Argus, iunie 1925 (Anul 16, nr. 3630-3655)

1925-06-11 / nr. 3638

Anul XVI No. 3638 ABONAMENTE­ IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450­0 3 luni 250 IN STREINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600 3 lei în ţară. 6 lei în străinătate BI R O U R Bucureşti, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 si 23/69 4 PAGINI SI C C­­OMERTULUI i­n­c .uker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANTEI Director: Grigore Gafencu Joi U Iuaie 1925 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder și S. Berger Síp. üüplu Cspafla (lista éiapastiaapaiisniü î) ieleton mii ­rin revalorizare nu se îndreaptă nedrep­tatea cauzata prin devalorizare O credinţă aproape generală, to­ar greşită în fond, este aceia, că prin noua reformă monetară se vor îndrepta pagubele suferite din auza deprecierei monetei. De zece ani, de când s’a suspen­dat convertibilitatea leului şi a în­­ceput scăderea lui, debitorii au cău­tat să lichideze datoriile lor, aşa că zi nu ar mai putea fi discuţiune asupra unor fapte deja consumate. Ce e drept mai sunt unele contrac­te, de lungă durata, în special pen­tru tăerea pădurilor, cam­ azi, apar ca o adevărată spoliatune, dar a­­supra lor, e vorba să se vină cu o lege a impreviziunei. Mai sunt iarăşi rentieri, deţină­tori de valori de stat, unii din ei cari mai păstrează cu evlavie aces­te hârtii, alţii cari au primit re­cent rente, în urma exproprierei moş­ilor. In fine urcarea leului ar îndrepta şi situaţia pensionarilor şi funcţionarilor, fireşte chestiunea hârtiilor de stat, precum şi a func­ţionarilor constitue o problemă în sine. Prin stabilizare, nedreptatea a­­ceas­a poate fi în parte remediată pentru rente, cercetându-se data emisiune­ lor şi făcându-se un ta­blou de valorificare, după posibili­tăţile bugetare. Germania a recu­noscut datoria sa internă în valoare de 5% aur, indiferent de data emi­siunei. Noi am putea să valorizăm în alte condiţii fiecare rentă­ Deasemenea într’o reformă de stabilizare monetară lefurile şi pen­siunile trebuesc ajustate după înăl­ţimea deprecierei, aşa că aceste probleme pot uşor fi soluţionate favorabil. Aspectul se schimbă într-o refor­mă monetară care tinde la revalo­rizarea monetei. Statul trebue să-şi ţină angajamentele luate şi să plă­tească cu o monetă din ce în ce mai bună, datoriile sale. Este evi­dent că astfel pusă problema, bu­getul tarei noastre nu va putea plăti cupoane de un miliard lei aur pe an la cele 20 miliarde rentă de diferite nuanțe, cari se află în in­teriorul ţă­i și va căuta să retragă din circula­ție acest balast. Iată și secretul aliniatului din convenţie, care sună: „In măsura în care fondul de li­chidare nu va fi întrebuinţat pentru scopul arătat mai sus, el va putea servi în mod provizoriu la cumpă­rarea de titluri de rentă română“. Şi aci fireşte este o mare enig­mă, căci fondul de lichidare se imo­bilizează provizoriu (?) în o rentă de stat, în fond tot în bonuri de te­zaur ale statului. Dar, presupunând, că acest me­canism va funcţiona provizoriu, el nu va putea în cazul cel mai bun retrage decât cel mult 5 miliarde rentă de stat, vor rămâne, celelalte 15 miliarde, o piatră de moară pe pieptul bugetului statului, piatră care va apăsa sufocând bugetul cu cât monetă va creşte în valoarea ei. Acelaşi lucru cu lefurile func­ţionarilor, cari vor trebui ajustate, şi aci este posibil prin micşorarea lor la noile valori ale monetei, fără deci a da vreun avantaj slujbaşilor t­rei-Deci prin revalorizare nu se în­dreaptă nedreptatea cauzată prin revalorizarea monetei. ❖ Intr’o perioadă de revalorizare ungurii, cari câştigă vor fi aceia care vor trezoriza biletul de bancă. De aci un nou pericol, un imbold la inacţiune, câştigul fiind asigurat, prin păstrarea la ladă a monetei de hârtie. Va fi cea mai bună afacere pentru viitor, cu consecinţele cele mai dezastroase pentru producţie. Proectul de reformă monetară a­jutat să ocolească această ches­tiune, învăluind în mister etapele când ar urma să se facă revalori­zarea leului. Cinstit ar fi, pentru ca producă­torul şi debitorul să ştie cum să se apere de pagubele ce i­­e cauzează urcarea monetei să ştie când şi cu cât, urmează să se urce monetă. Dar trebu­e să recunoaştem că o astfel de eşalonare matematică a urcărei unei monete, este o impo­sibilitate, este o operaţie care sca­pă de sub controlul conducătorilor unei bănci de emisiune şi atunci găsim în proectul reformei mone­tare ceva sibitic, care ne-ar lăsa să credem că operaţia revalorizărei stă în mâinile noastre. „Ministerul Finanţelor va stabili în Inţelegere cu Banca Naţională, suma anuală care se va retrage din emisiunea făcută pentru Stat la sfârş­tul fiecărui an, în raport cu vărsămintele făcute la fondul de li­chidare şi ţinând seamă de ne­voile generale. Ei bine, din acest aliniat reese clar că conducătorii Băncei Naţio­nale sunt stăpâni pe mişcarea de revalorizare şi o fac, când vor şi cât vor, ţinând seamă de nevoile generale. (!?) Adevărul este tocmai contrariul. Pe o monetă, care nu mai este con­vertibilă nu mai este stăpână de­cât speculaţia, adică bursa străină. Şi se poate prea bine, ca străi­nătatea văzând tenacitatea noas­tră în urcarea monetei și regulari­tatea cu care depunem cele 650 mi­lioane lei aur anual, la fondul de li­chidare, să înceapă la un joc de urcare a monetei, joc care poate să-i aducă ei beneficii imense, dar dezastre incalculabile economiei noastre generale. La acest joc se va alipi desigur și trezorizarea internă, pentru a a mări încă încurcătura. Desigur reforma monetară ne va aduce în­că multe surprize, când tocmai o astfel de reformă trebuia să le în­lăture definitiv. Ing. C. Casassovici Mile iei Mm ACTIVITATEA COMITETULUI FINANCIAR GENEVA. — Comitetul finia­­ciar al Ligei Naţiunilor s’a întru­­nit la Geneva la 5 Iunie. El va lua cunoştinţă de raportul comitetului pentru dublul impozit şi evasiu­nea fiscală şi a comitetului mixt pentru crizele economice, şi se va ocupa de situaţiunea Ungariei, An­striei şi a portului Danzig. In ceea ce priveşte Ungaria, gu­vernul ungar cere două lucruri şi anume: 1) de a fi autorizat să întrebuin­ţeze o parte din sumele provenite din împrumuturi pentru investiri cu termen lung; 2) el cere Ligii Naţiunilor de a facilita industriaşilor unguri ob­ţinerea creditelor în termen lung în străinătate pentru a remedia criza economică datorită lipsei de capitaluri In ceea ce priveşte Austria, gu­vernul austriac doreşte să încheie un împrumut special în vederea electrificării căilor ferate. Comi­tetul financar va avea a se pro­nunţa dacă nu este preferabil de a întrebuinţa în acest scop o parte din sumele care rămân din produ­­sul Ligii Naţiunilor. In ceea ce priveşte Danzigui co­mitetul va avea de a se ocupa de împrumutul municipal încheiat de acest oraş. »•«. M Cii fie­re VARŞOVIA, 8 (Rador).­­ D­na Curie Sklodowska a fost salutată Duminică în mod solemn la primă­ria oraşului Varşovia unde i s’a oferit cetăţenia de onoare Apoi a pus prima piatră a institutului ra­diologie în prezenţa preşedintelui republicei şi a altor notabilităţi. Seara a avut loc un banchet oferit de consiliul municial. Credite americane pentru Italia NEW-YORK.­­ Casa I. P. Mor­gan confirmă ca deschis un credit de 10 milioane de dolari pe timp de un an unui grup de bănci ita­liene, grup compus din instituţiu­­nile următoare: Banca Italiei, Banca Neapole şi Banca Sicilei­ Casa mai arată că împrumutul e garantat de guvernul italian şi va fi utilizat, eventual, la stabili­zarea schimbului. Pentru această operaţiune s’au mai asociat şi alte banei cu banca Morgan-La Roma, d. de Stefani, minis­trul de finanţe a confirmat at­or­ului încheiat cu băncile americane. Asupra Federaţiei internaţionale de construcţiuni care se va întruni în Congres la Paris, in 14 iunie, d. Trancu-Iaşi ne-a dat în acest loc amănunte foarte interesante expri­mând tot deodată convingerea că vastul câmp de activitate ce-i o­­feră România în această privinţă, va atrage capitalul străin să cola­boreze la desvoltarea noastră. Din partea sa, oficiosul guvernu­lui, vorbind de vadul comercial, se felicită că s’a refuzat hotărât orice prelungire de contract negustori­lor. Nu se întreabă însă câți comer­cianti cari s’au supus cererei pro­prietarului, vor fi în stare, dat fiind deverul de azi, să plătească chiria „fabuloasă” — după chiar expresia „Viitorului”. Capitalul străin nu se grăbeşte să vină, din cauza întregei politici economice a guvernului. Şi dacă ar fi vorba să-l aşteptăm, ar curge multă apă sub podurile Dâmbo­vi­ţei, până ce se vor ridica clădiri noi. Iar satisfacţia „Viitorului” în faţa înfrângerea negustorilor, ia­răşi nu soluţionează cu o iotă pro­blema construcţiilor asupra căreia s’a legiferat în această ţară, s‘a modificat legea şi în fapt, nu s’a făcut nimic. Astăzi suntem în măsură să în­registrăm un prim pas în această direcţie, un prim pas foarte timid însă pe care trebue să-l preţuim cu atât mai mult cu cât emană de la o instituţie romînească care, de cînd există, a fost în multe rânduri fo­lositoare proprietăţii. Creditul funciar urban din Bucu­reşti înfiinţat In 1875, sărbătoreş­te chiar anul acesta a cinci zecea aniversare a existenţei sale. A fost evitat într'o vreme când camăta cea mai nemiloasă rodea funda­mentul proprietăţei urbane şi nici una din frumoasele clădiri ce îm­podobesc azi apitala nu exista. După începuturi ar ele­ s’a lovit încă neconsolidată de criza din 1971 de pe urma războiului cu Turcia. A trecut apoi prin vijelia crizei e­­conomice din 1899—1900, când pre­țul imobilelor urbane scăzuse la un nivel derizoriu­­, Creditul Urban a salvat atunci pe numeroși proprie­tari ale căror­ case le dobândise ca prim ipotecar, revănzăndu-le primului proprietar fară nici un câştig. A străbătut în fine furtuna războiului când tara era divizată prin bariera din Focşani. Şi este de observat că in tot timpul lup­telor cu cotropitorul. Creditul Ur­ban a fost in stare să plătească re­gulat cuponul atât în tara ocupată cât şi in Moldova. Dacă amintim aceste amănunte este pentru a exprima satisfacţia că întro vreme când atâtea institu­tii,— care îşi datorează existenta unei legi, nu-şi mai îndeplinesc me­nirea lor ca altă dată—Creditul Ur­ban a rămas credincios chemărei sale şi astăzi se pregăteşte să fa­că un pas nou, repetăm foarte ti­mid însă totuşi bine venit, pentru uşurarea crizei de construcţiuni de care suferă populaţia. Creditul Urban n’are capital pro­priu, deci nu poate face operaţiuni bancare. El face împrumutri ipote­­tecare In­scrisuri garantate prin mutualitatea asociaţilor şi a ipote­cilor constituite de ei. Această or­ganizaţie care a dat rezultate favo­rabile timp de o jumătate secol tre­bue menţinută. Aşa ISnd, înlesnirile pe care Cre­ditul Urban îld­elegc să le introdu­că In legea sa de organizare sunt următoarele: 1) Să se acorde Împrumuturi pe locuri virane destinate pentru cons­trucţii. Sunt destui proprietari de locuri virane cari nu pot clădi din pricina enormităţei dobânzilor, nu găsesc nici o rentabilitate. Dacă a­ceşti proprietari dispun şi ei de o sumă oarecare pentru a putea în­cepe construcția Creditul le va veni în ajutor. 2) Sub regimul de drept comun al codului civil, imobilele dotate nu pot fi ipotecate pentru a se face constructiuni sau adause de case­ Aceasta însemnează ca un loc vi­ran trebue să rămână neîntrebuin­­ta în tot timpul căsătoriei, o absur­ditate ce a scăpat legiuitorului. Se va reveni asupra acestei stări de lucruri. Ca derogare la dreptul co­mun, imobilul dotat va putea­­ ipo­tecat insă numai la Credite funcia­re urbane şi pe un termen minimum de 25 ani, pentru costul construc­ţiilor noi şi al adăugirilor existente. 3) in scopul înlesnirilor de cons­­tructiuni, Creditul Urban va putea interveni in contractările dintre proprietari si întreprinderile publi­ce sau particulare de construc­­tiuni, spre a face posibile lichidările prin împrumuturi ce se vor acorda. Precum am spus de la început, este primul gest de încurajare prac­tică a construcţi­unilor la care asis­tăm. Se va obiecta desigur că ca­zurile de înlesnire sunt prea puţi­ne, că cursul scrisurilor Cerditului Urban e prea scăzut astfel că ceia­­ce primeşte în palmă împrumutatul e puţin. Foarte adevărat- Insă când în loc de 30 la sută, în târgul liber, împrumutatul plăteşte numai 6 la sută Creditului Urban pe termen lung, diferenţa aceasta are însem­nătatea ei. Acum trebuie cerut Parlamentu­lui să mai găsească un moment li­ber în multiplele certuri ce-l preo­cupă, pentru votarea modificării, în sensul de mai sus, a legei și sta­tutelor Creditelor funciare urbane * de VIATOR Un istoric al Creditului Ur­ban.­Modificarea legei și statutelor Creditului Urban. Un nou program de activitate Gre­tările comisiilor de impuneri anuale. — Mutaţi şi dis­păruţi.­­ Eludarea legei fiscale.—Ivevsia consolidare! legei d-lui Vintilă Brătianu Comisiile fiscale pentru fixarea impozitelor pe anul 1925 cari lu­crează pentru a treia oară, expe­rimentând lega de unificare a im­pozitelor fiscale, s’a aflat in ulti­mul timp într’o situație foarte de­licată, în legătură cu aplicarea strictă a legei. Făcută lie baîj unor principii de lâcomp* Ii­ouDâ, eg» n dim­­­in tilă Brătian­'i va înregistra în cel mai seu«-4 fi mp; »!«• ă an­i vor lua măsuri urgente, un deficit­­im­ților din punct «de vedere al inra­sărilor reale, deşi rolurile tuturor percepţiilor,­­snnt supra încălcate de impunerile fixate de «.tipsiile anuale fiscal­e. Votată in 27 Martie 1923, legea de unificare a impozitelor, printr'o lipsă de experienţă a contribuabili­lor a adus Statului un excedent frumos, despre care la vreme, mi­nistrul Umilitelor a dat relatări Di­buim Olt­o­are. Excepţiile legei, dreptul de apel şi de recurs au deschis ochii con­tribuabililor, care pun vigilenţa a­vocarilor, după o experienţă de trei ani, vor pune pe ministrul fi­nanţelor, în situaţia de a relata, ce­lor ce-l vor întreba şi despre un de fiert bugetar-Si! Com­isiunile actuale de impune­re — cel puţin în Cămin lă - se află în prezenta a fi'imcrinse ca­zuri, în care secretarii de comisii. Ic relatează ess contribuabilul a dispărut ori s’a mutat. Dar între «­ei dispăruţi sau mu­taţi, cei mai înalţi sunt profesio­nişti sau negustori, adică cei mai apăsaţi dintre contribuabili, cari, la imvpozitul elementar trebuie să plătească 12 şi 18 la sută ,asupra impozitului iuţit, iar la im­poziul global, şuirile destul de mari în pro­porţia câştigurilor fixate de comi­sii ca atare. * La rândul lor comercianţii, care nu s’au mutat, au găsit, prin expe­rienţa celor trei ani de aplicare a legei de invocare a impozitelor, destule mijloace pentru a eluda legea fiscală a d-lui Vintilă Brătia­nu. La una din percepţiile Capitalei s-a înfăţişat un negustor care a pre­zentat comisiei registrele din care a rezultat o cifră de afaceri de 28 mii lei­ şi un câştig net de 32.000 lei. Cazul este autentic şi îngrijitor în acelaş timp­ Comercianţii mai mari, prin con­tabili versaţi, deşi arată că siguri brute mari, făcând scăderile legale, din câştiguri nete, adică impoza­bile, derizorii. Şi fiindcă toate chel­tuelile sunt bine motivate, comisiile sunt obligate să le respecte şi să le aprobe ca atare­­. Lipsurile relatate mai sus, care sunt cele mai puţin importante, socotim că legea d-lui Vintilă Cră­­ianu trebue revăzută şi consoli­dată. In 1926, — adică la anul viitor, dacă legea excepţională a închi­rierilor nu va mai fi prelungită, cel puţin în Bucureşti, din cauza mutărilor chiriaşilor dintr’un car­tier într’altul, 40 la sută din con­tribuabili vor fi dispăruţi, mutaţi, negăsibili, şi deci liberi de impo­zitele d-lui Vintilă Brătianu. In faţa acestui viitor dezastru financiar, singurii contribuabili si­guri, vor fi numai proprietarii şi funcţionarii care nu vor putea pri­mi salariile fără dovada plătei im­pozitelor. Profesioniştii, samsarii, comi­sionarii, jucătorii de bursă, adică acei obligaţi a suporta greutăţile impozitelor d-lui Vintilă Brătianu, fiind mutaţi şi negăsibili, vor şefi pa de plata impozitelor viitoare şi a rămăşiţelor, care apasă chim azi rolurile percepţiilor fiscale D. Grăunte ) egi MMUnfi wM I fam Proectul «fruS Beneş PARIS. — „LTnformation4 a­­urită­­ ,in conversatiunile pe tare , Beneş le-a avut la Paris cu d. Berthelot, secretarul general şi d. Laroche, directorul politic al ministerului de Externe, s’”a dis­cutat pe larg ameninţarea alipirei Austriei de Germania — amenin­ţare care se agită la Viena şi Ber­lin. Problema aceasta interesează de aproape Mica Antantă şi în special Cehoslovacia, care este o ţară industrială. Când se negociase pacea, un de­legat — după ce desmembrarea imperiului austro ungar fusese ho­târâtă — ceruse crearea unei con­­federaţiuni a statelor danubiene Această sugestie a fost respinsă de cehi, care prea mulţumiţi de a scutura jugul Viertei, socoteau că vor putea, mai târziu să-şi îndrep­te politica economică spre Rusia Astăzi,­­ Beneş revine în parte, la această idee, fondându-se însă numai pe terenul economic Problema austriacă va fi discu­­tată la Geneva de Consiliul Socie­tăţii Naţiunilor. D. Mantaja, mi­nistrul de externe al Austriei va expune dificultăţile prin care tre­ce ţara sa şi poate va exploata do­rinţa alipirei Austriei de Gem­a­nia, pentru a obţine noui avanta­­gii. Iată de ce , Beneş a pus la punct proiectul unei „Confederaţia ni economice a ţârilor dunărene". Austria, Ungaria şi Cehoslovacia ar găsi în mod reciproc, serioase avantagii într’o astfel de combi­naţi­u­ne, care ar permite Vienei să redevină centrul pieţelor de expor­­taţiune din Europa Centrală Consiliul Societăţii Naţiunilor nu va­utea primi decât în mod favorabil o astfel de sugestie, des­tinată să creeze, printr-o colabo­rare economică, o atmosferă de pace in această parte a Europei. . Situaţia politica INTERN Şapte miniştri, — ţi­ra z­­ine, un loc însemnat în cunoştinţele mistice şi oculte, — au luat parte, mai întâi la solemnitatea desvelirei busturiior­hii I. C. K­rălianu şi Sp. fiarei, ridi­cate la Răcăciuni, şi apoi la congre­sul partidului liberal întrunit, în aceeaşi zi, la Bacău. La Răcăciuni s’a preaslăvit trecu­tul. Ei întotdeauna frumos când ur­maşii sărbătoresc, cu pioasă recu­noştinţă, memoria înaintaşilor lor. La Bacău s'a vorbit despre vremile de acum. E întotdeauna interesant să asculţi miniştrii vorbind despre stările actuale. D-lui preşedinte al consiliului îi plac anecdotele, fabulele şi parabo­lele. Comentând raporturile dintre opoziţie şi guvern, d. Brătianu ne-a vorbit de un sat, de un automobil, de nişte câini şi de nişte călători. Nu vom stărui asupra comparaţiei. Vom aminti numai că marele Ion Brătia­nu obişnuia să zică: ,,Comparaison n'est pas raison“. Trebuie să stăruim insă asupra importantelor declarări ale d-lui Al. Constantine­scu, acela care, în Trei­mea conducătoare a guvernului şi partidului liberal, ţine locul sfân­tului Duh. Ministrul agriculturei a spus: „La toamnă ,reforma administrativă va fi■ consfinfită prin alegeri comunale­. La toamnă ne vom întâlni, din nou să sărbătorim succesul alegerilor co­muniate“. Dacă cuvintele d-lui Al. Constanti­nescu nu exprimă numai o simplă dorinţă, atunci ele sunt de o covăr­şitoare însemnătate in ce priveşte situaţia politică. iCe înţeles poate avea hotărârea guvernului de a e­­fectua alegeri comunale ? S a zis că partidul liberal urmăreşte să dobân­dească, prin aceste alegeri, locurile viitorilor senatori, desemnaţi, con­form Nouei Constituţii, de colegiile compuse de consilierii judeţeni şi comunali. Insă guvernul făcând alegeri co­munale şi judeţene şi obţinând, ast­fel, un succes electoral, de ce s'ar retrage şi n'ar face şi alegeri legis­lative ? Fiindcă dacă guvernul e hotărât să facă alegeri, ne închipuim că nu merge la înfrângere, ci la iz­bândă. Şi atunci se pune întrebarea: Care va fi atitudinea partidului poporu­lui ? Va primi el ca guvernul libe­ral să facă alegeri comunale şi ju­deţene’.* T. P. EXTERNA îndoială, un element serios de sta­bilitate şi siguranţă. La aceasta a­­vem de luat in seamă şi ultima ati­tudine a Italiei aşa cum rezultă din declaraţiile recent făcute in Parla­mentul de la­ Roma : tratatul de Ver­sailles este baza dreptului interna­tional public cel nou. Privit chiar in cadrul acesta, li­mitat, pactul de garanţie occiden­tal sporind siguranţa Franţei şi con­solidând pacea in Apus, nu poate rămâne fără fericite repercusiuni în celelalte părţi ale vechiului conti­nent. Forţa proprie de legitimă a­­părare şi pentru respectarea trata­telor, a celor direct interesaţi din centrul şi răsăritul Europei, va fi indirect sporită prin consolidarea pă­cii occidentale cu participarea An­gliei. Desbaterile din presa occidentalăcadrul acestui pact constituesc, fără cu privire la pactul pentru garanţia frontierelor şi respectarea tratatelor păcii generale sunt pe cale de a a­­junge la o concluzie definitivă. Punc­tul de vedere al Angliei limitat nu­mai la garantarea frontierelor din Occident între Franţa, Belgia şi Ger­mania, cu eventuala admitere a Ita­liei, a fost precizat zilele acestea In­­tr'un articol din „Times'*. Fără a şi renega, semnătura pusă pe celelalte tratate şi a refuza garanţia ce o im­plică această semnătură, pentru frontierele din Europa centrală şi eu­rope­ană, Anglia nu înţelege să-şi a­­sume noul angajamente prin pactul de siguranţă. Prin urmare, garanţia frontierelor central europene şi ră­săritene rămâne în mâna celor di­rect interesaţi, precum şi în cadrul prevederilor din pactul Societatei Naţiunilor. Alianţele încheiate de Po­lonia şi Cehoslovacia cu Franţa în­­ N. D. ŞTIRI EXTERNE PRAGA. (Rador). — Guvernul va începe — cu ajutorul Comisiu­nei bancare — pregătiri pentru crearea unei bănci naţionale. La toamnă va avea loc subscrierea ca­pitalului social, care după cum se vede va fi procurat de ţară, astfel că împrumutul prevăzut în acest scop, este lipsit de grabă. S au făcut deasemeni propuneri ca să se aştepte o mai mare mobili­tate a pieţei financiare interna­ţionale. BUDAPESTA. — (Rador) In ur­­­ia preţurilor urcate din ţară, ex­portul produselor de lapte a scăzut. Exportul untului a scăzut anul trecut cu aproape 90 la sută. Exportul brânzei a diminuat cu •7­6. * BUDAPESTA (Rador). — S‘a in­­cheiat un cartel intre cele mai im­portante i­­brici de îngrășăminte ar­­tificială din Austria, Ungaria și Ju­goslavia-PRAGA, (Rador). — Releveul bancar din ultima săptămână a lunei Mai. înregistrează o urcare jeu 515 milioane jum , în circulaţia fiduciară, care a ajuns astfel la 7.437 milioane cu o sumă care este inferioară cu 1.788 milioane ma­ximumului admis. Provisionul de­vizelor a scăzut la 551 milioane pe când incasso-ul metalic a ră­mas staţionar la 1­030 milioane ju­mătate- Impozitul asupra averei s'a urcat la 4.682 milioane * — PRAGA, (Rador) — Ziarul „Tribuna" află că se va publica o ordonanţă care stabileşte pentru a­­grcultură un sistem de învoială pentru taxa asupra cifrei de afa­ceri. Ziarul mai este informat că ministerul de agricultură ar fi su­pus ap­robărei Cabinetului un proeet de lege asupra asigurărilor publice, împotriva stricăciunilor produse proprietăţilor şi asigurări pentru arendarea şi îngrijitul vi­telor. BUDAPESTA (Rado­). — Până la obţinerea de credite din streinătate, pentru agricultură, Guvernul pune la dispoziţia proprietarilor şi în cali­tate de apprumuturi ipotecare, 22 milioane coroane­ ari procurate de cele 12 mari Institaţiuni financiare din Budapesta. * — PRAGA (Rador). — După zin­ul „Prager Tageblat“ Cehoslova­ia a importat din Polonia în ulti­mul trimestru al anului 1925, pen­tru 325 milioane mărfuri, pe an, exporturile nu se urcau de at la 285 milioane, ceeace repre­intă un pasiv de 80 milioane. £ BUDAPESTA (Rador). — Bilanţu­­rile marilor bănci din Budapesta, calculate din nou şi indicate în co­roane ungare şi lire sterline englase, — se vor publica probabil in Octom­brie. * — PRAGA (Rador). — In ce pri­veşte negocierile unui tratat co­mercial cu Elveţia, reprezentanţii m­­ustrei m­enalugice, cer desfiin­ţarea dificultăţilor de import, dat fiind că situaţia ulterioară din a­­ceastă ram­t­ură a industriei, este în funcţiune de reconstituire a imi­porturilor şi exporturilor, caii mergeau înainte de război în Elve­tia. — PRAGA (Rador). — Numărul izitatorilor din staţiunile de cu­lă din Bohemia, bate toate recor­diurile Staţiunile balneare din Tatra sunt deasemeni pline cu lume. # BUDAPESTA (Rador) — In cur­sul acestui an, societăţile de asigu­rare au încasat pentru asigurări în contra grindinei, aproape 40 miliar­de coroane­ Această sumă relativ mare se datoreşte faptului că, mulţi din proprietarii de terenuri, au re­curs la aceste asigurări, în urm­a stri­căciunii, pricinuita de grindină a­­nul trecut * I ear

Next