Argus, iunie 1925 (Anul 16, nr. 3630-3655)
1925-06-01 / nr. 3630
Anul XVI Nou 3630 ABONAMENTE: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 3 luni 250 » IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 . 3 luni 600 3 lei în ţară. 6 lei în străinătate BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 şi 23/69 Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin 6 PAGINI ZILNIC al COMERŢULUI , INDUSTRIEI şi FINANŢEI Directori Grigore Gafencu luni 1 Iunie 1925 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori» Carol Schulder §1 S. Berger Sfp. Eupli Capaua (fosta trappeopula 9) \m lilft Citind proectul convenţiei monetare, ai impresia că d. ministru de finanţe are perfectă dreptate şi că prin proectul acesta nu se urmăreşte decât consolidarea monetei noastre. Dar din mecanismul ciudat al acestei consolidări reiese că, cu timpul, emisiunea de bilete făcută pentru stat, adică aceea escrescentă de 11 miliarde, trebue absorbită în 15- 20 de ani, iară emisiunea ce rămâne pentru scont trebue să aibe și ea încă de la început o acoperire metalică care să permită ca la sfârșitul absorbției escrescentei să fie reluată convertibilitatea biletelor. Această consolidare, dacă nu ne ucăm cu cuvintele, înseamnă așadar revalorizarea treptată a monetei noastre şi dacă d- Vintilă Brătianu nu o mărturiseşte, în schimb de guvernator este mai sincer şi ne asigură chiar că este nevoe de o urcare insensibilă, o bagatelă de revalorizare anuală de 6,5 centime aur pentru ca in 15 ani leul nostru costeliv să ajungă la paritatea aur. Iată deci scopul, şi din proect recunoaştem şi sacrificiile aparente ce se cer bugetului pentru această consolidare-revalorizare a monetei. Pentru această experienţă fantezistă se cere naţiunei timp de 15 ani, câte 600 milioane lei anual. La un buget de 32 miliarde, care fără să acopere nevoile reale ale ţării, sarcina este desigur mare dar totuşi suportabilă. Cu cât leul va creşte în valoare, anuitatea aceasta de consolidare a monetei devine însă din ce în ce mai apăsătoare, ea rămânând constantă pe când, veniturile bugetare trebuind să scadă mereu, ajung in ultimul an ca cele 600 de milioane lei să facă just jumătate din bugetul țării. Se va spune că pentru această anuitate de 600 de milioane sunt afectate anumite venituri, dar când aceste venituri nu vor fi suficiente se vor depune la fondul de lichidare rentă aur al cărui cupon trebue plătit din veniturile ordinare. Calculând, după asigurările d-lui guvernator al Băncii Naționale, că leul nostru se va urca anual cu o jumătate centime aur și de altfel cum reese și dintr'un calcul simplu găsim că în primul an valoarea în aur a celor 600 de milioane este egală cu 54 milioane aur, în anul al doilea 03 milioanei lei aur, etc.: In 15 ani trebue să plătim fondului de lichidare 4 miliarde 915 milioane lei aur, ca să putem retrage cele 11 miliarde lei hârtie cam astăzi nu au o valoare mai mare de 250 milioane lei aur. Dacă din aceste 4 915 milioane lei aur presupunem că 915 miioane vor fi plătite prin impozitele ce s-au afectat în acest scop, rămânem cu 4 miliarde lei renta aur ce a servit și ea ca să retragem, emisiunea de stat, sau cu un cupon aur anual de 200 milioane lei aur. Când ne gândim că într’o reformă monetară de devalorizare şi stabilizare ne trebue odată pentru totd’auna 250 milioane lei aur ca să stingem emisiunea de stat, constatăm cât de dezastruoasă pentru finanţele publice şi pentru ţară este această convenţie monetară.Nu trebue, apoi, uitat că astăzi avem o datorie internă, în renta de expropriere şi alte întreprinderi în valoare de circa 20 miliarde. Când leul va fi revalorizat această rentă va cere şi ea un cupon de 1 miliard lei aur şi cu cele 200 de milioane de mai sus, vom avea un cupon anume de 1200 milioane lei aur, sau încasările bugetare pe un an. Iată de ce această convenţie monetară dezastruoasă şi fantezistă nu va căpăta nici un început de aplicare. ING. C. CASASSOVICI li li PARIS, 29. (Rador). — „Le Journal“ anunţă că ministerul de Externe a hotărit să nu mai prelungească viza paşapoartelor pentru 680 cetăţeni ruşi şi delegaţi ai sindicatelor de export din Rusia, care în realitate sunt propagandişti comunişti. iFD și a fejei la ritm MOSCOVA, 29. (Rador). — Trotzi a fost numit membru în Consiliul suprem economic și președinte al Comitetului general de concesiuni. ANCHETELE „ARGUSULUI“ nu n m Declaraţiile d-lui Gh. Taşcă, profesor la Academia de înalte studii comerciale In numărul nostru trecut am publicat opiniile d-lui Gr. I. Trancu-Iaşi, fost minstru, asupra convenţiunilor Statului cu Banca Naţională. Continuăm azi cu publicarea răspunsurilor la ancheta noastră. D. Gh.. Taşcă profesor la Academia de înalte studii comerciale, a binevoit a ne face următoarele declaraţiuni: — Convenţiunea intervenită între Banca Naţională şi ministerul de finanţe — şi care aşteaptă ratificarea parlamentului. — conţine în ea trei dispoziţiuni, cari merită serioasa luare aminte a tuturor acelora ce au grije de viitorul economiei noastre naţionale: 1) Drepturile vechilor acţionari ai Băncei de emisiune ţi situaţiunea ce li se creiasă prin noua convenţiune, 2) Prelungirea privilegiului ţi avantagiilor ce se acordă statului prin această prelungire. 3) Plata datoriei către Bancă ți situaţiunea care se creiază statului nostru prin defalcarea unor venituri din bugetul statului și afectarea lor specială la plata unei datorii. Astăzi mă voi ocupa numai de prima chestiune. DREPTURILE VECHILOR ACŢIONARI Potrivit legei din 17 Aprilie 1880 pentru înfiinţarea unei bănci de scumpt, şi circulaţiune, Banca se înfiinţează cu un capital de 30 de milioane (art. 5). Din acest capital s-au subscris numai 12 miioane, rămânând ca celelalte 18 milioane să se subscrie gradat după trebuinţă,—trebuinţă insă pe care consiliul Băncii nu a simţit-o în decurs de 45 de ani. După15 de ani dela înfiinţare se face această emisiune de 18 milioane şi ea se atribuie în întregime vechilor acţionari. Art. 8 din statutele Băncei, votate la 1880, — deodată cu legea, — arată că ,,Acţiunile ce se vor emite, vor fi atribuite cu preferinţă, proprietarilor acţiunilor deja emise Este clar clar că cele 36000 acţiuni (18 milioane) pe cari Banca vroeşte să le emită — pe lângă alte 70 milioane date statului şi publicului trebue să se atribue, cu preferinţă vechilor acţionari. Numai când aceştia nu ar voi să le subscrie, sau numai pentru ceea ce ar rămânea dela ei, se deschide subscripţie publică. PREŢUL DE EMISIUNE AL NOUILOR ACŢIUNI Este însă tot aşa de clăr că în ceea ce priveşte preţul acfiunei, — cota emisionei, — nici o favoare nu se poate face vechilor acţionari. Consiliul de administraţie al Băncei Naţionale însă, în darea de seamă făcută către adunarea generală din 24 Mai, arată că preferinţa prevăzută de art. 8 din statute nu s’ar cuveni acţionarilor pentru că nu ar fi vorba de o prelungire şi o nouă emisiune, căci să nu se uite, — zice acest raport, — că o prelungire de privilegiu este in realitate o nouă concesiune şi deci o reîncepere a întregei operaţiuni şi că deci este normal ca toată lumea să participe la această Prefacere, întrucât ea aparţine şi incumbă tuturor". Noi credem că consiliul de administraţie al Băncei exagerează şi că principiul pus în art 8 din statute trebue să se aplice la noua emisiune. Şi efectiv cu toateaceste consideraţiuni ale consiliului, convenţia re atiibna vechilor acţionări cele 38000 acţiuni (18 milioane), — dar odată cu aceasta convenţiunea face ceva la care nu ne aşteptam: face pe vechii acţionari să beneficieze de o sumă de 180 milioane (una sută optzeci de milioane). In adevăr, arătam mai ras că art. 8 din statute prevede numai că acţiunile noui vor fi atribuite cu preferință vechilor acţionari. Nicăeri însă, nici In lege, nici in statute, nu se Prevede că acţiunile vor fi subscrise cu un preţ de către vechii acţionari şi cu altul de public Acest lucru este cu totul de neînţeles. Ori de câte ori în legea noastră comercială s’a rezervat cuiva un drept de preferinţă ori de preemţiune, s’a înţeles preferinţa ori preemţiunea la preţ egal. Acest lucru este prea elemograf, ca să inzist asupra luL O PRIMA DE 180 MILIOANE VECHILOR ACŢIONARI Or proectul de lege pentru prelungirea privilegiului, în art. 4 al. 2 prevede că acţiunile ce se atribue vechilor acţionari şi adică 3 acţiuni noui pntru două vechi „vor fi plătite pe vaoarea nominală", în lei hârtie, adică cu câte 500 lei hârtie o acţiune. Pe câtă vreme subscriitorii noui, vor plăti acţiunile cu 5500 lei bucata. Acţionarilor vechi atribuindu-li-se 36000 de acţiuni cu o reducere de Preţ de 5000 lei de fiecare acţiune, înseamnă că li se distribue, — prin aceasta chiar, — o sumă de 180 milioane, fără să se arate prin ce au meritat o atât de considerabilă recompensă. Un acţionar mare, cum ar fi de ex. d. Bercovitz, despre care mi se spune că a fost Înscris la adunarea ultimă cu 6000 de acţiuni, va primi din noua emisiune 9000 de acţiuni, cu câte 500 lei acţiunea şi va realiza deci Intr’o secundă, fără nici un sacrificiu, — importanta sumă de 45.000.000 lei (patruzeci şi cinci de milioane). Nu se poate spune că acest câştig ar putea fi aleatoriu: a) Pentru că acţiunile băncei cari cotau 20000 lei acum câteva zile şi cotează peste 10000 lei acum, nu pot scădea prin emisiune la sub 5500. b) Pentru că ori acţiunile scad sub 5500 şi atunci subscrierea nu se poate face şi deci operaţiunea nu reuşeşte; ori subscrierea se face şi în acest caz este cert că acţiunea valorează peste 5500. UN REGIM DE FAVOARE Nu se poate, de asemenea, spune, că vechiul acţionar suportă scăderea acţiunei vechi, provocată de noua emisiune. Orice acţionar este spus la fluctuaţiuni din pricina noilor emisiuni şi nu e nici o raţiune să fie mai privilegiat acţionarul Băncei Naţionale. In al doilea loc, dacă suportă o scădere oarecare, el are insă şi şansa ridicdrei nouitor acţiuni, luate cu preferinţă, peste 5300 lei, aşa încât, ceea ce ce pierde la vechile acţiuni prin coborîre, câţigă la cele noui prin urcare peste preţul de subscriere de 3600. Aşadar distribuirea de favoare pe care Banca înţelege să o facă vechilor acţionari, — distribuire care se urcă la suma enormă de 36.000 de acţiuni, — este cu totul nejustificată. Dovadă că este astfel, este că la 1901, atunci statul trecea prin o grea,. situaţiune, voind să-ţi vândă cele 8000 acţiuni ce avea la Banca Naţională ţi cari avea o valoare nominală de lei 4 milioane, Banca Naţională a considerat aceasta ca o nouă emisiune ţi a cerut ca cele 8000 acţiuni să fie atribuite, potrivit art. 8 din statute vechilor acţionari. Dar nici odată nu s'a gândit Banca să ceară să se atribue aceste acţiuni pe valoarea lor nominală. Ele s'au vândut cu valoarea lor cotată la bursă, adică cu 15 milioane. „Sttul, — zice raportul consiliului de administraţie din 1906 pag. VII, — s‘a retras pe ziua de 1 Ianuarie 1901 din asociaţiunea, formată intre dânsul, ca subscriitor al unei treimi în capitalul Băncei şi subsciitorii celorlalte două treimi de acţiuni, cedând partea sa de capital pe suma de 14.800.000 lei; s'a stipulat ca acţiunile să fie emise cu cursul de cumpărare, adică de lei 1850 plus cheltuelile de 10 lei şi au urcat astfel cursul de emisiune la 1860 lei”. V. şi „Istoricul Băncei Naţionale" de Victor Slăvescu pag. 148 şi 149). 0 ml reoffi li lai? BELGRAD. 29. (Rador). — Din Tirana se comunică că in Albania meridională se manifestă serioase simptome de fierbere. Detaşamente de emigranţi se grupează treptat, dând lupte izolate cu trupele guvernamentale. Autoritatea lui Ahmed Zoglu pare foarte sdruncinată în această regiune, unde instigatorii răscoalei ar fi Kemal Bey şi Berat, cari sunt în legătură cu emigranţii. Rebelii mai sunt ajutaţi şi de organizaţiunile bulgaro-macedonene din Viena ai căror agenţi au fost semnalaţi debarcând pe coasta albaneză. Tirana ar fi în pericol. BERLIN, 29. (Rador). — Nansen a sosit Vineri din Oslo la Berlin pentru a se interesa la birourile germane competinte, asupra posiblităței cercetării regiunilor polare cu dirijabile rigide. # BERLIN, 29. (Rador)— Din New York se anunță că Comitetul de ajutorare pentru Amundsen a strâns chiar în prima zi, prin cotizație publică 465 mii dolari. Situaţia Politică INTERNA Avem o nouă fusiune politică: partidul conservator progresist s-a unit cu partidul poporului, condus de d. general Averescu. Faptul important din mai multe puncte de vedere. Mai întâi, asta inseamnă reintrarea în viaţa politică activă a unor elemente cinstite, statornice în convingerile lor ţi cu experienţă in trebile publice. Partidul poporului dobândeşte forţe noui, cari întăresc, considerabil, cadrele lui la centru, dar mai ales in Moldova. Apărarea principiului dinastic, şi al celui de ordine, formează crezul nouei înjghebări. In adevăr, comitetul conservator spune, în moţiunea ce a votat, că hotărăşte fuziunea „convins, fiind că împreună cu partidul poporului, apărător statornic şi al principiului dinastic şi al ideei de conservare naţională, sprijinit acum şi pe propăşirea păturei ţărăneşti, vom putea pune la dispoziţia ţărei ţi a coroanei un organism viguros ţi demn de toată încrederea“. înregistrând această fuziune, nu putem să nu constatăm, în acelaşi timp, — ţi cu mare satisfacţie — imbucurătoarea însănătoşire, săvârşită nu mai puţin de un an, în viaţa noastră politică. Pe când in toamna trecută, opoziţia era împărţită în 6—7 grupări, pe cât de neegale în forţe, pe atât de egale în pretenţia lor de a guverna, astăzi, toate aceste fracţiuni s'au grupat in două formaţii: opoziţia unită de sub conducerea d-lor Iorga şi Maniu şi partidul poporului, sub şefia d-lui general Averescu. E o clarificare a situaţiei, din care ţara şi Coroana au numai de câştigat. T. P. EXTERNA D. Kalfoff, ministru de externe al Bulgariei a sosit la Bucureşti. E ultima etapă a unei lungi călătorii pe care reprezenta guvernului bulgar a întreprins-o in Europa. D. Kalfoff a avut misiunea să explice în străinătate situaţia ţărei sale, să ceară un sprijin împotriva uneltirilor bolşevice şi să obţie prelungirea mobilizărei unui contingent de miliţieni. Se ştie că în urma groaznicului atentat de la Sofia, toată lumea a fost gata să ajute guvernul bulgar să restabilească ordinea. Caracterul bolşevic al tulburărilor bulgare era prea evident pentru ca atât vecinii Bulgariei cât şi puterile occidentale să nu ia hotărîrea să stânjenească? prin toate mijloacele întinderea revoluţiei. Conferinţa ambasadorilor a autorizat în mod provizor guvernul Tzancoff să mobilizeze un contingent de miliţieni. România nu s-a opus acestei hotărâri. Dimpotrivă, a reuşit să convingă pe ceilalţi aliaţi ai săi, să se supuie măsurilor de prevedere luate de conferinţa ambasadorilor. La Bucureşti, Mica Antantă a insistat insă, asupra caracterului provizor al acestor măsuri. Care trebuiau să ia sfârşit la 31 Mai. Bulgaria a încercat să obţie un termen mai lung. Conferinţa ambasadorilor care se întruneşte azi la Paris va respinge această cerere, ţinând seama de dorinţa Micei Antante, de faptul că „Bulgaria a ţi fost pacificată“ şi mai ales de plângerile pe care unii martori oculari accidentali le-au ridicat împotriva metodelor de represiune bulgară. Colonelul Wedgwood, deputat laburist a declarat, între alţii, că represiunea a fost de o brutalitate adesea prea sângeroasă, ţi a nimicit nu numai comunişti dar ţi agrarieni, opuşi metodelor teroriste, ţi absolut nevinovaţi. Aprecierile unor călători britanici nu sunt fireşte concludente. Moravurile politice, pătimaşe ţi sângeroase ale vecinilor noştri nu pot fi schimbate de o zi pe alta. Ucizi adesea ca să nu fii ucis. Dar pentru asemenea execuţii nu e nevoie de o armată suplimentară. îndată ce pericolul bolşevic a trecut, Bulgaria poate fi „pacificată" fără a-ţi ţine miliţiile mobilizate. Ordinea socială nu mai e in primejdie. E bine ca pacea politică să fie din nou, ţi cu desăvârşire garantată. In ce ne priveşte d. Kalfoff va găsi la noi, o compătimire sinceră pentru suferinţele patriei sale, un sprijin hotărât împotriva uneltirilor bolşevice, ţi dorinţa ca o pace cât mai lungă ţi mai adevărată să ajute la însănătoșirea Bulgariei. G. G. LONDRA, 29. (Rador). — La celebrarea centenarului căilor ferate din Anglia vor participa mulţi delegaţi din afară. Ţările reprezentate la acest congres vor fi — în afară de Marea Britanie şi diferitele Dominionuri britanice şi colonii : Statele Unite, Franţa, Belgia, Italia, Danemarka, Egipt, Spania, Portugalia, Olanda, Grecia, Japonia, Polonia, România, Norvegia, Suedia, Elveţia, Finlanda, Cehoslovacia, Chile, Braziliei, Bolivia, Peru şi Uruguay Honi taxe la export Şedinţa comisiei superioare vamale Eri la orele 6 după amiază a avut loc la ministerul de finanţe şedinţa comisiei superioare vamale, prezidată de către d- D. I. Gheorghiu, secretar general al ministerului de finanţe. Comisia şi-a dat avizul cu privire la fixarea de taxe vamale la următoarele articole: TAXELE DE EXPORT PENTRU BRÂNZETURI Comisia superioară vamală și-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de export de 7 lei la fiecare kilogram la următoarele brânzeturi : brânză albă (telemea) brânză de burduf, caş, urdă, brânzeturi de lux şi caşcaval grecesc. Pentru lapte condensat comisia superioară vamală şi-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de export de 4 lei kgr. SEMINŢE OLEAGINOASE, TURTE OLEGINOASE ŞI RESTURI DE OLEGINOASE Pentru răpire, coiza şi navete, comisia superioară vamală şi-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de export de 30.000 Iei vagonul. Pentru turte oleaginoase de orice comisia superioară vamală și-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamle de export de 5.000 lei vagonul. Pentru turte oleaginoase de orice fel comisia superioară vamală și-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de 2.500 lei vagonul. Pentru resturi de orice fel de oleginoase obţinute prin tratare in benzină, comisia superioară vamală şi-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de export de 1.000 lei vagonul. PARIS, 29. (Rador). — Camera a discutat situaţia din Maroc. D. Maginot, fost ministru de război şi fruntaş al blocului naţional, a adus omagiilor’*‘cei armată în Maroc de guvernul Painleve şi a declarat că împreună cu amicii săi politici va vota încrederea în guvern. D. Maginot a precizat că el a fost acela care a autorizat pe generalul Lyautey să ocupe linia de la Nord de Ouergha, pentru a asigura comunicaţiile cu Algeria. Operaţiunea aceasta a fost efectuată fără a se trage un singur foc de puşcă. Trupele franceze nu au pătruns niciodată în teritoriul riffan, însă nu au permis riffanilor să comită jafuri. OBIECTIVELE ACŢIUNII FRANCEZE D. Painleve a declara următoarele :Franţa, niciodată, sub niciun guvern nu a dus lupte în afară de frontierele indicate prin tratate, ci în jurul posturilor atacate în lăuntrul acestor frontiere. D. Painleve a stigmatizat în mod energic atitudinea comuniştilor, a căror propagandă deplorabilă nu face decât să contribuie la prelungirea ostilităţilor. Nici un francez nu va consimţi la politica de abandonare care ar compromite opera colonială franceză, constituind onoarea republicei. Franţa îşi va face în Maroc întreaga ei datorie. Suntem gata să facilităm prin toate mijloacele pacificarea în Riff şi Ouergha, fără a depăşi frontiera zoanei noastre. Vom înlesni aprovizionarea riffanilor cu alimente, dar niciodată nu le vom permite să jefuiască triburile supuse protectoratului francez. D. Painleve a subliniat că ocuparea zonei Couergha a fost decisă sub guvernul Poincare şi efectuată fără a se trage un singur foc de puşcă. Această operaţiune a fost aprobată de guvernul Herriot, aşa cum ar fi făcut de altfel şi d. Painleve. Când generalul Lyautey, ţnând seama de infiltrările riffanilor, a cerut întăriri, el a precizat că nu se gândeşte nicidecum să depăşească frontiera zonei franceze. Lyautey na fost surprins căci prevăzuse atacuL Cu ajutorul primelor întăriri a fost restabilită situaţia şi s’a barat drumul spre Fez, guvernul a exprimat încrederea sa generalului Lyauatey pentru aceste operaţiuni. Efectivele din Maroc nu întrec cu mult efec CRETA, CHILIMBAR ŞI OBIECTE DE CHILIMBAR Pentru cretă, pastele pentru şcolari, etc. comisia superioară vamală şi-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de export de 5 lei suta de kgr. Pentru chilimbar și obiecte de chilimbar, comisia superioară vamală și-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de export de 2 lei kgr. TAXA DE EXPORT LA LUMÂNĂRI Pentru lumânări de stearină, de parafină sau de stearină amestecată cu parafină, comisia superioară vamală și-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de export de 1 leu kgr. REDUCEREA TAXEI DE EXPORT PENTRU MOTORINA Pentru motorină, comisia superioară vamală și-a dat aviatul pentru reducerea taxei vamale de export de la 4.000 la 1.000 lei vagonul. ALTE TAXE Pentru cercuri de lemn pentru butoae, comisia superioară vamală și-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de 5 lei suta de kgr. Pentru piei de soareci de câmp, comisia superioară vamală și-a dat avizul pentru fixarea unei taxe vamale de 1 leu kgr. # Taxele vamale de export de mai sus pentru a fi valabile trebuesc supuse aprobării d-lui Vintilă Brătianu, ministru de finanţe. tivele dinainte de război şi chiar acele din 1920 Cifra pierderilor, stabilită aseară, arată mai puţin de 400 morţi, vreo 30 dispăruţi, dintre cari două cincimi francezi şi 1100 răniţi. După propunerea d.lui Herriot, întreaga Cameră, cu excepţia comuniştilor, s’a ridicat în picioare, drept omagiu pentru cei morţi. AFIRMAŢII COMUNISTE In cursul desbaterilor comunistul Berthon a afirmat că a întâlnit la Paris în 1923 pe fratele lui Adbel Krim. D. Briand a răspuns imediat, arătând că Franţa şi Spania sunt datoare să procedeze in mod solidar in examinarea incidentelor ce se pot produce în zonele lor. Dacă, in situaţia delicată a Spaniei, declară d. Briand, am fi început tratative cu triburile revoltate contra Spaniei, am fi comis o acţiune condamnabilă■ D. Briand a adăugat că a găsit la Quai D’Orsay desmintirea categorică a oricărui contact cu Abdel Kma. Mareşalul Lyautey a formulat deasemenea o desmintire, a cărui sinceritate a putut fi controlată de Spania. Comunistul Doriot a atacat apoi violent politica colonială a Franţei şi a pronunţat îndemnuri la revolta soldaţilor din Maroc, făcând aluzie la marinarii din flota Mărei Negre- Coriot a îndemnat pe soldaţii francezi să imite pe spanioli care s-au predat riffanilor. Camera indignată de cuvintele deputatului comunist, a votat în unanimitate cu excepţia comuniştilor şi a câtorva socialişti, excluderea ld Doriot. AMÂNAREA VOTULUI DE ÎNCREDERE PARIS, 29. fRador). — Discursul d-lui Painleve asupra politicei franceze în Maroc a fost aplaudat de toată Camera, în picioare, cu excepţia comuniştilor. Votul de încredere a fost amânat pentru şedinţa următoare întrucât grupul socialist, nefiind complect, hotărîse cu 21 contra 20 voturi să se abţină de la scrutin. CINE PROCURA ARME LUI ABDEL KRIM? PARIS, 29. (Rador). — Deputatul comunist Berthon afrmând că au existat tratative pentru furnizarea de arme lui Abdel Krim, care nu se poate să nu fi fost cunoscute de ministerul de Externe, d. Briand a protestat energie şi a anunţat că speră într’un acord foarte apropiat între Franţa şi Spania, pentru luarea de măsuri proprii să împiedice această aprovizionare criminală. Camera, fără deosebire de partide, solidară cu guvernul Pavilev. (Citiţi continuarea in pag Ila). îl Lucrările Conferinţei internaţionale a Muncii — De la corespondentul nostru GENEVA. — Conferinţa internaţională a Muncei a ţinut Luni 25 Mai o şedinţă plenară sub preşedinţia vice-preşedimtelui Codesido, care înlocueşte pe d. Beneş plecat pentru câteva zile la Fraga. Albert Thomas, directorul B. I. M. şi Secretarul General al Conferinţei renunţă la o expunere detaliată a raportului său, care a fost distribuit delegaţilor şi Presei şi se mărgineşte a indica conferinţei ultimele progrese înregistrate în chestia ratificărilor. Intre altele, România a autorizat la 30 Aprilie ratificarea Convenţiuneî cu privire la întrebuinţarea ceruzei... In total s’au înregistrat 154 de ratificări, 36 autorizări de ratificări şi 121 recomandaţiuni de ratificare. Conferinţa a procedat apoi la discuţiunea raportului, care a fost împărţit în două părţi: 1) discuţiunea legislaţiunei internaţionale şi a ratificărilor; 2) discuţiunea problemelor de organizaţiune. CONVENŢIA DIN WASHINGTON, In numele Întregului grup muncitor, d. Mertens (Belgia) cere ca toţi reprezentanţii guvernelor cari vor lua cuvântul să comunice conferinţei dispoziţiunile şi intenţiunile guvernelor lor cu privire la ratificarea convenţiunilor adoptate in general şi in special în ceia ce priveşte Convenţiunea de la Washington cu privire la ziua de opt ore. ORGANIZAREA ASISTENTEI MUNCII IN BELGIA . Primul orator, d. Schoffer, mbunărul Muncei al Belgiei, care se gă seşte în penibila situaţne de a vorbi în numele unui guvern demisionar, declară că e convins că oricare va fi guvernul ce va prezida mâine la destinele ţărei sale, programul social al guvernului actual va fi respectat pentru că corespunde voinţei naţiunei belgiene. De la război încoace, Belgia a adoptat legea zilei de opt ore- a organizat pensiunile de bâtrâneţe pentru toţi lucrătorii manuali şi le-a întins la toţi funcţionarii. Mai mult decât două milioane de belgieni, adică R3 din populaţiune, e asigurată pentru cazul de boală la societăţi de mutualitate subvenţionate în modul cel mai larg de Stat- Afară de asistenţa pentru şomeră involuntari. Parlamentul va vota în curând legea cu privire la reparaţiune pentru daune rezultând din boalele profesionale, etc. etc. Progresul social, spune d-sa, nu compromite prosperitatea economică sau situaţiunea financiară a unei naţiuni. O naţiune nu sărăceşte când acceptă poveri financiare in scopuri de a consolida pacea socială, pentru că pacea socială este condiţiunea vitală a prosperităţei economice care e ea însăşi baza echilibrului financiar. Ministrul muncii al Belgiei termină declarând că ziua de opt ore e în Belgia o realitate legislativă şi socială şi că Belgia va ratifica convenţiunea de la Washington cu privire la ziua de opt ora îndată ce celelalte mari puteri industriale cari au aceleaşi interese şi aceleaşi obligaţiuni vor adopta vis-a-vis de această reformă aceeaşi atitudine reală şi hotărâtă PUNCTUL DE VEDERE BRITANIC Delegatul guvernului Marii Britanii declară că nu e exact, cum s’a afirmat, că guvernul britanic actual e ostil ratificărei conventiunilor. Chiar în timpul din urmă, Parlamentul a ratificat trei convenţiuni ceiace poartă în IC numărul convenţiunilor ratificate. In cursul unei desbateri în Camera Comunelor din timpul din urma, ministrul Muncei al Marei Britanii a declarat clar că guvernul britanic este în plină simpatie cu aspiraţiuunile exprimate în partea XIII a Tratatului din Versailles. Principiul săptămânei de 48 ore e de mult recunoscut în Marea Britanie si se aplică la milioane de muncitori. In momentul de faţa, însă, guvernul actual nu e în măsură să ratifice Convenţiunea din Washington. El rămâne gata să discute această ratificare. NECESITATEA RATIFICARII CONVENŢIEI DIN WASHINGTON D. Jouhaux, delegatul muncitor al Franţei, aminteşte că sunt şease ani de când Conferinţa din Washington a adoptat in unanimitate legea zilei de opt ore dar ratificarea convenţiunei nu avansează de )