Argus, iunie 1925 (Anul 16, nr. 3630-3655)
1925-06-10 / nr. 3637
Anul XVI No. 3637 ABONAMENTE: IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600 3 lei în tară. 6 lei în străinătate IN TARA Un an 000 lei 6 luni 4500 3 luni 250 .. n n BIROURILE: 6 PAGINI P Miercuri 10 Iunie 1925 UNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şî H. F. Valentin Bucureşti, Str. Sărindar 14 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu VS3 TELEFON: 6/93 şi 23/69 PUBLICITATEA „ Concesiunea Exclusivă a Societăți Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder si S. Berger Sp. Eugenio M Oasti Hapsgtesrgteuki 9) telefon nie4 In corectiv necesar Telegramele ne aduc ştirea că Parlamentul francez a votat zilele acestea legea proprietăţei comerciale, prin care chiriaşii localurilor comerciale au dreptul de a reînoi contractul de închiriere, ori de a primi despăgubiri. La noi, pe ziua de 23 Aprilie, contractele de închiriere ale comercianţilor au luat sfârşit. Felul în care s-au desfăşurat evenimentele, în jurul acestei date, îndeamnă astăzi la oarecare reflexiune- ori au fost evacuaţi din casele lor numai comercianţii, peste doi ai soarta aceasta poate să fie auturor chiriaşilor, de orişice categorie. Cele petrecute ori sunt de natură să ne deschidă ochii asupra elor ce se vor întâmpla mâine iar dacă sunt de tras unele învăţămiinte, e bine să le tragem din vreme. Este evident că avem de a face teste că a soluţionat in mod definitiv chestiunea contractelor de închiriere prin legea din Martie 1924. Această lege are loc la baza ei un program bine stabilit; măsurile pe care le crează sunt menite, prin desfășurarea lor, să ducă la un punct final, revenirea la regimul de drept comun. Nu este locul să discutăm aci dacă aceste măsuri au fost cele mai potrivite situaţiunei. Nu vom discuta acum nici chestiunea, cu mult mai importantă, dacă termenele stabilite, coincid cu revenirea la normal a situaţiunei financiare a diferitelor categorii de chiriaşi. Vom privi numai faptele recent petrecute ,şi vom semnala numai concluziile care se degajează dintr’însele. Un fapt cert e că proprietarii imobilelor căzute sub libera transacţie au manifestat pretenţiuni enorme. Chiriile cerute, în foarte multe cazuri, au depăşit cu mult valoarea reală a imobilelor. Este evident că avem de a face cu o înclinaţiune naturală şi omeneşte explicabilă. Proprietarul, care de 10 ani se găseşte privat de venitul său normal, caută să repare astăzi pagubele suferite in trecut. Dar tocmai pentru că este vorba de o înclinaţiune firească, trebue să ne temem de consecinţele ei In viitor, când fenomenul se va repeta, el va avea o amplitudine mai largă. Dacă astăzi trec prin momente grele numai comercianţii, mâine pot avea această soartă toţi chiriaşii, adică marea majoritate a locuitorilor tuturor oraşelor. Lucrurile vor putea lua atunci proporţiuni îngrijitoare. De aceea credem că o măsură de protecție, o măsură preventiva este absolut necesară. Nu o măsură care să restrângă dreptul la un câştig normal, ci tocmai o măsură care să menţie acest drept la limite, dincolo de care începe specula şi abuzul. Ne miră faptul că guvernul nu a luat această măsură legală, în timp util. Ne miră cu atât mai mult cu cât el a fost prevenit. Intr’adevăr măsura de care vorbiam mai sus a fost preconizată, chiar de unii membri ai actualei majorităţi parlamentare. D. V. V. Pella, profesor și deputat, a propus, atunci când s’ar fi putut face ceva, această judicioasă soluţie. Se ştie că domnia-sa cerea o extindere în acest sens a dispoziţiunilor din legea deja existentă asupra speculei ilicite. Măsura s‘ar fi încadrat perfect în acest tot unitar. Ea s‘ar fi putut aplica azi în situaţiunea creată comercianţilor, dar mai cu seamă şi-ar fi găsit aplicare mâine, în orice atitudine analoagă- Trecerea normal ar fi fost astfel raţional asigurată. Să sperăm că păţania comercianţilor nu va fi fost zadarnică. Timpul pentru luarea unei masuri legale nu este trecut Altfel, la capătul legilor de protecţie nu vom întâlni normalul, ci cu siguranţă, abuzul. C. L. PANCU Dezarmarea germaniei Cuprinsul not® reclsstive aliate.Condiţiuiii® pontru emitarea Coloniei BERLIN BERLIN 6 (RADOR)). — Mâine va avea loc un consiliu de cabinet sub preşedinţia lui Hindenburg pentru a discuta nota interaliată relativă la condiţiunile preliminare pentru evacuarea zonei nordice din provinciile Rhenane. Nota a fost predată astăzi preşedintelui Reichului. BERLIN, G. (Rador). — Nota a-UN CONSILIU DE MINIŞTRI LA . .• __ _IJFDIMM fiaţilor în chestiunea dezarmării a impresionat cercurile politice. In cercurile autorizate se arată că din anexele care însoţesc nota reiese lămurit cât de uriaşe au fost realizările Germaniei pe terenul dezarmării şi cât de neînsemnate apar din punct de vedere internaţional în comparaţie cu aceste realizări, punctele izolate a căror rezolvare o cer acum aliaţii, diata principală a notei, că Germania a ştiut să-şi lase deschisă posibilitatea de a pune pe picioare la un moment dat o armată gata de război trebuie respinsă cu toată hotărârea. Pe de altă parte nota reprezintă un progres prin faptul că aliaţii se obligă în mod formal să evacueze zona nordică a Rhenaniei imediat după satisfacerea pretenţiunilor indicate în notă. Germania însă nu poate obliga la măsuri care depăşesc interpretarea reală a tratatului de pace, după cum nu poate renunţa la aranjamentele încheiate ulterior semnării tratatului de la Versaille. Guvernul german nu are altă ţintă decât restabilirea unei păci adevărate, bazată pe îndeplinirea reciprocă a obligaţiunilor contractate, pentru ca poporul german să redobândească putinţa de a colabora cu celelalte popoare în linişte la refacerea generală CONDITIUNILE PUSE GERMANIEI Berlin, G. (Rador). — In anexa ce însoţeşte nota aliaţilor se cere între altele luarea de măsuri care să garanteze carcterul regional şi municipal al poliţiei, reducerea instrucţiei militare distrugerea instalaţiilor de telegrafie fără fir poliţiei. Aliaţii cer deasemenea demontarea maşinilor şi distrugerea instalaţiilor la anumite fabrici, între altele la uzinele din Spadau, Haselhorst, Hannau şi la uzinele Krupp■ Ministerul de război să fie reorganizat atribuţiunile şefului Reichswehrului să fe reduse, iar secţiunile militare pentru apărarea aeriană, pentru căile de comunicaţii şi a gazelor să fie desfiinţate, fie prin votarea unor legi speciale, fie prin ordonanţele consiliului de miniştri. Aliaţii cer de asemenea să se interzică diferitelor asociaţiuni orice legătură cu autorităţile militare şi orice activitate cu caracter uiitar. PARIS. — Noul statut al Tangerului a intrat in vigoare In ziua de 1 Iunie, cu care prilej s’a şi înfiinţat Curtea mixtă compusă din delagatul Sultanului cum şi din consulii generali britanic, francez şi spaniol Prin acest nou Statut, oraşul şi o zonă înconjurătoare de 200 mile pătrate sunt internaționalizate. PARIS. — In buletinul statisticei generale s'a publicat cifra medie a emisiunilor societăţilor franceze în cursul primului trimestru al anului curent. Acestea au fost de numai 262 milioane faţă de 657 milioane în 1924 de 875 milioane în 1923 şi de 1.181 milioane în 1922. In special media plasamentelor de obligaţiuni n’a fost decât de 25 milioane faţă de 353 milioane în 1924, de 697 milioane în 1923 şi de 1075 milioane în 1922. Pe de altă parte, emisiunile societăţilor de căi ferate n’au însumat decât circa 200 milioane pe lună. In fine, emisiunile publice sunt acum aproape nule, deoarece Statul nu mai emite împrumuturi mari, directe sau indirecte iar massa bonurilor Tezaurului şi Apărării s’a micşorat în aceste din urmă timpuri. Suma totală a emisiunilor în Franţa se micşorează din ce în ce. In 1920 a fost de 15 miliarde, în 1921 de 39 miliarde, în 1922 de 35 miliarde, și de 13 miliarde în 1923. O măsură bună dar care nu se aplică Din statisticile oficiale asupra însămânţărilor de cereale întocmite în anii din urmă — dela 1919—1825 — s’a constatat, spre marea decepţiune a susţinătorilor proprietăţi mici şi mijlocii, că populaţia rurală n’a muncit pământul în proporţia aşteptată. Fie că ţăranul sau producătorul în genere a socotit că din cauza amestecului Statului în comerţul de cereale prin impunerea de măsuri restrictive, ca: preţuri maximale, prohibirea la export, rechiziţii, etc. nu mai este rentabil să-şi piardă cineva munca şi timpul în cultivarea cerealelor , fie că alţii n’au înţeles rolul social al agricultorului conştient că munca lui nu trebue să aibă în vedere numai interesul său personal, ci şi interesul colectivităţii — fapt cert este că astăzi consumaţiunea întrece producţiunea. Realitatea ne-a arătat că, din cauza nepăsării organelor chemate tocmai să îndemne la activarea producţiunei agricole, fiecare cultivator munceşte când vrea, ce vrea şi unde vrea ! Nu s’a gândit nimeni până acum să oblige pe fiecare ţăran împroprietărit să-şi muncească tot pământul ce i s’a dat, sub sancţiunea deposedării. Nu i-a impus nimeni un anumit plan de cultură, să nu cultive numai ovăz şi orz a căror muncă este mai uşoară şi al căror rod reclamă timp mai puţin decât cultura grâului ; nici nu s'au ţinut conferinţe de către, agronomii cei mulţi dela sate, ca să li se arate că numai prin producţiunea cerealelor şi în special a grâului, situaţia financiară a ţării se poate îrhbunătăţ. DESINTERESAREA OFICIALITATII Sa mi se arate care este activitatea organelor administrative si aceea a agronomilor şi consilierilor agricoli in această, direcţiune. Care este consilierul agricol cari să fi studiat nevoile de hrană ale populaţiei din judeţul său şi să fi indicat autoredăii superioare debuşeul cel mai lesnicios de aprovizionare. Toţi se mărginesc să dea ordine circulare de biurou, dar nevoile nu le cunosc. Foarte rar iau contact cu ţăranul, atunci când este să-i dea vreun ordin neplăcut de neimproprietărire sau deposedare. Aceste organe nu cunosc cruda realitate: că nu se mai munceşte câmpul ca altădată, că se trage brazda la suprafaţă, că de coarnele plugului ţine câte un copil, sau plugul merge singur — iar ţăranul stă la cârciumă sau face o cărăuşie. Aceasta fiind situaţia e sigur că ei nu sunt în măsură să informeze pe superiori despre starea reală a lucrurilor. Organele superioare de conducere la rândul lor se sprijină pe rapoartele şi situaţiile ce li se trimet de subalterni — cari, însă, sunt inexacte. Pe baza acestor date statistice eronate guvernul edictează libertatea comerţului tuturor cerealelor, pentru ca peste câteva luni, când i s-a adus la cunoştinţă că realitatea este cu totul alta, să fie nevoit să hotărască prohibirea exportului pentru toate sau numai unele cereale sau să puie taxe prohibitive la export. CONSECINŢE DEZASTRUOASE lata la ca rezultat dezastruos duce pe de o parte lipsa de îndemn suficient în partea administraţiei Pentru intensificarea producţiei şi pe de altă parte neseriozitatea culegerei datelor oficiale statistice. Au ajuns instituţiile particulare şi exportatorii de cereale sa aibă ei — cu mijloacele lor de organizare — date mai certe şi mai complecte despre situaţia recoltei cerealelor şi a disponibilitaţilor de export. Experienţa aceasta a inventarierei cerealelor cu organele noastre adminstrative am făcut-o în două rânduri : atât in iarna anului 1920/921 — când funcţionam la Subsecretariatul aprovizionărei — cât şi în aceea a anului 1921/922, pe când conduceam serviciul cerealelor în Ministerul de Interne In ambele inventării — făcute conform legii imobilizării cerealelor şi după instrucţiuni cât mai complecte şi cu formulare tipârite, trimese tuturor comunelor din {ară —• n’am obţinut decât date aproximative, nesincere şi necomplecte — care nu mi-au permis să obţin o situaţie pentru aceasta s’au făcut sacrificii aproape de adevăr. Şi băneşti, s’au impus măsuri restrictive in privinţa mişcării cerealelor dela un foc la altul, etc. Toate au fost de prisos. De unde concluzia că funcţionarii agricoli da carieră n’au convingerea intimă despre importanţa statisticei în administraţia unei ţări şi mai cu seamă in legiferare. Toţi fac de mântneala culegerea datelor statistice. Nimeni nu le-a atras atenţia asupra adevărului necontestat că o lege, în orice materie, nu poate fi bine alcătuită — ori câte competenţe birocratice sau politice ar forma comisiunea însărcinată cu elaborarea ei — dacă în prealabil, nu se culeg date statistice asupra tuturor elementelor, cari au legătură strânsă cu obiceiul legei — data din care să se tragă principiile și regulele ce se vor fixa în lege . EXPERIENTA DE, TRISTA AMINTIRE In privinta cerealelor din recolta anului agricol 1923—924^ (dovada afirmaţiunilor mele e, peremptorie : statistica oficială a insămdnţărilor de toamnă și primăvară a arătat un plus de insomdntări și apoi — prin calculul probabilităţilor — s’a ajuns la concluzia că vom. avea pentru tot anul o recoltă abundentă! Pe baza acestei afirmațiuni oficiale, Guvernul a declarat grâul, secara și derivatele libere la export, odată cu celelalte cereale. Foarte curând s’a constat însă, că de fapt situația nu e tocmai așa de îmbucurătoare — cum a fost văzută din biurou de statisticiani şi de economiştii Şi atunci a urmat prohibirea grâului, secarei şi derivatelor— ba până şi a orzului — după ce se exportaseră imense cantităţi de făină calitatea I. Din această stare de lucruri rezultă două lucruri, deopotrivă de importante: 1. Datele statistice de până acum asupra cerealelor n'au avut la baza lor realitate, ci — fie din partea agentului care le culege fie a aceluia care le dă, în speţă agricultorul, mare sau mic, care de frica măsurilor restrictive (preţuri maximale, rechiziţii, eler are interes să nu se ştie de autorităţi câte producte are ; 2. calculul producţiunei pe baza procentului la hectarul însămânţat a dat şi va da teotdeauna greş — fiindcă nu totdeauna cât se teamănă, răsare ! O DISPOZIŢIE BINE MERITATA Pentru a se pune capăt acestei incertitudini şi a se evită marea îngrijorare din epoca Ianuarie—Iulie, nu atât a populaţiei, cât a întregei administraţii a ţării — înfrigurată de spectrul foametei — reamintesc organelor în drept, în special d-lui Ministru al Agriculturei şi d-lui Ministru de Interne — dispoziţiunile bine cugetate şi salvatoare ale unui regulament pentru funcţionarea serviciului de constatare a cerealelor — aprobat cu decretul No. 2504 din 21 Iunie 1919 (publicat în „Monitorul Oficial“ No. 52 din 28 Iunie 1919) — opera chiar a dunui ministru Al. Constantinescu. Prin acest regulament se stabilea: 1. că nu va putea funcţiona nici o maşină de treerat al recoltei fără autorizația consilierului agricol respectiv ; 2. că mecanicul sau conducătorul de maşini de treerat este obligat să treacă in rapoarte zilnice cantitățile de cereale treerate; 3 că toţi cei cari vor face constatări sau declaraţii neexacte cum şi complicii lor se vor pedepsi cu închisoare de la 6 luni până la un an. Nici nu se poate ceva mai irigat decât statistica boabelor ieşite din maşină ! CUM PUTEM AJUNGE LA O STAIISTICA REALA Se va zice poate că în multe comune treeratul se mai face încă cu caii ! Foarte uşor se poate constata şi acolo cantitatea, reahl a recoltei. De aceea îmi permit ca, pe această cale şi astăzi, după ce am văzut truda atâtor funcţionari şi conducători ai treburilor obşteşti, pentru găsirea boabelor de grâu necesare hranei populaţiei în toate unghiurile ţării — să cer ca departamentul Agriculturei să întocmească de urgenţă întrucât seceratul şi treetatul se apropie — o lege în felul regulamentului din 1919 — fără unele dispoziţiuni din el, cam azi nu şi-ar mai avea aplicare — sau conform celui propus de mine în anul 1922, când conduceam serviciul cerealelor din acel minister. Numai când consilierii agricoli— cu ajutorul agronomilor şi celorlalte organe administrative şi cu concursul jandarmilor — vor centraliza rezultatele exacte ale treetatului, se va putea susţine că avem statistica reală a cerealelor din ţară şi numai atunci guvernul va fi scutit de acuzaţia că nu are politică economică , fiind silit adeseori să ia şi să revoace anumite dispoziţiuni relative la exportul cerealelor, din cauza unor date statistice greşite. ILIE GANESCU Fost Director General al Studiilor și Statisticei din Ministerul de Interne D. Urgu! despre cronlom? Confratele nostru „Neamul Românesc“ publică, despre problema monetară, foarte interesante declaraţiuni ce i-a făcut d. Argetoianu. Intrucât chestia e la ordinea zilei, socotim util să reproducem următoarele aprecieri ale fostului ministru de finanţe. D. C. Argetoianu a declarat: ..Atât în expunerea făcută presei cât şi in expunerea de motive de la Cameră d. Vintilă Brătianu spune că după ce a echilibrat bugetul (?), după ce a consolidat bonurile de tezaur, a venit şi rândul să, se ocupe de chestia valutară. E deja ciudat să inhami carul înaintea boilor, dar să erijezi asemenea metodă in principiu şi să te lauzi cu ea. — iată un lucru, neaşteptat. Bugetele, bonurile de tezaur şi, într’un cuvânt, toate socotelile se calculează pe baza unei unităţi monetare şi să pretinzi că ai echilibrat pe unele şi că ai consolidat pe altele fără să posezi o bază reală de calcul, — iată o glumă de prost gust. In realitate, d. Vintilă Brătianu n‘a echilibrat şi n‘a consolidat nimic şi ţara a pierdut trei ani pe calea normalizării ei, normalizare a cărei primă piatră este tocmai determinarea unnei unităţi monetare fixe". in na in imn NEW-YORK 6 (RADOR). — In Statul Minnesota un uragan a produs daune de peste 2 jum. milioane dolari ŞTIRI EXTERNE BUDAPESTA. Printr’o ordonanţă a guvernului Introducerea tarifului vamal autonom pentru produsele de petrol a fost amânată până la data de 1 iunie. Intre timp rămân în vigoare actualele taxe vamale reduse. Pentru benzină de 0.735 grade până la 0.790 pentru petrolul lampant, uleiul de gaz şi celelalte uleiuri minerale pentru motoare precum şi pentru uleiurile combustibile, drepturile vamale sunt de 6.20 şi 6.80 coroane-aur respectiv. BAKU. — Dela 1—20 Aprilie s’au expediat din Baku 6154 cisterne (4.677.040 poduri) produse petrolifere, dintre cari 4633 cisterne (3 521.080 puduri) destinate exportului. (Un pud == 16,380 kgr.). * BUDAPESTA. — După calculele făcute de ziarul „Pester Lloyd“ pentru luna Maiu se notează o scumpire de 25 la sută a prețurilor. Făina, carnea și grăsimea s’au urcat din nou, pe când câteva articole industriale s’au eftenit. In genere pare că nivelul preţurilor s’a stabilizat. CHICAGO. — Statele-Unite şi Canada au exportat în săptămâna sfârşită la 30 Mai, 5.434.000 buşeli de cereale, faţă de 6.513.000 în săptămâna precedentă. (Un buşel = 36 litri 35cd.). PRAGA. — Oficiul Statistic comunică că în cursul lunei Aprilie au fost 54 greve în Cehoslovacia la 193 întreprinderi cu 57.000 greviști. Se constată o pierdere de 261-292 zile de lucru și 9.484.000 cor. cehe, la salarii. NEW-YORK. — Norvegia se împrumută în Statele Unite cu 30 milioane de dolari. Cursul de emisiune va fi de 96 și trei sferturi iar dobânda de 5 luni la sută Titlurile nu vor putea fi răscumpărate în primii 10 ani. După acest interval de timp ele vor putea fi răscumpărate al pari și cu dobândă. * BUDAPESTA. _ Din cauza depresiunei economice generale, exploatările industriale continuă să reducă personalul lor. Cea mai mare reducere s’a făcut în industria ferului unde au fost concediaţi în lunile din urmă 6000 lucrători, ceea ce înseamnă 15 la sută din totalul general. * PRAGA. — In urma înscriere! a 594 membri noui la Oficiul cecurilor poştale, în luna Martie, cifrul global a ajuns la 83.471. Depozitele s’au ridicat (în milioane) la 6.771, sumele vărsate la 6.717 iar activul deţinătorilor de cecuri la 1.997. $A * D. Ion Lapedatu se plânge că larrt. nedreptăţii. Să ne fie cu iertăciune, dar nu ne socotim vinovaţi. Fruntaşul ardelean spune: ,,Acolo unde (Argus) face o nedreptate este când afirmă că mi-am însuşit politica monetară a d-lui Vintilă Brdlianu. Teoriile, desvoltate de mine la tribuna Camerii, nu sunt de acum şi nu sunt însuşite Noi nu ne-am ocupat de origina ideilor şi convingerilor d-lui Lapedatu. Lăsam această copleşitoare sarcină pe seama istoriei. Nu am afirmat că şi-a „însuşit" politica monetară a d-lui Vintilă Brătianu şi luăm act că ideile sale nefiind de „acum” şi ne fiind „însuşite" sunt vechi şi cu totul originale. Am constatat numai că d. Lapedatu a aprobat convenţiile încheiate cu Banca Naţională, declarându-se partizan al deflaţiei şi al impozitului După ce d. Caillaux îşi anunţase planul pentru asanarea finanţelor Franţei, d. Henri de Jouvenel, senatorul fruntaş din lagărul opoziţiei scria un comentar oarecum profetic. ,,După cariera plină de surprize a d-lui Caillaux, n'ar fi exclus să avem o nouă şi senzaţională surpriză : blocul naţional silit să apere şi să primească în rândurile sale pe ministrul de finanţe, readus în viaţa politică de cartelul partidelor de stânga". D. Jouvenel, fost raportor al bugetului la Senat îşi sprijinea această părere cu întreg programul desfăşurat de noul ministru de finanţe al stângei. Proectele d-lui Caillaux, anunţate in parte în expunerea făcută comisiunilor parlamentare, sunt departe de mijloacele revoluţionare ale guvernului Herriot. In locul împrumutului forţat, al apelului la generozitatea contribuabilului şi al ameninţărei impozitului pe capital, d-l Caillaux a prezentat un program inspirat din ştiinţa clasică a finanţelor. Economii nemiloase, sporirea imotitelor actuale până la complecta coperire a cheltuelilor, represiunea politica INTERNA pe capital. Acestea fiind părerile deputatului ardelean, am tras concluzia că nu-i nevoe să plece guvernul, fiindcă actualul ministru de finanţe e în măsură să facă politica deflaţiei mai bine ca oricare altul şi fiindcă ne scuteşte de pacostea impozitului pe capital, pe care, cu atâta stăruinţă il cere d. Lapedatu. In orice caz, fruntaşul partidului naţional nu spune nici un cuvânt despre acele jertfe care „trebue să se întemeieze pe contribuţia progresivă a averilor şi a veniturilor■“ şi anume dacă această susţinere a impozitului pe capital este o părere a sa, personală, sau reprezintă un punct din programul partidului naţional. Producătorii, destul de necăjiţi au dreptul la o lămurire. T. P. EXTERNA severă a fraudei fiscale, acestea formează cheia de boltă a planurilor d-lui Caillaux, modeste, dar putând duce fără sdruncinări la echilibrarea bugetului. Despre reforma monetară, care condiţionează complectei asanare a finanţelor, d. Caillaux şi-a propus să se ocupe deabia după restabilirea acestui echilibru. Toate proectele d-lui Caillaux pot figura la loc de cinste in programul blocului national. Ele, după cum prevăzuse d. de Jouvenel, au avut însă darul poate tocmai din această cauză, să nemulţumească partidele al căror exponent este ministrul definanţe, D. Leon Blum, nu a renunţat la impozitul pe capital, din care socialiştii par a-şi fi făcut un punct de onoare. Pe de altă parte, radicalii au motive să fie nemulţumiţi de majorarea unor impozite care vor apăsa greu comerţul şi industria. Telegramele sosite ieri anunţă că neînţelegerile dintre d. Caillassx şi majoritatea parlamentară, cari mocneau în taină, au izbucnit acum pe faţă. Să fie începutul surprizei prevăzută de d. de Jouvenel ? A. Hg„ Capitala României va adăposti în câteva zile un număr de savanţi iluştri cari vor veni să participe la a şasea Conferinţă internaţională de chimie pură şi aplicată ce se va deschide la Bucureşti la 21 iunie. Printre cei una sută douăzeci de congresişti cari vor sosi din toate părţile lumei — din 28 de State — sunt mai bine de şeaizeci de profesori, în majoritate cu renume mondial, doi purtători ai premiului Nobel, cercetaşi şi făuritori ai ştiinţei împreună cu Sir William Pope, celebrul profesor din Cambridge — preşedintele Uniunei internaţionale de chimie pură şi aplicată» Este pentru ţara noastră o cinste mare fără pereche în istoria ei, faptul că un număr atât de însemnat de reprezentanţi dintre cei mai autorizaţi ai ştiinţei chimicei de pe întregul glob, au ales de astă dată Bucureşti pentru a discuta şi a cerceta împreună cu savanţii români problemele cele mai înalte ale chimiei, adică ale ştiinţei care îmbrăţişează universalitatea intereselor omenirii, azi, după marele război, mai mult ca oricând. Pentru alinarea sau vindecarea bolilor sau pentru apărarea supremelor bunuri ale unei naţiuni, pentru scopuri pur industriale ce servesc schimbul între naţiuni sau la cercetarea problemelor filosofice, cele mai abstracte ce se referă la origina şi compoziţia corpurilor cereşti, la higiena şi profilaxia sau la fabricarea gazelor otrăvitoare la care popoarele încă nu pot renunţa în stadiul actual al desvoltării lor, nevoite să se apere împotriva unui duşman posibil, în orice manifestare a geniului omenesc, găsim pururea stinta Chimiei cu reprezentanţii ei şi fiecare descoperire a lor însemnează un pas înainte al omenirei pe calea progresului. E probabil că chimia va spune la un moment dat ultimul cuvânt care va pune capăt războaielor şi va pregăti solidaritatea popoarelor în urmărirea unui ideal mai înalt al civilizaţiei ca cel de azi. Uniunea Internaţională a Chimiei pure şi aplicate a fost creată în 1919, îndată după război, sub imboldul oamenilor de ştiinţă din Franţa, Anglia, Statele Unite, Italia şi Belgia. Primul ei preşedinte a fost profesorul de la College de France, d. Charles Moureu, o somitate de chimie. Cea dintâi Conferinţă s’a ţinut în 1920 la Berna, a doua, în 1921, la Bruxelles, a treia în 1922 la Lyon, a patra în 1923 la Copenhaga iar a şasea se va tine în lume la Bucureşti Din unele tari depărtate, congresiştii au început chiar de pe acuma călătoria pentru a putea sosi la Bucureşti la data fixată. Vom aminiti că la a doua conferinţă internaţională a Uniunei, la Bruxelles, România a fost pentru prima oară primită oficial de acest corp şi că delegatul român, d. Ştefan Minovici, profesor de chimie organică la Universitatea din Bucureşti urmaşul regretatului C. Istrati, a putut atunci mulţumi într’o cuvântare caldă pentru primirea ţarei noastre în Uniune cât şi pentru simpatiile ce i s’au manifestat. * Dacă avem unele defecte, poate chiar multe, avem însă şi o calitate: România a fost întotdeauna ţara ospitalieră prin excelenţă, a ştiut să primească pe oaspeţii distinşi veniţi s’o cinstească, a îndeplinit rolul amfitrionului cu eleganţă şi cu largheţe. S’ar putea ca tocmai acum când suntem în ajun de a primi societatea internaţională cea mai aleasă şi cea mai numeroasă din căii au călcat vreodată plaiurile României tocmai acum să ne apuce zgârcenia şi să ne punem să numărăm sticlele cu vin şi cutiile cu ţigarete? Ştim bine că cu trei şedinţi pe zi în dealul Mitropoliei şi cu hârtia opoziţiei, guvernanţii noştrii nu sunt tocmai în dispoziţie de spirit pentru a a-şi da seama de importanţa sărbătoarei ştiinţificei ce se va inaugura la Bucureşti în ziua de 21 iunie. Nu e bine însă ca hârtuelile politice să absoarbă într’atât atenţia cărmuitorilor în cât să piardă din vedere interesele superioare cari ating prestigiul şi imnul renume al ţarei. Se cuvine ca România să primească în mod ilemn pe oaspeţii ei. . VI. LONDRA, G. (Radier). — Ziarul „Ewesnaiff News*8 află disi Cerhere (localitate lângă frontiera Spaniei), că s’a descoperit o bombă îsa biserică la a! cărei serviciu divin urma să asiste şi regele Spaniei. 4 preoţi au fost arestaţi.