Argus, decembrie 1924 (Anul 15, nr. 3485-3507)

1924-12-01 / nr. 3485. szám

Anul IV No 3485 ABONAMENTE: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 w 3 luni 250 M IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1CCO „ 3 luni 6CO „ 3 lei în varii* © în sfr£lr?tate BIROURILE: BUCURESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6­93 si 23 69 ORGAN ZILNIC al Fondatori: & Pauker si H. F. Valentin INDUSTRIEI si FINANTEI Director: Origora Gafencu lom 1 peeemîrfe is74 PUBLICITATE Ai Concesiunea Exclusivă a Societfjtai Generale de Publicitate Directorli Carol Schulder *y &. Berge» A­lanira Carafe IfosB ferauteriralierel) • îiWa B » Iluzii și prosperitate Confratele Viitorul răspunde te articolul nostru asupra trage* tului pa 1929. Arătam tu acel ar* Hoot oft progresele enorme cons­tatate de ministerul de finanțe, arintr’un tablou comparativ, ta­tta e»«reia bugetului pe 1925 și «ei« pa 1921, au sunt reale, că o crestere până la 30 la sută, în n oul buget se constată pentru u­­sele departamente, dar că In ge­­sare, diferenţa Intre cele dontt bugete este aparentă si este da* ferită depreciere! leului. Tisem să Îndepărtăm, dela In* poat» bănuiala confratelui că sm fl fost animaţi in studiui nos­tra da dorinţa de a micşora me* sitele ministrului. Am recunos­cut, întotdeauna, rolul de orga­nisator al d-lui Vintilă Brătiaan. Apreciem munca sa, fără preget. Dar nu putem trece cu vederea nici pasta erorile sale de ordin teoretic, nici peste greşelile sale de calcul elementar, făcuta, evi­dent, in spirit de propagandă po­litică. Am pus faţă In faţă bugetele 1921—1925, fiindcă aşa le-am gă­sit in Înseşi coloanele Viitorului, şi In expunerea făcută presei de către d. ministru al finanţelor. Iar dacă ne-am referit la Ura sterlină pentru a stabili raportul real Intre bugetele 1921—1925, am făcut-o din respect pentru a­­devăr. Nicidecum nu ne-a trecut prin minte gândul de polemică. In locul trei puteam alega dola­rul sau francul elveţian. Rezul­tatul er fi fost acelaş. Celace nu putem Înţelege este el, nici In expunerea de motive a bugetului pe 1928» nici In ex­punerea făcută presei, ministrul de finanţe nu a făcut menţiune despre Influenţa depreciere!­len­tul asupra creşterei cheltuelilor şi veniturilor StatuluL Pentru noi această omisiune nu are numai valoarea unei erori de calcul, care s'ar putea rectifi­ca dacă am adopta, drept măsu­ri, aurul In locul lirei sterline sau al delarului, cum crede Vii­torul. Această omisiune Înseam­nă că d. ministru al finanţelor refuză să privească realitatea In faţă ii se complace in iluzii pe cari le crează un joc de cifre, ge­neroase cu dorinţele sale. Dacă ar fi să luăm In serios pe confratele nostru Viitorul, re­zultatul ar fi că nu trebue să ne aşteptăm la nici o ieşire fericită din actuala situaţie, căci depre­cierea mai departe a leului in loc să fie un motiv da alarmă va putea da in anii următori iluzia unei prosperităţi fantastice. Emisiunea de hârtie monedă pe care astăzi ministrul de fi­nanţe o ţine sub presiune, scapă totuşi, încetul cu încetul şi este evident că realitatea va impinge din ce in ce mai mult la noi p­­ţiţfiţfical­ Dacă admitem drept serioase şi reale calculele d-lui ministru de finanţe, vom emite hârtie pen­tru a­ evita ruina complectă a vieţei economice şi vom mări necontenit bugetul de cheltaeii şi de venituri, inchipuiadu-ne că ne îmbogăţim-Se ştia care este sfârşitul a­­cestei politici. Exemplul Aus­triei şi al Germaniei sunt instruc­tive. Eşirea nu o putem găsi pe ca­lea pe care merge de ministru­­l finanţelor. Ne trebue o monedă stabilă, însănătoșirea trebue să înceapă de la reforma monetară, de la stabilizarea leului. Urmă­rind urcarea leului, găsim rezul­tate ffloritoare pe hârtie și rui­nă în realitate. A. De la Marca­ Hârtie la Rentenmark şi la Goldmark­­ __ Ac Vîator Stabilizare şi excedente budgetare N1 a fost cu totul neaşteptată ştirea fitipă care Germania a desfiinţat toate legile restrictive referitoare la devize şi­­ că, azi, oricine poate cumpăra de­vize în Germania fără controlul, stătu­­turi sau­­al Reichsbăncei. îşi d­ă fiecare seama ce mare uşurare constitue a­­cest fapt pentru comerţ­ Când acum câteva luni băncile ger­mane au comunicat clienţilor lor pre­facerea conturilor de bilioane într’o uni­tate valutară nouă, le-au a­uutat. In acela® timp apropiata supr mare a pie­dicilor ce Îngreuiază traficul monetar. Totuşi nu s’a­­aşteptat nimeni că, acest P&3.VB urma aşa de repede reformei va­lutare. Controlul devizelor si compli­carea tuturor ‘ trannsacţiilor, mai ales frifr’o ţară cu structura Germaniei a­ fost resimţită ca o frână în viaţa e­­conomică. Acum, după ce împrumutul internaţional a realizat, Reichul ţine să dem­onstreze soliditatea nouei sale în­jghebări monetare. După Polonia, Un­garia, Austria, Rusia, nu mai verbim de Lituania, Letonia, etc.. Germania îns­crise, deocamdată seria ţărilor euro­pene care au pus­ o rânduială în­ orga­nizaţia lor monetară. Insă experimen­tul german presintă o Însemnătate mai mare ca în celelalte ţări ce au fost siate să atree un calvar identic în ma­terie valutară, pentru că Reichul for­mează un corp economic­ mult mai complicat şi care a trebuit să resimtă mai adânc destrămarea banului său. Acei cari vor considera prăbuşirea veche! Reichsmark germane ca m rtiţioc­rie Imită, a­ conducătorilor din Berlin şi a unor anumiţi reprezentanţi ai marei industrii şi înaltei finanţe ca o metodă pentru a scăpa de datorii, făcând pe alţii să le plătească, ar pu­tea califica noul pas al, guvernului din Berlin ca un gest oare­cum sfidător, spre a dovedi că a ajuns la capătul sforţărilor sale. Nu intrăm la asemenea controverse. Din punctul de vedere pur technic, guvernul german a făcut, în decursul unui an, o operă valutară demnă de admirat. La 15 Noembrie s’a împlinit anul de când circulara germană a fost stabi­lizată prin crearea lui Rentenmark, egal­ă în valoare cu marcă aur ante­belică. Statornicirea mărcai hârtie la proporția de un bi­ion mărci hârtie egal cu o margă­­ aur, sau o Renten­mark, a fost hotărâtă tindi zile mai târziu. Deşi lumea rămăsese neîncre­zătoare, stabilizarea a reuşit, in mod extraordinar, cu un folos mare atât pentru nuantele statulu! cât și pentru economia , generare ‘a ţârei. $i marca hârtie­­i*« Conservat Intactă toată va­loarea ei, tu sensul că un bfilon a ră­mas în permanentă contravaloarea unei v­ărci aur. Dup* un an, ca o urmare 4a planului Ci­wars mcmqnil german trac* îs cre­area unei mărci­ aur efective, acoperi­tă, iar marca hârtie şi Rentenmark vor mai continua să circule cât­va timp, fiind tratate de fisc, bancă şi comerţ ca mărci-aur. ■ ■ îndată după emisiunea Rentenmărcel preţurile s’au urcat enorm în Germa­nia, iar în budget se iviră dificile atât de mari, încât o nouă inflaţie părea inevitabilă. Această primejdie care ar fi anihilat întreaga reformă, a fost în­vinsă. In primele luni din 1924, preţu­rile au mai scăzut, astfel că puterea de cumpărare a mărcei noul putea fi privită ca restaurată; deficitele buge­tare se reduceau din lună în lună până ce echilibrul şi mai târziu excedente fură obţinute.. In ultimele luni ale inflaţiunei, ve­niturile statului german scăzu­seră la două miimi din cheltueli. Motivul a fost­ că costul administraţiei şi al sala­riilor crescute în proporţie cu depre­cierea mărcei-hârtie pe când produsul impozitelor creştea foarte Încet Insa această disparitate încetă până­ în câ­teva luni după stabilizare şi pentru a­­coperirea deficitului din răstimp sta­tul a întrebuinţat un credit de 1200 mi­lioane Rentanmark. înaintea epuizărei complecte a acestei sume, produsul impozitului a început să covârşească cheltuelile. Pe când în Decembr­e 1923 prima lună a valutei statornicite, defi­citul fusese de 334 milioane mărci-aur, fch'ar în Ianuarie, deficitul dispăruse aproape, si exerciţiul financiar 1923 I— 1924 care s’a terminat în Martie 1924, arăta finanţe restabilite. In pri- J mele şapte luni ale noului exerciţiu J financiar. April­e — Octombrie 1924,­­ cheltuelile, inclusiv reparaţiile impuse de tratatul de pace, s-au urcat la 4 miliarde mărci aur pe când veniturile au fost de 4,22 miliarde mărci aur. De­oarece însă cheltuelile cuprindeau şi o sumă de 230 milioane pentru amorti­zări excedentul ei activ pe 7 luni arie de 400 milioane mărci aur. Cum toate impozitele şi taxele au dat plusuri, guvernul a considerat momentul sosit pentru a reduce im­pozitul pe venit, taxele la vânzări, o serie de taxe ban­care şi pe transacting în bursă. Un rezultat palpabil al îmbu­nătăţi­­rei financiare este scăderea numărului celor fără de lucru în teritoriile ocupa­te., Salariile s’au urcat şi întrec puţin nivelul antebet­c. Insă viaţa fiind scum­pă, nivelul lor real e sub cel din 1914. Experimentul valutar german nu s’a terminat încă cu utimele măsuri luate. Coducătorii din Berlin se vor mai găsi ,în fata sarcinei grele de a asigura pa­ritatea cu aur in ciuta libertatei trafic curat cu devize. Ori cum, problema va­lutară germană a intrat într’un stadiu nou prin anularea legilor privitoare la devize. Până acum politica valutară a Germaniei a reputat succese constante în toate du-aetfii®. 6 Pierii Problema pâinei Agitalia brutarilor Consfătuirile de la Primărie şi de la Sfatul Negusto­esc. Propunerile d-lui dr. Costinescu.—Brutarii resping greva.­O soluţie provizorie dri dimineaţă, a avut loc la primăria Capitalei sub preşedin­ţia d-luî dr. Costinescu, consfă­tuirea cu brutarii, pentru clari­ficarea chestiunei pâinei La discuţie a luat parte şi d. Cezar Popescu director general în ministerul industriei şi co­merţului, cum şi o delegaţie a „Sfatului Negustoresc” compu­să din d-nii T. Dobrescu, Şt.­ Fi­­lipescu, Şt. Ardeleanu şi P. Firă­­nescu. * * * D. dr. A. Müller în numele bru­tarilor, a înmânat d-lui dr. Cos­tinescu un memoriu în care a arătat că preţurile actuale ale pâinei corespund la preţul de 70.000 lei vagonul de grâu, iar nu de 95—100.000 lei, cu cât se vinde grâul în prezent Memoriul, cuprinde apoi ur­mătoarele deziderate: Preţul pâine! să nu mai fie fixat până nu se va fixa preţul grâului şi al făinei. Sa se Înfiinţeze o comisie co­mn­anală a pâinei Să se revizuias­că regulamentul privitor la fa­bricarea pâineL • * • D. CEZAR POPESCU o- *bâTM»**­­cul ca. negocierea meazâ regimul sta­tie jurnalul consiliului de mi­ştri, ţi că tinde în nregre în nu nemotivat. Asa consideră că, w direg grân­hzi e pro­vocată de ofertele unor primării din fard. Or, aim aceste oferte nu Aseară la orele 6, In urma de­mersurilor dela primărie, bruta­rii s’au Întrunit la Sfatul Ne­gustoresc, sub preşedinţia d-lui dr. Müller. Asistă la consfătuire un mare număr de brutari din Capitală. Comitetul sindicatului bruta­rilor aduce la cunoştinţa celor prezenţi discuţiile ce au avut loc joi seara în şedinţa comite­tului central al Sfatului Negus­toresc, în care după dorinţa d-lui dr. Müller, a fost pusă la ordinea zilei şi cauza brutarilor. In această şedinţă reprezen­tanţii brutarilor s’au plâns Îm­potriva d-lui Temistocle Alexan­­dresen, el însuşi membru al Sfa­tului, care in loc să judece In mod obiectiv situaţia brutarilor, pare că face la primărie, in cali­tatea d-sale de vice-preşedinte al comisiunei interimare, o poli­tică de prigonire nedreaptă a a­­cestei bresle. D-sa, la toate plângerile şi a­­rătările brutarilor că preţul pâi­nei trebue să fie consequent cu preţul făinei, răspunde acestora că dacă regimul actual nu le con­vine, să închidă brutăriile. La această obiecţiune, brutarii răspund insă că întreprinderile lor, ca ori cari pitele­, au la bază o serie de cheltueli, cari conti­nuă şi un caz de încetarea activi­tăţii brutăriilor. Aceste cheltueli urmând f fi acoperite, închide­rea brutăriilor nu constitue o so­luţie, după cum nici negustorii cari cer vadul comercial, nu ar putea înceta comerţul lor, atunci când acest vad nu le-ar fi asigu­rat. La aceste observaţii ale repre­zentanţilor brutarilor, s’a aso­ciat şi­d. Niculescu-Rietz, care a recunoscut că d. T. Alexandres­­cu, face oarecare exces de ze­u în această chestiune și în consecin* ță d-sa s’a declarat gata să­ oca­zioneze brutarilor pentru Vineri, dimineaţa o consfătuire cu pri* marul Capitalei d. dr. Costi­nescu. Consfâtu'rea dela Pri­mar­e La iconsfătuirea ce a avut loc ori dimineaţă la primăria Capitalei, ţi asupra căreia dăm relafiimi mai largi in­ altă parte, brutarii au îna­intat un memoriu, prin care cer co­ordonarea, preţului pâinei in raport cu preţul actual al grâului ţi al făi­nei. In acest scop ei cer să se de­creteze un preţ al făinei corespun­zător preţilui grâului, şi după a­­ceia să se stabilească preţul pâinei. In memoriul lor brutarii mai cer primarului Capitalei, ca să se înce­teze cu sistemul de aţâţare a popu­laţiei împotriva brutarilor, prin Ştiri date ziarelor că brutăria, co­munală, care scoate nu mai mult de tmp pâini pe zi, ar câştiga 2 lei 50 de fiecare pâine, corespund intereselor populaţiei, ministerul industriei, îţi ia obliga­ţia de a constrânge primăriile sa relnice în legalitate. D-sa, declară că ministerul indus­triei va obliga pe morari să vândă făina de calitatea I cu 16 lei kgr.; făina de calitatea Il-a cu 12 tei kgr. iar făina de calitatea Ill-a 7 lei kgr., in proporţie de 1 sac calitatea la, 2 saci din calitatea II şi 1 sac din calitatea IlI-a. In aceste condiţii, spune d-sa, bru­tarii vor putea continua pâinea ori preţurile actuale, până la î Ianua­rie. » * * D. DR. COSTINESCU spune că faţă cu declaraţiile d-lui Cezar Popescu, primăria poate acorda brutarilor următoarele avanta­­jj: Brutarii să poată fabrica pâi­nea cu o greutate de 900 grame pe preţurile următoare: Pâinea neagră să se vândă cu preţul de 7.25, iar pâinea albă (jimbra) cu 11 lei Franzela să se vândă la preţ Uber, ca şi azi D. TEMISTOCLE ALEXAN­­DRESCU a declarat că la preţu­rile fixate de d. dr. Costinescu, brutarii câstic* ’’-font. partea brutaxiiv.,, a neclar*. -opu­nerile d-lor Cezar Porti. dr. Costinescu n­u satisfac­­e brutarilor. d* * Cu această declaraţie, lor s’au retras. D. Acest câştig este iluzoriu­, căci dacă primăria ar realiza asemenea beneficii, ar scoate un număr mult­ia mare de pâini. Ea se mărgineş­te însă la cifra de 1000 pâini pentru a pierde mai puţin, cu toate că bru­tăria comunală are avantagii, de cari nu se poate bucura un brutar particular. In consfătuirea dela primăria Ca­pitalei, intervenind un incident in­tre d-nii­ dr. Mueller şi Temistocle Alexandrescu, nu s’a putut ajunge la a înţelege asupra propunerilor d-lui dr. Costinescu, ţi de aceia co­mitetul sindicatului brutarilor a convocat pe aceştia la consfătuirea de aseară, pentru a lua o hotărâre definitivă. Brutarii împotriva gravei După relatarea celor întâmplate la primărie, membrii comitetului, au cerut A­unărei să hotărască ati­­tudinea brutarilor în viitor. Din discuţiile urmate, au reuşit următoarele: Brutarii se manifestă ca adversari absoluţi ai unei­ greve, care ar îngreuia şi mai mult traiul populaţiei nevoiaşe a Capitalei.­­.Majoritatea brutarilor s’au decla­rat partizani ai ideiei d­e a fabrica cu începere dela 1 Decembrie nu­mai uimblă, până la stabilirea unui regim convenabil. Nu cerem, scumpirea pâinei, au declarat o parte din brutari, cerem însă fixarea preţului făinei şi al grâului de aţa natură, ca acestea să corespundă preţurilor celor 3 ca­lităţi de pâine pe care suntem obli­gaţi a le fabrica prin ordonanţa co­munală. Propunerea d-lui dr. Cos­­minescu Lufindu-se in discuţie propu­nerea preşedintelui comisiunei Interimare, ca pe viitor brutarii să fabrice o pâine de 980 gr, in loc de 1 kgr. la preţurile de 7 şi 11 Iei, cea neagră şi de calitatea II-a, brutalii s’au opus, cerând greutatea reglementară, pentru că justiţia nu ţine seamă de or­donanţele comunale şi condamnă pe brutari la închisoare, cu toate că aceştia dovedesc cu certifica­tele primăriei că au fabricat pâi­nea cu această toleranţă pe baza ordonanţelor comunale. Este cazul, brutăriei Galsler, al cărei patron este condamnat la 15 zile închisoare, pentru faptul că a contra­venit legal şi ren illa­men­t nini fabrice*­sim­el pâinei, care prevede greutatea reglemen­tară de 1 kgr. cu o toleranţă de numai 50 gr. Justiţia nu a ţinut seam­ă de ordonanţa comtnnei care a admis o toleranţă de­­MO gr. Hofirfrga ferutsrffsr In sfârşit după îndelungate discuţii, din care rezultă că bru­tarii prevăd scumpirea pâinei negre până la 12 lei, sau lipsa ei complectă în Capitală în Februarie 1925, — s’a ajuns la concluzia că problema pâinei în Capitală nu se va rezolva, până când nu se va lua măsuri pentru unificarea preţului făinei şi al pâinei în toată ţara. Pentru moment insă s’a ajuns la o s­­oluţie provizorie, concreti­zată p­­rintr’o moţiune ce va fi înaint­ată primăriei şi din care extrai­sm următoarele: 0 «Iulie provizorie Brut rii şi franzelării în umna al­titudin­e d-lui Tom. Alexandrescu, vicepr­e­zdinte în comisiunea interi­mară - întrucât d-sa este şi mem­bru al fătului Negustoresc — re­fuză de a mai trata în viitor ches­tiunile i breaslă cu d. T. Alexan­drescu, Bruta a cceptă pentru moment propuneri *-b­d dr. I. Costinescu ca preţuri«. vânzare pentru pâi­ne să fie pe decembrie urmă­toarele: Pâinea neagr­ă a­ fai 7 cu toleranţă de 50 gr.; pa­., tot de 900 gr. cu­ o toleranţă de gr., lei 11. Primăria să garanteze că morarii vor fi obligaţi să vândă făina cu următoarele preţuri înţelese netto­ţi maximal: Lei 7 kgr. făină neagră de tip 22 la sfttăţ lei ft kgr. făină albă, fiind Stabilit de prim­ărie ţi 16 lei kgr. făină albă de jimblă. Proporţia va fi 1 sag făină nea­gră, 2 saci albă ţi 1 sac jimblă. Dacă nu s’ar găsi făină cu­ aceste preţuri, primăria să încaseze costul făinei dela brutari şi să predea di­rect făinurile din mori. Brutarii cer să se instituie comi­siunea de oameni competenţi, cari să revizuiască pe bază de socoteli preţurile de vânzare ale pâinei în Capitală,.m * ♦ La această moţiune, care ad­mite propunerea d-lui dr. Costi­­nescu, cu rezerva de a se acorda brutarilor făina In condition!, cari nu corespund preţului ac­tual al grăulei, problema nu e încă rezolvată şi este sigur că ea nu se va rezolva, până când nu se va da o soluţie radicală preţu­lui făinei, care trebuie neapărat să corespundă preţului grâului, lăsat şi acesta la rândul sâu să atingă Umilele preţului mondial. Concomitent cu această soluţie, trebue observată cu stricteţe uni­ficarea preţului pâinei in tot cu­prinsul ţărei, ceiace va înfrâna urcarea preţului grâului peste cifra preţului mondial. L RADU Consfătuirea de la Sfatul Negustoresc Petroliştii japonezi vizitează Jalea Priluvai Am anunţat la timp sosirea u­­nei delegaţii de petrolişti japo­nezi în ţara noastră. Delegaţia se compune după cum am spus din d-nii S­asaji Ta­magutchi, directorul celei mai mari societăţi petrolifere din Ja­ponia „Nippon 03 Company” şi inginer Seiichi Nomoto. Societatea „Nippon Oil Com­pany”, ale cărei exploatări sunt la Niigata, produce ea singură 500.000 tone de petrol anual, pro­ducţia totală a Japoniei fiind de circa 600.000 tone. Capitalul a­­cestei societăţi este de 80 milioa­ne yeni, adică circa 8 miliarde lei iar directorul ei, d. M. Tama­gotchi este unul din cei mai bo­gaţi oameni din Japonia şi e In mod obişnuit, delegatul celor mai puternice consorţii finan­ciare de acolo. In ce priveşte cel de-al doilea delegat japonez el este un cu­­noscut şi vechi inginer speciali­zat in chestiunile petrolifere. In puţinele zile de când se află la noi, această delegaţii­, care nu­ are nici o mistiune oficială, a luat contact cu oficialitatea pe­troliferă din Capitală, interesân­­du-se de aproape da chestiunile în legătură cu petrolul Azi de dimineaţă, însoţiţi de d. N. Ogawa, primul secretar al Legaţiei Japoniei din România, cei doi petrolişti au plecat să vi­zitele valea petroliferă a Praho­vei. Vizita aceasta va dura două zile şi va avea ca principal o­­biect centrul de exploatare de la MorenL li Bmwiiiiiii'iiii Mii Titai T' Situaţia Politică Problema pâinei, a pâinei noastre de toate Alde, se pune, iarăşi, bru­tal şi îngrijitor. Brutarii declară că nu mai pot vinde pâinea cu pre­ţurile actuale, — deşi aceea pe care ne-o servesc este fabricată in condi­ţii deplorabile. Adevărul este că preţul grâului— 90—95 mH lei vagonul — se apropie de preţul mondial, iar dacă ţinem seamă ţi de taxa de export, preţul actual este peste paritatea celui mondial, — 115 frs. belgieni, la An­vers, deopildă. La acest rezultat trebuia să ne aşteptăm, din momentul, când s’a lăsat liber comerţul grâului în in­terior. Stocurile interne nefiind a­­bundente, grâul prin urmare, ne­­fiind o marfă de export, preţul lui atinge preţul mondial şi chiar îl va ,,Situaţia noastră este excelentă. Relaţiile cu străinătatea se îm­bunătăţesc pe zi ce trece, prosperi­tatea economică creşte, finanţele se întăresc, bugetul se echilibrează”. Aceste cuvinte, ce ne par atât de familiare, au fost totuşi rostite în­­tr­o limbă ce ne este cât se poate de străină, nn limba bolşevică a d-lui Zinov­ic. Preşedintele internaţionalei comu­­niste a făcut, cu prilejul celei de a 7-a aniversări a revoluţiei ruseşti bilanţul activităţei bolşevice- n­-’­­matice ţi economie* — , . credinţele atât de c­uvuste ale d-lor Duca­ţi Vinti­­lă Brătianu, la un loc. Dârmitorii Rusiei devin bur­ghezi ţi oameni, de guvernământ, cel puţin in această privinţă. In celelalte, ei se silesc, prin declaraţii a căror autenticitate nu poate fi negată, să agite flamura roşie a re­voluţiei internaţionale. Reţinem din interesanta expunere a d-lui Zinoviev următoarele punc­te principale: 1. Recunoaşterea franceză înseam­nă începutul unei noi epoci în Is­toria comunistă. Revoluţia este de acum pe deplin legitimată. 2. Reacţiunea engleză va încerca ■ă lupte împotriva Sovietelor şi a propagandei lor. Ea este însă slabă întrece, până la limita costului grâ­ului ce ar putea fi importat din străinătate. Proprietarii, cei cari nu au nevoe de bani, nu se grăbesc să vândă marfa lor, fiindcă este o marfă-aur pe care o vor vinde cu­ atât mai scump, cu cât trece vre­mea. Statul scumpind toate produsele lui, chiar peste preţurile dinainte de război, pâinea atingând preţul mondial. — iată venit momentul tragic al rupturei, când salariile vor trebui să fie urcate şi ele, for­ţat, la nivelul indicelui de scum­pete. E tragic pentru politica noastră economică, dar nimeni, absolut ni­meni nu poate opri să se îndepli­nească ceea ce, fatal trebue să se în­deplinească.. T. P. FXTE^ft căci antagonismul franco-englez a reînceput Frontul burghez nu se poate închega. 3. „Era democrato-pacifist”? Mac­dorh­dld-Herriot a ţinut un an şi s’a prăbuşit. Cu atât mai bine mn ’mi revoluţie şi postulatele ei radicalei I. Mai însemnate decât relaţiile cu Apusul, sunt bunele relaţii bol­şevice cu Asia, în special cu China, unde „sute de milioane de pertizani ai revoluţiei se vor putea ridica,, ît­­ curând’ u,şi propaganda in Apus nu trebue neglijată: principalul scop este de a forma un puternic partid comunist în Anglia, revoluţionar, adică antidemocratic şi antiparla­­mentar. 6. Politica economică se „consoli­de azi“. Reforma monetară dă re­zultate buni. Producţia industrială creşte. Şi acuma două puncte negre, două îngrijorării: 1. Bolşevismul nu pătrunde pt sate. Ţăranul rămâne refractar. Trebue bolşevizată ţărănimea şi mod sistematic şi conştiincios. II. Credinţa scade. Mulţi bolşe­vici convinşi se debolşevizează. Ghi­durile trebue strânse, flacăra tre­bue înteţită, trădătorii trebue pe­­depsiţi. Aşa a grăit Zinoviev, G. G. Situaţiunea generală a pieţei româneşti După informaţiunile „Oficiului Comercial Francez" din România Numărul pe Decembrie al „Bu­­letinului Oficiului Comercial Francez” din România publică următoarea caracterizare a pie­ţei româneşti din ultima lună: Se pare că de o lună încoace se constată o foarte uşoară miş­care atât la import cât şi la ex­port. Aceasta mişcare, datorită probabil unui concis favorabil de împrejurări trecătoare, este de altfel neînsemnată, fortul Constanţa în special, reflectează această, situaţie. CRIZA DE NUMERAR Criza de numerar perzistă şi jena de care vorbim continuă să fie tot aşa de Intensă In toate tranzacţiunile comerciale. Mai toate Casele de comerţ lu­crează pe credit şi in afară de faptul că fac afaceri puţine, sunt obligate să dispună de un capi­tal disproporţionat. Stocurile de mărfuri scad, ne­putând fi rericite din pricina di­ficultăţilor monetare şi Întârzi­erilor aşa de frecvente ale plăţi­lor. Semnalăm in Industria petro­­leului un mic spor al preţuia! petroleanul brut. Transporta""-' ne calea fera­tă sunt tot anevoioase si riscate. CIRCULATIA FIDUCIARA In ultima sa situaţie, Banca i »Naţională a României arată o circulaţie fiduciară de 19 miliar­de 200 milioane Iei hârtie, adică cu circa un miliard şi jumătate de lei mai mult faţă de anul trecut. IMPORTUL La import ni se semnalează din Constanţa o uşoară activita­te la piei, ţesături, motoare ger­mane şi belgiene şi fier în bare din Franţa. Imp.- 'ul ţesăturilor în Chişi­nău a scăzut. EXPORTUL La export, Constanţa este mai activă ca în » '—--•» 'antă, mai cu seamă In ce priveşte po-. rombul, fasolea, lintea, ovăzul şi netronuL De asemenea c’-u exportat can­titaţi destul de importante de nuci şi muştar. In Bar'— ’ - ’■iftunea --rodu­­cătoare de cereale şi fructe, re* colfa a fost destul de rea, şi de aceea exroT*--’ ----' '~r n *~ i simţitor mai mic ca tn anii pre­cedenţi. Din contră, r­ortul strugurilor în Fr­onia a fost important. Se crede că Polonia a plătit Basarabiei numai pentru acest articol circa 290 milioane lei. Recolte racilor a fost bună şi s’au exportat c­itaţi aprecia­bile şi in America. Exportat pru­nelor uscate, considerabil altă­ dată, a fost nul in 1924. DIFICULTĂŢILE SOCIETĂŢI­LOR DE NAVIGAŢIE Din Constanta ni se semnalea­ză dificultăţile financiare pe cari Ie întâmpină cea mai mare parte din societăţle de naviga­ţie cari deservesc acest port. No­tăm că numai companiile Frais­­sînet şi Fabre ating portul în mod mai regulat şi că prin punc­tualitatea lor, îşi atrag o mare parte din navlul regiunii. DIN PROVINCIE Notăm că o societate france­ză, care are în întreprindere Ha­lele din Bucureşti, corastrueşte actualmente o piaţă acoperită la Iaşi. La Timişoara, banca Timişana soc. anon. a fuzionat cu banca Casa comunală de Economie. In acest oraş s’a întemeiat o fe­brică importară­ modernă, de articole de bronz. Demisia cabinetului tare EILVESE 28. La Londra so­seşte ştirea din Angola după care Mothl Bey ar fi demisionat din funcţiunea de ministre pre­­şednte.

Next