Argus, mai 1925 (Anul 16, nr. 3605-3629)
1925-05-01 / nr. 3605
SS IHILANO. Dezorganiserea produsă la Bursele italiene din muza măsurlo Srecente luate de tezaur, continuă să agite cercurile financiare. Sunt temeri că lichidarea de la sfârşitul furtei să nu fie semnalul unei intensificări de vânzareCumpărătorii se menţin intro reservă foarte mare, dar, în unele cercuri se speră că tranzactiulnile vor reveni la normal in cursul lii■ stei Mai. COMENTARIILE PRESEI ITALIENE 1. 7 roma. — Piesa italiana continuă an momente« situaţia făcute iuaţii prin recentei« dispo- ziţii ale gttvemului, „Meacageto”, intre altele. Teaminteşte că pentru motive cari nu;*sunt prea convins&toare, s'a crezut oportm la finele litmli Februarie să se ia oarecari măsuri pentru înfrânarea tranzacţiilor financiare emuiderate că ar fi luat o Întindere excesivi. Iată ce spune in esenţă ziarul: „De altfeli in loc ca rapiditatea tranzacţiunilor financiare să a fost redus* treptat, atun era penibil, s’au strâns frânele in raod brusc si cu atâta violentă în cât activitatea financiară a fost suspendată brusc. In acelaşi timp s’a răpit producţiei putinţa de a recurge la celelalte mijloace normale cari sâ-i permită să fie finanţată. In timpul lunii Martie sconturile au fost reduse in mod considerabil lipsind comerţul şi industria de lichidităţile cari le-ar fost necesare ca să facă faţă scadenţelor tocmai în momentul când se produseseră pierderi notabile. Pe de altă parte este posibilă si o altă repercursiune ale cărei urmări se vor resimţi mai ales in Iulie Si August, anume că din caua deficitului interior al aprovizionării se va reduce munca «i în special exportul. „Messager»" crede oportună o conferinţă între federaţia agenţilor de schimb pe de o parte la care să ia parte reprezentanţi ai Confederaţiei italiene a industriei si Asociaţia bancherilor pe de altă parte Situaţia ar fi examinată in comun, si ar fi luate hotăriri importante cari să coincidă precis cu pels cari ar rezulta din deliberările adunării societăţilor anonime. Relaţiiie cu străinătatea Agitaţia continuă la Bursele Italiene . ■ Se propune convocari unei conferinţe de specialişti pentru examinarea situaţiei ta europeani si alva I mm ■ -_____________ .Comentariile presei L * ■— . * In firile aliate, alegerea este considerati ca o sfidare aduşi ideei de pace BERLIN, 28 (Rador).— Alegerea lui Hindenburg este consideratăde presa din dreapta ca o victorie a sentimentului de imitare naţională, restabilit, după cum remarcă. ..Kreuszeitung”, cu toatediferenţele sociale şi confesionale. „Deutsche Tageszeitung’’, insistă asupra deosebitei adânci dintre alegerea lui Hindenburg şi celelalte alegeri parlamentae. Ziarul arată că incontestabil, Hindenburg prin alegerea sa, a devenit un factor politic foarte important; : „Lokalanteiger” invită partidele "de stânga să adopte o nouă orientare față de Hindenburg, în vederea restabiliri păcei interne; ■■ „Deutsche Allgemeine Zeitung” și „Zeit”. Organul d-lui Strasentann accentuiasă că alegerea lui Hindenburg este consecinţa nedreptăţilor făcute Germaniei în ultimii ani şi adaugă că declaraţiile lui Hindenburg dovedesc că nu există nici pe departe, primejdia unei reacţiuni monarhiste şi că politica externă a Germaniei nu va suferi nici o schimbare. ..Germania”, organul centrului, arată că succesul dreptei a fost hotărât din cauza isi experienţei alegătorilor lipsiţi de spirit politic, care au fost fascinaţi de numele lui Hindenbrg. Ziarul arată ca resultatul alegerei este o victorie asemănătoare aceleia a lui Phrrhns: ,,Berliner Tagblatt” şi,,Vossische Zeitung” se exprimă la fel accentuând că adversarii. Cari din raţiuni de stat au combătut în modul cel mai energic candidatura lui Hindenburg.. vor acorda noului preşedinte aceiaşi consideraţie, pe care acesta o arată constituţiei republicane, „Vorwaerts” declară că după alegerea lui Hindenburg, colaborarea partidelor republicane este mai necesară ca oricând. PASEREA IN CERCURILE ENGLEZE PARIS, 28 (Radar). — „Reuter” anunţă din Londra că cercurile bine informate, deşi, păstrează rezerva, par a avea impresia că votul poporului german nu va schimba politica externă a Reicimlui. 'COMENTARIILE PRESEI JUGOSLAVS ' BELGRAD, 28. (Rador).--Ziarele de seara, comentează pe larg știrea alegerei lui Hindenburg. Oficiosul „Rjlici” declară că alegerea este o nouă sfidare adresată Europei şi lumei civilizate. In dosul figurei lui Hindenburg se ascunde politica aceia care în 1914 a provocat conflagraţia generală. Hindenburg astăzi înseamnă Wilhelm II, mâine. La orizontul politic se strâng din nou nori grei şi întunecaţi. Ziarul adaugă că alegerea înseamnă inaugurarea unei campanii pentru modificarea tratatelor şi eliminarea prohibiţiunilor care împiedică militarismul german săi devină stăpânul lumei. Voim să credem, închiee ziarul, că aliaţii noştri, în ultimul moment şi în faţa faptului îndeplinit, vor îni gravitatea divergenţelor din ir, ci şi a toleranţei excesive faţă de duşmanii popoarelor şi libertăţii. „Novost.” organul opoziţiei, arată că pacea mondială intră intro nouă criză. In zadar democraţiile Franţei şi Angliei au făcut concesiuni Germaniei şi în zadar s'n instituit planul Dawes. Germania nu se poate desbăra de instincteleatavice. Hindenburg în fruntea statului înseamnă ca Germania este in mâna organizațiilor naționaliste secrete care visează restaurarea Hopezollernilor. COMENTARIILE PRESEI POLONEZE VARȘOVIA, 28. (Rador). — Acuerea președințială din Genania a produs o vie impresie în opinia publică din Polonia. Rezultatul alegerii nu a surprins ziarele, care erau informate asupra stării de spirit care domnește în Germania. .„Warszawianka" scrie că prin alegerea lui Hindenburg, Germania provoacă Europa tot aşa cum a făcut-o în războiul mondial, în 1917, prin întrebuinţarea intensificată a submarinelor. Germania nu s’a schimbat intru nimic. Lucrul acesta fiind ştiut, jocul Germaniei va fi mai dificil. „Gazeta Pojana” scrie că alegerea lui Hindenburg înseamnă hotărîrea armatei de a ridica armele. Statele occidentale vor trebui să revizuiască în chip fundamental relaţiile lor cu Germania. „Unja” scrie că acum, fără îndoială, toate acţiunile Germaniei vor fi controlate cu îngrijire. „Rocspospolita” scrie că vecinii Germaniei trebuie să-şi mulţumească pentru alegerea lui Hindenburg, căci astfel se ştie exact cum sunt planurile Germaniei. Toate statele ameninţate de Germania se vor apropia şi în felul acesta se va realiza o ligă europeană cu tendinţe eminamente pacifice, care va lucra în mod pozitiv la stabilizarea tratatului din Versailles. Germania prin alegerea lui Hindenburg a subliniat ca nu recunoaşte tratatul din Versailles şi astfel s-a eliminat din concertul european. „Mesager Polonais” arata că la consolidarea forţelor reacţionare germane, se impune să se răspundă cu întărirea analogă în lagărul aliat a tuturor forţelor care urmăresc garantarea păcii şi respectul tratatelor. 3 „ARGUS“ IN STRĂINĂTATE Populaţia Franţei In 1924 de Edouard Payen predactor la „Journal des Débats“ ţin„ Economiste franţais" Au apărut de curând cifrele oficiale privitoare la mişcarea populaţiei franceze în cursul anului 1924. Ele merită să fie comentate. După violenta criza a războiului, care închee o perioadă foarte mediocră din punct de vedere demografic, pentru o ţară ca Franţa, e un lucru capital, să vadă, cum este influenţată populaţia ei prin jocul naşterilor şi al deceselor şi prin aportul, străinătăţii. Excedentul naşterilor asupra deceselor, care dela 1891 până la 1840 s'a menţinut în jurul unei medii, de 0, la .1000 de locuitori, cade progresiv la 35 în ajunul, războiului dela 1870—71. Dela 1872, când acest excedent se ridică la :■ descreşterea se accentuează, pentru a descinde în cursul anilor cari au precedat războiul de la 1914—1918, la o cifră medie, de 1. Au fost însă şi ani, când numărul deceselor întrecea pe cel al naşterilor mai cu seamă in anii 1889, 1890 şi 1891. Iată rezultatele ultimilor ani (în mii). Naşteri Decese Căsători. REZULTATELE DIN 1924. INFERIOARE CELOR DIN 1923 SUNT INSA MAI BUNE DECÂT CELE DIN 1922 Primele 3 luni din 1921 au fost rele din punct de vedere al mortalităţii; excedentul de21.000 decese constatat de la 1 Ianuarie la S1 Martie 1921, a redus la 72.000 excedentul de 95.000 naşteri din 1923. Rezultatele din 1921, inferioare celor din 1923, sunt însă mai bune de cât cele din 1922, care n’au dat de cât un excedent de vreo 70.500 naşteri. In 1924, proporţia căsătoriilor, 182 la 10.000 locuitori, este cam aceeaşi ca şi în anul precedent; ea rămâne insă mult superioară celei din 1913:151 la 10.000. Proporţia deceselor s’a ridicat dela 170 la 173 (pentru 10.000 locuitori) in cursul anului 1921, faţă de 1923; în 1913, ea era de 176 la 10.000 locuitori. Naşterile dau cifra de 192, la 10 mii locuitori, în loc de 191, în cursul celor doui ani precedenţi : ele întrec însă, numărul naşterilor din 1913’ 191 la 10.000locuitori. Să vedem, cami sunt regiunile unde natalitatea a fost mai mare? In cursul anului 1921, în 52 de departamente s’a înregistrat un excedent de nașteri, care s’a ridicat la 96.050, si în 38 de departamente un excedent de 23.831 decese. Departamentele în cont nașterile au fost mai numeroase sunt următoarele : Bas de Calais, 113 la 10.000 locuitori; Moselle, 115; Jisnc, 102; Nord, 78; Morbihan, 71; Finistére, 78; Ardennes, Meurthe et Moselle, 67; Bas-Rhin 63; Meuse et Haut-Rhin, 60. Numărul deceselor a fost mai mare în următoarele departamente: Seine t.t Oise, 1526; tfmtv-Carontic, 1439; Lot et Garaime, 1109; Gironde 1368; Allier, 1223; Nonne, 1199; Lot, 1030; Gers, 1030. Nașterile au fost mai numeroase în două departamente din Bretagne — în Modbihati și în Finister, — în Alsacia și Lorena,— respectiv in departamentele Biis-Rhin, Haut-Rhin şi Moselle, adică in regiuni unde convingerile religioase si tradiţiunile familiale, sunt mai înrădăcinate. Cât priveşte celelalte departamente, este de rentameat că se găsesc în zona teritoriilor care au fost ocupate, necesitatea refacerilor au adus pe aci numeroase populaţiuni de lucrători şi mulţi străini. Astfel, în minele de cărbuni, s’au creat sute de polonezi. Aceste populaţiuni sunt foarte prolifice şi aceasta explică propabil excedentul naşterilor. Cât priveşte departamentele din care numărul deceselor întrece numărul naşterilor, elesunt toate in basmid Garonnei; şi aceasta se explicăprin numărul mic al naşterilor si prin imigrafiunea populaţiei tinere din aceste regiuni către oraş. FRANŢA ESTE O TARA DE IMIGRAŢIE In aceste departamente, migrationea străină tinde să umple golurile lăsate de exodul, populaţiei spre industriile oraşelor. In departamentul Ger, de exemplu, vin italieni si se instalează ca fermieri cu contracte pe termen lung, sau chiar ca proprietari. Numărul străinilor, care de la război încoace au venit să lucreze in Franţa, trece de 1.200.000. Numai în cursul anului 1924, numărul lucrătorilor străini intraţi în din 1923 sunt însă o ţară de emigraţie Franţa s-a ridicat la 239.365. Serviciile Ministerului Muncii au introdus 197.176 si serviciile Ministerului Agriculturii 42.189. Este adevărat că 47.752 de lucrători straiul au părăsit ţara, rămâne totuşi în favoarea intră'•Hor o diferenţă importantă, care se ridică la 191.600. Iată cinu se repartizea*#, pe «ă* (tonalităţi, imigranţii introduşi în cursul anului 1924 Jiliculf. 10,933 Belgieni Spanioli italieni Portughezi Polonezi Cehoslovaci linşi. Diverşi Trebuie menţionat însă că tabloul de mai sus e sub realitate, deoarece ei prezintă numai numărul muncitorilor străini, care, când trec graniţa, prezintă un contract de muncă în virtutea că, iută li s’a permis intrarea în ţară, mulţi lucrători însă, intră numai cu un simplu paşaport şi obţin de lucru mai târziu, după fixarea lor în localitate. Franţa este astăzi o rară eminamente de imigraţie, cHomenul acesta se produce în momentul când Statele Unite sunt ostile străinilor şi se produce sub oMplif, influenţă, natalitatemediocră, hecatomba războiului (1599000 morţi în populaţiunea cea mai validă), necesitatea refacerii regiunilor devastate. Această îmi,a raţiune poate fi temporară sau permanentă. In ceea ce priveşte imigraţiunea permanentă, sepune chestiunea asimilării. Unii nu tred posibilă aceasta asimilare: alţii, judecăm după trecut, n’au nici o teamă. Este adevărat, că Franţa are o putere de asimilare, extraordinară şi că isbuteşte, după câteva generaţii — să facă, din străinii care sau fixat — francezi. " Este cert că aşa se va întâmpla, cu străinii care vin îu familii izolate să cultive pământul — după cum am arătat că se întâmplă în departamentul Gers. Unele imigraţiuni însă prezintă un caracter cu totul particular: Polo- Penii din regiunile carbonifere, care trăesc, grupaţi, care au preoţii şi şcolile lor..vor rezista multă vreme asimilării.. . Oricum, aportul strănătăţii este actualmente. O necesitate pentru Franţa şi unele ţări sunt fericite că au putut găsi, astăzi când Statele Unite suntpuţin favorabile străinilor, un debased pentru populatiunile lor debordante. «Oi Rezultatele din 1924, inferioare celor mai bune decât cele din 1922,Franța este (nc'ush'iC 2ni.î7fl 6.695 83.881 6.715 23.265 4.401 8.591 22.842 6.287 13.096 7.491 14.783 5.689 547 2.767 .1908-1912 1314-1919 1919 .1920 1921 1922 1928 1924 762 472 504 884.5 813 759.8 761.9 752 731 942 737 674.6 696.4 689 667 680 307 216 553 624 456 383 356 5 356 Minoni lent superior Consiliul tehnic superior în,şedinţa de cri s’a ocupat cu următoarele chestiuni: Actele privitoare la procurarea a 2 motoare „Diesel” de câte 600 M. P. necesare uzinei electrice comunale din oraşul Chişinău, în valoare de lei 995.000 (în continuare). Proectul pentru pavarea străzilor din oraşul Călăraşi judeţul Orhei, în valoare de lei 7.000.000. Devizul pentru repararea localului Prefecturei judeţului Maramureş, în valoare de lei 300.000. Proectul construcţiei unui local de administraţie, de plasă în comuna Potcoava , judeţul Olt, în valoare de lei 300.000. Proectul pentru executarea unor lucrări la noul palat de justiţie din oraşul Ploeşti, în valoare de lei 1.044.000. Proectul şi ofertele privitoare la iluminatul cu electricitate al comunei Tulcea în valoare, de lei 5.500.000. Proectul pentru prelungirea abatorului comunal din oraşul Focşani în valoare de lei 255.652,40. Proectul pentru instalarea unei conducte de fontă în oraşul Brăila, pentru alimentarea cu apă a Hipodromului, şcoalei normale de fete şi grajdurilor comunale din acest oraş. Proectul pentru construcţia unui local de Primărie în comuna Schitul-Goleşti din judeţul Muscel, în valoare de lei 300.000. Proectul de sistematizare a oraşului Mangalia. Planul de parcelare a unui teren din oraşul Cetatea Albă. Procctul pentru construcţia, unui nou local de primărie în comuna Boureni, jud. Dolj, în valoare de lei 398.725 Planurile de parcelare a terenului din Bucureşti,şoseaua Viilor. No. 124, proprietatea Direcţiei CaseiMuncei a Căilor Ferate Române. Proectul pentru construcţia unui local de Primărie in Acţiune Covangilar, judeţul Durostor, în valoare de lei ’79.091,0$. economice WASHINGTON. Statele Unite au intenţiunea să trimită la Londra un ,,ambasador comercial“ care, în chestiuni comerciale, va avea aceeaşi situaţie ca şi ambasadorul actual în materie politică. Cu aceeaşi ocazie, se mai plănuieşte numirea pe lângă toate ambasadele americane din Europa de ataşaţi, comerciali a persoanelor cari ocupă, o situaţie distinsă în lumea americană de afaceri, Se * * Frankfurt. — Din Essen se telegrafiaza ca după îndelungate negocieri s'a putut ajunge la un acord în privinţa noului sindicat al cărbunelui. Noul contract, la care au aderat majoritatea întreprinderilor, va fi valabil până la 31 Martie 1930. * * * Budapesta. — Banca Franco- Ungară, fondată de Banca Americano-ungară cu un capital de 1 miliard coroane, își va lichida în curând afacerile. Banca americano-ungara, care posedă majoritatea acţiunilor, a devenit de curând, proprietatea Băncii ungarogermane. . r •***••, Budapesta. — După datele oficiale, costul alimentelor a scăzut în săptămâna de la 13 la 19 Aprilie, cu neînsemnatul procent de 0,36. Prețul cărnii a scăzut cu 4,25 m o, prețul ouălor cu 15,3 °/o, iar laptele a screscut cu 3,3 * * * Belgrad. — Cassa de economii a poştei s’a înscris în bursa din ei intensa la operaţiunile din Bursă, în special pentru transacţiuni mari de devize şi efecte de Stat. * * * LONDRA. — In săptămâna sfârşită la 18 Aprilie, numărul falimentelor în Anglia, a fost de 1.17, mai puţine, cu 39 faţă de săptămâna precedentă. * * * Viena. — Intre Austria şi Ungaria vor începe în curând tratative pentru încheerea unui tratat de comerţ. Guvernul austriac prin reprezentantul său la Budapesta, a comunicat dezideratele sale. * * * Moscova. — Exportul petrolului e în creştere; din Octombrie 1924 la Martie 1925, s’a ridicat la 3Q.SOO.OOO puzi faţă de 44 milioane puzi în cursul celor 12 luni precedente-Londra. — Conferinţa internaţională a muncitorilor de transport care trebuia să se ţină la Copenhaga pentru a examina situaţia creată prin lock-outul care loveşte aproape 200.000 de muncitori din Danemarca, a fost amânată. Nu se cunosc cauzele acestei amânări. * * * Varşovia. — Intre un consorţiu de fabricanţi de maşini agricole din Polonia şi reprezentanţa comercială a sovietelor la Varşovia, s’a încheiat un contract, pe baza căruia se vor înfiinţa în Rusia depozite de consignaţie, pentru maşinile şi uneltele agricole din Polonia. In curând, fabricile polone vor trimite in Rusia materiale in valoare de 700.000 dolari. LONDRA. — Federaţia industriilor britanice a numit o comishiue specială', pe care a însărcinat-o să studieze care ar fi, in împrejurările de acum, cel mai bun mijloc pentru evitarea şomajului: în special, comisiunea va avea să se pronunţe dacă trebuie să "se cotntinue ca prima de şomaj să fie’, vărsată muncitorilor iară lucru ori dacă n’ar fi preferabil ca industria să fie subvenţionată. Resultatele cerşetarii vor fi imediat supuse guvernului, care, după cum se ştie studiază actualmente planul propus de Sir Alfred Mand, preconizând ideea de a se remite unora din industrii totalul primelor de şomaj cu comiisiunea ca acete industrii să dea ocupație muncitorilor fără lucpu. Aceasta din urmă metodă va fi examinată în curând de consiliul de miniștri. . Industria mătăsei artificiale In ultimii ani a luat o propăşire considerabilă Industria matasei artificiale s’a desvoltat în ultimul timp în mod considerabil. Sunt diferite procedee de fabricare dar toate au la bază reproducerea mecanică a funcţiunilor naturale ale gândacilor demătase. E mult cerutădin cauza preţului sau relativ ieftin, — o treime din preţul mătăsei naturale, şi mai cu seamă se întrebuinţează şi în industrie, căci are mari calităţi izolante. E foarte mult cerută de asemenea pentru fabricarea ciorapilor. Dăm mai jos câteva date asupra desvoltării acestei industrii în diverse ţări. IN STATELE UNITE Industria mătăsei artificiale în Americă a început acum 14 ani prin procedeul „viscose” şi în primul an a produs320 mii libre. A propâşit însă In continuu si in 1924 producţia a fost de 36 milioane libre. După statisticile americane se crede ca producţia mondială a mătăsei artificiale în 1925 vă fi de 150 milioane libre, cu 20 la suta mai mult ca în anul trecut. IN GERMANIA Şi în Germania s'a desvoltat în mod considerabil această industrie. Nu poate insă să exporte prea mult, din pricina preţului de fabricare prea mare şi din pricina taxelor de import prea urcate cu care acest produs este taxat de către Ţările importatoare. IN ITALIA Ăi. Italia a început să producă mătase artificială de la 1908, dar producţia care în 1928 era numai de 2.500.000 kgr. a fost in 1924 de 12 milioane de kgr, din cari jumătate au fost exportatate în Statele Unite, în Marea Britanie, în Orient, în Spania şi în America de sud. Fabricanţii italieni, întrebuinţau,până în anii trecuţi procedeurile şi materialul , francez, dar, acum au început să întrebuinţeze numai pe cele italiene. Societatea „I. N. A. Viscosa” a produs în 1924 20-000 kgr. pe zi; „Societa generale della Viscosa” 8,900 kgr. ,şi „la Seta de Chatillon” 9.000 kgr. IN BELGIA. In această tară industria mată sei a realizat câştiguri enorme. Astfel, una din numeroasele întreprinderi a dat un dividend de 33.547.000 franci, la din capital de 22.500.000 franci, adică aproape 150 la sută din capitalul investit. E de prevăzut că industria mătăsei artificiale va lua pe viitor o mare desvoltare, căci, pe lângă că, e mult mai ieftină decât, mătasea, naturală poate fi întrebuințată și in scopuri industriale. Datoriile ruseşti către Franţa Un sistem original propus de Rusia, în căutare de capitaluri La Daria a sosit de curând d. Preobmjeimky, vice-preşedintele Comisiei Concesiunilor din Rusia, în fruntea unei misiuni financiaresovietice pentru a încerca să negocieze cu Franţa un acord cu privire ,la datoriile ţariste. Interviewst de „Iinformation.” ct s- a declarat că venirea misiunii la Paris este consecinţa logică a recunoaşterii de jur, a sovietelor şi că îşi va da toată silinţa ca relaţiunile între ambele ţari să devină cât mai amicale. „Datoriile, iată, chestiunea primordială care ne va preocupa în special. „Chestiunea datoriilor nu se poate rezolva decât pe bază de reciprocitate ,şi printr'o bunăvoinţă mutuală. Noi avem toata bunăvoinţa. RUSIA NU RECUNOAŞTEE DATORIILE „Dar recunoaşteţi aceste datorii, Ta întrebat ziaristul? — „Nu”, şi mă explic. Sunri ţări cari promit şi nu puţin de cuvânt. Am putea zice: #»en* DOaţlem” şi să nu plătim nimic. Preferăm să spunem, ,pin reetunoaştem” şi să elaborăm un modus vivendi rare să permită des părlubirea detentorilor la proraia fondmilor angajai«. Ne este imposibil să rambursam In totalitate sumele înghiţite fie guvernul ţarist, dar voim ca un aranjament bazat pe un acord financiar şi economie — sa permită revenirea la relaţiuni amicale între ambeie ţări. „De altfel cu cât Franţa se va interesa mai mul de comerţul şi industria rusească cu atât mai curând dividendele întreprinderilor controlate da Stat vor permite autorizarea, în parte ,a datoriilor contractate de guvernul precedent. TEZA ORIGINALA A RUSIEI Se ştie care e legea rusă: rietentorii francezi de titluri ruseşti să finanţeze cu bani gata comerţul şi întreprinderile ruseşti controlate de Stat iar caş figurile eventuale să fie împărţite pe din două. Parta care ar reveni de» tentorilor francezi ar re» prezenta beneficiul la ca» pitalul nou învestit cum şi amortizarea treptată a da» toriilor vechi“ * * *. N. R. •— Metoda de plată a datoriilorpropusă is. Preobrajensky, ne aminteşte o veche anecdotă, care încă odată dovedeşte că nimic nu-i nou sub soare. L iaiba tok de datorii şi de modalităţile cele ■mai potrivite de plată. Povestea spune că un turc fiind dator o sumă de bani refuza mereu restituirea lor. Bietul creditor ■cine odată, de două ori de zece ori până trecu, iarna, Ia primăvară,venind să mai încerce odată, găsi în fața casei datornicului o grămadă,mare de ciulini. Acuh, turcul era radios. — Ai venit după bani? Uite -miam hotărât să ți-i plătesc. Și iată cum: în curând vor începe să coboare pe aici oile dela munte. Toate vor trece pe lângă mărăcinii din faţă, şi fiecare îţi va lăsa din lână ia ciulini. Tu să stai să strângi lâna din mărăcini, să o sfieli, să o dărăceşti şi pe urmă să o vinzi. Iar diţibanii luaţipe lâna asta, îţi vei opri jumătate pentru plata datoriei, iar, jumătate va fi câştigul meu”. In mic, planul, grandios al achitării datoriilor ruseşti”. Târgul mărfurilor — * * In străinătate 62. 15. MET AIDE LONDRA, 27 Aprilie A am B. Standard c. Lst. 61. 12. 6—61.13 „ trei luni 62. 12. 6 — Electrolitică 64.15—65.5. Best Selected 64—65.5. Antimoniu: 69.10—70. Mercurul 1315. Aluminiul Pentru interior M). „ export 125. Nichel pentru interior 170. Pentru export 175. NEW-YORK, 27 Aprilie Tn cents pentru livra engl. de 453 gr. Aramă disponibilă electtrolitică 13%—13 jum. La termen 1314—13 jum. Staniul 53, 62 jum. METALE PREȚIOASE PARIS, 27 Aprilie Aur. cerut 12.750 fr. kgr.; oferit 13.300 fr. kgr. Argint cerut 395 fr. kgr.; oferit 450 fr. kgr. Platină pură cerut 72.000 kgr.; oferit 72.000 fr. kgr. Semi moale oferit 76.000 fr. kgr. seini dură; oferit 75.000 fr. kgr. TEXTILE BUMBAC LE HAVRE, 28 Aprilie Mai 618. Iunie 618. Iulie 618. COLONIALE CLUJ1 27 Aprilie Piaţa ceva mai animată. Preţurile au înregistrat mici sporuri. Coteasă , Cafea Ceylon 185 lei, Lavee Salvador 165, Portorico 210. Maragogrup 235—240, Orez Rangoon 23.50—24, .Japonez 38.50—29.50, Ceai Ceylon, Orange Peceo 260, Suchong 150—160. Vanilia 5600. Scorţişoară 70. Piper negru nepisat 72—74. Macaroane 31, de sardinia 1/5, 25 lei, 1/10, 12.50, Ardei dulce 110. Ardei rosu 85. Lămâi pro ambalaj 750 Portocale 1250, Săpun (Schicht) 48. Lumânări 58—60, Unt de cocos în cubi de Viagr. 110. Prune 28. Roșcove 20. Smochine 30. Stafide 72—74 lei Scrobeală Dox 40. Hoffmann 48. PIELĂRIE CLUJ, 27 Aprilie Se anunţă cereri mai însemnate la pielăria fină şi colorată. Mărfurile de provenienţă străină au înregistrat mici sporuri proporţionale cu scumpirea dolarului August 622. Septembrie 625. Octombrie 623. Decembrie 624. Martie 622. NEW TOBS, 27 Aprilie Mai 24,24 Iulie 24,56. Octombrie 24.32. Decembrie 24.45. LÂNA LE HAVRE 28 Aprilie (Buenos-Aires frs. 100 kgr ) " Apriiie 15.70. Mai 15 60. liunie 15.30. Iulie 15.10. August — Sept. / Oct. 15.10. CAPOC MILANO, 28 Aprilie (Preţurile: se înţeleg df. Gelunva in hale originale). Capoc de Calcutta 1100—1150. ,, „ lava 1 1500--15Ó0. ,, „ Peru extra 1400— 1450. Capoc de Bombay 1000—1050, COLONIALE! CAFEA TRIEST, 28 Aprilie Cafea Rio good, (preţurile per 100 Sgr, in lire italiene). Mai 1040. Septembrie 874. Decembrie 844. Martie 835. Tendinţa calmă. Preţuire predi netelor de pggvealmenţă internă staţionare. Preţurile zilei sunt: Fache cruport 180—195. Fache grumaz 105—115. Vache talpă de pulpă 125—140. Vacile margine da bortă 85—109. Bax de vită intern 50—60. Piele neagră 220H 250. Piele bindâ 240—280. Chevreaux-tabk 130—140. Crom-cherret 30—35. Bor calf colorat intern 70—90 Importat 115—130. 1 . Căptuşeală de talpă 150—310. Importat 250—300. Antilopă 90—95. Nubue 125—130. fierărie. ORADIA-MARE, 28 Aprilie Contrar aşteptărilor cererile sunt foarte restrânse. Mărfurile au înregistrat sporuri proporţionale cu ultima scădere a leului. Preţurile s’au format astfel: Tablă ziricuită No. 18,30 lei; No. 20, 32 lei; No. 22, 34 Iei. Tablă neagră No. 18, 29 lei; No. 18. 3L Iei; No. 20, 32 lei. Plăci după mărime 0.5 mm. 21 Ied 0.75 mm. 20 lei. 1 mm. 10.54 lei, 1.5 mm. 18.50 lei. Sapă No. L 30 lei, No. 1 jum. 30.50 lei, 1 Vi 33.50 lei, No. 1 3 5 3515 lei. 1 jum. 37.10 lei bucata. Coase din Styria, 38--39 dolari net 100 bucăţi de fabrică. In țară