Argus, iulie 1925 (Anul 16, nr. 3656-3682)

1925-07-22 / nr. 3674

Anul XVI No. 3674 TIND Nil!­URI ^ t­ tOKI tt fH IN TOATE ZIARELE priN ÎOiiETATffi GENERALĂ­­ PUBLICITAR CAROL SCHULDER 5i S.BCROER STR. KARAGEORGEVICI 9. TEL: 11/S4 ABONAMENTE: IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600 3 lei în țară. 6 lei în străinătate IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450­0 3 luni 250­0. n n ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI gmINDUSTRIEI si FINANTEI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin Director: Grigore Gafencu BIROURILE: București, Str. Sărindar 14 — TELEFON: 6/93 si 23/69 C Miercuri 22 Iulie 192S IN TOATE ZIARELE i '• :•«**'' PRIN 5.'•$ * * JOCIETATEA GENERALA lr PUBLICITATE CAROL SCHUL­DOR}! S. BERGER STR. KARAGI ORnEl/ICI 9 ,v tei : ii/s4 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societățe Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder «I S. Berger Id. lipii Ui (fel) liriMilil D IMi ulii ANUNEIUR­ i DC DRI­ CC ftL Parturiunt montes nascitur itjus. Diferitele comisiuni, în sarcina că­rora cade fixarea noului regim de export pentru produsele agricole, după nenumărate întruniri şi după o laborioasă muncă, au ajuns în fine să stabilească taxele ce se vor percepe la exportul grâului, al chefalilor și al bibanilor. Consiliul de miniştri, a consfin­ţit, în ultima instanţă hotărârile a­­cestor comisii. Important pentru agricultori, a­­cum­ în preajma realizărei nouei recolte şi în momentul, în care u­­nii nu s’au sfiit să vorbească de contingentare, iar alţii de taxe pro­hibitive, până şi la acele produse care, ca ovăzul, nici nu pot­ fi mă­car considerate ca produse de prima necesitate, este stabilirea u­­nui regim, care să rămâe neschim­bat, cel puţin până la recolta anu­lui viitor şi care să reglementeze de pe acum comerţul şi exportul produselor agricole. Agricultorul are tot dreptul, să cunoască de mai înainte, regimul la care va fi supus produsul mun­cei sale şi al riscului unui an întreg. Cunoaşterea acestui regim, ori­care ar fi el, îi va da putinţa de a-şi chib­zui din vreme semănăturile, a că­ror preparare va trebui să înceapă în curând și în tot cazul, îi va da putinta de a vinde, la preturile cele mai avantajoase, recolta sa. Ar fi nedrept, ca ceia ce s’a în­tâmplat în nenumărate rânduri să se întâmple și deacum înainte. Ar fi nedrept, ca după ce de cu toam­-, nă, productiunea agricola va fi su­pusă, ca de obicei, unui regim o­­neros, atuncea când toate stocurile disponibile vor fi acaparate de că­tre intermediari sau de către socie­tăţile, mai mult sau mai puţin coin­teresate, cu marea faianţă, acest sistem să fie îmblânzit, pentru a îmbogăţi numai pe acei care nu au contribuit cu nimic la obtinerea a­­cestei productiuni. Ar fi nedrept de asemenea, ca după cum s a mai întâmplat și altă dată, agricultorii să fie atrași prin promisiunea unui regim, avantajos, pentru a sămana anumite produse, pentru ca apoi la recoltarea acestor produse, regi­mul lor de desfacere să fie înăsprit. Toate acestea importă cu atat mai mult, cu cât dacă prevederile d-lui V. Brătianu s’ar realiza şi dacă în urma conventiunei statului cu Banca Naţională am intra in­­tr’o perioadă în care nestabilitatea­­monedei va putea produce mari turburări economice si în care in ori ce caz producătorii. — care după declaratiunile d-lui guverna­tor al Băncei Nationale vor fi ace­ia care vor trebui să suporte ur­carea monedei în profitul capitalu­lui mort și al tuturor băncilor — vor trebui să tie seama de un prea important factor variabil m calcu­lele lor, relative la mersul normal al întreprinderel lor, pentru ca sa nu mai poată tabula si asupra lor factori variabili, din ai care. Joc ar putea rezulta ruma lor, in cel mai scurt timp­ n­. A. Bădărău II in St. VARȘOVIA, 20. (Rador). — Din Washington se anunţă că d. Skrzynski a primit un grup de zia­riști americani, reprezentând 2500 ziare din America. Presa america­nă se interesează în mod deosebit de vizita ministrului de externe al Poloniei, căruia îi consacră arti­cole speciale. Ziarele relevă că d. Skrzynski se va putea convinge cu ocazia vizitei în Statele Unite de dorința unanimă a poporului ameri­can ca Polonia să continue a ur­mări calea desvoltării pacifice. Alte ziare subliniază meritul d-lui Skrzynski în consolidarea datoriei poloneze, fapt care a produs o vie satisfacţie în America. WASHINGTON, SO. (Rador). — Ministrul de Externe Skrzynski a a­­vut erl o lungă întrevedere cu se­­cretarul de stat Kellog, discutând in mod amical marile probleme ac­tuale. In cursul după amiezii d. Skrzynski a depus coroane la mor­mântul lui Washington, la mor­mântul soldatului necunoscut şi la mormântul preşedintelui Wilson. Secretarul de stat Kellog a oferit aseară un banchet in onoarea d-lui Skrzynski cu care s'a întreţinut timp de peste o oră după terminarea banchetului. ai i Cronica Cerealelor Păioasele suferă din cauza ploilor. Exportul grâului nu e posibil. Sosiri restrânse în o­­boare. Exportul de porumb a încetat Navlurite sunt în scădere Ploile frecvente şi pe alocuri to­renţiale, dacă au ameliorat recolta porumbului rămasă în urmă din cauza răcelei din Mai şi Iunie, au început să cauzeze pagube însem­nate producţiei păioaselor încă ne­­strânsă de pe câmp. Umiditatea prea mare strică cani­­tatea grâului şi orzurilor. Acest lu­cru este profund regretabil. Dacă ţinem seama de faptul că ţara noa­stră are nevoe nu numai de o pro­ducţie bogată de cereale, ci mai cu seamă de grâne şi orzuri superi­­oare, pentru ca să poată ţine piept concurenţei celorlalte provenienţe. Se poate spera, însă, ca restabi­lirea timpului va opri întinderea de­zastrului, şi să permită cultivatori­lor de a-şi culeg­e întregul rod al muncei lor. GRÂUL NU POATE FI EXPORTAT Deocamdată Ii s’a încuviinţat des­facerea grâului şi prin export, care, însă, la taxa de lei 30 mii este a­proape cu neputinţă. Atâta timp, cât grânela din America de Nord, de Sud, din India, Canada şi Australia se oferă la export cu 130—150 mii lei de vagon predate d­e porturile eu­­ropene, nu va fi posibil să valorifi­căm grâul nostru, grevat cu lei 30 mii taxe de export în afară de alte impozite, care se ridică la aproape 5 mii lei de vagon. In afară de acești 35 mii lei cari împovărează vagonul de grâu mai a­­vem în medie 5000 lei tarif de trans­port de la gările interne până la Brăila, linia port şi alte 3 mii chel­­tueli de încărcare in vapor. Mai sunt și mancurile de 2 la sută de cari căile ferate nu vor să răspundă. La aceste cifre mai trebue at­ăogat navlul maritim de ÎL shillingi pa to­nă egal cu lei 7500 de vagon, apoi prima de asigurare, manca, dobânzi, comision etc. Aceste cheltueli se ri­dică şi ele la cel puţin 5 mii. lei, ce­­ea ce înseamnă că, dacă adunăm to­talul spezelor făcute avem o sarcină de 57 mii lei in spatele producătoru­lui la fiecare vagon cu grâu predat în staţiile de încărcare. Admiţând, că se va putea valorifi­ca grâul nostru la preţul mondial de 140 mii lei d­i, cât cotează alte pro­venienţe de bună calitate, ar trebui, după scăderea celor 57 mii lei, făcu­­te cheltueli, ca vagonul cu grâu să se vândă cu circa 83 mii lei vag. loco gara producător, sau numai 80 mii lei, dacă exportatorul şi-ar re­zerva 3 mii lei beneficiu pentru munca şi fizicul său. Negreşit, că a­­ceste calcule aproximative au la ba­ză cursul actual al valutelor şi sunt la dispoziţia fluctuaţiilor de schimb şi a burselor de cereale din străină­tate. MORARII NU SE GRĂBESC De pe acuma însă, morarii din ţa­ră, învederând imposibilitatea expor­tului de grâu, nu pun nici o grabă în a-şi forma stocuri din acest ar­ticol, pe care 11 vor putea cumpăra, fără concurenţa comerţului de ex­port, şi fără imobilizări de fonduri mari, după nevoile zilnice, producă­­torii la rândul lor vor trebui să con­teze, până una alta, numai pe debu­­şeurile consumului intern, făcând probabil, concesiuni pe măsură, ce ofertele vor depăşi cererile. In vreme ce producţia noastră luptă cu atâtea dificultăţi, ştirile din Ungaria Serbia şi Bulgaria, ne ves­tesc măsuri de reducere şi abrogare a taxelor de export asupra cerealelor în aceste ţări până şi tarifele de transport sunt întocmite în favoarea unui export intensificat. Prin noul nostru regim de export decretat atât de târziu, celelalte ce­reale în afară de grâu, continuă a suporta nu taxa de 20 mii lei, ci 22 lire sterline sau după cursul acestei devize 22500 lei plus 2 la sută, plus 1 la sută etc. PIAŢA CEREALELOR CALMA Activitatea pieţelor noastre este foarte restrânsă, din lipsa de dis­ponibilităţi. Agricultorii fiind încă ocupaţi cu secerişul„ treeratul şi strânsul recoltei sau stingheriţi de timpul prea ploios, vin foarte puţin în oboruri. Sosirile vor începe abia in August. Până atunci, de altfel se va cu­noaşte mai bine producţia generală a ţărei. De la primele sosiri atât grâul, cât şi orzurile au arătat calităţi destul de mulţumitoare şi s'au vândut la preţuri exagerate. EXPORTUL PORUMBULUI Stocurile de porumbari vechi s’au epuizat şi nici din Iugoslavia, care a găsit mai multă convenienţă la ex­port, n’au mai sosit şlepuri la Brăi­la, unde ultimele vânzări s’au operat cu 165 shillingi d­e provenienţa sâr­bească şi cu 61500 porumb româ­nesc, bordo. Preţurile pentru porumburile indi­gene au fost menţinute prin cererea consumaţiei din Basarabiei şi Buco­vina, Argentina, America de Sud, şi chiar­­Rusia înlocuesc exportul po­rumbului din Dunăre, de unde nu va reîncepe exportul, decât odată cu ivirea porumbului din recolt nouă, a cărei situaţie nu va fi cunoscută de­cât în Septembrie. Până atunci, în­trucât grâul nu va putea eşi din ţa­ră, ar trebui să ne aşteptăm ca trafi­cul căilor ferate să satisfacă cu mij­loacele ei de transport mişcarea din locurile de producţie a orzurilor, a­­proape singurul articol, care va inte­resa exportul. PLANTELE OLEAGINOASE Rapiţele găsesc plasament mai convenabil pentru fabricile de ule­iuri din ţară, fiind prea scumpe pen­tru export. Starea plantelor de floarea soare­lui E9_ semnalează foarte favorabil. Din cauza taxelor prea mari de ex­port ele rămân numai la dispoziţia industriei de oleaginoase din ţară. NAVLURILE SUNT SLABE Navlurile maritime foarte calme. Ele au scăzut până la 10 pentru tonă, cu destinaţia Mediterana şi Marea Nordului. S. A. FOCŞANEANU (Mercantila Danubiana S. A.) II­itt nW ii lata- Conferinţele de la Finanţe D-nii Em. Giuan directorul gene­ral al despăgubirilor de răboi şi Const. Teianu directorul datoriei publice au terminat redactarea ce­lor două memorii deosebite, tratând unul despre chestiunea reparaţiuni­­lor şi altul despre chestiunea dato­riilor interaliate, cu care au fost însărcinaţi de d. Vintilă Brătianu. In scopul de a sistematiza diferi­tele capitole ale acestor două studii şi de a coordona datele şi punctele de vedere expuse, d. Vintilă Bră­tianu a întrunit el­ d. a. în confe­rinţă pe cei doi funcţionari supe­riori ai ministerului său, împreună cu cari a dat cetire memoriilor, a­­ducându-le mici complectări. Pentru azi la ora­­ d. a. se va ţine o nouă conferinţă, la care va participa şi d. I. G. Duca. Cu acest prilej se va stabili cifra exactă a bilanţului nostru de război, cu înfăţişarea atât a sarcinelor ce ni se impun cât şi a drepturilor noastre de creanţă. Cum pasivul nostru întrece cu mult activul ce ni se cuvine, con­­cluzia celor două memorii va fi în sensul, ca aliaţii să dea posibilitate României întâi să-şi consolideze si­tuaţia economică şi financiară in­­ternă şi să-şi creieze noui surse de venituri prin punerea In valoare a bogăţiilor sale şi nu urmă să i se pretindă executarea sarcinelor din tratate, pe care ea nici un moment nu s'a gândit să nu le recunoască. In acelaş timp înainte de a i se cere împlinirea indapririlor sale de război, România are dreptul să ceară, ca şi datornicii săi să-şi a­­chite sarcinele contractate prin tra­tatele de pace faţă de ea. Aceasta va fi in esenţă concluzia celor două memorii, pe care d. Vin­­tilă Brătianu le va lua cu sine chiar netipărite în străinătate, lipsind trupul necesar pentru imprimarea lor, Intr'un singur expozeu. - ui aerian Mii PRAGA. — La Brno au început tratative pentru serviciul aerian polono-cehoslovac cu scopul de a stabili o linie poloneză Viena-Kra­covia care să treacă pe teritoriul cehoslovac. Se vor urma apoi ne­gocieri pentru un tratat aeronautic cu Ungaria, de­oarece s’a hotărât să se realizeze încă în cursul a­­cestui an serviciul Budapesta-Brno Praga. Se mai proectează începe­rea de tratative cu Italia pentru o linie Praga-Triest, cu dorinţa de a fi pusă în funcţiune tot în cursul anului curent. Noua societatea avia­tică cehoslovacă, care dispune de un capital de 9 şi jum. milioane co­roane cehe, a fost somată de gu­vern să depue o declaraţie a liniei internaţionale pe care o proectează Situaţia Politică INTERNA A ars depozitul de mărfuri din gara Halmi. Doi funcţionari poştali au sustras un grup, de aproape trei milioane lei. Iată două întâmplări, care, în alte vremi, n'ar fi avut de­­cât importanţa unor fapte diverse. Astăzi, ele emoţionează şi dau serios de gândit. Pentru ce? Fiindcă toată lumea se întreabă dacă nu cumva incendiul dela Halmi, ca mai toate incendiile la depozitele statului, n'a mistuit. In flăcările lui, şi urmele unor fapte necurate. Fiindcă fapta nesocotită a celor doi poştaşi e o ve­­rigă, dintrun lanţ întreg de aseme­nea fapte, adânc compromiţătoare pentru administraţia noastră­ pu­blică şi pentru prestigiul ţarei. Adele frauduloase stau tn strânsă legătură cu împrejurările tn care trăeşte omul. Dovada o avem In sta. Iisticete penale ale ţărilor. In Elve­ţia, deepildă, unde furtişagul era necunoscut, rău­­făcătorii dau, acum după răsboi, de lucru şi poliţiei elve­ţiene. Dacă hoţiile s'au ivit tn El­veţia, unde viaţa se desfăşoară tn condiţii aproape normale, e uşor de înţeles de ce ele sunt atât de nume­roase la noi, unde toată lumea trăi­eşte în împrejurări excepţionale. Mulţi sunt acei care s'au îmbogă­ţit dintr'o n In alta. şi nu cu mij­loace permise. Specula, frauda şi furtul au dat, ca in epoca de con­­rupţie a vechii Rome, palate, mine, fabrice, averi nemăsurate. Nu e de mirare, deci, că din atâta lume care suferă, să se găsească destui oa­­m­eni, cari să n'aibă nici răbdarea, nici stăpânirea de sine, de a privi fără revoltă şi fără invidie odrăsni­­cia şi risipa parveniţilor. Dacă alţii au tridrăsnit şi s'au pricopsit de ce n’ar tndrăsni şi dânşii? Averea nu se dobândeşte prin muncă, ci înfruntând temniţa. Conducătoriii noştri cunosc această stare a lucru­rilor. Ei ştiu că funcţionarii iau mită. Ei ştiu chiar că unii slujbaşi ies seara la colţul str­adelor ca să Împlinească, de la trecătorii întâr­ziaţi, golul lăsat de o leafă nemndes­­tulătoare. Şi, totuşi, aceşti conducători cred că şi aşa, ţara merge bine. T. P. EXTERNA Alegerile cari au avut loc Dumi­nică in Franţa, pentru fenioirea con­sililor judeţene, prezintă prin re­zultatul lor, o deosebită semnifica­ţie politică. Această măsurare între forţele diferitelor partide are acolo cu totul altă importanţă decât la noi, întâi, pentru că din aceste con­­silii judeţene se hotărăşte alături de consiliile comunale, formarea Sena­tului. Apoi, fiindcă grija bunei ad­ministraţii provinciale, îndeamnă pe mulţi fruntaşi politici de mâna Intdia să solicite votul cetăţenilor, pentru gospodărirea judeţului. Spuneam că alegerile de Duminică prezintă o deosebită semnificaţie politică. Rezultatul lor arată o în­tărire a stângei, şi anume, mai puţ­­in a stângii extreme, a socialiştilor, cât a radicalilor socialişti şi a radi­calilor republicani. Elementele cari s'au bucurat astfel de favoarea cetă­ţenească, sunt tocmai acelea carii In ultimele zile grele ale sesiunii parlamentare, au rămas credin­cioase guvernului Panniévé. După scindarea cartelului stângii era de temut că masele cetăţeneşti cari sprijiniseră cartelul, vor ezita Intre elementul moderat şi elemen­­tul revoluţionar din fosta coaliţie majoritară. Alegerile de Duminică au dovedit că încrederea poporului francez nu numai că s-a menţinut dar chiar a sporit, faţă de acea frac­ţiune a majorităţei, care a permis guvernului să-şi treacă programul financiar şi să-şi impună o politică de apărare naţională contra riffa­­nilor in Maroc, contra comuniştilor în ţară. Astfel, alegerile de Dumi­­nică au confirmat că politica guver­nului Pavnleve, orientată spre mode­raţie şi depărtată de extremitatea socialistă, este politica ţării. Indicaţia aceasta este preţioasă pentru felul cum va trebui să se re­­solve in toamnă problema reconsti­tuirii unei majorităţi parlamentare pentru actualul guvern. Dacă socia­liştii vor persista, după cum este foarte probabil, in divorţul de carte­lul stângii, centrul de sprijin al gu­­vernului Painlevé se va deplasa spre centru, spre acele elemente cari i-au permis odată reuşita în chestiunea Marocului şi îu programul de refa­cere a finanţelor. Dorinţa aceasta opiniei publice apare lămurită din rezultatul alegerilor de Duminică. A. Hg. in im­ eri a avut loc la Viena ultima șe­dință de lucrări a Comisiunei pen­tru lichidarea Băncii austro-ungare, România, a participat prin repre­zentantul ei ,d. Eftimie Antonescu. Reprezentanţii noştri econom d­­in străinătate de N. Răducan-Popescu Provocat de articolul d-lui N. I. Savru şi Cronica Navigaţiei, şi întru­cât între mişcarea vapoarelor noas­tre în Orient şi chestiunea repre­zentativă există o strânsă legătură, găsesc util să relevez câteva puncte în această din urmă chestiune . Din memoriile mele prezintate în­că dela 1900 arătam importanţa pen­tru noi: să se aducă o modificare a legei corpului consular şi să se în­fiinţeze reprezentanţi sau delegaţi ai comerţului şi industriei, lăsându­­se consulilor partea reprezentativă şi cea judiciară. Să se creeze o secţiu­ne economică la ministerul Afaceri­lor Străine, sau prin crearea depar­tamentului Industriei şi Comerţu­lui Exterior. De această direcţiune să depindă delegaţii arătaţi mai sus. Aceştia să fie trimişi în centre­le mari comerciale, având atribu­­ţiuni bine stabilite în legătură cu interesele şi desvoltarea relaţiunilor comerciale ale României. Prin legea infiinţărei Ministerului Industriei şi Comerţului la 1908 s’au creat Ataşaţi Comerciali. Institui­rea acestui corp — să Îl numim ast­fel — a fost primită cu multă sim­patie de breasla comercială şi indus­trială şi s’a pus multă speranţă In folosu! ce vor trage cei interesaţi dela serviciul lor Dar cum din ne­fericire la noi casa se clădeşte dela acoperiş, şi în această chestiune s’a procedat la fel. Imediat s’au făcut numiri — trei Ataşaţi Comerciali — s’au trimis la posturi. Atunci numai s’a văzut ce trebuia să se facă mai întâi. Din lipsa de organizaţie necesară şi prac­tică, rolul ataşaţilor comerciali, a devenit în­­general platonic fără voia lor, rămânând ca fiecare în sfe­ra de activitate şi graţie însuşirilor personale să facă ceea ce putea face. Căci In nici o ţară din lume nu se poate concepe ideia trimiterei în străj­­nătate a funcţionarilor de Stat fără a se lua o prealabilă înţelegere cu Departamentul Externelor; autono­mie de servicii în ţară străină nu se poate admite. In cazul nostru nu s’a stabilit nici o normă şi era na­tural ca după un an dela creearea acestor posturi. Ministerul Afaceri­lor Străine să dea directiva din Noembrie 1909 — unică in felul ei — căci făcea din Ataşaţii Comerciale ai României, nişte orfani oficiali prin străinătate ! Dealtfel oficial nici azi nu s’a stabilit care este rapor­tul dintre Ataşaţii Comerciali, Le­­gaţiunile şi Consulatele noastre. Ceea ce s’a făcut şi se face este ceva local, mulţumită faptului că mai toţi miniştrii plenipotenţiari au recunoscut că nu se poate să existe un funcţionar de Stat care să nu se bucure de protecţiunea, de atenţiu­nea şi de concursul ce îi datorează ; că nu poate să existe diferenţă în­tre Ataşatul Militar, Ataşatul de presă şi Ataşatul Comercial ; că în fine, a trecut vremea când tot ce privea partea economică nu merită atenţiune şi că în desvoltarea re­­laţiunilor noastre comerciale trebue să li se acorde sprijinul trebuincios pentru că acest sprijin astăzi in­f­luenţează şi asupra situaţiunei po­litice a ţărei. Dar să arătăm cum a purces răul de la ministerul respectiv . Miniştrii prin simple deriziuni şi alocaţiuni bugetare au înmulţit sau au redus posturile şi ceva mai mult, au creaţi postrile de agenţi comerciali, răs­­pândindu-i cu rost şi fără rost prin străinătate. Nici o normă de recru­tare, nici precizare de atribuţiuni şi de raporturi de serviciu între a­­ceştia şi ataşaţii comerciali, nici o stabilitate, nici o lege de avansare, nimic. In fiecare an se înfiinţau şi se desfiinţau, de altfel cum s’a con­tinuat şi după război cu acest sis­tem, pretextându-se în ultimul timp economia ! Dar dacă într’adevăr e­­conomie s’a cerut, cum se face că până mai ieri, poate şi azi Încă, a­­genţi comerciali şi ataşaţi comer­ciali fac serviciu în Bucureşti şi se prenumără printre funcţionarii din birourile Ministerului de Indus­trie şi Comerţ ? Dacă această instituţie nouă a Ataşaţilor Comerciali, înjghebată fără norme precise n’a dat şi nu dă roadele cerute, ce mai aşteptăm de la Corpul consular, care funcţio­nează în baza legei de organizare dela 1880, cu modificarea adusă de Take Ionescu în ceeace priveşte re­crutarea personalului ! Ceeace nu s’a schimbat întru ni­mic este faptul că azi România Ma­re nu are încă un corp consular, cum interesele şi situaţiunea ţării o reclamă. Căci afară de consulii din Orient şi Balcani — trei sau patru la număr — care au rămas cu carac­terul specific dinainte de război, nu avem decât consuli onorifici Voi reaminti cu această ocaziune două articole referitoare la această chestiune Articolul d-lui Scarlat Lahovary, publicat în UNIVERSUL din 23 August 1923 „Activitatea di­plomaţilor noştri’* şi articolul d-lui C. I. Karadja publicat în ARGUS din 28 Octombrie 1923 „Moderniza­rea serviciului consular român“ Am evidenţiat situaţiunea corpu­lui nostru consular, fără să aduc cea mai mică jignire actualilor noş­tri consuli. Cred însă că România este azi ţara cea mai din urmă din acest punct de vedere. Şi ceea ce este mai regretabil e faptul că cu tot ceea ce ne-a arătat războiul, noi n’am căutat să remediem încă acea­stă stare de lucruri şi continuăm pe aceeaş cale. Consulate onorifice cu aceleaşi persoane In ţările foste inamice, afară de mici modificări crezând că cu modul acesta facem economii ! A repeta ceea ce s’a arătat de către atâţia publicişti şi specialişti In ches­tiuni economice, găsesc iluzoriu. Vo­­esc să reamintesc numai prin câte dificultăţi am trecut nu numai noi românii dar şi alte state care nu a­­veau organizaţia unui corp consular de carieră, atât în timpul neutrali­tăţii cât şi în tim­pul războiului prin ţările neutre şi chiar în ţările amice! Trebue să recunoaştem că diploma­­­ţii noştri până ieri găseau că nu ca­drează cu misiunea lor de a se o­­cupa de chestiunile economice, că consulii de carieră erau inexistenţi sau lipsiţi de pregătirea necesară, pe când consulii onorifici cu excepţiuni de 1 0/00 se ocupau şi se ocupă, de afacerile proprii. Pentru a îndrepta potrivit nevoilor organizarea reprezentanţilor noştri comerciali în străinătate, este nevoe de o lege specială1. __ Uniunea Camerelor de comerţ, prin noua lege specială, poate să reco­mande prin listă persoanele care le-ar crede apte să ocupe astfel de si­tuaţiuni. Să se dea atenţia cuvenită lucră­rilor şi propunerilor ce fac aceşti mi­sionari economici. Rapoartele lor şi studiile economice să fie date publi­cităţii şi la timp, nu numai prin foi oficiale care apar la date nesigure şi care se citesc prea puţin, sau nu se dau spre publicare , fie din lipsă de fonduri, fie din­­aprecieri perso­nale de prin biurourile ministerelor reţinându-se nu la dosare, ci pentru studii personale ca surse de informa­­ţiuni, fie chiar din invidii când a­­ceste lucrări cad de cele mai multe ori în mâinele altora decât ale ace­lora cărora li se adresează, Ministerul­ de externe şi cel de co­merţ, să cadă de acord asupra înfi­­inţărei unui serviciu de informaţiuni economice, care să ţină la dispoziţia publicului toate relaţiunile ce se pri­mesc din străinătate. Tot acest ser­viciu, să se ocupe şi cu publicaţiuni­­le rapoartelor şi studiilor amintite mai sus. Importanţa acestui serviciu nu s’ar opri aci; el ar trebui să strângă şi să selecţioneze tot materialul tre­buincios încheerei convenţiilor co­merciale. Căci suntem în al 6-lea an dela încetarea războiului şi nu se cunoaşte care este calea pe care vom intra în legăturile cu celelalte state. Cu multe din statele străine avem interes noi să încheem mai curând aceste convenţiuni, şi ar fî timpul cred să începem ! Dar îmi este tea­mă să nu mi să răspundă şi acum cum mi s’a răspuns la 1913 după războiul balcanic, şi după ce veni­sem din Siria şi Palestina. Arătând unui om de stat cu vază de la noi, neajunsurile ce întâmpinăm din lip­sa de organizaţie practică a S. M. R-ului şi mai ales a neexistenţei nici unui fel de reprezentanţă consulară (nici onorifică) prin acele ţinuturi, el mi-a răspuns : „Acum nu ne pu­tem ocupa de astfel de chestiuni când suntem ocupaţi cu chestiuni de ordin intern”. Noi azi, în acest apropiat Orient şi cel­ mai de seamă debuşeu al nos­tru n’avem nici o organizaţie. In E­­gipt — afară de ataşatul comercial strămutat de la Atena de câteva luni, — nu avem pe nimeni, nici în Siria nici în Palestina ! Când dar ne vom ocupa şi di­ ches­­tiunile acestea !? Încercările din uzinele ameri­cane pentru realizarea avi­onului comercial Pentrucă un avion să fie, în ade­văr, practic, trebuie să îndeplineas­că oarecari condiţiuni, cari, pân acum n’au fost complect realizate Acestea se rezumă în 4 obiecti­ve: iuţeala, siguranţa, sborul , orice vreme şi preţul de cost mo­derat. Viteza, de­şi considerabilă, putea fi sporită. Siguranţa, a­tune când se vor fi rezolvat problemei incombustibilităţii şi aterisagiu, va fi mai complectă de­cât cu orc alt fel de vehicul. Zborul pe orie vreme, chiar pe ceaţă şi întunerî rămâne de găsit. Tot aşa şi preţi de cost moderat Iată acum că ziarele şi reviste americane anunţă că un fom di­ ţara lor s’a hotărât ca, cu resurse lui personale, să pună la punct, mod definitiv, avionul comercial. Este singurul om din lume, a că­rui avere, inteligenţă, metodă şi c­apacitate, garantează succesul in tr’un viitor apropiat al acestui fo­cidabil program. Acesta este Henry Ford, celebr constructor de automobile. Cons­crându-şi numai beneficiile sale nuale cari sunt de peste 200 mi­­arde de franci, este sigur că el­­ depăşi bugetele aeronautice ale t turor ţărilor. Superioritatea sa pare şi mai manifestă atunci cât se vede că voieşte să aplice avi­ţiei metodele de organizare, de cru şi de experimentaţie camn i­­permis să fabrice şi să vândă an­ul peste,2 milioane de automobi Pentru ca să-şi asigure domeni aerului, Henry Ford face apel la i ginerii, meteorologii, mecanicii piloţii cei mai remarcabili din toa ţările. Lucrând sub direcţia sa, re­gementul acestor experţi va fi int­­rat. După 3­1 ani, modelul defic­tiv al avionului de transport va fi în mii­­ mii de bucăţi din uzina de la Deaborn. Henry Ford şi-a asociat în ace­tă întreprindere şi pe fiul său Ed, care şi-a pus în gând să facă pe­tru aviaţie aceea ce tatăl său a f­i­cut pentru automobile. Intenţiunea lor e de a construi vioane metalice­­de dura luminii cari să se poată menţine în aer orice vreme şi cari să coste mai ieftin, aşa ca să poată fi abo­iabile marelui public. S’au oprit la avionul metalic s­tem Staut. Staut este un constru­tor care şi-a cheltuit averea şi diind acest tip de avion. Acum finanţat de Ford. Rămâne, motorul definitiv ca n’a ieşit din perioada încercările Ford îl vrea foarte uşor şi foar economic în ce priveşte consum­­ia. Intrarea lui Ford în aviație e e­siderată ca cel mai mare evenime survenit de la război încoace. Ştiri externe BUDAPESTA. — Contractul Banca Speyei din New-York penn împrumutul de 10 milioane dol destinat oraşelor ungureşti, a semnat. La începutul săptămâ­ viitoare, obligaţiunile vor fi întroa­se la bursa din New-York, aşa prima jumătate din totalul împru­mutului va fi probabil lichidată prima jumătate a lunei August. * NEW-York. — Statele Unite produs în primul semestru al al lui curent 19.981.000 tone de for mai mult cu 9 la sută ca în sem­­rul precedent-Sunt acum 191 furnale vina cari sunt în activitate. BERLIN. — D-l Montagu N man, guvernatorul Băncii Ang și­ d-l Benjamin Strong, guverna­tul Băncii New-York-Federal serve au sosit la Berlin pentru convorbi cu preşedintele Băi Reich-ului, dr. Schacht. Vizita are de scop regularea nor chestiuni referitoare la rela­rile de afaceri între cele 3 insti­ţiuni financiare. BUDAPESTA.—După un rap oficial, recolta grâului în acest este evaluată la 16.200.000 chini metrice, a secarei la 7­­00.000 d­­­ale metrice, a orzului la 4.800, și a ovăzului la 3.000.000 chini metrice-

Next