Argus, aprilie 1925 (Anul 16, nr. 3583-3604)

1925-04-02 / nr. 3583

inul XVI Ro. 3583 ABONAMENTE: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 , 3 luni 250 , 3 lei In tară. 6 IN STREINĂTATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 m 3 lun 600­­ lei In străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin BIROURILE: BUCURESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6 93 si 23 69 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu MI 7 Aprilie 1920 105 cal!victoriei­­bucureşti PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Socetăței Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder pl S Berger Sil Eugenii­ Caraia (lese hraghewgh­in­ci) 9 Union IbM Bancheta­ metalurgiştilor Uniunea generală a industrii­lor metalurgice şi miniere şi-a sărbătorit, sâmbăta trecută, al doilea an de existenţă. Cu acest prilej a strâns la o masă comu­nă, câţiva din conducătorii vieţii noastre economice ca personali­tăţile cele mai in vază ale lumei industriale şi financiare. La sfâr­şitul mesei, în căldura comuni­cativă a banchetelor, care are da­rul să dezlege deopotrivă, tăce­rea obişnuită a oamenilor de muncă şi discreţia profesională a miniştrilor, s’au rostit cuvin­te de o deosebită însemnătate , deoparte urări, dorinţe şi do­leanţe, de alta declaraţii şi fă­­gădueli. Am avut cinstea să luăm par­te la acest banchet şi să auzim, printre discursurile ce s-au ţi­nut câteva cuvinte închinate im­portanţei şi utilităţei presei eco­nomice. Ţinem să răspundem aci, în scris — aşa cum ne este meni­rea — aprecierilor, binevoitoare, şi totodată să arătăm bucuria cu care am participat la serba­rea unor industrii ale căror nevoi le cunoaştem ale căror interese le apărăm şi ale căror progrese le urmărim zi de zi în coloanele gazetei noastre. Ca zi­ar economic, ne facem o datorie reproducând pe larg în corpul ziarului cuvântările ros­tite la banchet, atât cele expri­mând dorinţele Industriaşilor, cât şi cele cuprinzând făgăduin­ţele oficiale ale miniştrilor mun­cei şi industriei şi ale directo­rului general al căilor ferate. A­­ceste din urmă, mai ales, au ne­­voe de a fi înregistrate. Scripta manent- E sarcina ziarului nos Ira de a le păstra şi de a le a­­minti, dacă va fi news, strălu­ciţilor oratori de Sâmbătă seara. Dar ni se cuvine şi o altă sar­cină, mai delicată desigur, insă tot atât de folositoare. Un ziar, chiar de specialitate, este înain­te de toate, organul opiniei pu­re de toate, organul opinii pu­blice. In cazul nostru, el se si­leşte să armonizeze interesele speciale ca interesele generale . Să desluşească şi să apere cauza producătorilor in faţa opiniei pu­bilice, aşezând însă întotdeauna, toate problemele economice, în cadrul larg al necesităţilor vie­ţii naţionale. La banchetul metalurgiştilor s’a vorbit de greutăţile prin care trece industria noastră din pri­cina crizei financiare, şi s’a ce­­cerut un sprijin din partea sta­tului, sub formă de protecţie va­mală împotriva concur­er­iet străine. Statul, prin glasul au­torizat al celor doi miniştri pre­zenţi, şi-a exprimat toată solici­tudinea pentru industrie şi a declarat, în mod formal că o va sprijini prin noi modificări va­male. Nu vom pune la îndoială de­claraţiile ministeriale după cum nu vom discuta dreptul de ne­tăgăduit la protecție pe care îl are tânăra noastră industrie. Dar in afară de acest sprijin, pe care industria poate să-l cea­ră, şi pe care statul trebue să-l dea, există leacuri mai radicale, cu caracter mai general, care sunt menite nu numai să pue capăt, în mod provizor, relelor de care suferă industria, ci să insânătoşeze întrega viaţă eco­nomică a ţarei, împreună cu toa­te ramurile ei de activitate, a­­tât cele industriale cât şi cele comerciale şi agricole. Aceste leacuri, cărora Statul nu le-a acordat până in ziua de azi, înţelegerea şi grija pe care le merită sunt două la număr : o monetă sănătoasă şi un capi­tal mobiliar re­al Atâta timp cât leul nostru nu va fi stabilizat, industriaşii vor fi nevoiţi pe lângă activitatea lor obişnuită, tehnică şi comer­cială, să piardă ca şi toţi ceilalţi producători ai ţărei, timp, pu­teri, şi bani, cu specula. Nici un tarif vamal de pe lume nu-i va putea salva de această calami­tate. întreaga politică economică a ţărei urmăreşte urcarea leului prin măsuri ce păgubesc tuturor producătorilor. Statul admite mişcarea valutei; leul şi-a ales singur, sensul acestei mişcări. Dar fie în jos cum vrea el, fie în sus cum vrea statul, variaţiu­­nile sale sunt ucigătoare pentru industrie ,comerţ şi agricultură, lată răul, căruia trebue pus ca­păt, înainte de toate ! Şi în acelaş timp, trebue puse în slujba producţiei româneşti care n’are mijloace de transport, unelte suficiente şi credite, un manu­al indest­lnător. D. ministru eşalător, D.­­ a lăudat extinderea şi succesele în domeniul industrial al capita­lului naţional. Ne bucurăm de toate izbânzile naţionale. Dar în ce priveşte capitalul trebuincios refacerea şi desvoltărei ţărei noastre, îl dorim mai de­grabă real decât naţional. Cunoaştem perd­erile suferite de capitalul nostru mobiliar în timpul răz­boiului şi de pe urma exproprie­­rei şi a inflaţiunii. Ştim cu toţii că atât de întinsul capital na­ţional, menit să dea viaţă tutu­­ror comercializărilor şi indus­trializărilor, provine din acelaş isvor—am putea spune din acelaş tipografie. Din nimic nu se poa­te face nimic. Avem nevoe de bani reali, de credite efective. E o datorie naţională, de a ne sili să le căpătăm, numai astfel vom aşeza industria ţărei pe o teme­lie sănătoasă, şi împreună cu dânsa, toate ramurile de pro­ducţie, de activitate şi de viaţă. Ziarul nostru, nu s’a silit nici odată, să spue aceste adevăruri. Şi te va repeta neîncetat. GRIGORE GAFENCU mzi/ 9 notă a l­ui Er­riet către Germania I BERLIN, 30.­­ Din Pa­ris se anunţă că d. l­ l erri­et intenţionează să adre­seze o dată Germaniei ce­­rând amănunte asupra propunerei pactului de siguranţă şi­­garanţiile pe care Germania este dis­pusă să le ofere. Mai cere ca Germania să ia o atitu­dine hotărâtoare in ches­tiunea intrărei sale în Li­ga Națiunilor. _ O MĂSURĂ. BUNA PRIPIT PLICATA — Pent­ru­ încurajarea industriei naţionale şi ca o consecinţă a con­tinuelor scăderi ale leului, minis­terul industriei a decis majorarea de la 30 la 10 la sută a coeficientu­lui de calculare a tarifelor vamale în lei aur. Măsură justificată, dacă ţinem seama de insuficienţa protecţiei ce se acordă industriei naţionale, ea devine dăunătoare prin modul cum a fost decretată. Decizia ministerului n’a apărut încă în „Monitorul Oficial“ şi nici n’a fost făcută cunoscută celor in­teresaţi deşi ea intră în vigoare în ziua de 6 Aprilie. Edictarea instantaneie, a măsu­rilor de importanţa celeia de mai sus, provoacă întotdeauna încurcă­turi din cele mai penibile comer­cianţilor, care şi-au achiziţionat mărfurile din străinătate calcu­­lându-şi convenienţa după vechile tarife. Un spor de 33 la sută la ta­xele vamale este hotărâtor, dacă sunt impuşi să-l plătească ei sunt nevoiţi să-şi urce în aceeaş pro­porţie preţurile de revânzare, scum­pind traiul, sau să retranziteze mărfurile suferind pierderi în­semnate. Sporirea, în condiţiunile aminti­te, a coeficientului de calculare a leului aur — măsură prin esenţa ei neplăcută străinătăţii — ne va creia probabil dificultăţi ce se vor reflecta asupra creditului comer­cianţilor în străinătate. Ar fi, deci, de dorit să se acorde un ter­men în care tranzacţiile încheiate înaintea noului regim, să fie lichi­date. Sate grofă de c­le ferată în Siberia BERLIN, 20. Siberia. — La Irkutsk in Siberia a exploadat — în urma u­­nei avalanşe de zăpezi — cazanul u­­nei locomotive omorând pe mecanicul locomotivei şi 16 pasageri; alţi 80 au fost răniţi. ■ ——1fj ni 3 notă a Turciei către a­ia­ NAUEN 30. — Guvernul tur­cesc a trimis puterilor aliate o notă cerând ca acestea să insis­te ca toate reprezentanțele diplo­matice străine să se strămute la Angola. it „ARGUS“ IN CEHOSLOVACIA Interview cu d. Ed. Beneş ministrul de externe al Cehoslovaciei Cu prilejul anchetei economice întreprinsă în Cehoslovacia, pe ca­­re am voit-o legată de problemele politice la ordinea zilei am căutat o convorbire cu d. Ed. Beneş, mi­nistrul de externe al Cehoslova­ciei. Convorbirea mi-a fost acor­dată cu bunăvoinţă deosebită, căci deşi d. Ed. Beneş se îna­­poiase abia de câteva zile din călătoria de la Paris şi era extrem de ocupat, totuşi a găsit timpul necesar pentru a-mi face — cu o deosebită afabilitate—următoarele extrem de interesante declara­­ţiuni: PROGRAMUL ŞI DATA CON­FERINŢEI MICEI ANTANTE —■ Ce ne-aţi putea spune d-le ministru despre programul şi data conferinţei Micei Antante? — Conferinţa Micei Antante va avea loc la Bucureşti în prima jumătate a lunei Maiu. In ceea ce priveşte programul acestei con­ferinţe, după obiceiul consacrat, urmează ca el să fie întocmit de către ministerul de externe în ţara căruia se ţine conferinţa. Bine­înţeles că ceilalţi miniştri de externe comunică­­ chestiunile ce cred că ar fi util să se discute. — Credeţi, d-le ministru, că putea interveni vreo amânare a acestei conferinţe. Nu cred ca această conferin­ţă să fie amânată, de­oarece nu văd nici un motiv care ar putea determina un atare fapt INTRAREA POLONIEI ŞI GRECIEI IN MICA ANTANTA — Se vorbeşte din nou şi cu in­sistenţă despre intrarea Poloniei şi Greciei în Mica Antantă. Sunt oare întemeiate aceste zvonuri ? —Aceste zvonuri se pro­duc şi se repetă mereu cu ocazia ultimelor conferin­ţe ale Micei Antante, du­pă cum tot atât de dese­ori se vorbeşte de inexis­tenţa Micei Antante şi du­pă cum la fiecare confe­rinţă se spune că ea e ul­tima. Sunt deci zvonuri cari se produc repulat şi cari nimeni nu se poa­te împiedeca. Atunci când s’a format Mica An­tantă, ea s‘a format pe o bază şi un anumit scop. Or, pentru ca un alt stat să poată intra în această formaţie, aceasta trebue să se producă cu asenti­mentul tuturor statelor componente ale Micea An­tante, şi în acest caz tre­buie de examinat dacă această formaţie mai poate avea acelaş scop sau dacă nu cumva ar tre­bui schimbată actuala ba­ză pe care funcţionează. — Deşi după­ părerea dv. intra­rea Poloniei şi a Greciei­ în Mica Antantă ar fi numai simple svo­­nuri totuşi cu ocazia conferinţei ce s'a ţinut ultima dată, la Sinaia, a venit şi un reprezentant al Polo­niei. — Reprezentantul Poloniei de care vorbiţi dv. a venit atunci la Sinaia pentru a mă vedea­ pe mine şi a pune la punct unele chestiuni ce existau în acea vreme între Ce­hoslovacia şi Polonia. De altfel d-sa n’a stat la Sinaia decât nu­mai la începutul conferinţei şi nu tot timpul. — Totuşi d-le ministru, care ar fi punctul de vedere al Cehoslova­ciei şi nu al Micei Antante, cu pri­vire la­ intrarea Poloniei în această formaţie. — In ceea ce ne priveşte n’am avea nimic de zis şi am fi chiar bucuroşi dacă acest hr- c” s’ar produce, de oare nu intre iun şi Polonia nu mai există nici un litigiu şi nici nu ne despart in­terese deosebite. TRATATUL GOMERCIAL DIN­TRE CEHOSLOVACIA ŞI POLONIA Am rugat apoi pe d. ministru al Cehoslovaciei să-mi dea oarecari amănunte cu privire la tratatul comercial dintre Cehoslovacia şi Polonia. — Tratatul de comerţ dintre Ce­­hoslovacia şi Polonia a fos deja încheiat. El se bazează în princi­piu pe clauza naţiunii celei mai favorizate, având însă şi oarecari avantagii speciale în ceea ce priveşte unele dispoziţii din tarifele vamale ale ambelor state. — Când credeţi că va fi semnat acest tratat? — Tratatul de comerţ de mai sus va fi semnat de mine la începutul lunii Aprilie, în care scop voi ple­ca la Varşovia. PROPUNERILE GERMANE CU PRIVIRE LA PACTUL DE GARANŢIE .. — Care este părerea d-voastră despre pactul de garanţie propus de germani. — Am auzit şi eu despre asemenea propuneri fă­cute de către guvernul german. Pentru a mă pu­tem­ pronunţa însă într’o asemenea chestiune ar trebui să cunosc textul a­­cestor propuneri în ex­tenso, ceeace până acum nu am încă cunoştinţă. In principiu însă n-aşi f­i con­trar propunerilor germa­ne, atât timp cât ele ar fi în limita tratatelor de pa­ce deja existente şi ca a­­tare în aceste condiţiuni ele ar putea fi exanţinate şi discutate. — Totuşi d-le ministru, un ziar din Praga şi după el Journal des Debats din Paris vă atribue unele declaraţiuni cu privire la propu­nerile de mai sus ale guvernului german. — Toate declaraţiunile ce-mi sunt atribuite de către ziarele de mai sus nu sunt ale mele, căci du­pă cum v’am declarat nu mă pot pronunţa și nu-mi pot da părerea întc'ii atârn tîrc'stifc.ac­operit, a* nu voi cunoaşte în extenso textul propunerilor. O NOUA ÎMPĂRŢIRE A EU­ROPEI — Tot ziarele, dle ministru, au susţinut că cu ocazia vizitei dv. la Paris aţi fi făcut acolo unele pro­puneri cu privire la­ o nouă împăr­ţire a statelor din Europa în dife­rite grupări. — Şi acestea sunt simple născo­ciri, întrucât cu ocazia vizitei mele la Paris n’am făcut nimănui nici un fel de propuneri de această na­tură. De altfel şi eu şi d-ta ştim cum iau naştere asemenea ştiri senzaţionale. * Cu acestea au luat sfârşit decla­raţi­unile pe care d. ministru de externe al Ceholovaciei a binevoit să mi le facă. M. BUCUR mm din Bucureşti Suspendarea activităjii Camerei Arbitrale.­ Sute de procese amânate Camera Arbitrală de pe lângă Bursa Bucureşti, instituţie cu ca­racter juridic, creată pentru a faci­lita rezolvarea pricinilor dintre ne­gustori, prin înlăturarea instanţelor ordinare, şi-a suspendat de câte­va luni activitatea. E o situaţie intolerabilă, care va continua totuşi multă vreme de­oarece conducătorii Camerei de Comerţ nu pun cel mai mic inte­res pentru revenirea la normal. Judecarea proceselor a fost sus­pendată de la 11 Aprilie trecut de­oarece abia atunci s-a cons­tatat că membrii Camerei de Co­merț, al căror mandat expirase în conformitate cu actuala lege, nu mai aveau calitatea de a prezida. Camera Arbitrală judeca în mod normal minimum 4-5 procese pe zi toate cu caracter urgent. De la 11 Aprilie până acum nu s’a mai judecat nici un proces. Cauza este regretabila neglijenţă a preşedin­telui Camerei de Comerţ, care ne­punând nici un interes pentru ne­­­voile justiţiabililor, nu a cerut la timp prelungirea mandatelor mem­brilor Camerei de Comerţ. Sute de procese cu caracter urgent au fost astfel amânate. Camera de Comerț aduce ca ar­gument, aşteptarea noiei legi a Camerelor de Comerț, a cărei apli­care va întârzia întru­cât comisiu­­nea pentru elaborarea regulamen­tului­ de aplicare, deși numită de vre­o zece zile nici nu şi-a început încă lucrările. Este exact că membrii Camerei de Comerț în conformitate cu ac­tuala lege nu mai aveau calitatea de a prezida, dar nu e mai puţin exact că ar fi fost foarte simplu ca printr’o lege care n’ar fi cuprinsă decât un singur articol, să se pre­lungească mandatul Camerei de Comerţ, în mod excepţional până la aplicarea noiei legi. O altă chestiune este aceea a alegerilor pentru Camera Arbitra­­lă. Se știe că aceste alegeri au fost casate de mai bine de o lună de zile și totuși până acum nici nu s-a fixat un alt termen pentru fa­cerea noilor alegeri. După interesul pe care-l mani­festă actualul prezident, pentru bu­nul mers al acestei instituţii , pro­babil că alegerile se vor face abia în August şi până alunei Camera Arbitrală va rămâne închisă şi a­­tâtea interese ale justiţiarilor ne­glijate. Credem că se impune o urgentă revenire la normal. AL. PETROVICI Un congres a Sovietelor MOSCOVA 30. — Agenţia Rosia comunică: Comitetul Cen­tral Executiv al Sovietelor a ho­tărât să convoace pe ziua de 2 Mai la Moscova al 12-lea Con­gres General al Sovietelor, iar la 28 Aprilie Sesiunea Coluctuu­lui Central Scumpirea mâinei ADRESA MINISTERULUI DE INTERNE CĂTRE PRIMĂRIE Ministerul de interne, a trimis­eri primăriei Capitalei o adresă prin care îi dă încuviinţarea să­ sporească preţul pâinei şi fainei integrale cu un leu la kilogram. Această scumpire, se va pune în practică, chiar de mâine, 1 Apri­lie. In ordonanța, pe care primăria o va da azi, se va prevedea, că pâi­nea integrală, se va vinde de la î Aprilie cu 12 lei, în loc de 11, iar făina integrală cu 13.30 lei kilo­gramul, loco­moară, în loc de 12.50 lei kilogramul. * Si* Scumpirea pâinii, spun conducă­torii primăriei, se datoreşte pre­tenţiei morarilor care nu pot cum­păra grâu la preţul maximal de 95 mii lei vagonul cum şi faptului, că morarii vindeau brutarilor făi­na integrală cu 13,50 lei kilogra­mul. * * * Ni s’a afirmat că scumpirea pâi­­nei integrale, va aduce după sine şi scumpirea franzelei, care de alt­fel, nu este supusă regimului pre­ţurilor maximale. Cu cât se va scumpi pâinea albă — franzela — nu putem preciza. Fapt sigur este că se va scumpi şi chiar in cursul acestei săptă­mâni. Brutarii din Capitală în legătu­ră cu scumpirea pâinei, vor ţine o serie de consfătuiri, la sediul so­cietăţii lor, care este la centrala Sfatului Negustoresc * * * Eri, au sosit în staţia Chitili- Triaj, pentru primăria Capitalei, 5 vagoane cu grâu şi 7 vagoane cu făină integrală, care au fost din­­jat în depozitul comunal de la Co­­lentina, REP. Situaţia Pentru prima oară, după o isto­rie de peste o mie de ani, întreaga naţiune germană a fost chemată să-şi aleagă singură şeful suprem. De alegerea prezidenţială depinde soarta Germaniei timp de şapte ani; rezultatul alegerii, privit în legătură cu situaţia politică de as­tăzi dovedeşte încă odată lipsa de discernământ politic al poporului german. Manifestaţia de Duminică n’a făcut decât să repete tăria senti­mentelor reacţionare. Cu toate a­­mfitagiile de ordin extern, care ar decurge din victoria unui candidat democrat-republican, — avantagii asupra cărora s’a insistat în mod special în campania electorală, — cele mai multe voturi au mers că­tre candidatul dreptei, d-rul Jar­­res. Deşi se ştie că alegerea unui reprezentant al naţionaliştilor, cu programul lor de restaurare impe­rialistă, va crea mari dificultăţi Reichului în relaţiile politice şi chiar economice cu străinătatea, cea mai mare parte din alegătorii de Duminică s-au pronunţat pen­­reprezentantul naţionaliştilor. So­cotelile pe hârtie arată că la al doi-Regele e bolnav. Ultimele bule­tine medicale sunt mai liniştitoa­re. Dar îngrijorarea, şi a celor mari ca şi a celor mai mici, e vă­dit întipărită pe feţele tuturora. Asemenea momente de nelinişte am cunoscut sunt acum aproape­­ 30 de ani. Regele Ferdinand, pe atj­tunci prinţ moştenitor, căzu greu bolnav de febră tifoidă. Emoţia­ generală luase proporţiile unei mişcătoare manifestări populare. Tot românul, în dorul său de a ve­dea pe principe- salvat- venea, cu ce putea, în ajutor. Preoţii cu ru­găciunea şi cu icoanele făcătoare de minuni. Femeile cu acatistele. Mirenii, deveniţi, parcă, toţi dof­tori, cu sfaturi şi reţete miracu­loase., Din fundul mahalalelor, ca şi din fundul satelor porneau, zil­nic, spre palatul Cotrocenilor, scri­sori tot mai multe, cu poveţe, cu leacuri, cu urări de vindecare Prin­tre cei mai impresionaţi era Iancu Caragiale, care, în momentele cele mai critice ale boalei, îmi spunea aceste profetice cuvinte. Şi totuşi Politică Ex­ernă lea scrutin, devenit necesar prin aceea că nici unul din cei şapte candidaţi n’a obţinut victoria ab­solută, ar fi posibilă victoria par­tidelor de stânga. Cu o singură condiţie: să se unească asupra unei candidaturi comune. Dacă a­­ceastă combinaţie era posibilă şi cu şanse sigure de succes la pri­mul scrutin, ea devine, după rezul­tatul de Duminică, dificilă în rea­lizare, şi cu puţini sorţi de izbân­dă. Cine ar putea fi candidatul unui bloc republican, decât Braun, social-democratul, care a obţinut singur aproape îndoit atâtea vo­turi cât ceilalţi candidaţi republi­cani laolaltă ? Dar, dacă la al doi­lea scrutin Jarres are sigure vo­turile împărţite între ceilalţi can­didaţi ai naţionaliştilor, este tot atât de sigur că mulţi cetăţeni din partidele democrate dar burgheze, vor prefera între un socialist şi un burghet, fie chiar şi naţionalist, pe acesta din urmă. Iată de ce, la alegerea secundă ,, ultima, care are loc la 26 Aprilie, candidatura d-rului Jarres are cele mai bune perspective. A. H. internă nu se va prăpădi, mă, căci e sortit a fi un rege mare... Principele Ferdinand era, pe vremea aceea, o speranţă şi aceas­ta explică tulbur­ar­ea de atunci. Dar profeţia lui Caragiale s'a a­­dever­it. Regele Ferdinand e, as­tăzi, înfăptuitorul visului unui neam, vis ce, mulţi dintre noi, l-am crezut bun numai pentru a rodi im chipuirea poeţilor. Regele nu în-p­truchipează, însă, numai realizai rea marelui nostru vis. El nu v nunţa­ trecutul Nădejdea noastră în viitor, tot în el o punem. Cu ex­perienţa lui de oameni şi de li- . cruri, cu maturitatea lui în trebile publice, cu încercata şi netăgăduita lui dragoste de ţară şi de neam, regele e fruntaşul între fruntaşii vieţei noastre politice. De la el aş­teaptă ţara să-i vină, în sfârşit, şi leacul pentru salvarea ei. Aceasta lămureşte marea îngri­jorare a sufletelor noastre, ca şi caldele urări ale tuturora pentru grabnica şi desăvârşita lui vinde­care. T. P. „ARGUS“ LA GE­NEVA te se crede în cercurile iigei Naţiunilor - Dela corespondentMl s ©sirii special Geneva 28 Martie. — Siguranţa Europei fa­ce astăzi obiectul tuturor conversaţiunilor in cercurile Socie­­tăţei Naţiunilor la Geneva. In con­vorbirile pe care le-am avut asu­pra­ acestui punct cu diferite per­sonalităţi politice, ne am exprimat mirarea că în toată această mare desbatere ce s’a angajat, de la renunţarea la Protocolul din Ge­neva, în privinţa unui pact de se­curi­­ta­te special, chiar dacă se a­­junge la găsirea formulei care ar da satisfacţie Poloniei, se uită cu totul primejdia ce o presintă Rusia pentru vecinii ei; căci, dacă ne în­toarcem la Pact şi dacă acest Pact după chiar interpretarea ce io do d-nul Chamberlain, nu prevede ar­bitrajul decât pentru anumite ca­zuri şi nici de­cum pentru toate ca­zurile, ce forţă morală va mai e­­xista pentru a împiedica Rusia să refuze intervenţia pacificătoare a Societăţii Naţiunilor în cazul unui conflict provocat sub un pretext oarecare, ştiind că obligaţiunea for­mală pe care o impunea Protoco­lul membrilor Ligii, de a pedepsi pe agresor, adică pe Statul care refuză să accepte intervenţia ei, nu mai există? Dacă dispoziţiunile Fadului nu ajung pentru a ga­ranta pe vecinii Germaniei contra pericolului unei agresiuni, aşa în­cât s’a simţit nevoia de a se întări în Septembrie prin Protocol şi a­cuma prin acorduri de securitate speciale, fi­vor­ele suficiente pen­tru a garanta pe vecinii Rusie contra unei agresiuni din partea acesteia şi se va putea vorbi de securitatea Europei atâta timp cât această sabie de Damocles va pla­na asupra vecinilor Rusiei? RUSIA ŞI LIGA NAŢIUNILOR Interlocutorii mei au recunoscut în general temeinicia acestor te­meri, dar au recunoscu în acelaş timp că Societatea Naţiunilor n'a avut niciodată o adevărată înrâu­rire asupra Rusiei. E de netăgă­duit că protocolul era cu mult mai precis în ceea ce priveşte obligaţiu­nile membrilor Ligii Naţiunilor în astfel de cazuri. Pactul îşi conser­vă, însă, nu mai puţin valoarea lui morală, chiar prin faptul că îndată ce se arată la orizont o a­­meninţare de război, Liga Naţiu­nilor trebue să avizeze la măsuri respective pentru a-l împiedica. Un conflict în partea aceasta a Europei ar ameninţa pacea între­gului Continent aşa încât nici una, din marile puteri nu s’ar putea desinteresa de repercusiunile lui. PRIMEJDIA BOLŞEVICA NU E DE ORDIN MILITAR O personalitate politică din cele mai autorizate ne-a expri­mat părerea, câştigată de altmin­teri la faţa locului, că primejdia pe car® o prezintă Rusia nu e de­ ordin militar. Aşa de exemplu starea deplorabilă în care se a­­flă căile de comunicaţiuni ale acestei ţări nu i-ar permite o concentrare eniclice a armatei, împrăştiată în cei® patru colţuri ale vastului său teritoriu şi ma­rasmul economic în care se sba­­te Rusia va reţine multă vreme încă pe guvernanţii sovietici de a se arunca într’o aventură mi­litară. Nici chiar ţările mici da­la Nord cari s’au deslipit de Ru­sia nu sunt alarmate de o agre­siune militară. Rusia nu e pri­mejdioasă decât prin infiltra­­liunea bolşevică. Ea nu va in­terveni decât acolo unde se vor produce revoluţiuni interioare sub cuvânt că vine în ajutorul unui guvern amic­an contra răs­­urfijiţilor reacţionari. Ţările cari vor reuşi să menţină ordinea interioară, ferindu-se de infil­­traţiunea bolşevică nu vor avea a se teme mult de Rusia. Totuşi, a recunoscut şi inter­locutorul acesta, că Rusia a fost întotdeauna un factor necunos­cut pentru Societatea Naţiunilor şi că nu se poate spune nimic precis asupra rolului acesteia în cazul unei astf­el de eventua­lităţi

Next