Argus, iunie 1925 (Anul 16, nr. 3630-3655)
1925-06-25 / nr. 3651
r Anul XVI No. 3651 U cudtrar/nier CEASORNICE DE MARE PRECNIUME ABONAMENTE: IN ŢARA Un an 800 lei 6 luni 450 3 luni 250 3 lei în ţară. 6 » IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI I INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin BIROURILE: București, Str. Sărindar 14 Directori Grigore Gafencu TELEFON: 6/93 și 23/69 Joi 25 Iunie 1925 ,ZP ,€ ■ amd-7/inner-CEASO&NICE DE fl/VRE PREEIZIliNE PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţe Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder gl S. Berger StP. Euplu Espada (fosta Hapasiisoroneum 19) telefon 11|K Vom avea şi anul acesta un excedent bugetar? Situaţia tezaurului public la 31 Martie 1925 încaseze, având în vedere că bugetul pe 1925, în ce priveşte încasările, este bazat pe prevederi în sumă de lei 31.750.000 000, ţinând seamă că bugetul se execută în 18 luni şi că în mod obişnuit încasările în cele 6 luni complimentare sunt de cel puțin 15 %, in acest mod cota lunară revine la o sumă de lei 2.218.900.000, ceea ce pentru 3 luni ne dă : Lei 6 74. 874.000,—, iar încasările în acest interval au fost de „ 6.210024-335,08 Lei 536.849.664,92 mare. constatăm că la un buget de 24 miliarde, după aceleaşi calcula de mai sus, cota trimestrială de evaluări era : Deci, în primele 3 luni cota lunară a fost aproape acoperită în această privinţă, dacă facem o comparaţie cu bugetul anului precedent, care va da excedentul cel mai Lei 5.100.300.900, iar încasările în primele 6 luni au fost de 14-246-247.915, am avut atunci o diferenţă un minus de Lei 853-752.085 deci încaSăn faţă de cota trimestrială de evaluări au fost inferioare cu mai mult de 800.000 000, la un buget de 24 miliarde, pe când în anul în curs această diferenţă este numai de 536 949.659,92, la un buget de 31.750 000 000-riler pe primul trimestru din 1925. In comparaţie cu acelea ale anului Adică în plus iei 1.304.004-134, bani 08. ÎNCASĂRILE PE LUNILE COMPLI-1a°TMrei situaţie a MENTARE 1081 următoarea, în comparaţie cu In afară de încasările pe seama t . Exerciţiului 1925, sunt încasările pelan nuntă bine, bugetul are asigurată execuţia, in afară de evenimente cu totul excepţionale. VENITURILE CAILOR FERATE Căile ferate in anul acesta au păşit cu o etapă înainte , de a-şi acoperi cheltuelile din venituri proprii, de unde in trecut o cotă-parte de o cincime erau acoperite din veniturile generale ale Statului. , Mersul acestei importante administrații a Statului este următorul : 192_ ____________ Venituri C. F. R. Primevere. Casa Muncii Total 220.397-869 418.422.023 105.707.695 20.568-258 544-697-976 257-316.789 398-184-499 101.170-433 19-596-646 518-951.578 319.741.664 451-567.408 115.131.398 22-223-912 588-924.718 797-456-322 1.268-173.930 + 470-717.608 Încasările căilor ferate in primele Ima* mici fi aceasta se poate vede trei luni ale anului sunt cu mult din datele pe 3 ani trecuți, astfel Ianuarie Februarie Martie_____Decembrie In 1922 au fost 102-770.137 117-957-019 In 1923 au fost 132.664-767 152.089.724 In 1924 au fost 220-397.869 257- 316-789 Total în anul 1922 , . Total în anul 1923 . » Total în anul 1924 • , ■ Prin urmare nici In anii trecuţi căile ferate în primele trei luni ale anului nu au dat cota reală de încasări posibile, traficul fiind mult mai redus în aceste luni. Totuşi in anul 1923 situatiunea este urmă- _ î Lei 2068.689-999, iar încasările realizate au fost de „ 1.652.574-272, deci o diferenţă în minus în sumă de .. 416-115-727 In realitate această diferenţă nu este decât de lei 335.636.069 deoarece între veniturile C. F. R. au fost prevăzute anul acesta şi încasările din primele personalului de 20 % şi 30 %, înfiinţate prin decretul No 5363/920, precum şi taxa de 5% pentru casa Muncii C. F. R. ori primele nu se vor plăti decât in limita încasărilor, de asemenea și bugetul Casei Muncii se execută in limita veniturilor, prin urmare această diferență nu ar influența bugetul general al Statului. Este însă sigur că bugetul de cheltueli C .F. va fi acoperit dacă ţinem seamă de mersul încasărilor acestei administraţii la începutul anilor precedenţi, în afară de sporirea tarifelor SO % făcută pe ziua de 1 Mai care desigur va acoperi nece-Privind dlar in general situaţiunea, diferenta din minus pentru încasările generale ale Statului și evaluările bugetului pe anul in curs de lei 536 849.664,63 este provenită din încasările C. F. R. cari singure au dat an minus fatft de cota anuală de evaluări de lei 416.115.272, deci celelalte venituri ale Statului au dat un plus de lei 120 733.937,62 cu care a’a acoperit In parte minusul rezultat la încasările C. F. R-încasările lunilor Aprilie şi Mai stabilite după situaţiunile provizorii accentuează încă mai mult mersul lor crescând. Astfel în afară de C. F. R. s’a încasat în aceste luni : P irţile administraţiei C. F. R. Lei 2.151.878-743,53 în luna Aprilie. .. 2.184.322-996,64 în luna Main. Total .. . Lei 4.336.201-740,17 la cari se adaugă încasările. C. F. R 620-297.937,— în luna Aprilie și circa „ 620.000-000,— în luna Main Total ... Lei 5-576.499-677,17 cari fată de cotele pe 2 luni stabilite ie ’ „ 4-497.800.000,fie Lei 1.078-299.677,17 ne dă o diferenţă în plus pe 2 luni. VOM AVEA UN EXCEDENT BUGETAR (7) c Am avea dar un plus de încasări faţă de evaluări, începând chiar din a patra lună de executare a bugetului Acest plus acoperă diferenţa un minus din cele trei luni. Ianuarie. Direcţiunea generală a finanţelor publice şi a contabilităţii generale a Statului a dat la iveală „Situaţia execuţiei bugetului în primul trimestru al anului 1925". SITUAŢIA ÎNCASĂRILOR Incheindu-se socotelileprimului trimestru se poate vedea mersul încasărilor ?i, deci, rezultatul execuţiei bugetului pe acest timp. Cota lunară care urmează să se încasările la începutul anului bugetar sunt mai mici, ele începând să arata adevărata posibilitate a veniturilor abia in a doua jumătate aanului şi aceasta din cauză că la începutul anului sunt de făcut lucrări de impuneri anuale cari ocupă o bună parte din personalul administraţiei finanţelor. Aceasta fiind situatiunea şi ţinând în seamă şi anul agricol care se a-1924 SITUAŢIA LUNARA A INCASARILOR . Dăm aci situaţia lunară a Incasă-11924 Exerciţiul 1924 1.409.274-192,— 1.304.929.284 — 1.532.044-439 — , 4.246.247-915 — 659.772.286 — -. 4.906 020.201,— Ianuarie Februarie Martie C. F. R. Ianuarie Februarie Martie Ianuarie Februarie Martie Total • » Total Venituri C. F. R. 1924 Pe seama exercițiului 1923 273-459.424,53 361.844.408,90 337.599-505 55 972.903.588,08 Adică în plus lei 798-443-583. Exercițiul 1925 1.291-653-985,60 1 516 353.002,26 1.936 222-015,55 4.744.229-003,41 1.465.795 331,67 6.210-024-335,08 1925 Pe seama exercițiului 1924 757.192.175,96 500-237.021,63 513.917.774,77 1-771.346.972,36 322.009.526 62.390-816 1-652-574.272 143.763-001 83-796.298 200.852.580 297.927-671 319.741-664 450.939.015 1.923.944-590 . , , 3.095.096-477 . , , 4.415.850-491 toatea, cheltuelile C. F. R au fost stabilite pentru anul în curs la suma de lei 820.760.000, ceea ce ar reveni că ar fi trebuit să se încaseze pe primele trei luni , 1 Februarie şi Martie, astfel că in primele luni de executare prevederile bugetare sunt acoperite. Statistica oficială termină exprimând speranţa că da aci încolo încasările în mod normal vor fi în creştere şi prin urmare ne putem aştepta la un excedent al bugetului pe 1925, faţă cu prevederile» SITUATIA GENERALA A INCASARIIOR „ARGUS“ LA GENEVA — DEPARTE DE A FI ÎNREGISTRAT UN EŞEC IN CHESTIUNEA MINORITATILOR DIN BANAT, ROMANIA A OBŢINUT UN TRATAMENT DE FAVOARE — De la corespondentul nostru — GENEVA. — Unele ziare din Bucureşti afirmând că consiliul Ligii Naţiunilor ar fi luat, în chestia coloniştilor unguri, hotărâri determinate de simpatiile membrilor consiliului, ne am informat la loc competinte şi suntem in măsură a desminţi in modul cel mai formal că in trecuta sesiune din iunie a consiliului afacerea coloniştilor unguri ar fi făcut obiectul unei alte deriziuni decât aceia a unei amânări pur şi simple. Probabil că la noi nu se cunoaşte mecanismul, procedure! pe care Liga Naţiunilor o întrebuinţează in asemenea chestiuni şi de aceea lucrurile au putut fi interpretateîn mod greşit. Ori de câte ori o plângere a minorităţilor soseşte la Liga Naţiunilor, ea face obiectul unui examen aprofundat al unui comitet de trei, compus de membrii consiliului, care funcţionează prin rotaţie. Acest comitet de trei, compus de data aceasta din d-nii Chamberlain (Anglia), Unden (Suedia) şi Mello-Franco (Brazilia), sezisează consiliul de examenul afacerilor cari i se par mai importante, neputând şi nevrând să-şi ia singuri răspunderea. Ori, in afacerea coloniştilor unguri, consiliul a fost sezisat de comitetul de trei la 14 Mai şi afacerea urma să fie pledată in şedinţa publică a consiliului din 8 Iunie. D. Titulescu, însărcinat de guvern cu apărarea acestei afaceri la 20 Mai, a reuşit să obţină dela consiliu ca afacerea să continue ş fi examinată in comitetul de trei, deşi era înscrisă la ordinea de zi a consiliului. Aceasta e incontestabil o importantă concesiune ce s’a făcut României, căci nu există precedent ca o afacere înscrisă la ordinea zilei consiliului de către comitetul de trei, să continue a fi examinată numai de comitetul de trei in loc să fie examinată de plenul consiliului-In fața comitetului de trei teza românească a fost expusă pentru prima dată pe larg, timp de doua ore şi rezultatul a fost că însuşi comitetul de trei în şedinţa publică din 11 iunie a cerut amânarea afacerii pentru sesiunea de toamnă in scopul de a studia toate documentele noui pe care România le-a adus. Nu poate fi vorba în chestiunile de felul acesteia nici de simbolii, nici de antipatii, pentru „sau coitia României. E vorba pur şi simplu, de cercetarea actelor şi aceasta cere timp. Sunt state, membre in consiliul Ligii Naţiunilor, cari au afaceri de minorităţi şi faţă de cari s’a procedat la fel cum s’a procedat şi cu România. Ba România a obţinut ceva mai mult, şi anume, că prin menţinerea afacerei încă în faţa comitetului de trei, chestiunea a rămas absolut intactă până la toamnă, ceeace, repetăm, este un mare avantaj, din moment ce afacerea ajunsese deja in faţa Consiliului. BELGRAD ,23 (Rador) _ Comisiunea parlamentară pentru validarea mandatelor a validat în unanimitate 25 mandate aparţinând partidului Rădici. Au mai rămas să fie validate numai 3 mandate ale unor deputaţi cari actualmente se află în streinătate. al lui Iul ROMA . După închiderea congresului fascist, Mussolini a rostit un senzaţional discurs, asupra caracterului regimului său. Fascismul, a declarat Mussolini, respectă Constituţia, dar o adaptează nevoilor actuale. Parlamentarismul însă trebue limitat şi subordonat puterii executive, care cu adevărat are conducerea și răspunderea de fiecare clipă a afacerilor statului. După un entusiast imn închinat puterii executive, Mussolini se întreabă cum ar putea fi redusă această putere să asculte de capriciul unei adunări de manechine, care este parlamentul. Fascismul a votat până acum legi de apărare; de acum încolo va avea să realizeze partea constructivă a programului său. Boala lui Pasîci BELGRAD, 23 (Rador). — Ultimele ştiri anunţă că începând de eri, starea sănătăţei primului ministru Pasici s-a ameliorat Situaţia Politică INTERNA La Deva, capitala Hunedioarei, ţinut renumit prin extrema raritate a liberalilor din partea locului, s'a adunat intr'un mare congres, partidul liberal. A vorbit şi de preşedinte al consiliului, despre un căţel, —i Mussolini ar fi vorbit de puiul său de tigru. — şi de nişte câini turbaţi, ■ cari n'ar fi de cât fruntaşii opoziţiei unite La Sinaia, a fost o pioasă comemorare, cu prilejul aniversării morţei lui Take Ionescu. S'au strâns, laolaltă, membrii celor trei grupări, care, prin fuziuni succesive, alcătuesc partidul naţional în forma lui actuală: conservatorii-democraţi, naţionaliştii-democraţi şi naţionalii ardeleni. S'au ţinut şi acolo, discursuri. Să ne oprim la cel rostit de d. N. Iorga Şeful partidului naţional a arătat tot ce leagă cu trăinicie, pe membrii partidului său. Ii leagă ideia naţională, de care nu e îngăduit nimănui să se atingă, ideia solidarităţei naţionale şi ideia dinastiei. Cum la această comemorare n'a luat parte nici un membru al partidului ţărănesc, este locul să ne întrebăm dacă aceştia nu se simt legaţi de nici una din trainicile legături amintite de d. Iorga Sau, trebue să căutăm pricina rezerveilor in animozitatea dintre foştii partizani ai lui Take Ionescu şi partdul ţărănesc, animozitate ce iese la iveală, tot mai des, de la o vreme încoace, prin foarte înţepătoare notiţe schimbate între unele ziare? La Bucureşti, secretarul general al „Ligei dreptului omulii" din Paris, a avut fantezia să voiască a ne vorbi de drepturile noastre cetăţeneşti, când, necăjiţii de noi de abia avem dreptul la bucata zilnică de pâine. Sunt trei întâmplări ce constitue adevărate documente, foarte utile pentru caracterizarea stărilor noastre de după războiu. Numai congresul învăţaţilor chimişti, veniţi din toate părţile lumei, ne dă iluzia că ne ocupăm, şi noi de unele lucruri serioase-T. P. EXTERNA După câteva semnificative avertismente date d-lui Pavileve, parlamentarii socialişti s-au hotărât să facă pasul decisiv: ei au părăsit politica de sprijin a guvernului radical, şi, reluându-şi libertatea de acţiune, au ieşit din cartelul stângii. Motivele acestei hotărâri sunt multiple. Politica marocană a primului ministru, aplaudată de blocul naţional, şi obligatorie pentru orice guvern zelos de prestigiul şi de interesele coloniale ale Franţei, nu convine, din motive electorale, partidului socialist. Programul financiar prezentat de Caillaux, preconizând refacerea în cadrele principiilor burgheze, îndepărtează categoric, drept absurde şi utopice, proectele socialiste susţinute de d. Leon Blum, intre cari la loc de cinste figurează impozitul pe capital. Modificarea legii electorale de asemenea este dezagreabilă socialiştilor, după cum dezagreabilă pare să le fie politica externă a d-lui Briand, care, svârlind deoparte planurile măreţe de înfrăţire universală, încearcă să garanteze siguranţa Franţei prin modeste, dar pozitive alianţe speciale Dizolvarea cartelului stângii nu poate constitui o surpriză. Dimpotrivă, uimitor este că a putut dura atâta timp. Căci, sacrifciile dintr-o parte şi cealaltă trebue să fi fost costisitoare, atât pentru grupul care deşi îşi spune radical-socialist este in fond o organizaţie eminamente burgheză, cât şi pentru socialişti. Va atrage hotărârea socialiştilor o schimbare de guvern? Până la întrunirea şi deriziunile congresului general al partidului, care a şi fost convocat, este puţin probabil ca socialiştii, ieşiţi din coaliţia guvernamentală, să provoace retragerea d-lui Pavilev. Iar după desbaterile congresului nu este de loc exclus ca socialiştii să continue a merge alături de guvernul stângii în cazurile unde programele respective sunt similare, rămânând ca chestiunile în nepotrivire cu dogma socialistă să fie tranşate cu ajutorul voturilor, date pentru circumstanţă, din rândurile blocului naţional. Ipoteza aceasta ar părea paradoxală; numai realizarea ei insă evită dizolvarea. Şi dizolvarea parlamentului, cu noui alegeri, n'o doreşte nimeni în Franţa. A. Hg. BERTII. 23. (Rador). — La Madrid s-au schimbat documentele de ratificare a tratatului de comerţ germano-spaniol. BERLIN. 23. (Rador). — Consfătuirile în chestiunea pactului vor progresa simţitor, săptămâna aceasta, la Berlin. Pentru Sâmbătă au fost convocaţi la Berlin miniştrii Preşedinţi ai Statelor germane, mai înainte însă comitetul din Reichstag pentru afacerile străine, se va ocupa pe larg de această chestiune. O NOUA CARTE VERDE ŞEDINŢA COMISIEI DATORIILOR INTERALIATE Comisiunea însărcinată cu colectarea şi sistematizarea datelor şi documentelor referitoare la chestia datoriilor intreauate, in legătură cu sarcinele puse României de către aliaţi s’a întrunit din nou cri dca, la ministerul de finanţe sub preşedinţia d-lui Vintilă Brătianu. In această şedinţă comisiunea a trecut în revistă toate conturile dintre noi şi aliaţi datând din perioada neutralităţii până la intrarea noastră în acţiune (14 August 1916). In aceste conturi sunt cuprinse atât avansurile primite de statul român de la aliaţi sub diferite forme (numerar, armament, etc) cât şi cheltuielile făcute de noi în aceiaşi perioadă în interesul aliaţilor. In categoria acestor cheltuieli intră, între altele, costul Întreţinerii unei părţi din armata ţării pe picior de mobilizare, cheltuielile făcute cu săparea şi întărirea tranşeelor de-a lungul liniei Carpaţilor, cum şi toate pagubele materiale încercate de economia naţională de pe urma închiderii Dardanelelor, etc. SACRIFICIILE ROMÂNIEI PENTRU CAUZA ALIAŢILOR Rostul acestor din urmă conturi care, la prima vedere■ s’ar părea că n’au nici un raport cu răspunderea directă a aliaţilor si cu problema în sine a datoriilor interaliate, — este de a releva încă odată opiniei publice din tară si de pesteMare, dar mai ales factorilor râs-, punzători ai statelor aliate, sacrificiile imense ale României pentru cauza comună, cum şi pregătirea stărei de ruină, care a urmat după aceasta PUBLICAREA CELLEI DE-A DOUA CÂRŢI VERZI Comisiunea se va întruni din nou azi d. a. şi va cerceta conturile dintre noi şi aliaţi din a doi periadă: aceea a războiului Lucrările în această direcţe vor fi terminate în maximum 10—12 zile când comisiunea va trece la întocmirea celei de-a doua Cărţi verzi a României, în care va fi expus şi documentat puctul de vedere românesc în chestiunea reparaţiunilor. •-Tendinţa acestei noui publicaţiuni diplomatice va fi în primul rând aceea de a învedera situaţia nenorocită, în care s’a găsit România, după terminarea războiului şi nedreptatea tratamentului pe care-l aplică aliaţii, cari, în loc s’o ajute în sforţările ei eroice de a se consolda şi revenia normal, îi impun datorii mai grele decât popoarelor învinse MARI CANTITĂŢI DISPONIBILE.— INCOVENIENŢA LA EXPORT Se ştie că în jurul Aradului există o foarte bogată regiune viticolă. Vinul din această parte este de calitate bună şi era foarte căutat de importatorii austriaci şi polonezi. Anul acesta însă, exportul a fost foarte redus. Pe deoparte taxele vamale prea ridicate pe de altă parte drepturile de import fixate de ţările importatoare au făcut ca vinul nostru să rămâie nevândut. In cazul special al Austriei, neam perdut un important debuşeu în urma încheierii unei convenţii comerciale austro-iugoslave prin care se acordă vinului din Iugoslavia o complectă reducere a taxelor de import. SE GĂSESC MARI CANTITĂŢI DE VINURI NEVANDUTE In Banat se găsesc acum mari cantităţi de vin. Cumpărătorii sunt foarte puţini. Una din cauze ar fi: recolta abundentă a anului trecut din întreaga ţară. Comercianţii din vechiul regat şi Basarabia nu au mai venit aci să-şi asigure stocurile de vinuri, pe cari le găseau în regiunile lor aproape la acelaş preţ. Şi chiar dacă la ei preţurile erau mai ridicate, nu aveau de plătit aproape 22 mii lei de vagon ca taxe de transport .Actualmente preţul vinului este destul de convenabil. Se oferă vinuri cu nouă până la zece lei kgr., în vreme ce in vechiul regat ele se vând cu 11 până la 12 lei kgr. STAREA VIILOR Starea viilor e bună Recolta s'a anunţat îmbelşugată S'a ivit însă pernospora încă de foarte de timpuriu aşa că viile au fost stropite încă din luna Mai. Oficiosul Comercial Francez in România, face prin Buletinul său, următoarea caracterizare a târgului românesc . Statisticele oficiale, care au apărut acum, arată că totalul importaţiunilor a crescut in cursul primelor luni din 1925 faţă de aceleaşi luni din 1924 şi că totalul exportaţiunilor, pentru aceleaşi perioade este un regres simţitor. Am arătat, in ultimile noastre buletine, că exportaţiunile au fost întrerupte; am arătat, de asemenea, că situaţia, puţin şi superficial ameliorată din punct de vedere monetar, provocase o oarecare repriză a cumpărăturilor făcute in străinătate. Cifrele oficiale ne pin totuşi oarecari indicaţiuni suplimentare interesante, cu toate că veniturile vamale nu corespund exact mişcării mărfurilor la care se referă; această observaţie este exactă mai cu seamă pentru această perioadă, în cursul căreia, tariful vamal a fost mărit in mod simţitor în urma ridicării coeficentului leminiani, şi in care unele taxe vamale de export au trebuit să fie micşorate, pentru diferite motive, dintre care principalul, a fost creşterea preţurilor interne. SITUAŢIA VENITURILOR VAMALE Pentru primele 4 luni din 1925 veniturile vamale la import reprezintă aproape 80 % din veniturile vamale la export, in timp ce pentru primele 4 luni din 1924 aceleași venituri reprezentau numai 40 % din veniturile vamale la export. Judecând numai după această deosebire--între- raporturi -putemconstata că o modificare simţitoare s’a produs In mişcarea importului şi a exportului între 1924 şi 1925. De altfel acest fenomen era uşor de prevăzut. SCĂDEREA EXPORTULUI In ansamblu, volumul schimburilor comerciale este slab şi nu a ajins încă, de la sfârşitul războiului, cifra pe care trebuia s’o dea ţara intregită. La aceasta se adaogă un mare număr de cauze de ordin foarte divers, cauze pe care le-am studiat in cursul anului şi pe care, in mod simbolic, le-am grupat spunând, că era criză de creştere. Trebue să notăm, că preţurile interne, de câteva vreme, superioare preţurilor celorlalte pieţe, închid unele debuşee, altă dată, larg deschise. Lemnul, de exemplu, nu se mai exportează cu aceeaşi uşurinţă ca in 1924, şi ţările cumpărătoare, mai puţin numeroase, sunt, din cauza preţului , aproape limitate la ţările învecinate Mării Negre şi Mării Mediterane orientale. Unele cereale sunt prohibite la export; pe de altă parte, nevoile ţării împiedică exportul unor alimente de primă necesitate al căror stoc se epuizează. Recolta actuală se prezintă sub aspecte foarte diferite după provincii Basarabia a suferit din cauza secetei şi intr’unele regiuni, recolta ei este foarte compromisă. Muntenia, Oltenia, Dobrogea şi Transilvania sunt mai favorizate şi dau, in general, speranţa unui bun rendement; totuşi semănăturile considerate în ansamblul lor sunt în regres faţă de anul trecut REACŢIUNEA ÎMPOTRIVA SUPRAEVALUĂRII PREŢURILOR Ne găsim de citeva luni in plină perioadă de supraevaluare a preţurilor ; din cauza aceasta se constată o încetineală în scurgerea vrărfurilor, o rarificaţie consecutivă a producţiei, o slăbire a activităţei generale, o scădere aproape corespunzătoare a veniturilor vamale. Această criză, ca toate crizele, reclamă o reacţiune, care după unele simptome pare că s-a şi ivit. Speculaţiile particularilor care se bazau pe lipsa de numerar, au scăzut în mod considerabil ; construirea de imobile, care aproape incetase complect, reîncepe uşor ; disponibilul lichid al băncilor crescând, băncile şi-au redus preţurile, altădată justificate, şi au început să ajute în mod mai larg pe comerciant. Comerţul de en gros ca şi cel de detail sunt constrânse pentru a-şi asigura o oarecare cifră de afaceri, să-şi limite beneficiul la minimum indispensabil , să soldeze pe preţuri mici , să facă publicitate pentru articole vândute cu un beneficiu mic, şi magazinele din centru, cu chiria prea ridicată se văd obligate din cauza cheltuelilor generale să-şi impue sacrificii grele, de care profită magazinele mai bine asortate din străzile lăturalnice. In clipele acestea se produce o descentralizare a comerţului de detail, care va avea cu siguranţă drept urmare, pentru magazinele din străzile principale, o scădere simţitoare a chiriilor. Sunt peroane care nu văd clar situaţia actuală ; ţara trece printr'un moment deficit, dar perioadele de depresiune sunt în general urmate de perioade de prosperitate. In ziua in care industria şi comerţul, reduse la veritabilul lor rol şi lucrând în limitele normale, susţinute de toţi, îşi vor relua avântul pe baza unor preţuri convenabile. România, prin exportul intens al produselor solului său, îşi va relua în mod brusc cursul ascendent pe care-l urmează dela 1919 şi dela care nu s-a depărtat decât în urma unor accidente brusce şi pasagere. IN PROVINCIE Din provincie se semnalează o stagnare aproape generală şi la import şi la export. Au sosit ţesături italiene şi belgiene, coloniale franceze, italiene, turceşti, englezeşti, maşini şi articole mecanice belgiene, germane şi franceze. In regiunea Iaşi, Belgia pare că face o concurenţă destul de mare produselor din Roubaix. In portul Constanţa au sosit tuburi şi maşini din Belgia, apoi din Germania, automobile din Italia, America, Belgia, Germania şi Franţa Exportul cerealelor pare aproape oprit în Basarabia din cauza recoltei slabe care se anunţă. Ţăranii din această regiune ne mai putând să-şi nutrească vitele şi prevăzând lipsa de furaje caută să-şi desfacă vitele. Din punct de vedere financiar se semnalează în mod general o foarte uşoară ameliorare, dar târgul, cu toată mica sporire a încrederii, rămâne încă nehotărât- \ ■ Ia ixmswvm' iiiiimi V Staţi®« ' nară. DIVERSE Să semnalăm construcţia njui palat de 14 milioane lei, pentru Camara de comerţ din Iaşi Lucrările pentru amenajarea Expoziţiei Internaţionale din Chişinău (15 August—30 Septembrie 1925) au început. In sfârşit,ministerul de comert şi ministerul de război au semnat un contract cu reprezentanţii indus-ttriei franceze în vederea creării unei fabrici naţionale de materiale aeronautice. lui Framez in ima mportul şi exportul.» Situaţia veniturilor vamale.» Reacţiunea împotriva supraevaluării preţurilor ui stângei O DESBATERE FOARTE IMPORTANTA IN PARLAMENT PARIS 23 (Rador). Referendum-ul partidului socialist cu privire la votul grupului parlamentar aspra moţiunilor Morel şi Renaudel, implicând încetarea politicei de sprijin şi reluarea libertăţii partidului, a avut următorul rezultat: Prima moţiune 45 voturi; a doua 39; moţiunea Vincent Anriol implicând continuarea sprijinului, 12 voturi. Votul membrilor din Comisiunea administrativă a partidului a avut ca rezultat: moţiunea Morel 15; moţiunea Renaudel 8; moţiunea Auriri zero. In total: moţiunea: Morel 60 voturi; moţiunea Renaudel 47; moţiunea Auriol 12. Pare sigur că grupul va insărcina pe unul din membrii săi să intervină după prânz la desbaterea Camerei asupra politicei din Maroc şi si explice punctul de vedere adoptat «i» PARIS. 23. .Rador) — Ziarele a■ Iată mult interes pentru desbaterile cari vor începe după prânz la Cameră, asupra Marocului. D. Painleve a declarat ziarului „Petit Parisien" că va face istoricul actualului conflict, va povesti diferitele faze şi va întreba în urmă Camera, dacă obiectivele urmărite, corespund vederilor şi aspiraţiunilor sale D. Painlevé va răspunde la toate chestiunile cari se vor pune. Acelaş ziar spune că d. Painlevé va face aluzie, la uneltirele comuniste, nu va vorbi însă de urmăririle cari s’au pus la cale, căci va lăsa în grija justiţiei să formuleze dacă este cazul ca să se ceară ridicarea imunităţii parlamentare. Mai multe organe prevăd desbateri animate, privitoare la manifestaţiile comuniste Atenţia ziarelor se îndreaptă mai ales asupra chestiunei de a şti care va fi atitudinea socialiştilor. Opinia generală este că această atitudine va depinde de întorsătura discuţiunilor şi a atitudinei comuniste. In orice caz — spun ziarele — ministerul şi-a asigurat majoritatea. Se crede că voturile socialiştilor se vor repartiza ca şi la recentele scrutine, adică o proporţie mai mult sau mai puţin forte va fi pentru guvern iar de altă parte se socoteşte că ostilităţile socialiştilor se vor manifesta mai ales pe tărâmul financiar.