii diferenţele pe care nu le-a plătit faţă de această paritate aur ? D-sa compară datoria noastră actuală consolidată cu o datorie imaginară, (pe care nu am avut-o niciodată şi nu puteam să o avem vreodată) şi se felicită pentru câştig. Noi comparăm datoria actuală cu datoria reală pe care am fi păstrat-o dacă consolidarea nu se făcea sau dacă se făcea în monedele originare şi găsim că suntem în pagubă. Oricine are simţul realităţilor poate judeca şi decide. 4•. PEKTRUSSZSSigi de »ARGUS** LEI 60 L3)H