Argus, iunie 1925 (Anul 16, nr. 3630-3655)
1925-06-11 / nr. 3638
Anul XVI No. 3638 ABONAMENTE IN TARA Un an 800 lei 6 luni 4500 3 luni 250 IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600 3 lei în ţară. 6 lei în străinătate BI R O U R Bucureşti, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 si 23/69 4 PAGINI SI C COMERTULUI inc .uker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANTEI Director: Grigore Gafencu Joi U Iuaie 1925 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder și S. Berger Síp. üüplu Cspafla (lista éiapastiaapaiisniü î) ieleton mii rin revalorizare nu se îndreaptă nedreptatea cauzata prin devalorizare O credinţă aproape generală, toar greşită în fond, este aceia, că prin noua reformă monetară se vor îndrepta pagubele suferite din auza deprecierei monetei. De zece ani, de când s’a suspendat convertibilitatea leului şi a început scăderea lui, debitorii au căutat să lichideze datoriile lor, aşa că zi nu ar mai putea fi discuţiune asupra unor fapte deja consumate. Ce e drept mai sunt unele contracte, de lungă durata, în special pentru tăerea pădurilor, cam azi, apar ca o adevărată spoliatune, dar asupra lor, e vorba să se vină cu o lege a impreviziunei. Mai sunt iarăşi rentieri, deţinători de valori de stat, unii din ei cari mai păstrează cu evlavie aceste hârtii, alţii cari au primit recent rente, în urma exproprierei moşilor. In fine urcarea leului ar îndrepta şi situaţia pensionarilor şi funcţionarilor, fireşte chestiunea hârtiilor de stat, precum şi a funcţionarilor constitue o problemă în sine. Prin stabilizare, nedreptatea aceasa poate fi în parte remediată pentru rente, cercetându-se data emisiune lor şi făcându-se un tablou de valorificare, după posibilităţile bugetare. Germania a recunoscut datoria sa internă în valoare de 5% aur, indiferent de data emisiunei. Noi am putea să valorizăm în alte condiţii fiecare rentă Deasemenea într’o reformă de stabilizare monetară lefurile şi pensiunile trebuesc ajustate după înălţimea deprecierei, aşa că aceste probleme pot uşor fi soluţionate favorabil. Aspectul se schimbă într-o reformă monetară care tinde la revalorizarea monetei. Statul trebue să-şi ţină angajamentele luate şi să plătească cu o monetă din ce în ce mai bună, datoriile sale. Este evident că astfel pusă problema, bugetul tarei noastre nu va putea plăti cupoane de un miliard lei aur pe an la cele 20 miliarde rentă de diferite nuanțe, cari se află în interiorul ţăi și va căuta să retragă din circulație acest balast. Iată și secretul aliniatului din convenţie, care sună: „In măsura în care fondul de lichidare nu va fi întrebuinţat pentru scopul arătat mai sus, el va putea servi în mod provizoriu la cumpărarea de titluri de rentă română“. Şi aci fireşte este o mare enigmă, căci fondul de lichidare se imobilizează provizoriu (?) în o rentă de stat, în fond tot în bonuri de tezaur ale statului. Dar, presupunând, că acest mecanism va funcţiona provizoriu, el nu va putea în cazul cel mai bun retrage decât cel mult 5 miliarde rentă de stat, vor rămâne, celelalte 15 miliarde, o piatră de moară pe pieptul bugetului statului, piatră care va apăsa sufocând bugetul cu cât monetă va creşte în valoarea ei. Acelaşi lucru cu lefurile funcţionarilor, cari vor trebui ajustate, şi aci este posibil prin micşorarea lor la noile valori ale monetei, fără deci a da vreun avantaj slujbaşilor trei-Deci prin revalorizare nu se îndreaptă nedreptatea cauzată prin revalorizarea monetei. ❖ Intr’o perioadă de revalorizare ungurii, cari câştigă vor fi aceia care vor trezoriza biletul de bancă. De aci un nou pericol, un imbold la inacţiune, câştigul fiind asigurat, prin păstrarea la ladă a monetei de hârtie. Va fi cea mai bună afacere pentru viitor, cu consecinţele cele mai dezastroase pentru producţie. Proectul de reformă monetară ajutat să ocolească această chestiune, învăluind în mister etapele când ar urma să se facă revalorizarea leului. Cinstit ar fi, pentru ca producătorul şi debitorul să ştie cum să se apere de pagubele ce ie cauzează urcarea monetei să ştie când şi cu cât, urmează să se urce monetă. Dar trebue să recunoaştem că o astfel de eşalonare matematică a urcărei unei monete, este o imposibilitate, este o operaţie care scapă de sub controlul conducătorilor unei bănci de emisiune şi atunci găsim în proectul reformei monetare ceva sibitic, care ne-ar lăsa să credem că operaţia revalorizărei stă în mâinile noastre. „Ministerul Finanţelor va stabili în Inţelegere cu Banca Naţională, suma anuală care se va retrage din emisiunea făcută pentru Stat la sfârştul fiecărui an, în raport cu vărsămintele făcute la fondul de lichidare şi ţinând seamă de nevoile generale. Ei bine, din acest aliniat reese clar că conducătorii Băncei Naţionale sunt stăpâni pe mişcarea de revalorizare şi o fac, când vor şi cât vor, ţinând seamă de nevoile generale. (!?) Adevărul este tocmai contrariul. Pe o monetă, care nu mai este convertibilă nu mai este stăpână decât speculaţia, adică bursa străină. Şi se poate prea bine, ca străinătatea văzând tenacitatea noastră în urcarea monetei și regularitatea cu care depunem cele 650 milioane lei aur anual, la fondul de lichidare, să înceapă la un joc de urcare a monetei, joc care poate să-i aducă ei beneficii imense, dar dezastre incalculabile economiei noastre generale. La acest joc se va alipi desigur și trezorizarea internă, pentru a a mări încă încurcătura. Desigur reforma monetară ne va aduce încă multe surprize, când tocmai o astfel de reformă trebuia să le înlăture definitiv. Ing. C. Casassovici Mile iei Mm ACTIVITATEA COMITETULUI FINANCIAR GENEVA. — Comitetul finiaciar al Ligei Naţiunilor s’a întrunit la Geneva la 5 Iunie. El va lua cunoştinţă de raportul comitetului pentru dublul impozit şi evasiunea fiscală şi a comitetului mixt pentru crizele economice, şi se va ocupa de situaţiunea Ungariei, Anstriei şi a portului Danzig. In ceea ce priveşte Ungaria, guvernul ungar cere două lucruri şi anume: 1) de a fi autorizat să întrebuinţeze o parte din sumele provenite din împrumuturi pentru investiri cu termen lung; 2) el cere Ligii Naţiunilor de a facilita industriaşilor unguri obţinerea creditelor în termen lung în străinătate pentru a remedia criza economică datorită lipsei de capitaluri In ceea ce priveşte Austria, guvernul austriac doreşte să încheie un împrumut special în vederea electrificării căilor ferate. Comitetul financar va avea a se pronunţa dacă nu este preferabil de a întrebuinţa în acest scop o parte din sumele care rămân din produsul Ligii Naţiunilor. In ceea ce priveşte Danzigui comitetul va avea de a se ocupa de împrumutul municipal încheiat de acest oraş. »•«. M Cii fiere VARŞOVIA, 8 (Rador). Dna Curie Sklodowska a fost salutată Duminică în mod solemn la primăria oraşului Varşovia unde i s’a oferit cetăţenia de onoare Apoi a pus prima piatră a institutului radiologie în prezenţa preşedintelui republicei şi a altor notabilităţi. Seara a avut loc un banchet oferit de consiliul municial. Credite americane pentru Italia NEW-YORK. Casa I. P. Morgan confirmă ca deschis un credit de 10 milioane de dolari pe timp de un an unui grup de bănci italiene, grup compus din instituţiunile următoare: Banca Italiei, Banca Neapole şi Banca Sicilei Casa mai arată că împrumutul e garantat de guvernul italian şi va fi utilizat, eventual, la stabilizarea schimbului. Pentru această operaţiune s’au mai asociat şi alte banei cu banca Morgan-La Roma, d. de Stefani, ministrul de finanţe a confirmat atorului încheiat cu băncile americane. Asupra Federaţiei internaţionale de construcţiuni care se va întruni în Congres la Paris, in 14 iunie, d. Trancu-Iaşi ne-a dat în acest loc amănunte foarte interesante exprimând tot deodată convingerea că vastul câmp de activitate ce-i oferă România în această privinţă, va atrage capitalul străin să colaboreze la desvoltarea noastră. Din partea sa, oficiosul guvernului, vorbind de vadul comercial, se felicită că s’a refuzat hotărât orice prelungire de contract negustorilor. Nu se întreabă însă câți comercianti cari s’au supus cererei proprietarului, vor fi în stare, dat fiind deverul de azi, să plătească chiria „fabuloasă” — după chiar expresia „Viitorului”. Capitalul străin nu se grăbeşte să vină, din cauza întregei politici economice a guvernului. Şi dacă ar fi vorba să-l aşteptăm, ar curge multă apă sub podurile Dâmboviţei, până ce se vor ridica clădiri noi. Iar satisfacţia „Viitorului” în faţa înfrângerea negustorilor, iarăşi nu soluţionează cu o iotă problema construcţiilor asupra căreia s’a legiferat în această ţară, s‘a modificat legea şi în fapt, nu s’a făcut nimic. Astăzi suntem în măsură să înregistrăm un prim pas în această direcţie, un prim pas foarte timid însă pe care trebue să-l preţuim cu atât mai mult cu cât emană de la o instituţie romînească care, de cînd există, a fost în multe rânduri folositoare proprietăţii. Creditul funciar urban din Bucureşti înfiinţat In 1875, sărbătoreşte chiar anul acesta a cinci zecea aniversare a existenţei sale. A fost evitat într'o vreme când camăta cea mai nemiloasă rodea fundamentul proprietăţei urbane şi nici una din frumoasele clădiri ce împodobesc azi apitala nu exista. După începuturi ar ele s’a lovit încă neconsolidată de criza din 1971 de pe urma războiului cu Turcia. A trecut apoi prin vijelia crizei economice din 1899—1900, când prețul imobilelor urbane scăzuse la un nivel derizoriu, Creditul Urban a salvat atunci pe numeroși proprietari ale căror case le dobândise ca prim ipotecar, revănzăndu-le primului proprietar fară nici un câştig. A străbătut în fine furtuna războiului când tara era divizată prin bariera din Focşani. Şi este de observat că in tot timpul luptelor cu cotropitorul. Creditul Urban a fost in stare să plătească regulat cuponul atât în tara ocupată cât şi in Moldova. Dacă amintim aceste amănunte este pentru a exprima satisfacţia că întro vreme când atâtea institutii,— care îşi datorează existenta unei legi, nu-şi mai îndeplinesc menirea lor ca altă dată—Creditul Urban a rămas credincios chemărei sale şi astăzi se pregăteşte să facă un pas nou, repetăm foarte timid însă totuşi bine venit, pentru uşurarea crizei de construcţiuni de care suferă populaţia. Creditul Urban n’are capital propriu, deci nu poate face operaţiuni bancare. El face împrumutri ipotetecare Inscrisuri garantate prin mutualitatea asociaţilor şi a ipotecilor constituite de ei. Această organizaţie care a dat rezultate favorabile timp de o jumătate secol trebue menţinută. Aşa ISnd, înlesnirile pe care Creditul Urban îldelegc să le introducă In legea sa de organizare sunt următoarele: 1) Să se acorde Împrumuturi pe locuri virane destinate pentru construcţii. Sunt destui proprietari de locuri virane cari nu pot clădi din pricina enormităţei dobânzilor, nu găsesc nici o rentabilitate. Dacă aceşti proprietari dispun şi ei de o sumă oarecare pentru a putea începe construcția Creditul le va veni în ajutor. 2) Sub regimul de drept comun al codului civil, imobilele dotate nu pot fi ipotecate pentru a se face constructiuni sau adause de case Aceasta însemnează ca un loc viran trebue să rămână neîntrebuinta în tot timpul căsătoriei, o absurditate ce a scăpat legiuitorului. Se va reveni asupra acestei stări de lucruri. Ca derogare la dreptul comun, imobilul dotat va putea ipotecat insă numai la Credite funciare urbane şi pe un termen minimum de 25 ani, pentru costul construcţiilor noi şi al adăugirilor existente. 3) in scopul înlesnirilor de constructiuni, Creditul Urban va putea interveni in contractările dintre proprietari si întreprinderile publice sau particulare de constructiuni, spre a face posibile lichidările prin împrumuturi ce se vor acorda. Precum am spus de la început, este primul gest de încurajare practică a construcţiunilor la care asistăm. Se va obiecta desigur că cazurile de înlesnire sunt prea puţine, că cursul scrisurilor Cerditului Urban e prea scăzut astfel că ceiace primeşte în palmă împrumutatul e puţin. Foarte adevărat- Insă când în loc de 30 la sută, în târgul liber, împrumutatul plăteşte numai 6 la sută Creditului Urban pe termen lung, diferenţa aceasta are însemnătatea ei. Acum trebuie cerut Parlamentului să mai găsească un moment liber în multiplele certuri ce-l preocupă, pentru votarea modificării, în sensul de mai sus, a legei și statutelor Creditelor funciare urbane * de VIATOR Un istoric al Creditului Urban.Modificarea legei și statutelor Creditului Urban. Un nou program de activitate Gretările comisiilor de impuneri anuale. — Mutaţi şi dispăruţi. Eludarea legei fiscale.—Ivevsia consolidare! legei d-lui Vintilă Brătianu Comisiile fiscale pentru fixarea impozitelor pe anul 1925 cari lucrează pentru a treia oară, experimentând lega de unificare a impozitelor fiscale, s’a aflat in ultimul timp într’o situație foarte delicată, în legătură cu aplicarea strictă a legei. Făcută lie baîj unor principii de lâcomp* IiouDâ, eg» n dimin tilă Brătian'i va înregistra în cel mai seu«-4 fi mp; »!«• ă ani vor lua măsuri urgente, un deficitimților din punct «de vedere al inrasărilor reale, deşi rolurile tuturor percepţiilor,snnt supra încălcate de impunerile fixate de «.tipsiile anuale fiscale. Votată in 27 Martie 1923, legea de unificare a impozitelor, printr'o lipsă de experienţă a contribuabililor a adus Statului un excedent frumos, despre care la vreme, ministrul Umilitelor a dat relatări Dibuim Oltoare. Excepţiile legei, dreptul de apel şi de recurs au deschis ochii contribuabililor, care pun vigilenţa avocarilor, după o experienţă de trei ani, vor pune pe ministrul finanţelor, în situaţia de a relata, celor ce-l vor întreba şi despre un de fiert bugetar-Si! Comisiunile actuale de impunere — cel puţin în Cămin lă - se află în prezenta a fi'imcrinse cazuri, în care secretarii de comisii. Ic relatează ess contribuabilul a dispărut ori s’a mutat. Dar între «ei dispăruţi sau mutaţi, cei mai înalţi sunt profesionişti sau negustori, adică cei mai apăsaţi dintre contribuabili, cari, la imvpozitul elementar trebuie să plătească 12 şi 18 la sută ,asupra impozitului iuţit, iar la impoziul global, şuirile destul de mari în proporţia câştigurilor fixate de comisii ca atare. * La rândul lor comercianţii, care nu s’au mutat, au găsit, prin experienţa celor trei ani de aplicare a legei de invocare a impozitelor, destule mijloace pentru a eluda legea fiscală a d-lui Vintilă Brătianu. La una din percepţiile Capitalei s-a înfăţişat un negustor care a prezentat comisiei registrele din care a rezultat o cifră de afaceri de 28 mii lei şi un câştig net de 32.000 lei. Cazul este autentic şi îngrijitor în acelaş timp Comercianţii mai mari, prin contabili versaţi, deşi arată că siguri brute mari, făcând scăderile legale, din câştiguri nete, adică impozabile, derizorii. Şi fiindcă toate cheltuelile sunt bine motivate, comisiile sunt obligate să le respecte şi să le aprobe ca atare. Lipsurile relatate mai sus, care sunt cele mai puţin importante, socotim că legea d-lui Vintilă Crăianu trebue revăzută şi consolidată. In 1926, — adică la anul viitor, dacă legea excepţională a închirierilor nu va mai fi prelungită, cel puţin în Bucureşti, din cauza mutărilor chiriaşilor dintr’un cartier într’altul, 40 la sută din contribuabili vor fi dispăruţi, mutaţi, negăsibili, şi deci liberi de impozitele d-lui Vintilă Brătianu. In faţa acestui viitor dezastru financiar, singurii contribuabili siguri, vor fi numai proprietarii şi funcţionarii care nu vor putea primi salariile fără dovada plătei impozitelor. Profesioniştii, samsarii, comisionarii, jucătorii de bursă, adică acei obligaţi a suporta greutăţile impozitelor d-lui Vintilă Brătianu, fiind mutaţi şi negăsibili, vor şefi pa de plata impozitelor viitoare şi a rămăşiţelor, care apasă chim azi rolurile percepţiilor fiscale D. Grăunte ) egi MMUnfi wM I fam Proectul «fruS Beneş PARIS. — „LTnformation4 aurită ,in conversatiunile pe tare , Beneş le-a avut la Paris cu d. Berthelot, secretarul general şi d. Laroche, directorul politic al ministerului de Externe, s’”a discutat pe larg ameninţarea alipirei Austriei de Germania — ameninţare care se agită la Viena şi Berlin. Problema aceasta interesează de aproape Mica Antantă şi în special Cehoslovacia, care este o ţară industrială. Când se negociase pacea, un delegat — după ce desmembrarea imperiului austro ungar fusese hotârâtă — ceruse crearea unei confederaţiuni a statelor danubiene Această sugestie a fost respinsă de cehi, care prea mulţumiţi de a scutura jugul Viertei, socoteau că vor putea, mai târziu să-şi îndrepte politica economică spre Rusia Astăzi, Beneş revine în parte, la această idee, fondându-se însă numai pe terenul economic Problema austriacă va fi discutată la Geneva de Consiliul Societăţii Naţiunilor. D. Mantaja, ministrul de externe al Austriei va expune dificultăţile prin care trece ţara sa şi poate va exploata dorinţa alipirei Austriei de Gemania, pentru a obţine noui avantagii. Iată de ce , Beneş a pus la punct proiectul unei „Confederaţia ni economice a ţârilor dunărene". Austria, Ungaria şi Cehoslovacia ar găsi în mod reciproc, serioase avantagii într’o astfel de combinaţiune, care ar permite Vienei să redevină centrul pieţelor de exportaţiune din Europa Centrală Consiliul Societăţii Naţiunilor nu vautea primi decât în mod favorabil o astfel de sugestie, destinată să creeze, printr-o colaborare economică, o atmosferă de pace in această parte a Europei. . Situaţia politica INTERN Şapte miniştri, — ţira zine, un loc însemnat în cunoştinţele mistice şi oculte, — au luat parte, mai întâi la solemnitatea desvelirei busturiiorhii I. C. Krălianu şi Sp. fiarei, ridicate la Răcăciuni, şi apoi la congresul partidului liberal întrunit, în aceeaşi zi, la Bacău. La Răcăciuni s’a preaslăvit trecutul. Ei întotdeauna frumos când urmaşii sărbătoresc, cu pioasă recunoştinţă, memoria înaintaşilor lor. La Bacău s'a vorbit despre vremile de acum. E întotdeauna interesant să asculţi miniştrii vorbind despre stările actuale. D-lui preşedinte al consiliului îi plac anecdotele, fabulele şi parabolele. Comentând raporturile dintre opoziţie şi guvern, d. Brătianu ne-a vorbit de un sat, de un automobil, de nişte câini şi de nişte călători. Nu vom stărui asupra comparaţiei. Vom aminti numai că marele Ion Brătianu obişnuia să zică: ,,Comparaison n'est pas raison“. Trebuie să stăruim insă asupra importantelor declarări ale d-lui Al. Constantinescu, acela care, în Treimea conducătoare a guvernului şi partidului liberal, ţine locul sfântului Duh. Ministrul agriculturei a spus: „La toamnă ,reforma administrativă va fi■ consfinfită prin alegeri comunale. La toamnă ne vom întâlni, din nou să sărbătorim succesul alegerilor comuniate“. Dacă cuvintele d-lui Al. Constantinescu nu exprimă numai o simplă dorinţă, atunci ele sunt de o covărşitoare însemnătate in ce priveşte situaţia politică. iCe înţeles poate avea hotărârea guvernului de a efectua alegeri comunale ? S a zis că partidul liberal urmăreşte să dobândească, prin aceste alegeri, locurile viitorilor senatori, desemnaţi, conform Nouei Constituţii, de colegiile compuse de consilierii judeţeni şi comunali. Insă guvernul făcând alegeri comunale şi judeţene şi obţinând, astfel, un succes electoral, de ce s'ar retrage şi n'ar face şi alegeri legislative ? Fiindcă dacă guvernul e hotărât să facă alegeri, ne închipuim că nu merge la înfrângere, ci la izbândă. Şi atunci se pune întrebarea: Care va fi atitudinea partidului poporului ? Va primi el ca guvernul liberal să facă alegeri comunale şi judeţene’.* T. P. EXTERNA îndoială, un element serios de stabilitate şi siguranţă. La aceasta avem de luat in seamă şi ultima atitudine a Italiei aşa cum rezultă din declaraţiile recent făcute in Parlamentul de la Roma : tratatul de Versailles este baza dreptului international public cel nou. Privit chiar in cadrul acesta, limitat, pactul de garanţie occidental sporind siguranţa Franţei şi consolidând pacea in Apus, nu poate rămâne fără fericite repercusiuni în celelalte părţi ale vechiului continent. Forţa proprie de legitimă apărare şi pentru respectarea tratatelor, a celor direct interesaţi din centrul şi răsăritul Europei, va fi indirect sporită prin consolidarea păcii occidentale cu participarea Angliei. Desbaterile din presa occidentalăcadrul acestui pact constituesc, fără cu privire la pactul pentru garanţia frontierelor şi respectarea tratatelor păcii generale sunt pe cale de a ajunge la o concluzie definitivă. Punctul de vedere al Angliei limitat numai la garantarea frontierelor din Occident între Franţa, Belgia şi Germania, cu eventuala admitere a Italiei, a fost precizat zilele acestea Intr'un articol din „Times'*. Fără a şi renega, semnătura pusă pe celelalte tratate şi a refuza garanţia ce o implică această semnătură, pentru frontierele din Europa centrală şi europeană, Anglia nu înţelege să-şi asume noul angajamente prin pactul de siguranţă. Prin urmare, garanţia frontierelor central europene şi răsăritene rămâne în mâna celor direct interesaţi, precum şi în cadrul prevederilor din pactul Societatei Naţiunilor. Alianţele încheiate de Polonia şi Cehoslovacia cu Franţa în N. D. ŞTIRI EXTERNE PRAGA. (Rador). — Guvernul va începe — cu ajutorul Comisiunei bancare — pregătiri pentru crearea unei bănci naţionale. La toamnă va avea loc subscrierea capitalului social, care după cum se vede va fi procurat de ţară, astfel că împrumutul prevăzut în acest scop, este lipsit de grabă. S au făcut deasemeni propuneri ca să se aştepte o mai mare mobilitate a pieţei financiare internaţionale. BUDAPESTA. — (Rador) In uria preţurilor urcate din ţară, exportul produselor de lapte a scăzut. Exportul untului a scăzut anul trecut cu aproape 90 la sută. Exportul brânzei a diminuat cu •76. * BUDAPESTA (Rador). — S‘a incheiat un cartel intre cele mai importante ibrici de îngrășăminte artificială din Austria, Ungaria și Jugoslavia-PRAGA, (Rador). — Releveul bancar din ultima săptămână a lunei Mai. înregistrează o urcare jeu 515 milioane jum , în circulaţia fiduciară, care a ajuns astfel la 7.437 milioane cu o sumă care este inferioară cu 1.788 milioane maximumului admis. Provisionul devizelor a scăzut la 551 milioane pe când incasso-ul metalic a rămas staţionar la 1030 milioane jumătate- Impozitul asupra averei s'a urcat la 4.682 milioane * — PRAGA, (Rador) — Ziarul „Tribuna" află că se va publica o ordonanţă care stabileşte pentru agrcultură un sistem de învoială pentru taxa asupra cifrei de afaceri. Ziarul mai este informat că ministerul de agricultură ar fi supus aprobărei Cabinetului un proeet de lege asupra asigurărilor publice, împotriva stricăciunilor produse proprietăţilor şi asigurări pentru arendarea şi îngrijitul vitelor. BUDAPESTA (Rado). — Până la obţinerea de credite din streinătate, pentru agricultură, Guvernul pune la dispoziţia proprietarilor şi în calitate de apprumuturi ipotecare, 22 milioane coroane ari procurate de cele 12 mari Institaţiuni financiare din Budapesta. * — PRAGA (Rador). — După zinul „Prager Tageblat“ Cehoslovaia a importat din Polonia în ultimul trimestru al anului 1925, pentru 325 milioane mărfuri, pe an, exporturile nu se urcau de at la 285 milioane, ceeace repreintă un pasiv de 80 milioane. £ BUDAPESTA (Rador). — Bilanţurile marilor bănci din Budapesta, calculate din nou şi indicate în coroane ungare şi lire sterline englase, — se vor publica probabil in Octombrie. * — PRAGA (Rador). — In ce priveşte negocierile unui tratat comercial cu Elveţia, reprezentanţii mustrei menalugice, cer desfiinţarea dificultăţilor de import, dat fiind că situaţia ulterioară din această ramtură a industriei, este în funcţiune de reconstituire a imiporturilor şi exporturilor, caii mergeau înainte de război în Elvetia. — PRAGA (Rador). — Numărul izitatorilor din staţiunile de culă din Bohemia, bate toate recordiurile Staţiunile balneare din Tatra sunt deasemeni pline cu lume. # BUDAPESTA (Rador) — In cursul acestui an, societăţile de asigurare au încasat pentru asigurări în contra grindinei, aproape 40 miliarde coroane Această sumă relativ mare se datoreşte faptului că, mulţi din proprietarii de terenuri, au recurs la aceste asigurări, în urma stricăciunii, pricinuita de grindină anul trecut * I ear