Argus, februarie 1925 (Anul 16, nr. 3533-3556)
1925-02-01 / nr. 3533
Bum'nfei i Fpisraarl? 1925 Anni XVI No. 3533 6 PAGIfil AUTOMOBILE ABONAMENTl IN TARA II IN STREINATATE. smn an 800 lei II Un an 1800 lei 8 luni 450 . II 6 luni 1000 « 8 lun! 250 „ II 3 luni 600 „ 3 lei in tară. 6 lei in străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin INDUSTRIEI si FINANŢEI Director: Origóié Gafencu PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţii Generale de Publicitate Diractorii Carol Schulder şi s. Borger & Essais taü Suiţi Kaiaahsoig'hesicíl 8 Tele!® 1181 BIROURILE: BUCUREȘTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 şi 23/69 Portul sau porturile noastre? Din când in când, la intervale au prea depărtate, problema comunicaţiilor noastre revine in discuţie publică, dar fără să se resimtă vre-un rezultat palpabil Toată lumea discută şi emite păreri, oficialitatea face mereu piasor de autonomizare şi zone libere, dar lucrurilestau pe loc şi intrucât nu se face nici un pas înainte însemnează că regresăm in complexul progresului internaţional de organizare. Ultihrul eveniment în lumea comercială şi economica a fost, fără îndoială, expunerea audienţei la şefia Statului pe care d. ing. Popoviei dinGalaţi a făcut-o membrilor Camerei de comerţ locală al cărei preşedinte este d-sa. ,,Argus” a publicat un larg rezumat al acelei expuneri şi, astfel, am putut afla că problema porturilor noastre tinde să se simplifice, deocamdată, pentru a deveni problema unui singur port, a Galaţilor. Scumpirea transporturilor pe calea ferată din ultimul timp, agravată de bacşişul îndătinat şi de încetineala executării acestor transporturi, au făcut ca in ultimii patru ani de după război tonajul comerţului, intern şi extern să scadă de la 56 la 40 la sută faţă de totalul intebelic. E vorba de tonajul comerţului extern ce se face prin gurile Dunării.' • ' : împotmolirile continui ale braţului Sulina ne explică acest dezastruos rezultat total, deşi nimic nu-l poate justifica. Tabloul sinoptic al d-lui ing. Popovici ar putea constitui, din acest punct de vedere, un argument Împotriva susţinerilor d-sale de a face din Galaţi unicul nostru port de femei pentru comerţul maritim. Cât priveşte poziţia strategică a Galaţilor, în cazul unui eventual conflict armat cu Rusia, nici gurile Dunării nu vor putea să ne fie mai re folos decât ţărmul maritim pentru comerţul nostru exterior. Sau pentru a mă exprima precis, soarta comerţului nostru maritim, atât prin Constanţa cât şi prin gurile Dunării, va fi aceiaşi în trio asemenea eventualitate nenorocită şi ea va depinde numai de combinaţiile Internaţionale care ne-ar compensa Inferioritatea navală pe Marea Neagră. Mi se pare, însă, că în toată discuţia se pierde din vedere esenţialul. • Anume, se pierde din vedere faptui că nevoile normale ale comerţului exterior românesc inclusiv transitul internaţional prin teritoriul nostru ca şi pe la gurile Dunării, nu pot fi satisfăcute in nici un caz de un singur port — fie si Galaţi, Brăila sau Constanţa — şi oricâte îmbunătăţiri şi sporiri î:am aduce acel port s’ar găsi mereu Inferior rolului său prea covor. Se Înşeală, însă, acei cari, din excesivă teamă pentru puterea noasră organizatorie şi faţă cu jertfele făcute de Stat in acest scop in perioada postbelică, susţin că trebue să ne concentrăm, deocamdată, sforţările asupra unui singur port maritim dacă vrem întriadevări să realizăm ceva. Se înşeală pentru că sfatul lor ne-ar duce la cârpeala anteriului lui Arvinte fără nici un folos palpabil, iar concentrarea sforţărilor de modernizare dacă nu se face deodată asupra celor trei porturi mari ale ţării nu se va face nici asupra unuia singur. In privinţa aceasta, pada de sforţare a altor State vecine pentru ridicarea şi modernizarea câte unui singur port cu caracter maritim, ne-ar rătăci de la calea cea adevărată. Dictonul „Comparaison best pas, raison” îşi are mai mult ca oriunde aplicaţia în cazul nostru. Poziţia geografică a României, la gurile Dunării şi Marea Neagră, pe linia cea mai scurtă şi mai comodă de comerţ între Europa şi Asia, ca şi intre Baltica şi Sud- estul European inclusiv Asia mică, ne impune sarcini dar ne oferă şi perspective la care nu pot râvni Polonia, Ungaria, Cehoslovacia, Juroslavia sau Italia prin politica porurilor m.iticae respective. Este dreptcă aceste state şi-au concentrat sforţările de moderniare şi perfecţionare asupra câte anina singur din porturile lor, dar repere au făcut aşa fiindcă n’au mi de ce face altfel. Eoboladună dificultăţile întâmpinate la Damtzig (G. Iansk), şi-a concentrat toată sforţarea la Gonya unde cu ajutorul capitaliştilor şi technicienilor francezi este pe cale de a-şi construi propriul ei port la Baltica. Ungaria îşi reia sforţările, începute încă înainte de război, pentru a face din Budapesta o mare piaţă comercială şi de transit in basinul Dunării mijlocii. Cehoslovacia face identice sforţări la Bratislava pentru comerţul şi navigaţia dunăreană tinzând bine înţeles să concentreze acolo ceva mai mult decât interesele strict naţionale. Menţionăm in treacăt că, pentru primii 5 ani, sediul comisiunii internaţionale dunărene pe porţiunea Brăila—Ulm, a fost fixat, după stăruinţele cehoslovace, la Bratislava. Iugoslavia se sbate incă în imprecizia directivelor comerţului exterior şi de navigaţie ezitând între albia Dunării şi coasta accidentată şi neutilată a Adriaticei pentru navigaţia comercială in stil mare. In sfârşit, Italia, ca moştenitoare a fostei monarhii habsburgice la Triest, a izbutit prin acorduri speciale cu Iugoslavia şi Cehoslovacia să menţină mai departe transitul unei bune părţi din fosta monarhie prin portul anexat, deşi nu mai are din punct de vedere politic hinterland-ul imediat căruia să-i servească drept debuşeu firesc. Nu-i cazul să mai stăruim asupra dispoziţiunilor de transit obligator spre Stettin şi Hamburg, impuse Germaniei în favoarea Cehoslovaciei, lipsită de eşire directă la mare şi nici asupra sforţărilor speciale germane pentru folosinţa, dunări in funcţie de mările Nordului prin sistemul canalurilor central-europene. ■ • ’ Faţă cu atâtea sforţări hotârite şi prevăzătoare din partea vecinilor, noi stăm în aşteptare pierzând un timp preţios şi riscând a pierde înseşi avantagiile poziţiei noastre la gurile Dunării şi Marea Neagră. Rezultă, evident, din scurta ochire asupra situaţiei la vecini, că la noi nu se poate pune problema portului nostru unic, ci a porturilor noastre menite să satisfacă nevoile sporite ale ţării întregite şi să atragă în acelaş timp transitul vecinilor legându-i prin interese imediate şi directe cu politica noastră la gurile Dunării şi în Marea Neagră. E destul să amintesc de cererea de strămutare a antrepozitelor din Constantinopole la Constanţa, după măsurile excesive ale regimului kemalist, fără să mai pomenesc de situaţia Odessei sub bolşevici, spre a se vedea imediat ce imens câmp de activitate se oferă porturilor noastre, tuturor deopotrivă, şi la câte nevoi şi interese naţionale şi internaţionale au menirea să corespundă Brăila, Galaţi şi Constanţa spre maximum de bine pentru România întregită. N. DAŞCOVICI A Negocierile comerciale traoco-oermane UAFAYETTE 30. — Circulă sonal că d. Trendelenburg şeful delegaţiei comerciale germane nu se va mai reîntoarce la Paris; el va fi poate înlocuit prin d. Pellinger membru din partea dreptei. Situaţia comerţului englez LEAFIELD 30. — D. Samuel vorbind în faţa Camerei de Comerţ arată situaţia Satisfăcătoare a comerţului, in Anglia, excepţie făcând pentru cărbuni, oţel şi transportul pe vase. Analizând cifrele pe anul trecut d. Samuel că unii s’au alarmat constivM Ult un exces în import ce se cinează la 341 milioane lire sterline. Nu trebuie uitat insă că până la 1913, proporţia normală a exportului faţă de import in comerţ era de 55/43. In 1924 proporţia a fost exact acalaşi Tot In acest sens vorbeşte şi d. Goschen, care după o amănunţită trecere în revistă a situaţiei comerciale ajunge la concluzia că perspectiva in Anglia este foarte favorabilă făcând să renască încrederea şi optimismul in toata direcţiile. Apărarea traficului fluvial de £• Tonesaru Fortificarea insulei Şerpilor. — Canalul Rin-Main- Galaţi. — Pericolul sovietic Găsindu-ne in ajunul înfăptuiri marei opere prin legarea pinului cu Dunărea şi deci a unei comunicări directe între Sulina şi Rotterdam nu este lipsit de interes de a arăta surprizele pe care viitorul le-a rezervat marinei noastre comerciale şi militare. Richelieu a prevăzut rolul politic al fluviilor şi mărei pe cât timp Colbert a făcut însemnate obiecţiuni asupra rolului lor economic. Ambii însă au susţinut că pentru exploatarea pacifică a apelor în interesul traficului şi al prosperitatei comerţului este nevoe de marina militară. Societatea de îndiguiri şi construcţii edilitară navale Rein- Mein-Donau Aktiengesellschaft lucrează cu asiduitate la adâncirea porţiunilor din canal pentru unificarea legăturei Mărei Nordului cu Marea Neagră. Cele mai grele execuţii prin construirea a 50 ecluse pe porţiunea, Kelheim la Passau sunt terminate astfel că navigaţiunea este deschisă vaselor de circa 8.00 K. B., capacitate. In curând dar şlepurile noastre sub pavilion national care din 1918 sunt imobilizate in apele teritoriale prin nefasta dispoziţie a legei pentru împiedicarea înstrăinărei vaselor sub pavilion national pe timp de cinci ani şi prelungită fără nici un interes practic din şase în şase luni, vor putea renunţându-Se la aceste inutile şi dăunătoare restricţiuni să se refacă în tonaje medii spre a putea urca Dunărea până la Rotterdam şi tot astfel vom vedea scoborând la Sulina toată ştepăria de pe Meusa şi afluenţii săi de sub diferite pavilioane. Pericolul crezut permanent al închiderei Diardanelelor nu mai există pentru traficul Danubian. Observăm însă că în timp ce un întreg furnicar omenesc lucrează în echipe de zi şi noapte pentru realizarea cât mai grabnică a legăturei între Marea Neagră şi Marea Nordului, sovietele se precipită a’şi creia o flotă în Marea Neagră din rămăşiţele de fier vechiu ale flotei lui Vranghel. Cu toată reclama care s’a făcut în jurul eliberărei din golful Bîzertei a acelor epave, în ceea ce priveşte buna lor conservare a corpurilor ca şi a gurilor de foc, spre a ni se sugera ideia ca pe calea cedărei sau sechestrărei lor, să ni se facă o descomptare pentru lichidarea datoriilor ruse, totuși , nu trebue trecut cu vederea o eventuală refacere a flotelor sovietice care ar putea împiedica libertatea traficului fluvial la gurile Dunărei. armarea insulei șerpilor Paralel cu desvoltarea traficului comercial In raport ca însetanătatea porturilor şi domeniul n**'t,t*v marina militară nu trebue să stea intUleri$tg* • .. ..... Navigaţiunea şi comerţul pe de o parte, ier pe de alta marina militari pentru apărarea lor, constitue elementul cel mai solid al bogăţiei şi puterei unui stat. Faţă de noua situaţie economică şi politică pe care o creiază canalul Rotterdam-Sulina, trebuesc luate cuvintele măsuri tactice pentru apărarea gurilor Dunăre. Această însărcinare implicit se incumbă statutul major al marinei militare. După cum Heligoland a avut importanţa ei pentru apărarea Întreg litoralului nordic german, sau Gibraltarul pentru menţinerea supremaţiei engleze pe toată Mediterana, tot astfel Insula Şerpilor va servi admirabil pentru apărarea gărilor Dunăre. Formată dintr’un masiv de piatră excelent material pentru postamentul instalaţiunilor şi adăpostul celor mai grele piese de mare calibru, insula Şerpilor este situată la 24 mile depărtare spre răsărit de Sulina, iar spre N. E. de Bubez-Aherman la 49 mile. Da la insulă la Odesa sunt 76 mile iar până la Tarban în linie dreaptă sunt 95 mile. Este deci aşezată in apropierea litoralului nostru pentru o lesne aprovizionare şi fiind departe de teritoriul rus nu prezintă pericolul de a o expusa vreunui bombardament de tir lung de pe coasta nordică. INTERVENŢIA ENGLEZA Eliberarea fierului vechi din Biseria, aşa. zis flota lui Vranghel, să nu ne surprindă dacă va legitima mediunl înfiinţărei Unei base navale engleze în Marea Neagră în scopul protecţiunlii sau apărărei Gurilor Dunărei, mai ales în vederea apropierei înfiinţărei la Sulina a capului de linie al canaluluieiu-Dunărei. Instalarea Unei baze naţionale navale în cel mai strategic punct al acestei regiuni se prezintă a fi insula Şerpilor & platoul de la Polononia de pe care dar putea face, fără mari sacrificii toată poliţia mărei teritoriale precum şi apărarea gurilor Dunărei. Având clar putinţa de apărare prin propriile noastre forţe, marina militară îşi va putea împlini misiunea pentru care a fost creată, iar traficul mixt (maritim şi fluvial) se va putea opera în deplină libertate şi fără nici o teamă din partea pericolului sovietic. DIVIZIA NAUTICA MIXTA Pentru a ne putea degaja de Intervenţia puterilor străine care s’ar oferi să-şi instaleze baze navale In apele noastre teritoriale se simte strict necesitatea Înfiinţărei anei noul unităţi In marina noastră. Vasele mici de fluviu din Divizia de Dunăre nepntfind opera pe or ce timp tn regiunea dela gurile Dunărei după cum nici vasele mari de mare ale Diviziei de Mare deasemenea neputrund naviga în apropierea litoralului sau a intra pe canalele braţelor secundare pe timp rău, este necesar a se înfiinţa divizia nautică, care având reşedinţa la Polononia, sǎ i se confere apărarea regiunei bălei Gibiene şi a gărilor Dunărei ca vase speciale capabile a susţine marea pe orce timp şi tot deodată cu putinţă graţie, calaiului mic de a pătrunde pe toate canalele secundare ale braţelor Dunărei. Acestei divizii va fi nevoie să i se afecteze secţia de hidroavioane pentru legătura directă cu Insula Șerpilor și toate punctele de pe litoral care prezintă avantajul celor mai bune platouri de aterizare chiar pentru avioanele propria rise. * In vederea viitorului ce se prezintă traficului fluvial prin deschiderea canalului Mein-Dunăre, facem, privind harta gurilor Dunărei, aceste propuneri din vreme pentru ca să nu ne trezim odată cu deschiderea canalului, cu pretenţiunea staţionarei permanente în porturile noastre naţionale a diverselor vase străine astfel după cum le vedeam odinioară cu mare jenă în porturile de pe Dunărea Maritimă. I Urcarea preţului fainei In Anglia LEAFIELD 30. — Urcarea fainei, care din Octombrie trecut până acum s’a ridicat cu 8 şilingi şi 6 pence la sac a motivat o urcare în preţul pâineL Astfel, pâinea în greutate de 4 punzi va fi plătită cu începere de Luni cu 11 pence în loc de 10. Preţul fainei pentru un sac de 280 punzi se urcă la 58 șilingi și 6 pence. —...." ■ii» fruntariile intre Irlanda şi Ulster LEAFIELD. 30.—Comsiunea pentru stabilirea fruntariilor între Irlanda şi Ulster va ţine peste o lună o serie de întruniri, la cari se vor prezintă declamaţiile celor Interesaţi referitor la linia de demarcare. Exportul mătasei din Cehoslovacia PRAGA 30. — Exportat de mătase din Cehoslovacia pe anul fiecat se cifrează la 393 milioane coroane față de 75 milioane In 1923. Exportul a fost îndreptat în modul următor: In Austria s-a exportat pentru 239 milioane coroane; In Elveţia pentru 41 milioane In Anglia pentru 39; in Germania pentru 27; în Jugoslavia 6; în Italia pentru 3 milioane coroane* - Societatea pentru industrializarea sângelui SOC. COMUNALA „HEMOLITUL” La ministerul de industrie şi comerţ s’a întrunit dri seară în şedinţa săptămânală obişnuită consiliul superior de control şi îndrumare. S’a luat în discuţie proiectul de statuie al unei noui întreprinderi: Soc. „Hemolitul” pentru industrializareasângelui provenit dela vitele tăiate în abatoriile comunale. Cum însă asupra fixării şi repartizării capitalului, cum şi asupra propunerii de participare în societate a unui specialist tehnician s’au ivit discuţii contradictorii, consiliul va relua discuţia statutelor in viitoarea şedinţă, când se vor lua hotărâri definitive. E vorba ca la formarea societăţii să participe primăria Capitalei, societatea pentru industrializarea subproduselor animale şi publicul pe cale de subscripţie. Capitalul social va fi probabil de 15 milioane şi va fi repartizat în sume egale grupelor de participanţi, adică: 5 milioane primăriei Capitalei, 5 mii. societăţii pentru industrializarea sângelui şi 5 mii. subscripţiei publice. t Situaţia Politică ...... mir mi I lin I I III II li I Hin I I I im tfSt Enterna ZiarW nostM a comentat, potrivit preocupărilor sale, partea financiară şi economică din apelul d-lui Mardu către partidele opoziţiei. Relevând alarma d-lui Itdkt Ma.nht, privitor la pericolul „■capitalismului“ pentru viaţa noastră publică, am arătat că, în sensul occidental al cuvântului, capitalismul departe de a fi un pericol,, este, dimpotrivă, singurul resort care poate hrăni avântul nostru spre refacere şi civilizaţie. Ceea ce ne ameninţă, astăzi, n ni-i primejdia capitalismului, ci acea a unui etatism prea pronimfat, ceea ce am numit: „capitalism fără capital Ca un răspuns la observările noastre, şi totodată ca o complectare a apelului, primim, printr un colaborator al ziarului nostru, următoarele lămuriri din partea şefului partidului naţional: „Astăzi, când guvernul pregăteşte prelungirea privilegiului Bancii Naţionale, precum şi luarea în stăpânire a tuturor bogăţiilor ţării, sub forma comercializărilor, acţiunea solidară a opoziţiei de toate nuanţele se impune. „A lăsa nestingherită constituirea unori adevărate trusturi în La Haga s-au întrunit săptămâna trecută miniştrii de externe ai Statelor baltice, întro conferinţă urmărind precizarea relaţiilor cu Rusia şi adoptarea unei atitudini comune faţă de pericolul bolşevic. La conferinţă au participat Finlanda, Estonia, Lituania, Letonia şi Polonia... Conferinţa s’a terminat cu hotărârea de a se aştepta rezultatul tratativelor dintre guvernul sovietic şi Franţa, mai înainte de a se preciza o Unie de conduită defintivă. Conferinţa acestor state baltice are o deosebită semnificaţie in momentele actuale. In timp ce, in Apus, se agită ideia unui front comun împotriva bolșevismului, statele din imediata vecinătate a republicii socialiste cu avânturi imperialiste, fac primul pas spre realizarea acelui front de apărare. De fapt nu este vorba de un rid contra bolșevismului, cât mai ales de un front contra primejdiei unei noui expansiuni a Rusiei spre la-slujba unui anumit partid, — fie ca ele se întemeiază pe capital naţional sau străin — însemnează a primejdui dezvoltarea ţării, prin subordonarea vieţii publice româneşti, faţă de puterea iresponsabilă a acelor trusturi. „E destul să ne gândim la puterea trusturilor americane şi la ne ■ putinţa tuturor partidelor din marea republică de a lua vreo măsura efectivă împotriva lor, pentru a înţelege imediatsensul primejdiei. Asemenea trusturi se pun la cale sub ochii noştri. E de datoria tuturora să împiedice formarea lor să se opună la trustificarea ţării. „Căci, din ziua, când trustificarea s'ar realiza, în formele şi cu garanţiile necesare raporturilor de drept privat, cu capitaliştii din ţară şi mai mult încă, cu cei din străinătate, nici o iluzie de schimbarea situaţiei, creată de guvernarea actuală, nu mai poate fi îngăduită nimănui". Acestea sunt lămuririle şefului partiduli naţional. Latura lor politică nu ne priveşte. Dar partea, lor economică este de o importanţa, ce trebue reţinută şi discutată. O vom face cât de curând. T. P. Externă rea Baltică. Fiindcă, de fapt, primejdia unei lovituri comuniste în aceste ţări este mai puţin probabilă decât s’ar crede, Finlanda, Estonia, sunt ţări cu o civilizaţie atât de înaintată încât propaganda comunistă rămâne zadarnică.. In Finlanda, de pildă, comunismul este lăsat să-şi semene ideile nu, toată voia, dar nimeni nu dă diacfie agenţilor bolşevici. La Reved, lovitura de Stat, pregătită îndelung şi minuţios de agenţii sovietici, a dat greş şi a fost înăbuşită fără greudate, în câteva ore. De aceea, mai presus de propaganda ideilor dizolvante, statele baltice privesc cu îngrijorare dezvoltarea forţei militare a Sovietelor, în sprijinul ideilor imperialiste ruseşti, aceleaşi de la Petru cel Mare încoace. De aceea, vecinii republicii sovietice simt nevoia să-şi strângă rândurile, spre a se pune în gardă mai ales împotriva tavalucul rusesc. Cr. G. „ARUUS“ IN ITAL.'A Ecouri din presa italiană despre România Datoria publici a României. - S tnajia eia rom cl si financiara și raporturile italo-româns.~lin articol al Ataşatului comercial.—Catolicismul In România.-» O publica ie românească la Milano MILANO. Ianuarie 1925 Ziarul Liberia din Neapole publică o interesantă corespondenţă din Bucureşti întitulată „H debito publico în Romania“. După ce arată situaţia datoriei publice, înainte de război, in comparaţie cu situaţiile de la 1 August 1916 1 Aprilie 1921, 1 Aprilie 1923 şi 1 Ianuarie 1924, spune că guvernul român, a prevăzut în actualul buget pentru prima dată în afară de interesele cuvenite şi o cotă de amortisment. ■ Corespondenţa termină, reproducând un interesant pasagiu asupra chestiunei datoriei publice, din discursul ţinut cu ocazia prezentărei bugetului pe 1925 de către d. Vintilă Brătianuu. Ziarul „Messagero*“ din Roma publică un articol asupra relaţiunilor italo-române prin care atrage atenţiunea că această chestiune ar trebui să fie obiectul unui serios examen din partea Camerilor de comerţ italo-române din Milano şi Geneva. (Amintim că mai sânt incă două una la Bucureşti şi una la Galaţi) intrucât România caută în acest moment să realizeze un vast plan da consolidare economică, care nu găseşte in ţară mijloacele proprice, şi pentru care are nevoe si de colaborarea străinătăţel. Italia nu trebue să se desintereseze de acest plan, căci nu numai petrolul, ci şi cerealele prezintă pentru ea un mare interes. Franţa şi Anglia ocupă deja in România poziţiuni eminente, dar mai e Încă mult de făcut In special pentru Italia, în urma masurilor luate de către guvernul român în favoarea întreprinderilor industriale, pentru ca astfel să echilireze bunelul şi finanţele naţiune! După cum se vede şi din articolul de mai sus monopolul petrolului american, încă menţine piaţă Italiei. Cât de avantajos ar fi pentru italieni însă petrolul românesc, au început a-şi da seamă anumite cercări de aci, care caută investirea de capitel lori in aceste întreprinderi * In legătură cu situaţia ecou©mică şi financiară a României, Rivista Doganale din Roma făcând o recenzie asupra articolului tipărit de d. dr. Jean Antohi, ataşatul comercial al României in „Rivista Bancaria“ asupra aceleiaşi chestfciuni, termină astfel: „Noi credem că după cum s’au aranjat, datorită intervenţiei Ex. Sale d. Kiriacescu ajutat de însuşi dr. Antohi, spinoasa chestiune a bonurilor de tezaur, la care e atât de mult interesată opinia publică, nu se vor ivi alţi nouri cari să’ contrazică, acea rapidă apropiere economico,comercială între Italia şi România, care-i în asentimentul tuturora şi fiare de altfel e deja în mers“. * Un lung şi documentat articol asupra Catolicismului în România publică ziarul Osservatore Romano din Roma, în sprijinul Iultei cu Roma» După ce face o lungă expunere istorică asupra trecutului, începând din sec. IX, arătând că schisma a fost impusă de străini, aminteşte de toate tendinţele de reu nire, începând încă din sec. XII. Apoi continuă astfel: In noua constelaţiune politică, simptomele de apropiere între catolici şi schismatici, s’au alternat din când în când. Hotărârea Bisericei Statului Român,*'care a introdus dela 1 Opt ICitiţi cojtmuarea în pag. Ura). 1