Argus, iunie 1925 (Anul 16, nr. 3630-3655)

1925-06-25 / nr. 3651

r Anul XVI No. 3651 U cudtrar/nier CEASORNICE DE MARE PRECNIUM­E ABONAMENTE: IN ŢARA Un an 800 lei 6 luni 450 3 luni 250 3 lei în ţară. 6 » IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 l­ei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI I INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin BIROURILE: București, Str. Sărindar 14 Directori Grigore Gafencu TELEFON: 6/93 și 23/69 Joi 25 Iunie 1925 ,ZP ,­€ ■ amd-7/inner-CEASO&NICE DE fl/VRE PREEIZIliNE PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţe Generale de Publicitate Directori­i Carol Schulder gl S. Berger StP. Euplu Espada (fosta Hapasiisoroneum 1­9) telefon 11|K Vom avea şi anul acesta un excedent bugetar? Situaţia tezaurului public la 31 Martie 1925 încaseze, având în vedere că bu­­­getul pe 1925, în ce priveşte încasă­rile, este bazat pe prevederi în su­mă de lei 31.750.000 000, ţinând sea­mă că bugetul se execută în 18 luni şi că în mod obişnuit încasările în cele 6 luni complimentare sunt de cel puțin 15 %, in acest mod cota lunară revine la o sumă de lei 2.218.900.000, ceea ce pentru 3 luni ne dă : Lei 6­ 74. 874.000,—, iar încasările în acest interval au fost de „ 6.210024-335,08 Lei 536.849­.664,92 mare. constatăm că la un buget de 24 miliarde, după aceleaşi calcula de mai sus, cota trimestrială de eva­luări era : Deci, în primele 3 luni cota lu­nară a fost aproape acoperită în această privinţă, dacă facem o comparaţie cu bugetul anului prece­dent, care va da excedentul cel mai Lei 5.100.300.900, iar încasările în primele 6 luni au fost de 1­4-246-247.915, am avut atunci o diferenţă un minus de Lei 853-752.085 deci încaSăn faţă de cota trimestrială de evaluări au fost inferioare cu mai mult de 800.000­ 000, la un buget de 24 miliarde, pe când în anul în curs această diferenţă este numai de 536 949.659,92, la un buget de 31.750­ 000 000-riler pe primul trimestru din 1925. In comparaţie cu acelea ale anului Adică în plus iei 1.304.004-134, bani 08. ÎNCASĂRILE PE LUNILE COMPLI-1a°TMrei situaţie a MENTARE 1081 următoarea, în comparaţie cu In afară de încasările pe seama t . Exerciţiului 1925, sunt încasările pelan nuntă bine, bugetul are asigurată execuţia, in afară de evenimente cu totul excepţionale. VENITURILE CAILOR FERATE Căile ferate in anul acesta au pă­şit cu o etapă înainte , de a-şi aco­peri cheltuelile din venituri proprii, de unde in trecut o cotă-parte de o cincime erau acoperite din veniturile generale ale Statului. , Mersul acestei importante admi­nistrații a Statului este următorul :­ 192_ ____________ Venituri C. F. R. Prime­vere. Casa Muncii Total 220.397-869 418.422.023 105.707.695 20.568-258 544-697-976 257-316.789 398-184-499 101.170-433 19-596-646 518-951.578 319.741.664 451-567.408 115.131.398 22-223-912 588-924.718 797-456-322 1.268-173.930 + 470-717.608 Încasările căilor ferate in primele Ima* mici fi aceasta se poate vede trei luni ale anului sunt cu mult­ din datele pe 3 ani trecuți, astfel Ianuarie Februarie Martie_____Decembrie In 1922 au fost 102-770.137 117-957-019 In 1923 au fost 132.664-767 152.089.724 In 1924 au fost 220-397.869 257- 316-789 Total în anul 1922 , . Total în anul 1923 . » Total în anul 1924 • , ■ Prin urmare nici In anii trecuţi căile ferate în primele trei luni ale anului nu au dat cota reală de în­casări posibile, traficul fiind mult mai redus în aceste luni. Totuşi in anul 1923 situatiunea este urmă- _ î Lei 2­068.689-999, iar încasările realizate au fost de „ 1.652.574-272, deci o diferenţă în minus în sumă de .. 416-115-727 In realitate această diferenţă nu este decât de lei 335.636.069 de­oare­ce între veniturile C. F. R. au fost prevăzute anul acesta şi încasările din primele personalului de 20 % şi 30 %, înfiinţate prin decretul No 5363/920, precum şi taxa de 5% pentru casa Muncii C. F. R. ori primele nu se vor plăti decât in li­mita încasărilor, de asemenea și bugetul Casei Muncii se execută in limita veniturilor, prin urmare a­­ceastă diferență nu ar influența bugetul general al Statului. Este însă sigur că bugetul de cheltueli C .F­­­. va fi acoperit dacă ţinem seamă de mersul încasărilor acestei administraţii la începutul anilor pre­cedenţi, în afară de sporirea tarife­lor SO % făcută pe ziua de 1 Mai care de­sigur va acoperi nece-Privind dlar in general situaţiu­­nea, diferenta din minus pentru înca­sările generale ale Statului și eva­luările bugetului pe anul in curs de lei 536 849.664,63 este provenită din încasările C. F. R. cari singure au dat an minus fatft de cota anuală de evaluări de lei 416.115.272, deci ce­lelalte venituri ale Statului au dat un plus de lei 120­ 733.937,62 cu ca­re a’a acoperit In parte minusul re­zultat la încasările C. F. R-încasările lunilor Aprilie şi Mai stabilite după situaţiunile provi­­­zorii accentuează încă mai mult mersul lor crescând. Astfel în afară de C. F. R. s’a încasat în aceste luni : P irţile administraţiei C. F. R. Lei 2.151.878-743,53 în luna Aprilie. .. 2.184.322-996,64 în luna Main. Total .. . Lei 4.336.201-740,17 la cari se adaugă încasările. C. F. R 620-297.937,— în luna Aprilie și circa „ 620.000-000,— în luna Main Total ... Lei 5-576.499-677,17 cari fată de cotele pe 2 luni stabilite ie ’ „ 4-497.800.000,f­ie Lei 1.078-299.677,17 ne dă o diferenţă în plus pe 2 luni. VOM AVEA UN EXCEDENT BU­GETAR (7) c Am avea dar un plus de încasări faţă de evaluări, începând chiar din a patra lună de executare a buge­tului Acest plus acoperă diferenţa un minus din cele trei luni. Ianuarie. Direcţiunea generală a finanţelor publice şi a contabilităţii generale a Statului a dat la iveală „Situaţia execuţiei bugetului în primul tri­mestru al anului 1925". SITUAŢIA ÎNCASĂRILOR Incheindu-se socotelile­­primului trimestru se poate vedea mersul în­casărilor ?i, deci, rezultatul execu­ţiei bugetului pe acest timp. Cota lunară care urmează să se încasările la începutul anului bu­getar sunt mai mici, ele începând să arata adevărata posibilitate a veni­turilor abia in a doua jumătate a­­a­nului şi aceasta din cauză că la în­ceputul anului sunt de făcut lucrări de impuneri anuale cari ocupă o bu­nă parte din personalul administra­ţiei finanţelor. Aceasta fiind situatiunea şi ţinând în seamă şi anul agricol care se a-1924 SITUAŢIA LUNARA A INCASA­RILOR . Dăm aci situaţia lunară a Incasă-11924 Exerciţiul 1924 1.409.274-192,— 1.304.929.284 — 1.532.044-439 — , 4.246.247-915 — 659.772.286 — -. 4.906 020.201,— Ianuarie Februarie Martie C. F. R. Ianuarie Februarie Martie Ianuarie Februarie Martie Total • » Total Venituri C. F. R. 1924 Pe seama exercițiului 1923 273-459.424,53 361.844.408,90 337.599-505 55 972.903.588,08 Adică în plus lei 798-443-583. Exercițiul 1925 1.291-653-985,60 1 516 353.002,26 1.936 222-015,55 4.744.229-003,41 1.465.795 331,67 6.210-024-335,08 1925 Pe seama exercițiului 1924 757.192.175,96 500-237.021,63 513.917.774,77 1-771.346.972,36 322.009.526 62.390-816 1-652-574.272 143.763-001 83-796.298 200.852.580 297.927-671 319.741-664 450.939.015 1.923.944-590 . , , 3.095.096-477 . , , 4.415.850-491 toatea, cheltuelile C. F. R au fost stabilite pentru anul în curs la suma de lei 8­20.760.000, ceea ce ar reveni că ar fi trebuit să se încaseze pe primele trei luni , 1 Februarie şi Martie, astfel că in pri­mele luni de executare prevederile bugetare sunt acoperite. Statistica oficială termină expri­mând speranţa că da aci încolo în­casările în mod normal vor fi în creş­tere şi prin urmare ne putem aştepta la un excedent al bugetului pe 1925, faţă cu prevederile» SITUATIA GENERALA A INCASA­­RIIOR „ARGUS“ LA GENEVA — DEPARTE DE A FI ÎNREGIS­TRAT UN EŞEC IN CHESTIUNEA MINORITATILOR DIN BANAT, RO­MANIA A OBŢINUT UN TRATA­MENT DE FAVOARE — De la corespondentul nostru — GENEVA. — Unele ziare din Bu­cureşti afirmând că consiliul Ligii Naţiunilor ar fi luat, în chestia co­loniştilor unguri, hotărâri determi­nate de simpatiile membrilor consi­liului, ne am informat la loc com­­petinte şi suntem in măsură a des­­minţi in modul cel mai formal că in trecuta sesiune din iunie a consiliu­lui afacerea coloniştilor unguri ar fi făcut obiectul unei alte deriziuni de­cât aceia a unei amânări pur şi simple. Probabil că la noi nu se cunoaşte mecanismul, procedure! pe care Liga Naţiunilor o întrebuinţează in ase­menea chestiuni şi de aceea lucru­rile au putut fi interpretate­­în mod greşit. Ori de câte ori o plângere a mino­rităţilor soseşte la Liga Naţiunilor, ea face obiectul unui examen apro­fundat al unui comitet de trei, com­pus de membrii consiliului, care funcţionează prin rotaţie. Acest co­mitet de trei, compus de data aceas­ta din d-nii Chamberlain (Anglia), Unden (Suedia) şi Mello-Franco (Brazilia), sezisează consiliul de examenul afacerilor cari i se par mai importante, ne­putând şi ne­­vrând să-şi ia singuri răspunderea. Ori, in afacerea coloniştilor unguri, consiliul a fost sezisat de comitetul de trei la 14 Mai şi afacerea urma să fie pledată in şedinţa publică a consiliului din 8 Iunie. D. Titulescu, însărcinat de guvern cu apărarea acestei afaceri la 20 Mai, a reuşit să obţină dela consi­liu ca afacerea să continue ş fi exa­minată in comitetul de trei, deşi era înscrisă la ordinea de zi a consiliu­lui. Aceasta e incontestabil o im­portantă concesiune ce s’a făcut Ro­mâniei, căci nu există precedent ca o afacere înscrisă la ordinea zilei consiliului de către comitetul de trei, să continue a fi examinată numai de comitetul de trei in loc să fie examinată de plenul consiliului-In fața comitetului de trei teza românească a fost expusă pentru prima dată pe larg, timp de doua ore şi rezultatul a fost că însuşi co­mitetul de trei în şedinţa pub­lică din 11 iunie a cerut amânarea afa­cerii pentru sesiunea de toamn­ă in scopul de a studia toate docum­­en­tele noui pe care România le-a adus. Nu poate fi vorba în chestiunile de felul acesteia nici de simbolii, nici de antipatii, pentru „sau coitia Ro­mâniei. E vorba pur şi simplu, de cercetarea actelor şi aceasta cere timp. Sunt state, membre in consiliul Ligii Naţiunilor, cari au afaceri de minorităţi şi faţă de cari s’a proce­dat la fel cum s’a procedat şi cu Ro­mânia. Ba România a obţinut ceva mai mult, şi anume, că prin menţi­nerea afacerei încă în faţa comite­tului de trei, chestiunea a rămas ab­solut intactă până la toamnă, ceea­ce, repetăm, este un mare avantaj, din moment ce afacerea ajunsese deja in faţa Consiliului. BELGRAD ,23 (Rador) _ Com­i­siunea parlamentară pentru vali­­darea mandatelor a validat în u­­nanimitate 25 mandate aparţinând partidului Rădici. Au mai rămas să fie validate numai 3 mandate ale unor deputaţi cari actualmente se află în streinătate. al lui Iul ROMA . După închiderea con­gresului fascist, Mussolini a rostit un senzaţional discurs, asupra ca­­racterului regimului său. Fascis­mul, a declarat Mussolini, respectă Constituţia, dar o adaptează nevoi­lor actuale. Parlamentarismul însă trebue limitat şi subordonat puterii executive, care cu adevărat are con­ducerea și răspunderea de fiecare clipă a afacerilor statului. După un entusiast imn închinat puterii executive,­­ Mussolini se întreabă cum ar putea fi redusă această pu­tere să asculte de capriciul unei a­­dunări de manechine, care este par­lamentul. Fascismul a votat până acum legi de apărare; de acum încolo va avea să realizeze partea constructivă a programului său. Boala lui Pasîci BELGRAD, 23 (Rador). — Ulti­mele ştiri anunţă că începând de eri, starea sănătăţei primului mi­nistru Pasici s-a ameliorat Situaţia Politică INTERNA La Deva, capitala Hunedioarei, ţi­nut renumit prin extrema raritate a liberalilor din partea locului, s'a adunat intr'un mare congres, par­tidul liberal. A vorbit şi de preşe­dinte al consiliului, despre un că­ţel, —­i Mussolini ar fi vorbit de puiul său de tigru. — şi de nişte câini turbaţi, ■ cari n'ar fi de cât fruntaşii opoziţiei­ unite La Sinaia, a fost o pioasă come­­­morare, cu prilejul aniversării mor­­ţei lui Take Ionescu. S'au strâns, la­olaltă, membrii celor trei gru­­­pări, care, prin fuziuni succesive, alcătuesc partidul naţional în forma lui actuală: conservatorii-democraţi, naţionaliştii-democraţi şi naţionalii ardeleni. S'au ţinut şi acolo, discur­suri. Să ne oprim la cel rostit de d. N. Iorga Şeful partidului naţio­nal a arătat tot ce leagă cu trăinicie, pe membrii partidului său. Ii leagă ideia naţională, de care nu e în­găduit nimănui să se atingă, ideia solidarităţei naţionale şi ideia dinas­tiei. Cum la această comemorare n'a luat parte nici un membru al partidului ţărănesc, este locul să ne întrebăm dacă aceştia nu se simt legaţi de nici una din trainicile legături amintite de d. Iorga Sau, trebue să căutăm pricina rezervei­­lor in animozitatea dintre foştii partizani ai lui Take Ionescu şi par­tdul ţărănesc, animozitate ce iese la iveală, tot mai des, de la o vre­me încoace, prin foarte înţepătoare notiţe schimbate între unele ziare? La Bucureşti, secretarul general al „Ligei dreptului omulii" din Pa­ris, a avut fantezia să voiască a ne vorbi de drepturile noastre cetăţe­neşti, când, necăjiţii de noi de abia avem dreptul la bucata zilnică de pâine. Sunt trei întâmplări ce constitue adevărate documente, foarte utile pentru caracterizarea stărilor noa­­­stre de după războiu. Numai congresul învăţaţilor chi­­mişti, veniţi din toate părţile lu­­mei, ne dă iluzia că ne ocupăm, şi noi de unele lucruri serioase-­T. P. EXTERNA După câteva semnificative aver­tismente date d-lui Pavileve, parla­mentarii socialişti s-au hotărât să facă pasul decisiv: ei au părăsit politica de sprijin a guvernului ra­dical, şi, reluându-şi libertatea de acţiune, au ieşit din cartelul stângii. Motivele acestei hotărâri sunt mul­tiple. Politica marocană a primului mi­nistru, aplaudată de blocul naţional, şi obligatorie pentru orice guvern ze­los de prestigiul şi de interesele co­loniale ale Franţei, nu convine, din motive electorale, partidului socia­list. Programul financiar prezentat de­­ Caillaux, preconizând reface­rea în cadrele principiilor burgheze, îndepărtează categoric, drept ab­surde şi utopice, proectele socialiste susţinute de d. Leon Blum, intre cari la loc de cinste figurează impo­zitul pe capital. Modificarea legii e­­lectorale de asemenea este dezagrea­bilă socialiştilor, după cum deza­greabilă pare să le fie politica ex­ternă a d-lui Briand, care, svârlind deoparte planurile măreţe de înfră­ţire universală, încearcă să garan­teze siguranţa Franţei prin modeste, dar pozitive alianţe speciale Dizolvarea cartelului stângii nu poate constitui o surpriză. Dimpo­trivă, uimitor este că a putut dura atâta timp. Căci, sacrifciile dintr-o parte şi cealaltă trebue să fi fost costisitoare, atât pentru grupul care deşi îşi spune radical-socialist este in fond o organizaţie emina­mente burgheză, cât şi pentru so­cialişti. Va atrage hotărârea socialiştilor o schimbare de guvern? Până la în­trunirea şi deriziunile congresului general al partidului, care a şi fost convocat, este puţin probabil ca so­cialiştii, ieşiţi din coaliţia guverna­mentală, să provoace retragerea d-lui Pavilev. Iar după desbaterile congresului nu este de loc exclus ca socialiştii să continue a merge alături de guvernul stângii în cazu­rile unde programele respective sunt similare, rămânând ca chestiu­nile în nepotrivire cu dogma socia­listă să fie tranşate cu ajutorul vo­turilor, date pentru circumstanţă, din rândurile blocului naţional. Ipoteza aceasta ar părea parado­xală; numai realizarea ei insă e­­vită dizolvarea. Şi dizolvarea parla­mentului, cu noui alegeri, n'o do­reşte nimeni în Franţa. A. Hg. BERT­II. 23. (Rador). — La Ma­drid s-au schimbat documentele de ratificare a tratatului de comerţ germano-spaniol. ­ BERLIN. 23. (Rador). — Consfă­tuirile în chestiunea pactului vor progresa simţitor, săptămâna a­­ceasta, la Berlin. Pentru Sâmbătă au fost convocaţi la Berlin miniştrii Preşedinţi ai Statelor germane, mai înainte însă comitetul din Reichs­tag pentru afacerile străine, se va ocupa pe larg de această chestiune. O NOUA CARTE VERDE ŞEDINŢA COMISIEI DATORII­LOR INTERALIATE Comisiunea însărcinată cu co­lectarea şi sistematizarea datelor şi documentelor referitoare la ches­tia datoriilor intreauate, in legătură cu sarcinele puse României de că­tre aliaţi s’a întrunit din nou cri dc­a, la ministerul de finanţe sub preşedinţia d-lui Vintilă Brătianu. In această şedinţă comisiunea a trecut în revistă toate conturile dintre noi şi aliaţi datând din perioada neutralităţii până la in­trarea noastră în acţiune (14 Au­gust 1916). In aceste conturi sunt cuprinse atât avansurile primite de statul român de la aliaţi sub diferite for­me (numerar, armament, etc) cât şi cheltuielile făcute de noi în a­­ceiaşi perioadă în interesul alia­ţilor. In categoria acestor cheltuieli intră, între altele, costul Între­ţinerii unei părţi din armata ţării pe picior de mobilizare, cheltuie­lile făcute cu săparea şi întărirea tranşeelor de-a lungul liniei Carpa­­ţilor, cum şi toate pagubele ma­teriale încercate de economia na­ţională de pe urma închiderii Dar­danelelor, etc. SACRIFICIILE ROMÂNIEI PEN­TRU CAUZA ALIAŢILOR Rostul acestor din urmă conturi care, la prima vedere■ s’ar părea că n’au nici un raport cu răspun­derea directă a aliaţilor si cu pro­blema în sine a datoriilor interalia­te, — este de a releva încă odată opiniei publice din tară si de peste­­Mare, dar mai ales factorilor râs-, punzători ai statelor aliate, sacrifi­ciile imense ale României pentru cauza comună, cum şi pregătirea stărei de ruină, care a urmat după aceasta PUBLICAREA CELLEI DE-A DOUA CÂRŢI VERZI Comisiunea se va întruni din nou azi d. a. şi va cerceta conturile dintre noi şi aliaţi din a doi pe­­riadă: aceea a războiului Lucrările în această direcţe vor fi terminate în maximum 10—12 zile când comisiunea va trece la întocmirea celei de-a doua Cărţi verzi a României, în care va fi expus şi documentat puctul de vedere românesc în chestiunea reparaţiunilor. •­-Tendinţa acestei noui publicaţiu­­ni diplomatice va fi în primul rând aceea de a învedera situaţia neno­rocită, în care s’a găsit România, după terminarea războiului şi ne­dreptatea tratamentului pe care­­-l aplică aliaţii, cari, în loc s’o ajute în sforţările ei eroice de a se conso­lda şi reveni­­a normal, îi impun datorii mai grele decât popoare­lor învinse MARI CANTITĂŢI DISPONIBILE.— INCOVENIENŢA LA EXPORT Se ştie că în jurul Aradului există o foarte bogată regiune viticolă. Vi­nul din această parte este de calita­te bună şi era foarte căutat de im­portatorii austriaci şi polonezi. Anul acesta însă, exportul a fost foarte redus. Pe deoparte taxele va­male prea ridicate pe de altă parte drepturile de import fixate de ţă­rile importatoare au făcut ca vinul nostru să rămâie nevândut. In cazul special al Austriei, ne­am perdut un important debuşeu în urma încheierii unei convenţii comerciale austro-iugoslave prin care se acordă vinului din Iugosla­­­via o complectă reducere a taxelor de import. SE GĂSESC MARI CANTITĂŢI DE VINURI NEVANDUTE In Banat se găsesc acum mari cantităţi de vin. Cumpărătorii sunt foarte puţini. Una din cauze ar fi: recolta abundentă a anului trecut din întreaga ţară. Comercianţii din vechiul regat şi Basarabia nu au mai v­enit aci să-şi asigure stocurile de vinuri, pe cari le găseau în regiunile lor aproape la acelaş preţ. Şi chiar dacă la ei pre­ţurile erau mai ridicate, nu aveau de plătit aproape 22 mii lei de va­gon ca taxe de transport­ .Actual­mente preţul vinului este destul de convenabil. Se oferă vinuri cu nouă până la zece lei kgr., în vreme ce in vechiul regat ele se vând cu 11 pâ­nă la 12 lei kgr. STAREA VIILOR Starea viilor e bună Recolta s'a anunţat îmbelşugată S'a ivit însă pernospora încă de foarte de tim­puriu aşa că viile au fost stropite încă din luna Mai. Oficiosul Comercial Francez in România, face prin Buletinul său, următoarea caracterizare a târgului românesc . Statisticele oficiale, care au apă­rut acum, arată că totalul importaţi­­unilor a crescut in cursul primelor luni din 1925 faţă de aceleaşi luni din 1924 şi că totalul exportaţiuni­­lor, pentru aceleaşi perioade este un regres simţitor. Am arătat, in ulti­­mile noastre buletine, că exportaţiu­­nile au fost întrerupte; am arătat, de asemenea, că situaţia, puţin şi superficial ameliorată din punct de vedere monetar, provocase o oareca­re repriză a cumpărăturilor făcute in străinătate. Cifrele oficiale ne pi­n totuşi oarecari indic­aţiuni supli­mentare interesante, cu toate că ve­niturile vamale nu corespund exact mişcării mărfurilor la care se refe­ră; această observaţie este exactă mai cu seamă pentru această peri­oadă, în cursul căreia, tariful vamal a fost mărit in mod simţitor în ur­­ma ridicării coeficentului lemini­ani, şi in care unele taxe vamale de ex­port au trebuit să fie micşorate, pen­tru diferite motive, dintre care prin­cipalul, a fost creşterea preţurilor in­terne. SITUAŢIA VENITURILOR VAMALE Pentru primele 4 luni din 1925 veniturile vamale la import repre­­­zintă aproape 80 % din veniturile vamale la export, in timp ce pentru primele 4 luni din 1924 aceleași ve­nituri reprezentau numai 40 % din veniturile vamale la export. Judecând numai după această deo­sebire--între- raporturi -putem­­con­stata că o modificare simţitoare s’a produs In mişcarea importului şi a exportului între 1924 şi 1925. De altfel acest fenomen era uşor de prevăzut. SCĂDEREA EXPORTULUI In ansamblu, volumul schimburi­lor comerciale este slab şi nu a aj­­ins încă, de la sfârşitul războiului, cifra pe care trebuia s’o dea ţara in­­tregită. La aceasta se adaogă un mare număr de cauze de ordin foar­te divers, cauze pe care le-am stu­diat in cursul anului şi pe care, in mod simbolic, le-am grupat spunând, că era criză de creştere. Trebue să notăm, că preţurile interne, de câte­­va vreme, superioare preţurilor ce­lorlalte pieţe, închid unele debuşee, altă dată, larg deschise. Lemnul, de exemplu, nu se mai exportează cu aceeaşi uşurinţă ca in 1924, şi ţările cumpărătoare, mai puţin numeroase, sunt, din cauza preţului , aproape limitate la ţă­rile învecinate Mării Negre şi Mării Mediterane orientale. Unele cereale sunt prohibite la export; pe de altă parte, nevoile ţării împiedică expor­tul unor alimente de primă necesi­tate al căror stoc se epuizează. Recolta actuală se prezintă sub aspecte foarte diferite după provin­cii Basarabia a suferit din cauza secetei şi intr’unele regiuni, recolta ei este foarte compromisă.­ Munte­­nia, Oltenia, Dobrogea şi Transilva­nia sunt mai favorizate şi dau, in general, speranţa unui bun rende­­ment; totuşi semănăturile conside­rate în ansamblul lor sunt în regres faţă de anul trecut­ REACŢIUNEA ÎMPOTRIVA SUPRA­EVALUĂRII PREŢURILOR Ne găsim de citeva luni in plină perioadă de supraevaluare a preţu­rilor ; din cauza aceasta se con­­­stată o încetineală în scurgerea vrărf­urilor, o rarificaţie consecu­tivă a producţiei, o slăbire a acti­­vităţei generale, o scădere aproape corespunzătoare a veniturilor va­­­male. Această criză, ca toate crizele, reclamă o reacţiune, care după une­le simptome pare că s-a şi ivit. Speculaţiile particularilor care se bazau pe lipsa de numerar, au scă­zut în mod considerabil ; construi­rea de imobile, care aproape ince­­­tase complect, reîncepe uşor ; dispo­nibilul lichid al băncilor crescând, băncile şi-au redus preţurile, altă­­­dată justificate, şi au început să ajute în mod mai larg pe comer­ciant. Comerţul de en gros ca şi cel de detail sunt constrânse pentru a-şi asigura o oare­care cifră de afa­ceri, să-şi limite beneficiul la mi­nimum indispensabil , să soldeze pe preţuri mici , să facă publicitate pentru articole vândute cu un bene­ficiu mic, şi magazinele din cen­­­tru, cu chiria prea ridicată se văd obligate din cauza cheltuelilor ge­nerale să-şi impue sacrificii grele, de care profită magazinele mai bi­ne asortate din străzile lătural­­­nice. In clipele acestea se produce o descentralizare a comerţului de de­tail, care va avea cu siguranţă drept urmare, pentru magazinele din străzile principale, o scădere simţitoare a chiriilor. Sunt per­oane care nu văd clar situaţia actuală ; ţara trece prin­tr'un moment deficit, dar perioadele de depresiune sunt în general ur­mate de perioade de prosperitate. In ziua in care industria şi comer­ţul, reduse la veritabilul lor rol şi lucrând în limitele normale, sus­ţinute de toţi, îşi vor relua avântul pe baza unor preţuri convenabile. România, prin exportul intens al produselor solului său, îşi va re­lua în mod brusc cursul ascen­dent pe care-l urmează dela 1919 şi dela care nu s-a depărtat de­cât în urma unor accidente brusce şi pa­sagere. IN PROVINCIE Din provincie se semnalează o stagnare aproape generală şi la im­port şi la export. Au sosit ţesături italiene şi belgiene, coloniale fran­ceze, italiene, turceşti, englezeşti, maşini şi articole mecanice belgiene, germane şi franceze. In regiunea Iaşi, Belgia pare că face o concu­renţă destul de mare produselor din Roubaix. In portul Constanţa au so­sit tuburi şi maşini din Belgia, apoi din Germania, automobile din Italia, America, Belgia, Germania şi Franţa Exportul cerealelor pare aproape oprit în Basarabia din cauza re­­coltei slabe care se anunţă. Ţăranii din această regiune ne mai putând să-şi nutrească vitele şi prevăzând lipsa de furaje caută să-şi desfacă vitele. Din punct de vedere financiar se semnalează în mod general o foarte uşoară ameliorare, dar târgul, cu toată mica sporire a încrederii, ră­­mâne încă nehotărât- \ ■ Ia ixmswvm' iiiiimi V Staţi®« ' nară. DIVERSE Să semnalăm construcţia njui pa­lat de 14 milioane lei, pentru Cama­ra de comerţ din Iaşi Lucrările pen­­tru amenajarea Expoziţiei Interna­ţionale din Chişinău (15 August—30 Septembrie 1925) au început. In sfârşit,­­ministerul de comert şi ministerul de război au semnat un contract cu reprezentanţii indus-t­triei franceze în vederea creării unei fabrici naţionale de materiale aeronautice. lui Framez in im­a­ mportul şi exportul.­» Situaţia veniturilor vamale.» Reacţiunea împotriva supra­evaluării preţurilor ui stângei O DESBATERE FOARTE IMPOR­­TANTA IN PARLAMENT PARIS 23 (Rador). Referen­­dum-ul partidului socialist cu privi­re la votul grupului parlamentar a­­spra moţiunilor Morel şi Renaudel, implicând încetarea politicei de spri­jin şi reluarea libertăţii partidului, a avut următorul rezultat: Prima moţiune 45 voturi; a doua 39; moţiunea Vincent Anriol impli­când continuarea sprijinului, 12 vo­turi. Votul membrilor din Comisiunea administrativă a partidului a avut ca rezultat: moţiunea Morel 15; mo­ţiunea Renaudel 8; moţiunea Au­riri zero. In total: moţiunea: Morel 60 vo­turi; moţiunea Renaudel 47; moţiu­nea Auriol 12. Pare sigur că grupul va insărcina pe unul din membrii săi să intervi­­nă după prânz la desbaterea Came­rei asupra politicei din Maroc şi si explice punctul de vedere adoptat «i» PARIS. 23. .Rador) — Ziarele a■ Iată mult interes pentru desbaterile cari vor începe după prânz la Ca­meră, asupra Marocului. D. Pain­leve a declarat ziarului „Petit Pa­risien" că va face istoricul actualu­lui conflict, va povesti diferitele faze şi va întreba în urmă Camera, dacă obiectivele urmărite, corespund ve­derilor şi aspiraţiunilor sale D. Painlevé va răspunde la toate ches­tiunile cari se vor pune. Acelaş ziar spune că d. Painlevé va face aluzie, la uneltirele comu­niste, nu va vorbi însă de urmăririle cari s’au pus la cale, căci va lăsa în grija justiţiei să formuleze dacă este cazul ca să se ceară ridicarea imunităţii parlamentare. Mai multe organe prevăd desba­­teri animate, privitoare la manifes­taţiile comuniste Atenţia ziarelor se îndreaptă mai ales asupra chestiunei de a şti ca­re va fi atitudinea socialiştilor. Opi­nia generală este că această atitu­dine va depinde de întorsătura dis­­cuţiunilor şi a atitudinei comuniste. In orice caz — spun ziarele — ministerul şi-a asigurat majoritatea. Se crede că voturile socialiştilor se vor repartiza ca şi la recentele scru­tine, adică o proporţie mai mult sau mai puţin forte va fi pentru guvern iar de altă parte se socoteşte că os­tilităţile socialiştilor se vor mani­festa mai ales pe tărâmul financiar.

Next