Argus, mai 1925 (Anul 16, nr. 3605-3629)

1925-05-01 / nr. 3605

­SS IHILANO. Dezorganiserea pro­­­dusă la Bursele italiene din muza măsurlo­ S­­recente luate de­ tezaur, continuă să agite cercurile finan­ciare. Sunt temeri că lichidarea de la sfârşitul furtei să nu fie sem­nalul unei intensificări de vânza­reCumpărătorii se menţin intro reser­vă foarte mare, dar, în unele cercuri se speră că tranzactiulnile vor reveni la normal in cursul lii­­■ stei Mai. COMENTARIILE PRESEI ITA­LIENE 1. 7 roma. — Piesa italiana con­tinuă an momente« situaţia fă­­cute iu­aţii prin recentei« dispo- ziţii ale gttvemulu­i, „Meacage­­to”, intre altele. Teaminteşte că pentru motive cari nu;*sunt prea convins&toare, s'a crezut opor­­tm la finele litmli Februarie să se ia oarecari măsuri pentru în­­frânarea tranzacţiilor financiare emuidera­te că ar fi luat o Întin­dere excesivi. Iată ce spune in esenţă zia­rul: „De altfeli in loc ca rapidita­tea tranzacţiunilor financiare să a fost redus* treptat, atun era penibil, s’au strâns frânele in raod brusc si cu atâta violentă în cât activitatea financiară a fost suspendată brusc. In acelaşi timp s’a răpit pro­­ducţiei putinţa de a recurge la celelalte mijloace normale cari sâ-i permită să fie finanţată. In timpul lunii Martie sconturile au fost reduse in mod conside­rabil lipsind comerţul şi indus­tria de lichidităţile cari le-ar­­ fost necesare ca să facă faţă scadenţelor tocmai­ în momentul când se produseseră pierderi no­tabile. Pe de altă parte este posibilă si o altă repercursiune ale cărei urmări se vor resimţi mai ales in Iulie Si August, anume că din caua deficitului interior al aprovizionării se va reduce mun­ca «i în special exportul. „Messager»" crede oportună o conferinţă între federaţia agenţi­lor de schimb pe de o parte la care să ia parte reprezentanţi ai Confederaţiei italiene a industri­ei si Asociaţia bancherilor pe de altă parte Situaţia ar fi exami­nată in comun, si ar fi luate ho­­tăriri importante cari să coinci­dă precis cu pels cari ar rezulta din deliberările adunării societă­ţilor anonime. Relaţiiie cu străinătatea Agitaţia continuă la Bursele Italiene .­­ ■ Se propune convocari unei conferinţe de specia­lişti pentru examinarea situaţiei ta europeani si alva I mm ■ -_____________ .Comentariile presei L * ■­­— . * In firile aliate, alegerea este considerati ca o sfidare aduşi ideei de pace BERLIN, 28 (Rador).— Alegerea lui Hindenburg este considerată­­de presa din dreapta ca o victorie a sentimentului de imitare naţio­nală, restabilit, după cum remar­că. ..Kreuszeitung”, cu toate­­dife­renţele sociale şi confesionale. „Deutsche Tageszeitung’’, insi­stă asu­pra deosebitei­ adânci din­tre alegerea lui Hin­denburg şi celelalte alegeri parlamentae. Zia­rul arată că­ incontestabil, Hinden­burg prin alegerea sa, a devenit un factor politic foarte important; : „Lokalanteiger” invită partidele "de stânga să adopte o nouă orien­tare față de Hindenburg, în vede­­­rea restabiliri păcei interne; ■■ „Deutsche Allgemeine Zeitung” și „Zeit”. Or­ganul d-lui S­tr­ase­nt­ann­ accentuiasă că alegerea lui Hindenburg­­ este consecinţa ne­dreptăţilor făcute Germaniei în ul­timii ani şi adaugă că declaraţiile lui Hind­enburg dovedesc că nu­ exi­stă nici pe departe, primejdia unei reacţiuni monarhiste şi că politica externă a Germaniei nu va suferi nici o schimbare. ..Germania”, organul centrului, arată că succesul dreptei a fost ho­tărât din cauza isi experienţei ale­gătorilor­ lipsiţi de spirit politic, care au fost fascinaţi de numele lui­ Hindenb­­rg. Ziarul arată ca re­sultatul alegerei este o victorie a­­semănătoare aceleia a lui Phrrhns: ,,Berliner Tagblatt” şi,,Vossische Zeitung” se exprimă la fel accen­tuând că adversarii. Cari din raţi­uni de stat au combătut în modul cel mai energic candidatura lui Hindenburg.. vor acorda noului preşedinte aceiaşi consideraţie, pe care acesta o arată constituţiei re­publicane, „Vorwaerts” declară că după a­­legerea lui Hindenburg, colabora­rea partidelor republicane este mai necesară ca oricând. PASEREA IN CERCURILE ENGLEZE PARIS, 28 (Radar). — „Reuter” anunţă din Londra că cercurile bine informate, deşi, păstrează re­zerva, par a avea impresia că vo­tul po­poru­lui german nu va sch­im­ba politica externă a Reicimlui. 'COMENTARIILE PRESEI JU­GOSLAVS ' BELGRAD, 28. (Rador).--Zia­rele de seara, comentează pe larg știrea alegerei lui Hindenburg. O­­ficiosul „Rjlici” declară că ale­gerea este o nouă sfidare adresată Europei şi lumei civilizate. In do­sul figurei lui Hindenburg se as­cunde politica aceia care în 1914 a provocat conflagraţia generală. Hindenburg astăzi înseamnă Wil­helm II, mâine. La orizontul po­litic se strâng din nou nori grei şi întunecaţi. Ziarul adaugă că a­­legerea înseamnă inaugurarea unei campanii pentru modificarea trata­telor şi eliminarea prohibiţiunilor care împiedică militarismul german săi devină stăpânul lumei. Voim să credem, închiee ziarul, că alia­ţii noştri, în ultimul moment şi în faţa faptului îndeplinit, vor în­­i­ gravitatea divergenţelor din ir, ci­ şi a toleranţei excesive faţă de duşmanii popoarelor şi liber­tăţii. „Novost.” organul opoziţiei, a­­rată că pacea mondială intră in­tro nouă criză. In zadar demo­craţiile Franţei şi Angliei au făcut concesiuni Germaniei şi în zadar s'n instituit planul Dawes. Ger­mania nu se poate desbăra de in­stinctele­­atavice. Hindenburg în fruntea statului înseamnă ca Ger­mania este in mâna organizații­lor naționaliste secrete care vi­sează restaurarea Hopezollernilor. COMENTARIILE PRESEI PO­LONEZE VARȘOVIA, 28. (Rador). — A­­­cuerea președințială din Gen­a­nia a produs o vie impresie în opinia publică din Polonia. Rezul­tatul alegerii nu a surprins ziarele, care erau informate asupra stării de spirit care domnește în Ger­mania. .„Warszawianka" scrie că prin alegerea lui Hindenburg, Germa­nia provoacă Europa tot aşa cum a făcut-o în războiul mondial, în 1917, prin­­ întrebuinţarea intensi­ficată a submarinelor. Germania nu s’a schimbat intru nimic. Lucrul acesta fiind ştiut, jocul Germaniei va fi mai dificil. „Gazeta Pojana” scrie că ale­gerea lui Hindenburg înseamnă hotărîrea armatei de a ridica ar­mele. Statele occidentale vor tre­bui să revizuiască în chip funda­mental relaţiile lor cu Germania. „Unja” scrie că acum, fără în­doială, toate acţiunile Germaniei vor fi controlate cu îngrijire. „Rocspospolita” scrie că vecinii Germaniei trebuie să-şi mulţumea­scă pentru alegerea lui Hinden­burg, căci astfel se ştie exact cum­ sunt planurile Germaniei. Toate statele ameninţate de Germania se vor apropia şi în felul acesta se va realiza o ligă europeană cu tendinţe eminamente pacifice, care va lucra în mod pozitiv la sta­bilizarea tratatului din Versailles. Germania prin alegerea lui Hin­denburg a subliniat ca nu recu­noaşte tratatul din Versailles şi astfel s-a eliminat din concertul european. „Mesager Polonais” arata­ că la consolidarea forţelor reacţionare germane, se impune să se răs­pundă cu întărirea analogă în la­gărul aliat a tuturor forţelor care urmăresc garantarea păcii şi res­pectul tratatelor. 3 „ARGUS“ IN STRĂINĂTATE Populaţia Franţei In 1924 de Edouard Payen predactor la „Journal des Débats“ ţi­n„ Economiste franţa­is" Au apărut de curând cifrele ofi­ciale privitoare la mişcarea popu­laţiei franceze în cursul anului 1924. Ele merită să fie comentate. După violenta criza a războiului, care înch­ee o perioadă foarte me­diocră din punct de vedere demo­grafic, pentru o ţară ca Franţa, e un lucru capital, să vadă, cum este influenţată populaţia ei prin jocul naşterilor şi al deceselor şi prin a­­portul, străinătăţii. Excedentul naşterilor asupra de­ceselor, care dela 1891 până la 1840 s'a menţinut în jurul unei medii, de 0, la .1000 de­ locuitori, cade progresiv la 3­5 în ajunul, războiului dela 1870—71. Dela 1872, când acest excedent se ridică la :■ descreşterea se accentuează, pen­tru a descinde în cursul anilor cari au precedat războiul de la 1914—1918, la o cifră medie, de 1. Au fost însă şi ani, când numă­rul deceselor întrecea pe cel al naşterilor mai cu seamă in anii 1889, 1890 şi 1891. Iată rezultatele ultimilor ani (în mii). Naşteri Decese Căsători. REZULTATELE DIN 1924. IN­FE­RIOARE CELOR DIN 1923 SUNT INSA MAI BUNE DECÂT CELE DIN 1922 Primele 3 luni din 1921 au fost rele din punct de vedere al morta­lităţii; excedentul de­­21.000 decese constatat de la 1 Ianuarie la S1 Martie 1921, a redus la 72.000 exce­dentul de 95.000 naşteri din 1923. Rezultatele din 1921, inferioare ce­lor din 1­923, sunt însă mai bune de cât cele din 1922, care n’au dat de cât un excedent de vreo 70.500 naş­teri. In 1924, proporţia căsătoriilor, 182 la 10.000 locuitori, este cam a­­ceeaşi ca şi în anul precedent; ea rămâne insă mult superioară ce­lei din 1913:151 la 10.000. Proporţia deceselor s’a ridicat dela 170 la 173 (pentru­ 10.000 locuitori) in cursul anului 1921, faţă de 1923; în 1913, ea era de 176 la 10.000 locui­tori. Naşterile dau cifra de 192, la 10 mii locuitori, în loc de 191, în cursul celor doui ani precedenţi : ele întrec însă, numărul naşteri­lor din 1913’ 191 la 10.000­­locuitori. Să vedem, cami sunt regiunile unde natalitatea a fost mai mare? In cursul anului 1921, în 52 de departamente s’a înregistrat un ex­cedent de nașteri, care s’a ridicat la 96.050, si în 38 de departamente un excedent de 23.831 decese. Departamentele în cont nașterile au fost mai numeroase sunt ur­mătoarele : Bas de Calais, 113 la 10.000 locuitori; Moselle, 115; Jis­­nc, 102; Nord, 78; Morbihan, 71; Fi­nis­tére, 78; Ardennes, Meurthe et Moselle, 67; Bas-Rhin 63; Meuse et Haut-Rhin, 60.­­ Numărul deceselor a fost mai mare în următoarele departamen­te: Seine t.t Oise, 1526; tfmtv-Ca­­rontic, 1439; Lot et Garaime, 1109; Gironde 1368; Allier, 1223; Nonne, 1199; Lot, 1030; Gers, 1030. Nașterile au­ fost­­ mai numeroa­se în două departamente din Bre­tagne — în Modbihati și în Finis­­ter, — în Alsacia și Lorena,— res­pectiv in­ departamentele Biis-Rhin, Haut-Rhin şi Moselle, adică in re­giuni unde convingerile religioase­ si tradiţiunile familiale, sunt mai înrădăcinate. Cât priveşte cele­lalte departamente, este de rentam­eat­ că se găsesc în zona teritorii­lor care au fost ocupate, necesita­tea refacerilor au adus pe aci nu­meroase populaţiuni de lucrători şi mulţi străini. Astfel, în minele de­ cărbuni, s’au creat sute de po­lonezi. Aceste populaţiuni sunt foarte prolifice şi aceasta explică propabil excedentul naşterilor. Cât priveşte departamentele d­in­ care numărul deceselor întrece numărul naşterilor, ele­­sunt toate in basm­id Garonnei; şi aceasta se­ explică­­prin numărul mic al naş­terilor si prin imigrafiunea popu­laţiei tinere din aceste regiuni că­tre oraş. FRANŢA ESTE O TARA DE IMIGRAŢIE In aceste departamente, migra­tion­ea străină tinde să umple go­lurile lăsate de exodul, populaţiei spre industriile oraşelor. In departamentul Ger, de e­­xemplu, vin italieni si se insta­lează ca fermieri cu contracte pe termen lung, sau chiar ca pro­prietari. Numărul străinilor, care de la război încoace au venit să lucreze in Franţa, trece de 1.200.000. Nu­mai în cursul anului 1924, numă­rul lucrătorilor străini intraţi în din 1923 sunt însă o ţară de emigraţie Franţa s-a ridicat la 239.365. Ser­viciile Ministerului Mu­ncii au introdus 197.176 si serviciile Mi­nisterului Agriculturii 42.189. Este adevărat că 47.752 de lu­crători straiul au părăsit ţara, rămâne totuşi în favoarea intră­­'•Hor o diferenţă importantă, care se ridică la 191.600. Iată cinu se repartizea*#, pe «ă* (tonalităţi, imigranţii introduşi în cursu­l anului 1924 Jil­iculf. 10,933 Belgieni Spanioli italieni Portughezi Polonezi Cehoslovaci linşi. Diverşi Trebuie menţionat însă că ta­bloul de mai sus e sub realitate, deoarece ei prezintă numai numă­rul muncitorilor străini, care, când­ trec graniţa, prezintă un contract de muncă în virtutea că, iută li s’a permis intrarea în ţa­ră, mulţi lucrători însă, intră nu­mai cu­ un simplu paşaport şi ob­ţin de lucru m­­ai târziu, după fixa­rea lor în localitate. Franţa este astăzi o rară emi­namente de imigraţie,­­ cHomenul acesta se­ produce în momentul când Statele­ Unite sunt ostile străinilor şi se produce sub o­M­­plif, influenţă, natalitate­­medio­cră, hecatomba războiului (1599000 morţi în populaţ­iunea cea mai validă), necesitatea refacerii re­giunilor devastate. Această îmi,a raţiune poate fi temporară sau permanentă. In ceea ce priveşte imigraţiunea per­­manentă, se­­pune chestiunea a­­similării. Unii nu­ t­red posibilă a­­ceasta asimilare: alţii, judecăm după trecut­, n’au nici o teamă. Este adevărat, că Franţa are o putere de asimilare, extraordina­ră şi că isbuteşte, d­upă câteva generaţii — să facă, din­ străinii care sau fixat­ — francezi. " Este cert că aşa se va întâm­pla, cu străinii care vin îu­ familii izolate să cultive pământul — după cum am arătat că se întâm­plă în departamentul Gers. Unele imigraţiuni însă prezintă un ca­racter cu totul particular: Polo- Penii din regiunile carbonifere, care trăesc, grupaţi, care au preo­ţii şi­ şcolile lor..vor rezista multă vreme asimilării.. . Oricum, aportul strănătăţii este actualmente. O necesitate pentru Franţa şi unele ţări sunt fericite că au putut găsi, astăzi când Sta­­tele­ Unite sunt­­puţin favorabile străinilor, un debased pentru populatiunile lor debordante. «Oi Rezultatele din 1924, inferioare celor mai bune decât cele din 1922,­Franța este (nc'ush'iC 2ni.î7fl 6.695 83.881 6.715 23.265 4.401 8.59­1 22.842 6.287 13.096 7.491 14.783 5.689 547 2.767 .1908-1912 1314-1919 1919 .1920 1921 1922 1928 1924 762 472 504 884.5 813 759.8 761.9 752 731 942 737 674.6 696.4 689 667 680 307 216 553 624 456 383 356 5 356 Mi­noni lent superior Consiliul tehnic superior în,şedinţa de cri s’a ocupat cu următoarele chestiuni: Actele privitoare la procurarea a 2 motoare „Diesel” de­­ câte 600 M. P. necesare uzinei electrice comunale din oraşul Chişinău, în valoare de lei 995.000 (în continuare). Proectul pentru pavarea străzilor din oraşul Călăraşi judeţul Orhei, în valoare de lei 7.000.000. Devizul pentru repararea localului Prefecturei judeţulu­i Maramureş, în valoare de lei 300.000. Proectul construcţiei unui local de administraţie, de plasă în comuna Pot­coava , judeţul Olt, în valoare de lei 300.000. Proectul pentru executarea unor lu­crări la noul palat de justiţie din oraşul Ploeşti, în valoare de lei 1.044.000. Proectul şi ofertele privitoare la ilu­minatul cu electricitate al com­unei Tul­­cea în valoare, de lei 5.500.000. Proectul pentru prelungirea abatoru­lui comunal din oraşul Focşani în va­loare de lei 255.652,40. Proectul pentru instalarea unei con­ducte de fontă în oraşul Brăila, pentru alimentarea cu apă a Hipodromului, şcoalei normale de fete şi grajdurilor comunale din acest oraş. Proectul pentru construcţia unui lo­cal de Primărie în comuna Schitul-Go­­leşti din judeţul Muscel, în valoare de lei 300.000. Proectul de sistematizare a oraşului Mangalia. Planul de parcelare a unui teren din oraşul Cetatea Albă. Procctul pentru construcţia, unui nou local de primărie în comuna Boureni, jud. Dolj, în valoare de lei 398.725 Planurile de parcelare a terenului din Bucureşti,­şoseaua Viilor. No. 124, pro­prietatea Direcţiei Casei­­Muncei a Căilor Ferate Române. Proectul pentru construcţia unui lo­cal de Primărie in Acţiune Covangilar, judeţul Durostor, în valoare de lei ’79.091,0$. economice WASHINGTON.­­ Statele Unite au intenţiunea să trimită la Lon­dra un ,,ambasador comercial“ care, în chestiuni comerciale, va avea aceeaşi situaţie ca şi amba­sadorul actual în materie politică. Cu aceeaşi ocazie, se mai plă­­nuieşte numirea pe lângă toate ambasadele americane din Eu­ropa de ataşaţi, comerciali a per­soanelor cari ocupă, o situaţie dis­tinsă în lumea americană de afa­ceri, Se * * Frankfurt. — Din Essen se te­legrafia­za ca după îndelungate ne­gocieri s'a putut ajunge la un a­­cord în privinţa noului sindicat al cărbunelui. Noul contract, la care au aderat majoritatea întreprinderilor, va fi valabil până la 31 Martie 1930. * * * Budapesta. — Banca Franco- Ungară, fondată de Banca Ameri­­cano-ungară cu un capital de 1 miliard coroane, își va lichida în curând afacerile. Banca america­­no-ungara, care posedă majorita­tea acţiunilor, a devenit de cu­rând, proprietatea Băncii ungaro­­germane.­­ . r •***•­•, Budapesta. — După datele ofi­ciale, costul alimentelor a scăzut în săptămâna de la 13 la 19 A­­prilie, cu neînsemnatul procent de 0,36. Prețul cărnii a scăzut cu 4,25 m o, prețul ouălor cu 15,3 °/o, iar laptele a screscut cu 3,3 * * * Belgrad. — Cassa de economii a poştei s’a înscris în bursa din ei intensa la operaţiunile din Bur­să, în special pentru transacţiuni mari de devize şi efecte de Stat. * * * LONDRA. — In săptămâna sfâr­şită la 18 Aprilie, numărul fali­mentelor în Anglia, a fost de 1.17, mai puţine, cu 39 faţă de săptă­mâna precedentă. * * * Viena. — Intre Austria şi Un­garia vor începe în curând tra­tative pentru încheerea unui tra­tat de comerţ. Guvernul austriac prin reprezentantul său la Buda­pesta, a comunicat dezideratele sale. * * * Moscova. — Exportul petrolu­lui e în creştere; din Octombrie 1924 la Martie 1925, s’a ridicat la 3Q.SOO.OOO puzi faţă de 44 mi­lioane puzi în cursul celor 12 luni precedente-Londra. — Conferinţa interna­ţională a muncitorilor de transport care trebuia să se ţină la Copen­haga pentru a examina situaţia creată prin lock-outul care loveşte aproape 200.000 de muncitori din Danemarca, a fost amânată. Nu se cunosc cauzele acestei amânări. * * * Varşovia. — Intre un consor­ţiu de fabricanţi de maşini agri­cole din Polonia şi reprezentanţa comercială a sovietelor la Varşo­via, s’a încheiat un contract, pe baza căruia se vor înfiinţa în Ru­sia depozite de consignaţie, pen­tru maşinile şi uneltele agricole din Polonia. In curând, fabricile polone vor trimite in Rusia ma­teriale in valoare de 700.000 do­lari. LONDRA. — Federaţia indus­triilor britanice a numit o comi­­shiue specială', pe care a însărci­nat-o să studieze care ar fi, in împrejurările de acum, cel mai bun mijloc pentru evitarea şoma­jului: în special, comisiunea va avea să se pronunţe dacă trebuie să "se cotntinue ca prima de şo­maj să fie’, vărsată muncitorilor iară lucru ori dacă n’ar fi pre­ferabil ca industria să fie sub­venţionată. Resultatele cerşetarii vor fi ime­diat supuse guvernului, care, după cum se ştie studiază actualmente planul propus de Sir Alfred Mand, preconizând ideea de a se remite unora din industrii tota­lul­ primelor de şomaj cu com­ii­­siunea ca acete industrii să dea ocupație muncitorilor fără lucpu. Aceasta din urmă metodă va fi examinată în curând de consi­liul de miniștri. . Industria mătăsei artificiale In ultimii ani a luat­ o propăşire considerabilă Industria matasei artificiale s’a desvoltat­ în ultimul timp în mod considerabil. Sunt diferite procedee de fa­bricare dar toate au la bază re­producerea mecanică a funcţiu­nilor­ naturale ale gândacilor de­­mătase. E mult cerută­­din cauza pre­ţului sau relativ ieftin, — o trei­me din preţul mătăsei naturale, şi mai cu seamă se întrebuin­ţează şi în industrie, căci are mari calităţi izolante. E foarte mult cerută de a­­semenea pentru fabricarea cio­rapilor. Dăm mai jos câteva date asu­pra desvoltării acestei industrii în diverse ţări. IN STATELE UNITE Industria mătăsei artificiale în Americă a început acum 14 ani prin procedeul „viscose” şi în primul an a produs­­320 mii li­­bre. A propâ­şit însă In continuu si in 1924 producţia a fost­ de 36 milioane libre. După statisticile americane se crede ca producţia mondială a mătăsei artificiale­ în 1925 vă fi de 150 milioane libre, cu 20 la suta mai mult ca în anul tre­cut. IN GERMANIA Şi în Germania s'a desvoltat în mod considerabil această in­dustrie. Nu poate insă să exporte prea mult, din pricina preţului de fa­bricare prea mare şi din pricina taxelor de import prea urcate cu care acest produs este taxat de către Ţările importatoare. IN ITALIA Ăi­­. Italia a început s­ă producă mătase artificială de la 1908, dar producţia care în 1928 era numai de 2.500.000 kgr. a fost in 1924 de 12 milioane de kgr, din cari ju­mătate au fost expor­tatate în Statele Unite, în Marea Britanie, în Orient, în Spania şi în­­ Ame­rica de sud. Fabricanţii italieni, întrebuin­ţau,până în anii trecuţi proce­­deurile şi materialul , francez, dar,­ acum au început să între­buinţeze numai pe cele italiene. Societatea „I. N. A. Viscosa” a produs în 1924 20-000 kgr. pe zi; „Societa generale della Viscosa” 8,900 kgr. ,şi „la Seta de Chatil­­lon” 9.000 kgr. IN BELGIA. In această tară industria ma­tă sei a realizat câştiguri enor­me. Astfel, una din numeroasele întreprinderi a­ dat un dividend de 33.547.000 franci, la din capi­tal de 22.500.000 franci, adică a­­proape 150 la sută din capitalul investit. E de prevăzut că industria mătăsei artificiale va lua pe vii­tor o mare desvoltare, căci, pe lângă că, e mult mai ieftină de­cât, mătasea, naturală poate fi întrebuințată și in scopuri in­dustriale. Datoriile ruseşti către Franţa Un sistem original propus de Rusia, în căutare de capitaluri La Daria a sosit de curând d. Preobmjeimky, vice-preşedin­­tele Comisiei Concesiunilor din Rusia, în fruntea unei misiuni financiare­­sovietice pentru a în­cerca să negocieze cu Franţa un acord cu privire ,la datoriile ţa­riste. Interviewst de „Iinformation.” ct­ s- a­ declarat că venirea mi­siunii la Paris este consecinţa logică a recunoaşterii de jur, a sovietelor şi că îşi va da toată si­linţa ca relaţiunile între ambele ţari să devină cât mai amicale. „Datoriile, iată, ches­tiunea pri­mordială care ne va preocupa în special.­­ „Chestiunea datoriilor nu­­ se poate rezolva decât pe bază de reciprocitate ,şi printr'o bună­voinţă mutuală. Noi avem toata bunăvoinţa. RUSIA NU RECUNOAŞTE­E DATORIILE „Dar recunoaşteţi aceste dato­rii, Ta întrebat ziaristul? — „Nu”, şi mă explic. Sunri ţări cari promit şi nu pu­ţin de cuvânt. Am putea zice: #»en* DOaţlem” şi să nu plătim nimic. Preferăm să spunem, ,pin reetu­­noaştem” şi să elaborăm un mo­dus vivendi r­are să permită des părlubirea detentorilor la prora­­ia fondmilor angajai«. Ne este imposibil să rambursam In tota­litate sumele înghiţite fie gu­­vernul ţarist, dar voim ca un aranjament bazat pe un acord financiar şi economie — sa per­­mită revenirea la relaţiuni ami­cale între ambeie ţări. „De altfel cu cât Franţa se va interesa mai mul de comerţul şi industria rusească cu atât mai curând dividendele între­prinderilor controlate da Stat vor permite autorizarea, în par­te ,a datoriilor contractate de guvernul precedent. TEZA ORIGINALA A RUSIEI Se ştie care e legea ru­­să: rietentorii francezi de titluri ruseşti să finanţeze cu bani gata comerţul şi întreprinderile ruseşti controlate de Stat iar caş figurile eventuale să fie împărţite pe din două. Parta care ar reveni de» tentorilor francezi ar re» prezenta beneficiul la ca» pitalul nou învestit cum şi amortizarea treptată a da» toriilor vechi“­ * * *. N. R. •— Metoda de plată a dato­riilor­­propusă is­­. Preobrajensky, ne aminteşte o veche anecdotă, ca­re încă odată dovedeşte că nimic nu-i nou sub soare. L iaiba tok de datorii şi de modalităţile cele ■mai potrivite de plată. Povestea spune că un turc fiind dator o sumă de bani refuza me­reu restituirea lor. Bietul creditor ■cine odată, de două ori de zece ori până trecu, iarna, Ia primăva­ră,­­venind să mai încerce odată, găsi în fața casei datornicului o grămadă,­­mare de ciulini. Acuh, turcul era radios. —­ Ai venit după bani? Uite -miam­ hotărât să ți-i plătesc. Și iată cum: în curând vor începe să coboare pe aici oile dela munte.­ Toate vor trece pe lângă mărăci­nii din faţă, şi fiecare îţi­ va lăsa din lână ia ciulini. Tu să stai să strângi lâna din mărăcini, să o s­fieli, să o dărăceşti şi pe urm­ă­ să o vinzi. Iar diţibanii luaţi­­pe lâna asta, îţi vei opri jumătate pentru plata datoriei, iar, jumătate va fi câştigul meu­”. In mic, planul, grandios al achi­tării datoriilor ruseşti”. Târgul mărfurilor — * * In străinătate 62. 15. M­ET AIDE LONDRA, 27 Aprilie A­­ am B. Standard c. Lst. 61. 12. 6—61.13 „ trei luni 62. 12. 6 — Electrolitică 64.15—65.5. Best Selected 64—65.5. Antimoniu­: 69.10—70. Mercurul 1315. Aluminiul Pentru interior M­). „ export 125. Nichel pentru interior 170. Pentru export 175. NEW-YORK, 27 Aprilie Tn cents pentru livra engl. de 453 gr. Aramă disponibilă electtrolitică 13%—13 jum. La termen 1314—13 jum. Staniul 53, 62 jum. METALE PREȚIOASE PARIS, 27 Aprilie Aur. cerut 12.750 fr. kgr.; ofe­rit 13.300 fr. kgr. Argint cerut 395 fr. kgr.; oferit 450 fr. kgr. Platină pură cerut 72.000 kgr.; oferit 72.000 fr. kgr. Semi moale oferit 76.000 fr. kgr. seini dură; oferit 75.000 fr. kgr. TEXTILE BUMBAC LE HAVRE, 28 Aprilie Mai 618. Iunie 618. Iulie 618. COLONIALE CLUJ1 27 Aprilie Piaţa ceva mai animată. Preţu­rile au înregistrat mici sporuri.­ Coteasă­ , Cafea Ceylon 185 lei, Lavee Salvador 165, Portorico 210. Mar­agogrup 235—240, Orez Rangoon 23.50—24, .Japonez 38.50—29.50, Ceai Ceylon, Orange Peceo 260, Suchong 150—160. Vanilia 5600. Scorţişoară 70. Piper negru nepisat 72—74. Macaroane 31, de sardinia 1/5, 25 lei, 1/10, 12.50, Ardei dulce 110. Ardei rosu 85. Lămâi pro ambalaj 750 Portocale 1250, Săpun (Schicht) 48. Lumânări 58—60, Unt de cocos în cubi de Vi­agr. 110. Prune 28. Roșcove 20. Smochine 30. Stafide 72—74 lei Scrobeală Dox 40. Hoffmann 48. PIELĂRIE CLUJ, 27 Aprilie Se anunţă cereri mai­ însemnate la pielăria fină şi colorată. Măr­fu­­r­ile de provenienţă străină au­ în­registrat mici sporuri­­ propor­ţionale cu scumpirea dolarului August 622. Septembrie 625. Octombrie 623. Decembrie 624. Martie 622. NEW­ TOBS, 27 Aprilie Mai 24,24­ Iulie 24,56. Octombrie 24.32. Decembrie 24.45. LÂNA LE HAVRE 28 Aprilie (Buenos-Aires frs. 100 kgr ) " Apriiie 15.70. Mai 15­ 60. liunie 15.30. Iulie 15.10. August — Sept. / Oct. 15.10. CAPOC MILANO, 28 Aprilie (Preţurile: se înţeleg d­f. Gelun­va in hale originale). Capoc de Calcutta 1100—1150. ,, „ lava 1 1500--15Ó0. ,, „ Peru extra 1400— 1450. Capoc de Bombay 1000—1050, COLONIALE! CAFEA TRIEST, 28 Aprilie Cafea Rio good, (preţurile per 100 Sgr, in lire italiene). Mai 1040. Septembrie 874. Decembrie 844. Martie 835.­­ Tendinţa calmă. Preţuire predi netelor de pggvealm­enţă internă staţionare. Preţurile zilei sunt: Fache cruport 180—195. Fache grumaz 105—115. Vache talpă de pulpă 125—140. Vacile margine da bortă 85—109.­ Bax de vită intern 50—60. Piele neagră 220H­ 250. Piele bind­â 240—280. Chevreaux-tabk 130—140. Crom-cherret 30—35. Bor calf colorat intern 70—90 Importat 115—130. 1 . Căptuşeală de talpă 150—310. Importat 250—300. Antilopă 90—95. Nubue 125—130. f­ierărie. ORADIA-MARE, 28 Aprilie Contrar aşteptărilor cererile sunt foarte restrânse. Mărfurile au în­registrat sporuri proporţionale cu ultima scădere a leului. Preţurile s’au format astfel: Tablă ziricuită No. 18,30 lei; No. 20, 32 lei; No. 22, 34 Iei. Tablă neagră No. 18, 29 lei; No. 18. 3L Iei; No. 20, 32 lei. Plăci după mărime 0.5 mm. 21 Ied 0.75 mm. 20 lei. 1 mm. 10.54 lei, 1.5 mm. 18.50 lei. Sapă No. L 30 lei, No. 1 jum­. 30.50 lei, 1 Vi 33.50 lei, No. 1 3 5 3515 lei. 1 jum. 37.10 lei bucata. Coase din Styria, 38--39 dolari net 100 bucăţi de fabrică. In țară

Next