Argus, aprilie 1925 (Anul 16, nr. 3583-3604)
1925-04-02 / nr. 3583
inul XVI Ro. 3583 ABONAMENTE: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 , 3 luni 250 , 3 lei In tară. 6 IN STREINĂTATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 m 3 lun 600 lei In străinătate 6 PAGINI ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin BIROURILE: BUCURESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6 93 si 23 69 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu MI 7 Aprilie 1920 105 cal!victorieibucureşti PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Socetăței Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder pl S Berger Sil Eugenii Caraia (lese hraghewghinci) 9 Union IbM Bancheta metalurgiştilor Uniunea generală a industriilor metalurgice şi miniere şi-a sărbătorit, sâmbăta trecută, al doilea an de existenţă. Cu acest prilej a strâns la o masă comună, câţiva din conducătorii vieţii noastre economice ca personalităţile cele mai in vază ale lumei industriale şi financiare. La sfârşitul mesei, în căldura comunicativă a banchetelor, care are darul să dezlege deopotrivă, tăcerea obişnuită a oamenilor de muncă şi discreţia profesională a miniştrilor, s’au rostit cuvinte de o deosebită însemnătate , deoparte urări, dorinţe şi doleanţe, de alta declaraţii şi făgădueli. Am avut cinstea să luăm parte la acest banchet şi să auzim, printre discursurile ce s-au ţinut câteva cuvinte închinate importanţei şi utilităţei presei economice. Ţinem să răspundem aci, în scris — aşa cum ne este menirea — aprecierilor, binevoitoare, şi totodată să arătăm bucuria cu care am participat la serbarea unor industrii ale căror nevoi le cunoaştem ale căror interese le apărăm şi ale căror progrese le urmărim zi de zi în coloanele gazetei noastre. Ca ziar economic, ne facem o datorie reproducând pe larg în corpul ziarului cuvântările rostite la banchet, atât cele exprimând dorinţele Industriaşilor, cât şi cele cuprinzând făgăduinţele oficiale ale miniştrilor muncei şi industriei şi ale directorului general al căilor ferate. Aceste din urmă, mai ales, au nevoe de a fi înregistrate. Scripta manent- E sarcina ziarului nos Ira de a le păstra şi de a le aminti, dacă va fi news, străluciţilor oratori de Sâmbătă seara. Dar ni se cuvine şi o altă sarcină, mai delicată desigur, insă tot atât de folositoare. Un ziar, chiar de specialitate, este înainte de toate, organul opiniei pure de toate, organul opinii publice. In cazul nostru, el se sileşte să armonizeze interesele speciale ca interesele generale . Să desluşească şi să apere cauza producătorilor in faţa opiniei pubilice, aşezând însă întotdeauna, toate problemele economice, în cadrul larg al necesităţilor vieţii naţionale. La banchetul metalurgiştilor s’a vorbit de greutăţile prin care trece industria noastră din pricina crizei financiare, şi s’a cecerut un sprijin din partea statului, sub formă de protecţie vamală împotriva concureriet străine. Statul, prin glasul autorizat al celor doi miniştri prezenţi, şi-a exprimat toată solicitudinea pentru industrie şi a declarat, în mod formal că o va sprijini prin noi modificări vamale. Nu vom pune la îndoială declaraţiile ministeriale după cum nu vom discuta dreptul de netăgăduit la protecție pe care îl are tânăra noastră industrie. Dar in afară de acest sprijin, pe care industria poate să-l ceară, şi pe care statul trebue să-l dea, există leacuri mai radicale, cu caracter mai general, care sunt menite nu numai să pue capăt, în mod provizor, relelor de care suferă industria, ci să insânătoşeze întrega viaţă economică a ţarei, împreună cu toate ramurile ei de activitate, atât cele industriale cât şi cele comerciale şi agricole. Aceste leacuri, cărora Statul nu le-a acordat până in ziua de azi, înţelegerea şi grija pe care le merită sunt două la număr : o monetă sănătoasă şi un capital mobiliar real Atâta timp cât leul nostru nu va fi stabilizat, industriaşii vor fi nevoiţi pe lângă activitatea lor obişnuită, tehnică şi comercială, să piardă ca şi toţi ceilalţi producători ai ţărei, timp, puteri, şi bani, cu specula. Nici un tarif vamal de pe lume nu-i va putea salva de această calamitate. întreaga politică economică a ţărei urmăreşte urcarea leului prin măsuri ce păgubesc tuturor producătorilor. Statul admite mişcarea valutei; leul şi-a ales singur, sensul acestei mişcări. Dar fie în jos cum vrea el, fie în sus cum vrea statul, variaţiunile sale sunt ucigătoare pentru industrie ,comerţ şi agricultură, lată răul, căruia trebue pus capăt, înainte de toate ! Şi în acelaş timp, trebue puse în slujba producţiei româneşti care n’are mijloace de transport, unelte suficiente şi credite, un manual indestlnător. D. ministru eşalător, D. a lăudat extinderea şi succesele în domeniul industrial al capitalului naţional. Ne bucurăm de toate izbânzile naţionale. Dar în ce priveşte capitalul trebuincios refacerea şi desvoltărei ţărei noastre, îl dorim mai degrabă real decât naţional. Cunoaştem perderile suferite de capitalul nostru mobiliar în timpul războiului şi de pe urma exproprierei şi a inflaţiunii. Ştim cu toţii că atât de întinsul capital naţional, menit să dea viaţă tuturor comercializărilor şi industrializărilor, provine din acelaş isvor—am putea spune din acelaş tipografie. Din nimic nu se poate face nimic. Avem nevoe de bani reali, de credite efective. E o datorie naţională, de a ne sili să le căpătăm, numai astfel vom aşeza industria ţărei pe o temelie sănătoasă, şi împreună cu dânsa, toate ramurile de producţie, de activitate şi de viaţă. Ziarul nostru, nu s’a silit nici odată, să spue aceste adevăruri. Şi te va repeta neîncetat. GRIGORE GAFENCU mzi/ 9 notă a lui Erriet către Germania I BERLIN, 30. Din Paris se anunţă că d. l l erriet intenţionează să adreseze o dată Germaniei cerând amănunte asupra propunerei pactului de siguranţă şigaranţiile pe care Germania este dispusă să le ofere. Mai cere ca Germania să ia o atitudine hotărâtoare in chestiunea intrărei sale în Liga Națiunilor. _ O MĂSURĂ. BUNA PRIPIT PLICATA — Pentru încurajarea industriei naţionale şi ca o consecinţă a continuelor scăderi ale leului, ministerul industriei a decis majorarea de la 30 la 10 la sută a coeficientului de calculare a tarifelor vamale în lei aur. Măsură justificată, dacă ţinem seama de insuficienţa protecţiei ce se acordă industriei naţionale, ea devine dăunătoare prin modul cum a fost decretată. Decizia ministerului n’a apărut încă în „Monitorul Oficial“ şi nici n’a fost făcută cunoscută celor interesaţi deşi ea intră în vigoare în ziua de 6 Aprilie. Edictarea instantaneie, a măsurilor de importanţa celeia de mai sus, provoacă întotdeauna încurcături din cele mai penibile comercianţilor, care şi-au achiziţionat mărfurile din străinătate calculându-şi convenienţa după vechile tarife. Un spor de 33 la sută la taxele vamale este hotărâtor, dacă sunt impuşi să-l plătească ei sunt nevoiţi să-şi urce în aceeaş proporţie preţurile de revânzare, scumpind traiul, sau să retranziteze mărfurile suferind pierderi însemnate. Sporirea, în condiţiunile amintite, a coeficientului de calculare a leului aur — măsură prin esenţa ei neplăcută străinătăţii — ne va creia probabil dificultăţi ce se vor reflecta asupra creditului comercianţilor în străinătate. Ar fi, deci, de dorit să se acorde un termen în care tranzacţiile încheiate înaintea noului regim, să fie lichidate. Sate grofă de cle ferată în Siberia BERLIN, 20. Siberia. — La Irkutsk in Siberia a exploadat — în urma unei avalanşe de zăpezi — cazanul unei locomotive omorând pe mecanicul locomotivei şi 16 pasageri; alţi 80 au fost răniţi. ■ ——1fj ni 3 notă a Turciei către aia NAUEN 30. — Guvernul turcesc a trimis puterilor aliate o notă cerând ca acestea să insiste ca toate reprezentanțele diplomatice străine să se strămute la Angola. it „ARGUS“ IN CEHOSLOVACIA Interview cu d. Ed. Beneş ministrul de externe al Cehoslovaciei Cu prilejul anchetei economice întreprinsă în Cehoslovacia, pe care am voit-o legată de problemele politice la ordinea zilei am căutat o convorbire cu d. Ed. Beneş, ministrul de externe al Cehoslovaciei. Convorbirea mi-a fost acordată cu bunăvoinţă deosebită, căci deşi d. Ed. Beneş se înapoiase abia de câteva zile din călătoria de la Paris şi era extrem de ocupat, totuşi a găsit timpul necesar pentru a-mi face — cu o deosebită afabilitate—următoarele extrem de interesante declaraţiuni: PROGRAMUL ŞI DATA CONFERINŢEI MICEI ANTANTE —■ Ce ne-aţi putea spune d-le ministru despre programul şi data conferinţei Micei Antante? — Conferinţa Micei Antante va avea loc la Bucureşti în prima jumătate a lunei Maiu. In ceea ce priveşte programul acestei conferinţe, după obiceiul consacrat, urmează ca el să fie întocmit de către ministerul de externe în ţara căruia se ţine conferinţa. Bineînţeles că ceilalţi miniştri de externe comunică chestiunile ce cred că ar fi util să se discute. — Credeţi, d-le ministru, că putea interveni vreo amânare a acestei conferinţe. Nu cred ca această conferinţă să fie amânată, deoarece nu văd nici un motiv care ar putea determina un atare fapt INTRAREA POLONIEI ŞI GRECIEI IN MICA ANTANTA — Se vorbeşte din nou şi cu insistenţă despre intrarea Poloniei şi Greciei în Mica Antantă. Sunt oare întemeiate aceste zvonuri ? —Aceste zvonuri se produc şi se repetă mereu cu ocazia ultimelor conferinţe ale Micei Antante, după cum tot atât de deseori se vorbeşte de inexistenţa Micei Antante şi după cum la fiecare conferinţă se spune că ea e ultima. Sunt deci zvonuri cari se produc repulat şi cari nimeni nu se poate împiedeca. Atunci când s’a format Mica Antantă, ea s‘a format pe o bază şi un anumit scop. Or, pentru ca un alt stat să poată intra în această formaţie, aceasta trebue să se producă cu asentimentul tuturor statelor componente ale Micea Antante, şi în acest caz trebuie de examinat dacă această formaţie mai poate avea acelaş scop sau dacă nu cumva ar trebui schimbată actuala bază pe care funcţionează. — Deşi după părerea dv. intrarea Poloniei şi a Greciei în Mica Antantă ar fi numai simple svonuri totuşi cu ocazia conferinţei ce s'a ţinut ultima dată, la Sinaia, a venit şi un reprezentant al Poloniei. — Reprezentantul Poloniei de care vorbiţi dv. a venit atunci la Sinaia pentru a mă vedea pe mine şi a pune la punct unele chestiuni ce existau în acea vreme între Cehoslovacia şi Polonia. De altfel d-sa n’a stat la Sinaia decât numai la începutul conferinţei şi nu tot timpul. — Totuşi d-le ministru, care ar fi punctul de vedere al Cehoslovaciei şi nu al Micei Antante, cu privire la intrarea Poloniei în această formaţie. — In ceea ce ne priveşte n’am avea nimic de zis şi am fi chiar bucuroşi dacă acest hr- c” s’ar produce, de oare nu intre iun şi Polonia nu mai există nici un litigiu şi nici nu ne despart interese deosebite. TRATATUL GOMERCIAL DINTRE CEHOSLOVACIA ŞI POLONIA Am rugat apoi pe d. ministru al Cehoslovaciei să-mi dea oarecari amănunte cu privire la tratatul comercial dintre Cehoslovacia şi Polonia. — Tratatul de comerţ dintre Cehoslovacia şi Polonia a fos deja încheiat. El se bazează în principiu pe clauza naţiunii celei mai favorizate, având însă şi oarecari avantagii speciale în ceea ce priveşte unele dispoziţii din tarifele vamale ale ambelor state. — Când credeţi că va fi semnat acest tratat? — Tratatul de comerţ de mai sus va fi semnat de mine la începutul lunii Aprilie, în care scop voi pleca la Varşovia. PROPUNERILE GERMANE CU PRIVIRE LA PACTUL DE GARANŢIE .. — Care este părerea d-voastră despre pactul de garanţie propus de germani. — Am auzit şi eu despre asemenea propuneri făcute de către guvernul german. Pentru a mă putem pronunţa însă într’o asemenea chestiune ar trebui să cunosc textul acestor propuneri în extenso, ceeace până acum nu am încă cunoştinţă. In principiu însă n-aşi fi contrar propunerilor germane, atât timp cât ele ar fi în limita tratatelor de pace deja existente şi ca atare în aceste condiţiuni ele ar putea fi exanţinate şi discutate. — Totuşi d-le ministru, un ziar din Praga şi după el Journal des Debats din Paris vă atribue unele declaraţiuni cu privire la propunerile de mai sus ale guvernului german. — Toate declaraţiunile ce-mi sunt atribuite de către ziarele de mai sus nu sunt ale mele, căci după cum v’am declarat nu mă pot pronunţa și nu-mi pot da părerea întc'ii atârn tîrc'stifc.acoperit, a* nu voi cunoaşte în extenso textul propunerilor. O NOUA ÎMPĂRŢIRE A EUROPEI — Tot ziarele, dle ministru, au susţinut că cu ocazia vizitei dv. la Paris aţi fi făcut acolo unele propuneri cu privire la o nouă împărţire a statelor din Europa în diferite grupări. — Şi acestea sunt simple născociri, întrucât cu ocazia vizitei mele la Paris n’am făcut nimănui nici un fel de propuneri de această natură. De altfel şi eu şi d-ta ştim cum iau naştere asemenea ştiri senzaţionale. * Cu acestea au luat sfârşit declaraţiunile pe care d. ministru de externe al Ceholovaciei a binevoit să mi le facă. M. BUCUR mm din Bucureşti Suspendarea activităjii Camerei Arbitrale. Sute de procese amânate Camera Arbitrală de pe lângă Bursa Bucureşti, instituţie cu caracter juridic, creată pentru a facilita rezolvarea pricinilor dintre negustori, prin înlăturarea instanţelor ordinare, şi-a suspendat de câteva luni activitatea. E o situaţie intolerabilă, care va continua totuşi multă vreme deoarece conducătorii Camerei de Comerţ nu pun cel mai mic interes pentru revenirea la normal. Judecarea proceselor a fost suspendată de la 11 Aprilie trecut deoarece abia atunci s-a constatat că membrii Camerei de Comerț, al căror mandat expirase în conformitate cu actuala lege, nu mai aveau calitatea de a prezida. Camera Arbitrală judeca în mod normal minimum 4-5 procese pe zi toate cu caracter urgent. De la 11 Aprilie până acum nu s’a mai judecat nici un proces. Cauza este regretabila neglijenţă a preşedintelui Camerei de Comerţ, care nepunând nici un interes pentru nevoile justiţiabililor, nu a cerut la timp prelungirea mandatelor membrilor Camerei de Comerţ. Sute de procese cu caracter urgent au fost astfel amânate. Camera de Comerț aduce ca argument, aşteptarea noiei legi a Camerelor de Comerț, a cărei aplicare va întârzia întrucât comisiunea pentru elaborarea regulamentului de aplicare, deși numită de vreo zece zile nici nu şi-a început încă lucrările. Este exact că membrii Camerei de Comerț în conformitate cu actuala lege nu mai aveau calitatea de a prezida, dar nu e mai puţin exact că ar fi fost foarte simplu ca printr’o lege care n’ar fi cuprinsă decât un singur articol, să se prelungească mandatul Camerei de Comerţ, în mod excepţional până la aplicarea noiei legi. O altă chestiune este aceea a alegerilor pentru Camera Arbitrală. Se știe că aceste alegeri au fost casate de mai bine de o lună de zile și totuși până acum nici nu s-a fixat un alt termen pentru facerea noilor alegeri. După interesul pe care-l manifestă actualul prezident, pentru bunul mers al acestei instituţii , probabil că alegerile se vor face abia în August şi până alunei Camera Arbitrală va rămâne închisă şi atâtea interese ale justiţiarilor neglijate. Credem că se impune o urgentă revenire la normal. AL. PETROVICI Un congres a Sovietelor MOSCOVA 30. — Agenţia Rosia comunică: Comitetul Central Executiv al Sovietelor a hotărât să convoace pe ziua de 2 Mai la Moscova al 12-lea Congres General al Sovietelor, iar la 28 Aprilie Sesiunea Coluctuului Central Scumpirea mâinei ADRESA MINISTERULUI DE INTERNE CĂTRE PRIMĂRIE Ministerul de interne, a trimiseri primăriei Capitalei o adresă prin care îi dă încuviinţarea să sporească preţul pâinei şi fainei integrale cu un leu la kilogram. Această scumpire, se va pune în practică, chiar de mâine, 1 Aprilie. In ordonanța, pe care primăria o va da azi, se va prevedea, că pâinea integrală, se va vinde de la î Aprilie cu 12 lei, în loc de 11, iar făina integrală cu 13.30 lei kilogramul, locomoară, în loc de 12.50 lei kilogramul. * Si* Scumpirea pâinii, spun conducătorii primăriei, se datoreşte pretenţiei morarilor care nu pot cumpăra grâu la preţul maximal de 95 mii lei vagonul cum şi faptului, că morarii vindeau brutarilor făina integrală cu 13,50 lei kilogramul. * * * Ni s’a afirmat că scumpirea pâinei integrale, va aduce după sine şi scumpirea franzelei, care de altfel, nu este supusă regimului preţurilor maximale. Cu cât se va scumpi pâinea albă — franzela — nu putem preciza. Fapt sigur este că se va scumpi şi chiar in cursul acestei săptămâni. Brutarii din Capitală în legătură cu scumpirea pâinei, vor ţine o serie de consfătuiri, la sediul societăţii lor, care este la centrala Sfatului Negustoresc * * * Eri, au sosit în staţia Chitili- Triaj, pentru primăria Capitalei, 5 vagoane cu grâu şi 7 vagoane cu făină integrală, care au fost dinjat în depozitul comunal de la Colentina, REP. Situaţia Pentru prima oară, după o istorie de peste o mie de ani, întreaga naţiune germană a fost chemată să-şi aleagă singură şeful suprem. De alegerea prezidenţială depinde soarta Germaniei timp de şapte ani; rezultatul alegerii, privit în legătură cu situaţia politică de astăzi dovedeşte încă odată lipsa de discernământ politic al poporului german. Manifestaţia de Duminică n’a făcut decât să repete tăria sentimentelor reacţionare. Cu toate amfitagiile de ordin extern, care ar decurge din victoria unui candidat democrat-republican, — avantagii asupra cărora s’a insistat în mod special în campania electorală, — cele mai multe voturi au mers către candidatul dreptei, d-rul Jarres. Deşi se ştie că alegerea unui reprezentant al naţionaliştilor, cu programul lor de restaurare imperialistă, va crea mari dificultăţi Reichului în relaţiile politice şi chiar economice cu străinătatea, cea mai mare parte din alegătorii de Duminică s-au pronunţat penreprezentantul naţionaliştilor. Socotelile pe hârtie arată că la al doi-Regele e bolnav. Ultimele buletine medicale sunt mai liniştitoare. Dar îngrijorarea, şi a celor mari ca şi a celor mai mici, e vădit întipărită pe feţele tuturora. Asemenea momente de nelinişte am cunoscut sunt acum aproape 30 de ani. Regele Ferdinand, pe atjtunci prinţ moştenitor, căzu greu bolnav de febră tifoidă. Emoţia generală luase proporţiile unei mişcătoare manifestări populare. Tot românul, în dorul său de a vedea pe principe- salvat- venea, cu ce putea, în ajutor. Preoţii cu rugăciunea şi cu icoanele făcătoare de minuni. Femeile cu acatistele. Mirenii, deveniţi, parcă, toţi doftori, cu sfaturi şi reţete miraculoase., Din fundul mahalalelor, ca şi din fundul satelor porneau, zilnic, spre palatul Cotrocenilor, scrisori tot mai multe, cu poveţe, cu leacuri, cu urări de vindecare Printre cei mai impresionaţi era Iancu Caragiale, care, în momentele cele mai critice ale boalei, îmi spunea aceste profetice cuvinte. Şi totuşi Politică Exernă lea scrutin, devenit necesar prin aceea că nici unul din cei şapte candidaţi n’a obţinut victoria absolută, ar fi posibilă victoria partidelor de stânga. Cu o singură condiţie: să se unească asupra unei candidaturi comune. Dacă această combinaţie era posibilă şi cu şanse sigure de succes la primul scrutin, ea devine, după rezultatul de Duminică, dificilă în realizare, şi cu puţini sorţi de izbândă. Cine ar putea fi candidatul unui bloc republican, decât Braun, social-democratul, care a obţinut singur aproape îndoit atâtea voturi cât ceilalţi candidaţi republicani laolaltă ? Dar, dacă la al doilea scrutin Jarres are sigure voturile împărţite între ceilalţi candidaţi ai naţionaliştilor, este tot atât de sigur că mulţi cetăţeni din partidele democrate dar burgheze, vor prefera între un socialist şi un burghet, fie chiar şi naţionalist, pe acesta din urmă. Iată de ce, la alegerea secundă ,, ultima, care are loc la 26 Aprilie, candidatura d-rului Jarres are cele mai bune perspective. A. H. internă nu se va prăpădi, mă, căci e sortit a fi un rege mare... Principele Ferdinand era, pe vremea aceea, o speranţă şi aceasta explică tulburarea de atunci. Dar profeţia lui Caragiale s'a adeverit. Regele Ferdinand e, astăzi, înfăptuitorul visului unui neam, vis ce, mulţi dintre noi, l-am crezut bun numai pentru a rodi im chipuirea poeţilor. Regele nu în-ptruchipează, însă, numai realizai rea marelui nostru vis. El nu v nunţa trecutul Nădejdea noastră în viitor, tot în el o punem. Cu experienţa lui de oameni şi de li- . cruri, cu maturitatea lui în trebile publice, cu încercata şi netăgăduita lui dragoste de ţară şi de neam, regele e fruntaşul între fruntaşii vieţei noastre politice. De la el aşteaptă ţara să-i vină, în sfârşit, şi leacul pentru salvarea ei. Aceasta lămureşte marea îngrijorare a sufletelor noastre, ca şi caldele urări ale tuturora pentru grabnica şi desăvârşita lui vindecare. T. P. „ARGUS“ LA GENEVA te se crede în cercurile iigei Naţiunilor - Dela corespondentMl s ©sirii special Geneva 28 Martie. — Siguranţa Europei face astăzi obiectul tuturor conversaţiunilor in cercurile Societăţei Naţiunilor la Geneva. In convorbirile pe care le-am avut asupra acestui punct cu diferite personalităţi politice, ne am exprimat mirarea că în toată această mare desbatere ce s’a angajat, de la renunţarea la Protocolul din Geneva, în privinţa unui pact de securitate special, chiar dacă se ajunge la găsirea formulei care ar da satisfacţie Poloniei, se uită cu totul primejdia ce o presintă Rusia pentru vecinii ei; căci, dacă ne întoarcem la Pact şi dacă acest Pact după chiar interpretarea ce io do d-nul Chamberlain, nu prevede arbitrajul decât pentru anumite cazuri şi nici decum pentru toate cazurile, ce forţă morală va mai exista pentru a împiedica Rusia să refuze intervenţia pacificătoare a Societăţii Naţiunilor în cazul unui conflict provocat sub un pretext oarecare, ştiind că obligaţiunea formală pe care o impunea Protocolul membrilor Ligii, de a pedepsi pe agresor, adică pe Statul care refuză să accepte intervenţia ei, nu mai există? Dacă dispoziţiunile Fadului nu ajung pentru a garanta pe vecinii Germaniei contra pericolului unei agresiuni, aşa încât s’a simţit nevoia de a se întări în Septembrie prin Protocol şi acuma prin acorduri de securitate speciale, fivorele suficiente pentru a garanta pe vecinii Rusie contra unei agresiuni din partea acesteia şi se va putea vorbi de securitatea Europei atâta timp cât această sabie de Damocles va plana asupra vecinilor Rusiei? RUSIA ŞI LIGA NAŢIUNILOR Interlocutorii mei au recunoscut în general temeinicia acestor temeri, dar au recunoscu în acelaş timp că Societatea Naţiunilor n'a avut niciodată o adevărată înrâurire asupra Rusiei. E de netăgăduit că protocolul era cu mult mai precis în ceea ce priveşte obligaţiunile membrilor Ligii Naţiunilor în astfel de cazuri. Pactul îşi conservă, însă, nu mai puţin valoarea lui morală, chiar prin faptul că îndată ce se arată la orizont o ameninţare de război, Liga Naţiunilor trebue să avizeze la măsuri respective pentru a-l împiedica. Un conflict în partea aceasta a Europei ar ameninţa pacea întregului Continent aşa încât nici una, din marile puteri nu s’ar putea desinteresa de repercusiunile lui. PRIMEJDIA BOLŞEVICA NU E DE ORDIN MILITAR O personalitate politică din cele mai autorizate ne-a exprimat părerea, câştigată de altminteri la faţa locului, că primejdia pe car® o prezintă Rusia nu e de ordin militar. Aşa de exemplu starea deplorabilă în care se află căile de comunicaţiuni ale acestei ţări nu i-ar permite o concentrare eniclice a armatei, împrăştiată în cei® patru colţuri ale vastului său teritoriu şi marasmul economic în care se sbate Rusia va reţine multă vreme încă pe guvernanţii sovietici de a se arunca într’o aventură militară. Nici chiar ţările mici dala Nord cari s’au deslipit de Rusia nu sunt alarmate de o agresiune militară. Rusia nu e primejdioasă decât prin infiltraliunea bolşevică. Ea nu va interveni decât acolo unde se vor produce revoluţiuni interioare sub cuvânt că vine în ajutorul unui guvern amican contra răsurfijiţilor reacţionari. Ţările cari vor reuşi să menţină ordinea interioară, ferindu-se de infiltraţiunea bolşevică nu vor avea a se teme mult de Rusia. Totuşi, a recunoscut şi interlocutorul acesta, că Rusia a fost întotdeauna un factor necunoscut pentru Societatea Naţiunilor şi că nu se poate spune nimic precis asupra rolului acesteia în cazul unei astfel de eventualităţi