Argus, mai 1925 (Anul 16, nr. 3605-3629)
1925-05-01 / nr. 3605
inti HI Kl 3805 REPREZENTANT AUTORIZAT Fordsolv CAL VICTORIEI49 BULURESλ BON A M ENT Bto TARA I IN STREINATATE 1800 lei 1000 „ 600 N .3 tei In tară. 6 tal in atrăinătate vineri i nam 1925 PUBLICITATEA,; Concesiunea Exclusivă ,a Societatei Generale de Publicitate Directori! Carol Schulder și S« Berger 1 4 Str.Eujiniu CtriA (fu.i '(lai'iiri'n/f;;! I Ijltmn ||/|f \ BIROURILE: b ESTI, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 si 23/69 Unian 6; luni 3 luni 6 PflOIUI Director: Grigore Qafencu IjpiEl intern Problema tmpnunutului es"litni'î'e revenit la ordinea zilei prin esenţa ofertă a «wai puffrwifl grup american, Bim dat, Ia timp, am&nuntele .jte caii le-am obţinut asupra ofartei şi grupului american. Dupâ câte știm, acum tratativele imunt suspendata, fără a ii rupte, t. Aceaaă ofertă privea un împrumut, cu destinaţia specialisnirn refacerea căilor ferate. TSsta vădit că nevoia cea mai Sleataţttâ este astăzi nevoia de refacere şi de complectare a drumurilor noastre de ter. Fără falprsjndeca asupra rezultatului ‘asocierilor pentru imprumutul jamerican, credem că e ntit să rarcetămţaceastă problemă a Im», «ramntufef * estem in toate frfele lui. Împrumuturile pe cari Ie contractează statul sunt, In genere, împrumuturi ca destinaţie speci*«lăî pentru calea ferată, pentru marină, pentru şosele, pentru armament şi aşa mai departe. Dar oricare ar fi destinaţia imprudentului el grevează, ca să ri semvi aşa, creditul general al Statului. de aceea, in principiu, un Stat nu poate contracta un Împrumut in afară. In condiţii bune decât dacă creditul lui general e bun. Creditul general al Statului depinde de garanţiile materiale pe eaxi le oferă Statul şi mai ales de cela morale: liniştea iniemă şi siguranţa în afară. .^Semnul material dupe care se napdăcă creditul unui stat este oo ta âthirîloT Ini de rentă pe piața streina. In regulă generală, un jgtat’a cărui rentă este «Leprediată- nu poate căuta Imprumuturi ode specialitate, afară de ca-i da necesitate absolută, un cin sau un cutremur, ca un mia EI treime să-şi îndrepte atenţia lui şi să facă toate Sacrificiile pentru a-şi restabili creditul in străinătate şi a obţine o cotă favorabilă a titlurilor lui, la bursele streine. Odaia acest rezultat obţinut, Împrumutul* de specialitate sepoate încheia in condiţii favora. Judecind, din acest punct de rVedere, situaţia noastră* trabue să constatăm, cu părere de rău,că marea depreciere a titlurilor de consolidare, îngreuiază con* ■aotarea unui împrumut pentru calea ferată. De aceea, noi nu vom putea tatee o bună politică financiară a datoriei externe, decit începând s»xia±ria.. conversiune a titlurilor depreciate şi făcând sacrificii necesare pentru • curăţ! de pe ipieţele străine toate caurele denemulţumire şi de nelucradere în angajamentele româneşti, fie publice, fie private. Aceasta ne va uşura contracrtarea de împrumuturi favorabile pentru investiţii de stat şi comună. A lin împrumut englez în America ? LONDRA. — Corespondentul ilarului „Daily Telegraph” la New-York, telegrafiază că urcarea lirei sterline în America a fost însoţită de zvonul persistent despre încheierea apropiată a unui împrumut englez, în StateleUnite. Acest împrumut ar urma să stabilească la stabilizarea pe piețele devizelor, când Marea Antantă va fi restaurat etalonul-aur. Situaţia încasărilor vamale pe luna Februarie 1925 Din datele sosite ministerului de finanţe dele diferitele puncte vamale, reese următoarea situaţie a încasărilor vamale pe lunile Ianuarie şi Februarie 1925, comparativ cu acelaşi luni din anul financiar 1924: DI VERSE Tetei general 41.208.523,95 |' «14487.671.30 39.028.304,35 485.722-775,75 655.997.933,75 80.236.828,30) 1.090.210.447,05 429,334.219,70 256.190.714.10 34J48^35,40 j 42.186.891.20 572.179.65540 444.136.089,-685,524 933,80 76.435.426,60 1.016.315.744.1U EVALUĂRI PE ANUL 1925 EVALUĂRI PE ANUL 1924 Import Export Diverse /. Total■■■* * ..4V 6.9404X30000 Import Export Diverse Total 5.300.000.000 as \ ■ **■ ” IMPORT 175.341.066,70 178.634.6183. 353.975.685,— 108596.900, — 145.758483,70 254.355.383,70 EXPORT 387.938080,65 2681359.853,10 Ianuarie 19 Februar. 1925 Total . . Ianuarie 1924 Februar. 1924 Total I 1.300.000. 000 5.000. 0004300 440.0004300 1.5004300.000 4.000.000.000 300.000.000 Naţionalizarea căilor ferate engleze Londra. — Concurenţa automo- Dîluluî şî scăderea exportaţîunîlor de cărbuni, au dat un nou elan chestiunii naţionalizării căilor ferate engleze, care trec astăzi, printr’o mare criză. Anul trecut cele 4 mari reţele au fost obligate pentru a asigura plata dividendului să facă apel la rezervă şi deficitul total se ridica la 5 milioane delire. Compania Great Western a şi cerut Trade-Uniconurilor ca aderenţii lor sa accepte o reducere de salarii sau o notabilă reducere de perional şi North Eastern anunţa că n curând va reduce cu câteva mii, numărul funcţionarilor. Cele mai mari pierderi sunt pricinuite de scăderea traficului de cărbuni. Anul trecut într’adevăr, nu s’a transportat decât 200 milioane tone, faţă de 222 milioane one în cursul anului precedent şi 125 milioane. II doilea secretar al Ligei Naţiunilor vorbeşte presei bnemreştene Romania şi Societatea Naţiunilor. — Chestiunea protocolului.— Scopul vizitei d-lui Avenol în România -Csc prilejul vizitei sale ori România, d. Joseph Avenol, al doilea secretaral Societăţii Naţiunilor, a primit ori, după amiază,la ministerul de?externe pe reprezentanţii Presei'blcteetene şi pe corespondenţii ziarelor străine. , D-sa le-a făcut următoarele declaraţii:" SCOPUL VIZITEI — Pitepentru prima oară in România — spune d. Ioseph Avend — alţi membri ai secretariatului cu mai venit în diferite rânduri. Din partea noastră e o curiozitate cât se poate de agreabilă, legată de plăcerea de a vă, cunoaşte, dar, şi necesară în acelaş timp întrucât corespunde unei obligaţii profesionale. O organizaţie internaţională care într-o oarecare măsură e însărcinată să se ocupe de interesele tuturor, membrilor Societăţii Naţiunilor, trebuie în mod necesar să cunoască pe aceşti membri, să cunoască această ţară pentru că România de azi e considerabil transformată şi nu mai corespunde cu Ceea ce Citeam altă dată în cărţi. 'Aţi avut fe&cifrea de a vedea recoristiiktindu-se o serie de probleme pe Cari e necesar să le studiem: Ntt.mi :fac iluzii, că voi puttea 'Cunoaşte,:in două-trei zile sail bntn'o săpi&mâmă .viaţa politică, românească in amănunt, dar. voi putea Culege tofţtşt 'câteva impresii din discuţiile .Cu câteva personalităţi reprezentative. ROMANIA ŞI SOCIETATEA NAŢIUNILOR — De altă parte — continuă d. Joseph Avend, — cred că aveţi mare interes de a urmări de aproape cea ce face Societatea Naţiunilor şi a aduce la cunoştinţa opiniei publice activitatea ei. ‘ Aceasta pentru ea depindeţi intr’o oarecare măsură de Societatea .Naţiunilor întrucât faceţi parte din ea.~ Depindeţi de o organizaţie la care participă multe puteri. Omare parte din chestiunile de politică externă sunt actualmente negociate şi discutate de Societatea Naţiunilor. In consecinţă nimeni nu poate fi absent. Şi nimeni nu se mai indoeşte că Societatea Naţiunilor, nu mai e un proect pentru viitor, ci o realitate a prezentului Vă dau ca exemplu cea ce se petrece in Franţa. Acum trei sau patru ani Societatea Naţiunilor a fost privită acolo cu toată încrederea. Totuşi erau şi mulţi sceptici. Nu vă daţi seama câtă importanţă a câştigat Societatea Naţiunilor in opinia publică. La ultimele alegeri n’a fost candidat, care să nu se simtă obligat, in interesul său să ia ca program de politică externă pe acela al Societăţei Naţiunilor. Aţi văzut ce a spus noul şef al guvernului francez in declaraţia sa ministerială. Politica mea externă e Societatea Naţiunilor. Dacă vorbesc de Franţa e ca să vă dau un exemplu. Ştiu că suntem pe un teren simpatic. In consecinţă, dacă România, vrea să aibă o politică externă , care să reamintească noua ei importanţă; dacă vrea ca eforturile pe cari le face să ajungă toate la un rezultat fericit, trebuie ca totul să le echilibram printr'o acţiune exterioară. Trebuie dar ca în interesul poporului român, să-i faceţi cunoscută activitatea Societăţei Naţiunilor. Aţi trimes la Geneva, eminenţi oameni de stat, cari au jucat un rol important, dar un om de stat nu-şi poate juca rolul decât dacă a susţinut de opinia public că. CHESTIUNEA PROTOCOLULUI Dacă nui aţi întreba Ce cred despre protocol, v’aşi răspunde că dacă acest document nu se realizează, ’cel puţin ideile ’dăriiau inspirat continuă să trăiască. Simnt idei foarte simple rezumate în trei cuviinte: siguranţă, arbitraj, dezar- mare, sunt trei cuvinte cu cari se poate rezolva chestiunea europeană. E o politică Ce trebuie să dea fiecărei ţări sentimentul., nu de si*guranţă absolută, dar acela că există^o mare limită de siguranţă exterioară si in Consecinţă poate căpăta încredere în propria ei politică, . Ziariştii au maî..nSs,dîuî Avend câteva întrebări în' legătură cu alegerea lui Hindenburg, cu eseulment®]« din Bulgaria şi cu alte chestiuni de politică externă la care secretarul Societăţii Naţiunilor sa mulţumit să răspundă evasiv.. AL. PETROVICI Specula cerealelor la Bursa din Chicago SPECULA CEREALELOR LA BURSA DIN CHICAGO „Chicago Tribune" anunţi că pierderile acelor cari au speculat asupra cerealelor sunt colosale. Se citează căzni unui jucător, care din 30 milioane dolari a rămas cu mai puţin de un milion. Părerea generală este că speculanții s au grăbit prea tare provocând urcări în bursă, când nu se dovedise încă în mod suficient lipsa de grâu. . —----OXOXO——— Modificarea tarifului cailor ferate iugoslave Belgrad. Guvernul prepară un proect pentru fixarea unui nou tarif de cale ferată. Procctul va fi prezentat parlamentului în cursul lunii iunie. Tariful va aduce o unificare pentru toate provinciile iugoslave şi va ţine în primul rând seama de interesele economice naţionale. Taxele de transport vor fi reduse pentru anumite industrii interne şi sporite pentru mărfurile importate din străinătate, deşi se fabrică şi în ţară. ris: 7^^. far,.-,. . Statele unite cer suprimarea taxelor pe paşapoarte LONDRA. — Guvernul Statelor Unite a adresat o notă tuturor guvernelor propunându-le o învoială mutuală pentru suprimarea taxelor, percepute pentru viza paşapoartelor eliberate de consulii ţărilor, respective. —' * —-----OXOXO-------- Situaţia politică Scrim aceste rânduri cu o mare strângere de inimă. Fiindcă subiectul de care ne vedem, siliţi să ne ocupăm, n’are nume şi nici nu-i sin- guratec, ci, par’că, vrea, prin repeţirea lui, să capete cetăţenia In moravurile noastre.. Un ofiţer de jandarmi rurali a lovit pe d. dr. Lupu, fost ministru. Un altul, a pălmuit pe d. Dem Dobrescu,preşedintele Uniunii avocaţilor, fost decan al baroului de Ilfov. Acum, un al treilea ofiţer a bătut pe d. Pan Halipa, deputat, fost preşedinte al Sfatului Ţării, indată■ după unirea Basarabiei cu vechiul regat, fost consilier al tronului. Sar zice că vrem să introducem pănirea şi bătaia fruntaşilor politici, ca un obiceiu naţional, — obiceiu urâit, foarte urât care ne cinsteşte adânc şi deopotrivă viaţa noastră publică şi privată, ca şi întreaga noastră organizare de Stat. Nu stăruim asupra urmărilor ce pot avea aceste repetate şi înce.paicabile agresiuni, nn raporturile şi luptele dintre partide, prin reacţiunea, oarecum îndreptăţită, ce s'ar putea produce întrun viitor, nu tocmai depărtat. Dar nu avem destule cuvinte ca să stăruim, asupra discreditului, ce asemenea acte şi asemenea deprinderi aruncă asupra, jandarmeriei înseşi, ca instituţie, apărătoare, in primul rând, a ordinei şi legalităţei in stat. Ofiţerii de jandarmi, utilî agenţi ai ‘puterei executive, devin iaşi agenţi electorali, cani se amestecă in luptele politice, şi săvârşesc acte de brutalitate, dezonorant ci nu pentru victimele lor, ci pentru ei şi pentru instituţia pe care o reprezintă. Aceî carî socotesc că instituţia jandarmerii este incă necesară ţărei, şi noi împărtăşim această părere, să ■bage de ■ seamă, unde pot duce, agresîunî, ca Cele de la Soroca ori de la Gorj. T. P. EXTERNA Preşedintele Hindenburg are două căi deschise în faţa lui. El poate da, imiediati garanţii efective aliaţilor, că nu înţelege să puc în discuţie tratatele de pace, executarea planului Dawes, constituţia replblicaană şi parlamentară a Germaniei. Graţie untor asemenea garanţii, pe care nici un alt regim nu le-ar putea consimţi, din pricina opoziţiei violente şi demagogice a elementelor, naţionaliste, poziţia lui Hindenburg, stăpâniul naţionaliştilor, s’ar, întări. Istoria ne-a arătat adeserii astfel de situaţii paradoxale. Bisniark a preferat să trateze cu conserbatorul Thiers decât cu democratul Gambetta, care de dragul „păcii" era gata oricând, să tulbure Franţa şi Europa. Mareşalul Hindenburg venit la putere, poate să-şi dea seama piai bine decât oricine, că nu are cu ce să facă război, nici băni, nici armată. Şi atunci potolind patimele deşănţate ale partizanilor, săi cei mai convinşi el poate căuta, prin respectarea reală a văcei, să întărească Germania, să înfrângă mişcările extremiste, să se asocieze la lupta împotriva bolşevismului, pregătind astfel Germania pentru zile mai bîţne, care vor fi paşnice sau războinice după anumite împrejurări, pe care le poate prevede de pe acuma, bătrânul mareşal. Pent’ru aceasta însă Bindenburg ar trebuî să fie im Thiers ! Preşedintele Germaniei are şi o altă cale : să asculte cu o ureche de Tirpitz şi cu alta de Ludendorff. Aceşti bravi militari au dat nenumărate dovezi de desăvârşita lor, nepricepere politică. Di cazul acesta, preşedintele Rindenburg ar impune guverne de dreapta, ar cere schimbarea drapelului republicaşi — ceea ce înseamnă suprimarea de fapt a remblieei, ar întremi pe sau suspenda executarea proectului Daives, ar refuza să intre în Liga Naţiunilor, ar întreţine relaţii suspecte cu bolşevicii, pe care el i-a instalat în Rusia, şi care în Germania, au votat în mare parte pentriu el, scurt ar pregăti reîntoarcerea împăratului şi revolta făţişă împotriva puterilor occidentale. Şi toate acestea cât mai repede, deoarece mareşalul e bătrân?* s*ar cuveni ca Republica să moară înaintea lui. Care va fi Calea pe care o va alege Bindenburg,f Se va şti din primele zile ale noului regim, căci mareşalul nu este un oportunist: pe calea ce şi-o alege dela început el merge până la capăt, până la succes sau până, la dezastru, la Tannenberg sau la a doua Marna. Din primele ştiri care sosesc din Germania, s'ar părea că preşedintele nu schimbă sufletul său de militar, pe o minte de om politic. El vine cu drapelul roş alb şi negru, drapelul împăraţilor, în traistă. Şi cazul acesta va fi rău, pentru tara lui■ şi nelinişte pentru Europa. .. . Importul aromiul Prevederile specialiştilor.— O politică greşită.— Trebuesc luate măsuri în ceasul al unsprezecelea Iacăt din luna Februarie, ziarul nostru culegând informaţii din cererile competente, a fost în măsură să aducă la cunoştinţa celor, în drept şi a opiniei publice că pe la sfârşitul lunii Aprilie sau începutul lunei Mai» ţara» de la un capăt la altul, va fi complectamente lipsită de grâne, ceea ce va provoca lipsa pâinei şi scumpirea ei la un preţ nemaipomenit în ţara noastră. PREVEDERILE SPECIALIŞTILOR Se prevedea de pe atunci in cercurile comercianţilor, de cereale şi ale morarilor, că pentru rezolvarea problemei, va fi nevoie de un import de grâu, care trebuia admis şi efectuat la timp, astfel ca pe de o parte străinătatea să îi fi fie surprinsă de o cerere prea bruscă şi prea insistentă de grâu din partea noastră, iar pe de altă parte desfiinţarea regîmuilui restrictiv să permită apariţia în demert a grâului indigen, ascuns de frica rechiziţiei satt în vederea speculaţiunii. PROPUNERI DESCONSIDERATE Din nenorocire nu s'a urmat această politică chibzuită. Ca toate c& la timpul oportun n’au lipsit propuneri foarte avantagioase pentru stat, din partea unor consorţii româneşti dispuse a importa grâu, in condiţiuni extrem de favorabile pantru stat, şi pe riscul şi răspunderea lor proprie, — o iniţiativă din partea guvernului în acest sens, n’a intervenit decât în ultimul timp, când în faţa evidenţei, guvernul a trebuit să recunoască inexactitatea cifrelor statistice oficiale şi să recurgă la importul grâului. Atunci a admis — ca totdeauna, destul de târziu — importul a 1 1.906 vagoane de grâu, cu autorizaţii speciale, acordate morilor Comerciala din Bucureşti, Oroveanu din Craiova şi Tatovici dela Focşani. Dar şi de astădată măsura luată a fost incomplectă şi inaplicabilă, pentru că acordând autorizaţiile pentru importul grâului, factorii noştri nu s'au pus de acord intre ei. RECHIZIŢIA ŞI IMPORTUL Aşa fiind, ministerul de industrie şi comerţ a acordat autorizaţiile, iar ministerul de intern® n’a înţeles să abroge regimul actual de rechiziţii care pune în primejdie întreprinderile autorizate, de a li se confisca grâul importat, la vreun preţ arbitrar şi derizoriu ceea ce n ar, însemna pentru ele altceva decât o ruină sigură. Consorţiul românesc care a obţinut autorizaţia de a importa grâu, a cerut ministerului de interne garanţii speciale prin care să i se asigure grâul ce va intra în ţară. Aceste garanţii nu au fost acordate nuci până astăzi, aşacă importul celor 1000 de vagoane grăit este deocamdată fi legendă. FROESTE INAPLICABILE „ Intre timp grâul se scumpeşte in străinătate zi cu zi, iar, noi mergem cu paşi repezi spre soluţiuni ridicole: către pâinea care trebue mâncată după ÎS orc, către,păinea de orz, de ovăz, de cartofi şi alte ingrediente. Aceasta însemnează că nici acou, după trista experienţă făcută, factorii noştri conducători nu-şi dau încă seama de gravitatea situaţiei şi continuă să născocească alte soluţii absurde pentru remedierea crizei de pâine ce ne aşteaptă până la recolta viitoare de grâu. In loc să păşească hotărât pe singura cale ce le-a mai rămas, un import de grâu efectuat de specialişti, în condiţiunile cel mai favorabile posibile astăzi, ei continuă să menţină actualul regim dezastros şi să elaboreze noul proecte birocratice, lipsite de orice posibilităţi de aplicare. Pâinea de orz nu este pâine, căci numai un amestec de 20 la sută orz în făina de grâu, strică cu desăvârşire pâinea, care mâncată, este nedigerabilă, ea căzând ca plumbul in stomac. Cartoful amestecat în făină, di-minuează procentualul de apă pe care îl poate absorbi făina, aşa că, în loc de apă, punem cartofi, ceia ce nu reprezintă nici o economie. Pâinea, e într'adevăr mai gustoasă, dar nu acesta e scopul ce se urmăreşte în prezent, prin înlocuirea apei din pâine cu cartofi, ci o economie de făină, ceia ce nu e cazul. In ceea ce priveşte noua propoziţii de: confirmaţiunea pâinei vechi, aceasta este fără îndoială o absurditate, pe care pm drept cuvânt a respins-o cu dispreţ primatul Capitalei, d. dr. Costinescu, O POLITICA GREŞITA In aceste împrejurări este într’adevăr surprinzător, cum unele din organele noastre conducatoare pierd timp şi energie în proecte irealizabile, înconjurând calea şi mijloacele practice, cari duc direct la scopul urmărit. Dacă nu era nevoie de un import de grâu, pentru ce s’au acordat autorizaţiuni speciale de import pentru circa 1000 vagoane? Şi dacă aceste autorizaţiuni erau reclamate de o necesitate imperioasă, pentru ce nu se acordă specialiştilor autorizaţi garanţiile necesare, cari să ferească marfa importată de o eventuală confiscare? Oare importator aţi putea îndrăsnî sub actualul regim de rechiziţie a grâului, să-şi rişte averea şi numele său fără asemenea garanţii? Grâul importat se plăteşte anticipat îi lire sterline. Oscilaţiunile valutareConstituie un risc destul de periculos, pentru un consorţiu românesc, care trebuie să învestească azi pentru 1000 vagoane grâu, cel puţin 150 milioane lei. Cine s’a'« mai puteat expune, ca acest grâu să fie eventual confiscat la ui preţ derizoriu intrând înj conflict şi în procesar U statul? După părerea gneerală, in cercurile competente, se asigură că în maximum 3 săptămâni ţara va fi complectamente lipsită de grâu. Cum până la recolta viitoare măi sunt incă cel puţin 3 luni, este momentul critic când cercurile noastre diriguitoare trebie să reflecteze mai serios la rezolvarea problemei, dându-i soluţia practică reclamată de împrejurările critice actuale. I. RADU wuti Primăriei Capitalei 0 Importantă propunere pentru autonomia Primăriei * In ultima şedinţă a comisiei pentru redactarea proectului legei administrative, s’a venit cu o propunere nouă, privitoare numai la Primăria Capitalei Noua propunere, prevedea nevoia acordăreî unei depline autonomii. Primăriei Capitalei — Cu această autonomie, Primăria Capitalei scapă de actuala tutelă a ministerului de interne. Ea va lucra în mod independent, și nu va mai fi împiedicată în actee sale de capriciile ministerului de Interne. * * * Propunerea, a fost primită cu surprindere, intru cât a fost însoţită şi de o alta propunere. S’a cerut ca primarul Capitalei să fie egal în grad, cu subsecretarul de stat al ministerului de interne şi să ia part® la şedinţele consiliului de miniştri, ori de câte ori chestiile comunale vor fi aduse în discuţie. S’a mai cerut ca cuvântul primarului Capitalei să fie hotărîtor, în ce priveşte, soluţionarea chestiunilor comunale. Dacă această propunere — care va fi viu discutată — va triumfa, va fi pregâtitoarea luptei pentru obţinerea autonomiei, ce trebue dată primăriilor orașelor mari, care de foarte multe ori au fost împiedicate în activitatea lor de către un ordin izolat al ministerului de interne. * * * Propunerea pentru acordarea autonomiei necesară Primăriei Capitalei, a fost viu comentată, în sânul comisiei reformei administrative, fără Insă ca numita comisie să poată cădea de acord, asupra acestei chestiuni. Chestiunea este de o mare importanţă azi când reforma administrativă urmează să fie adusă în discuţia parlamentului, und® partidele de opoziţie îşi vor spune cuvântul, aducând în rândul lor diferite alte propuneri privitoare la acordarea autonomiei atât de necesară orașelor mari. U. GRĂNITE --------0X0X0- Gil şi continuarea nr. pag. II-a Comerţul german şi România de Viator am rechizitoriu venind 3 i, Nu va susţine nimeni că administraţia română e perfectiv că nu se întâmplă neregularitâţi regretabile în diferitele ei ramuri că nu se produc „sustrageri” la transporturile pe căile ferate şi că poşta funcţionează ca un ceasornic. Criticăm aceste neajunsuri. Este datoria presei] să le înregistreze pentru a obţie ne, o îmbunătăţire şi am fi ne-/ drepţi dacă în diferite direcţiuni n’am constata unele progresai. Vom adăoga că nu suntem simgura ţară unde nu, urma desor4 ganizărei pricinuite de război s'au ivit astfel de nereguli. Sim4ţământul de datorie concepţiile de morală şî chiar puterea fizică de muncă au suferit scăderi la statele cele mai înaintate în civilizaţia din Europa. . Altceva însă este a critica fap-te precise, cerându îndreptar© şî altceva e a arunca o acuzaţiune împotriva organizaţiei generala, a unei ţări, aşa cum o face cui o răutate, ce devine pe alocarea trivială o corporaţie germană de care vorbim mai jos. Există în Germania o asociaţie intitulată Aussenhande verband — a comerţului externor din care fac parte cei mai seamă reprezentanţi ai comerţului german şi ai cărei membrie recrutează din toate ţări Reichuluî. Diriguitorii acestui Verband au luat de curând cunoştiinţă de un articol destul de aspru apărut in Wiener Handelsblatt asupra poştei române şi amplifcându-1, au crezut de cu’ viinţă să adreseze tuturor membriior o circulară-rechizitoriu inspotriva României, de o violenţă extremă, plină de exageraţiuni şi de răutăţi. Nu suntem aici partizanii politicei stratului, după care s’ar cuveni să ignorăm astfel de’ încriminări, trecându-îe cu vederea. Luăm notă1 d© ele, Ie semnal lăm diriguitorilor noştri ca săi se convingă ce rău imens catrizeazit ţărei ecoul neajunsurilor noastre administrative, mai ales atunci când sunt grupate şî aranjate cu vrăşmaşie.Avem sub ochi un exemplar al acestei circulări în care se vorbeşte la început de neregularităţile şi flirturile ce se produc la poştă şi la căi ferate Este aici un capitol trist al perioadei postbelice ce străbatem, despre care s’a vorbit la recentul cortgres al cerealiştilor şi asupra căruia vom mai inzista. Insă ăv tom circularei se trudesc a de'monstra că tot personalul C. F.’ R. se compune din liceani rataţi, din foşti sergenţi şi în genere din oameni cu un trecut dubibios. Şi aceasta „pentru că guvernul a licenţiat pe foştii funcţionari unguri înlocuindu-i cu români”. S’ar crede, după aceasta circulară că şi în regatul vechi căile ferate şi poşta erau administrate până in 1918 de funcţionari unguri. Trecem asupra acuzaţiei după care personalul C. F. R. admite un călător fără un bilet în schimbul unui bacşiş ca, tot în schimbul unei recompense vameşul să1 consimtă să treacă marfa într’o categorie mai joasă pentru ca taxa vamală să fie mai scoborâtă. Sustragerile la căi ferateşi poştă nu se despăgubesc, alergăturile şi reclamaţiunile sunt za-' darnice. Un pachet perdut rămâne perdut definitiv, se perde şi frachtul care însoţeşte scrisoa-, rea prin care se face reclamaţia. Mii de scrisori rămân la poştă neexpediate. Continuând, autorul circularei admite că guvernul român se strădueşte să extirpeze acestei abuzuri. Insă în zadar. ..Ar fi o singură scăpare: să se arendeze întreaga administraţie feroviară şi poştală unui stat străin care] ar înlocui tot personalul şî ar ţi- ne bine hăţurile”. Terminând Gerbandul mai dăl următoarele sfaturi membrilor săi: „Expedi-;lunile spre România trebuesc făcute pe riscul exclusiv al des-| tinatarului şi cu plată anticipa- j fă. Aceasta este singura protec- ţie la care poate avea recurs un exportator în România”. : Am semnalat documentul de mai sus pentru că ne dăm seama de marele rău pe care îl poate pricinui în lume bunelui renume