Argus, iulie 1925 (Anul 16, nr. 3656-3682)
1925-07-22 / nr. 3674
Anul XVI No. 3674 TIND Nil!URI ^ t tOKI tt fH IN TOATE ZIARELE priN ÎOiiETATffi GENERALĂ PUBLICITAR CAROL SCHULDER 5i S.BCROER STR. KARAGEORGEVICI 9. TEL: 11/S4 ABONAMENTE: IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600 3 lei în țară. 6 lei în străinătate IN TARA Un an 800 lei 6 luni 4500 3 luni 2500. n n ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI gmINDUSTRIEI si FINANTEI Fondatori: S. Pauker si H. F. Valentin Director: Grigore Gafencu BIROURILE: București, Str. Sărindar 14 — TELEFON: 6/93 si 23/69 C Miercuri 22 Iulie 192S IN TOATE ZIARELE i '• :•«**'' PRIN 5.'•$ * * JOCIETATEA GENERALA lr PUBLICITATE CAROL SCHULDOR}! S. BERGER STR. KARAGI ORnEl/ICI 9 ,v tei : ii/s4 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societățe Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder «I S. Berger Id. lipii Ui (fel) liriMilil D IMi ulii ANUNEIUR i DC DRI CC ftL Parturiunt montes nascitur itjus. Diferitele comisiuni, în sarcina cărora cade fixarea noului regim de export pentru produsele agricole, după nenumărate întruniri şi după o laborioasă muncă, au ajuns în fine să stabilească taxele ce se vor percepe la exportul grâului, al chefalilor și al bibanilor. Consiliul de miniştri, a consfinţit, în ultima instanţă hotărârile acestor comisii. Important pentru agricultori, acum în preajma realizărei nouei recolte şi în momentul, în care unii nu s’au sfiit să vorbească de contingentare, iar alţii de taxe prohibitive, până şi la acele produse care, ca ovăzul, nici nu pot fi măcar considerate ca produse de prima necesitate, este stabilirea unui regim, care să rămâe neschimbat, cel puţin până la recolta anului viitor şi care să reglementeze de pe acum comerţul şi exportul produselor agricole. Agricultorul are tot dreptul, să cunoască de mai înainte, regimul la care va fi supus produsul muncei sale şi al riscului unui an întreg. Cunoaşterea acestui regim, oricare ar fi el, îi va da putinţa de a-şi chibzui din vreme semănăturile, a căror preparare va trebui să înceapă în curând și în tot cazul, îi va da putinta de a vinde, la preturile cele mai avantajoase, recolta sa. Ar fi nedrept, ca ceia ce s’a întâmplat în nenumărate rânduri să se întâmple și deacum înainte. Ar fi nedrept, ca după ce de cu toam-, nă, productiunea agricola va fi supusă, ca de obicei, unui regim oneros, atuncea când toate stocurile disponibile vor fi acaparate de către intermediari sau de către societăţile, mai mult sau mai puţin cointeresate, cu marea faianţă, acest sistem să fie îmblânzit, pentru a îmbogăţi numai pe acei care nu au contribuit cu nimic la obtinerea acestei productiuni. Ar fi nedrept de asemenea, ca după cum s a mai întâmplat și altă dată, agricultorii să fie atrași prin promisiunea unui regim, avantajos, pentru a sămana anumite produse, pentru ca apoi la recoltarea acestor produse, regimul lor de desfacere să fie înăsprit. Toate acestea importă cu atat mai mult, cu cât dacă prevederile d-lui V. Brătianu s’ar realiza şi dacă în urma conventiunei statului cu Banca Naţională am intra intr’o perioadă în care nestabilitateamonedei va putea produce mari turburări economice si în care in ori ce caz producătorii. — care după declaratiunile d-lui guvernator al Băncei Nationale vor fi aceia care vor trebui să suporte urcarea monedei în profitul capitalului mort și al tuturor băncilor — vor trebui să tie seama de un prea important factor variabil m calculele lor, relative la mersul normal al întreprinderel lor, pentru ca sa nu mai poată tabula si asupra lor factori variabili, din ai care. Joc ar putea rezulta ruma lor, in cel mai scurt timp n. A. Bădărău II in St. VARȘOVIA, 20. (Rador). — Din Washington se anunţă că d. Skrzynski a primit un grup de ziariști americani, reprezentând 2500 ziare din America. Presa americană se interesează în mod deosebit de vizita ministrului de externe al Poloniei, căruia îi consacră articole speciale. Ziarele relevă că d. Skrzynski se va putea convinge cu ocazia vizitei în Statele Unite de dorința unanimă a poporului american ca Polonia să continue a urmări calea desvoltării pacifice. Alte ziare subliniază meritul d-lui Skrzynski în consolidarea datoriei poloneze, fapt care a produs o vie satisfacţie în America. WASHINGTON, SO. (Rador). — Ministrul de Externe Skrzynski a avut erl o lungă întrevedere cu secretarul de stat Kellog, discutând in mod amical marile probleme actuale. In cursul după amiezii d. Skrzynski a depus coroane la mormântul lui Washington, la mormântul soldatului necunoscut şi la mormântul preşedintelui Wilson. Secretarul de stat Kellog a oferit aseară un banchet in onoarea d-lui Skrzynski cu care s'a întreţinut timp de peste o oră după terminarea banchetului. ai i Cronica Cerealelor Păioasele suferă din cauza ploilor. Exportul grâului nu e posibil. Sosiri restrânse în oboare. Exportul de porumb a încetat Navlurite sunt în scădere Ploile frecvente şi pe alocuri torenţiale, dacă au ameliorat recolta porumbului rămasă în urmă din cauza răcelei din Mai şi Iunie, au început să cauzeze pagube însemnate producţiei păioaselor încă nestrânsă de pe câmp. Umiditatea prea mare strică canitatea grâului şi orzurilor. Acest lucru este profund regretabil. Dacă ţinem seama de faptul că ţara noastră are nevoe nu numai de o producţie bogată de cereale, ci mai cu seamă de grâne şi orzuri superioare, pentru ca să poată ţine piept concurenţei celorlalte provenienţe. Se poate spera, însă, ca restabilirea timpului va opri întinderea dezastrului, şi să permită cultivatorilor de a-şi culege întregul rod al muncei lor. GRÂUL NU POATE FI EXPORTAT Deocamdată Ii s’a încuviinţat desfacerea grâului şi prin export, care, însă, la taxa de lei 30 mii este aproape cu neputinţă. Atâta timp, cât grânela din America de Nord, de Sud, din India, Canada şi Australia se oferă la export cu 130—150 mii lei de vagon predate de porturile europene, nu va fi posibil să valorificăm grâul nostru, grevat cu lei 30 mii taxe de export în afară de alte impozite, care se ridică la aproape 5 mii lei de vagon. In afară de acești 35 mii lei cari împovărează vagonul de grâu mai avem în medie 5000 lei tarif de transport de la gările interne până la Brăila, linia port şi alte 3 mii cheltueli de încărcare in vapor. Mai sunt și mancurile de 2 la sută de cari căile ferate nu vor să răspundă. La aceste cifre mai trebue atăogat navlul maritim de ÎL shillingi pa tonă egal cu lei 7500 de vagon, apoi prima de asigurare, manca, dobânzi, comision etc. Aceste cheltueli se ridică şi ele la cel puţin 5 mii. lei, ceea ce înseamnă că, dacă adunăm totalul spezelor făcute avem o sarcină de 57 mii lei in spatele producătorului la fiecare vagon cu grâu predat în staţiile de încărcare. Admiţând, că se va putea valorifica grâul nostru la preţul mondial de 140 mii lei di, cât cotează alte provenienţe de bună calitate, ar trebui, după scăderea celor 57 mii lei, făcute cheltueli, ca vagonul cu grâu să se vândă cu circa 83 mii lei vag. loco gara producător, sau numai 80 mii lei, dacă exportatorul şi-ar rezerva 3 mii lei beneficiu pentru munca şi fizicul său. Negreşit, că aceste calcule aproximative au la bază cursul actual al valutelor şi sunt la dispoziţia fluctuaţiilor de schimb şi a burselor de cereale din străinătate. MORARII NU SE GRĂBESC De pe acuma însă, morarii din ţară, învederând imposibilitatea exportului de grâu, nu pun nici o grabă în a-şi forma stocuri din acest articol, pe care 11 vor putea cumpăra, fără concurenţa comerţului de export, şi fără imobilizări de fonduri mari, după nevoile zilnice, producătorii la rândul lor vor trebui să conteze, până una alta, numai pe debuşeurile consumului intern, făcând probabil, concesiuni pe măsură, ce ofertele vor depăşi cererile. In vreme ce producţia noastră luptă cu atâtea dificultăţi, ştirile din Ungaria Serbia şi Bulgaria, ne vestesc măsuri de reducere şi abrogare a taxelor de export asupra cerealelor în aceste ţări până şi tarifele de transport sunt întocmite în favoarea unui export intensificat. Prin noul nostru regim de export decretat atât de târziu, celelalte cereale în afară de grâu, continuă a suporta nu taxa de 20 mii lei, ci 22 lire sterline sau după cursul acestei devize 22500 lei plus 2 la sută, plus 1 la sută etc. PIAŢA CEREALELOR CALMA Activitatea pieţelor noastre este foarte restrânsă, din lipsa de disponibilităţi. Agricultorii fiind încă ocupaţi cu secerişul„ treeratul şi strânsul recoltei sau stingheriţi de timpul prea ploios, vin foarte puţin în oboruri. Sosirile vor începe abia in August. Până atunci, de altfel se va cunoaşte mai bine producţia generală a ţărei. De la primele sosiri atât grâul, cât şi orzurile au arătat calităţi destul de mulţumitoare şi s'au vândut la preţuri exagerate. EXPORTUL PORUMBULUI Stocurile de porumbari vechi s’au epuizat şi nici din Iugoslavia, care a găsit mai multă convenienţă la export, n’au mai sosit şlepuri la Brăila, unde ultimele vânzări s’au operat cu 165 shillingi de provenienţa sârbească şi cu 61500 porumb românesc, bordo. Preţurile pentru porumburile indigene au fost menţinute prin cererea consumaţiei din Basarabiei şi Bucovina, Argentina, America de Sud, şi chiarRusia înlocuesc exportul porumbului din Dunăre, de unde nu va reîncepe exportul, decât odată cu ivirea porumbului din recolt nouă, a cărei situaţie nu va fi cunoscută decât în Septembrie. Până atunci, întrucât grâul nu va putea eşi din ţară, ar trebui să ne aşteptăm ca traficul căilor ferate să satisfacă cu mijloacele ei de transport mişcarea din locurile de producţie a orzurilor, aproape singurul articol, care va interesa exportul. PLANTELE OLEAGINOASE Rapiţele găsesc plasament mai convenabil pentru fabricile de uleiuri din ţară, fiind prea scumpe pentru export. Starea plantelor de floarea soarelui E9_ semnalează foarte favorabil. Din cauza taxelor prea mari de export ele rămân numai la dispoziţia industriei de oleaginoase din ţară. NAVLURILE SUNT SLABE Navlurile maritime foarte calme. Ele au scăzut până la 10 pentru tonă, cu destinaţia Mediterana şi Marea Nordului. S. A. FOCŞANEANU (Mercantila Danubiana S. A.) IIitt nW ii lata- Conferinţele de la Finanţe D-nii Em. Giuan directorul general al despăgubirilor de răboi şi Const. Teianu directorul datoriei publice au terminat redactarea celor două memorii deosebite, tratând unul despre chestiunea reparaţiunilor şi altul despre chestiunea datoriilor interaliate, cu care au fost însărcinaţi de d. Vintilă Brătianu. In scopul de a sistematiza diferitele capitole ale acestor două studii şi de a coordona datele şi punctele de vedere expuse, d. Vintilă Brătianu a întrunit el d. a. în conferinţă pe cei doi funcţionari superiori ai ministerului său, împreună cu cari a dat cetire memoriilor, aducându-le mici complectări. Pentru azi la ora d. a. se va ţine o nouă conferinţă, la care va participa şi d. I. G. Duca. Cu acest prilej se va stabili cifra exactă a bilanţului nostru de război, cu înfăţişarea atât a sarcinelor ce ni se impun cât şi a drepturilor noastre de creanţă. Cum pasivul nostru întrece cu mult activul ce ni se cuvine, concluzia celor două memorii va fi în sensul, ca aliaţii să dea posibilitate României întâi să-şi consolideze situaţia economică şi financiară internă şi să-şi creieze noui surse de venituri prin punerea In valoare a bogăţiilor sale şi nu urmă să i se pretindă executarea sarcinelor din tratate, pe care ea nici un moment nu s'a gândit să nu le recunoască. In acelaş timp înainte de a i se cere împlinirea indapririlor sale de război, România are dreptul să ceară, ca şi datornicii săi să-şi achite sarcinele contractate prin tratatele de pace faţă de ea. Aceasta va fi in esenţă concluzia celor două memorii, pe care d. Vintilă Brătianu le va lua cu sine chiar netipărite în străinătate, lipsind trupul necesar pentru imprimarea lor, Intr'un singur expozeu. - ui aerian Mii PRAGA. — La Brno au început tratative pentru serviciul aerian polono-cehoslovac cu scopul de a stabili o linie poloneză Viena-Kracovia care să treacă pe teritoriul cehoslovac. Se vor urma apoi negocieri pentru un tratat aeronautic cu Ungaria, deoarece s’a hotărât să se realizeze încă în cursul acestui an serviciul Budapesta-Brno Praga. Se mai proectează începerea de tratative cu Italia pentru o linie Praga-Triest, cu dorinţa de a fi pusă în funcţiune tot în cursul anului curent. Noua societatea aviatică cehoslovacă, care dispune de un capital de 9 şi jum. milioane coroane cehe, a fost somată de guvern să depue o declaraţie a liniei internaţionale pe care o proectează Situaţia Politică INTERNA A ars depozitul de mărfuri din gara Halmi. Doi funcţionari poştali au sustras un grup, de aproape trei milioane lei. Iată două întâmplări, care, în alte vremi, n'ar fi avut decât importanţa unor fapte diverse. Astăzi, ele emoţionează şi dau serios de gândit. Pentru ce? Fiindcă toată lumea se întreabă dacă nu cumva incendiul dela Halmi, ca mai toate incendiile la depozitele statului, n'a mistuit. In flăcările lui, şi urmele unor fapte necurate. Fiindcă fapta nesocotită a celor doi poştaşi e o verigă, dintrun lanţ întreg de asemenea fapte, adânc compromiţătoare pentru administraţia noastră publică şi pentru prestigiul ţarei. Adele frauduloase stau tn strânsă legătură cu împrejurările tn care trăeşte omul. Dovada o avem In sta. Iisticete penale ale ţărilor. In Elveţia, deepildă, unde furtişagul era necunoscut, răufăcătorii dau, acum după răsboi, de lucru şi poliţiei elveţiene. Dacă hoţiile s'au ivit tn Elveţia, unde viaţa se desfăşoară tn condiţii aproape normale, e uşor de înţeles de ce ele sunt atât de numeroase la noi, unde toată lumea trăieşte în împrejurări excepţionale. Mulţi sunt acei care s'au îmbogăţit dintr'o n In alta. şi nu cu mijloace permise. Specula, frauda şi furtul au dat, ca in epoca de conrupţie a vechii Rome, palate, mine, fabrice, averi nemăsurate. Nu e de mirare, deci, că din atâta lume care suferă, să se găsească destui oameni, cari să n'aibă nici răbdarea, nici stăpânirea de sine, de a privi fără revoltă şi fără invidie odrăsnicia şi risipa parveniţilor. Dacă alţii au tridrăsnit şi s'au pricopsit de ce n’ar tndrăsni şi dânşii? Averea nu se dobândeşte prin muncă, ci înfruntând temniţa. Conducătoriii noştri cunosc această stare a lucrurilor. Ei ştiu că funcţionarii iau mită. Ei ştiu chiar că unii slujbaşi ies seara la colţul stradelor ca să Împlinească, de la trecătorii întârziaţi, golul lăsat de o leafă nemndestulătoare. Şi, totuşi, aceşti conducători cred că şi aşa, ţara merge bine. T. P. EXTERNA Alegerile cari au avut loc Duminică in Franţa, pentru fenioirea consililor judeţene, prezintă prin rezultatul lor, o deosebită semnificaţie politică. Această măsurare între forţele diferitelor partide are acolo cu totul altă importanţă decât la noi, întâi, pentru că din aceste consilii judeţene se hotărăşte alături de consiliile comunale, formarea Senatului. Apoi, fiindcă grija bunei administraţii provinciale, îndeamnă pe mulţi fruntaşi politici de mâna Intdia să solicite votul cetăţenilor, pentru gospodărirea judeţului. Spuneam că alegerile de Duminică prezintă o deosebită semnificaţie politică. Rezultatul lor arată o întărire a stângei, şi anume, mai puţin a stângii extreme, a socialiştilor, cât a radicalilor socialişti şi a radicalilor republicani. Elementele cari s'au bucurat astfel de favoarea cetăţenească, sunt tocmai acelea carii In ultimele zile grele ale sesiunii parlamentare, au rămas credincioase guvernului Panniévé. După scindarea cartelului stângii era de temut că masele cetăţeneşti cari sprijiniseră cartelul, vor ezita Intre elementul moderat şi elementul revoluţionar din fosta coaliţie majoritară. Alegerile de Duminică au dovedit că încrederea poporului francez nu numai că s-a menţinut dar chiar a sporit, faţă de acea fracţiune a majorităţei, care a permis guvernului să-şi treacă programul financiar şi să-şi impună o politică de apărare naţională contra riffanilor in Maroc, contra comuniştilor în ţară. Astfel, alegerile de Duminică au confirmat că politica guvernului Pavnleve, orientată spre moderaţie şi depărtată de extremitatea socialistă, este politica ţării. Indicaţia aceasta este preţioasă pentru felul cum va trebui să se resolve in toamnă problema reconstituirii unei majorităţi parlamentare pentru actualul guvern. Dacă socialiştii vor persista, după cum este foarte probabil, in divorţul de cartelul stângii, centrul de sprijin al guvernului Painlevé se va deplasa spre centru, spre acele elemente cari i-au permis odată reuşita în chestiunea Marocului şi îu programul de refacere a finanţelor. Dorinţa aceasta opiniei publice apare lămurită din rezultatul alegerilor de Duminică. A. Hg. in im eri a avut loc la Viena ultima ședință de lucrări a Comisiunei pentru lichidarea Băncii austro-ungare, România, a participat prin reprezentantul ei ,d. Eftimie Antonescu. Reprezentanţii noştri econom din străinătate de N. Răducan-Popescu Provocat de articolul d-lui N. I. Savru şi Cronica Navigaţiei, şi întrucât între mişcarea vapoarelor noastre în Orient şi chestiunea reprezentativă există o strânsă legătură, găsesc util să relevez câteva puncte în această din urmă chestiune . Din memoriile mele prezintate încă dela 1900 arătam importanţa pentru noi: să se aducă o modificare a legei corpului consular şi să se înfiinţeze reprezentanţi sau delegaţi ai comerţului şi industriei, lăsânduse consulilor partea reprezentativă şi cea judiciară. Să se creeze o secţiune economică la ministerul Afacerilor Străine, sau prin crearea departamentului Industriei şi Comerţului Exterior. De această direcţiune să depindă delegaţii arătaţi mai sus. Aceştia să fie trimişi în centrele mari comerciale, având atribuţiuni bine stabilite în legătură cu interesele şi desvoltarea relaţiunilor comerciale ale României. Prin legea infiinţărei Ministerului Industriei şi Comerţului la 1908 s’au creat Ataşaţi Comerciali. Instituirea acestui corp — să Îl numim astfel — a fost primită cu multă simpatie de breasla comercială şi industrială şi s’a pus multă speranţă In folosu! ce vor trage cei interesaţi dela serviciul lor Dar cum din nefericire la noi casa se clădeşte dela acoperiş, şi în această chestiune s’a procedat la fel. Imediat s’au făcut numiri — trei Ataşaţi Comerciali — s’au trimis la posturi. Atunci numai s’a văzut ce trebuia să se facă mai întâi. Din lipsa de organizaţie necesară şi practică, rolul ataşaţilor comerciali, a devenit îngeneral platonic fără voia lor, rămânând ca fiecare în sfera de activitate şi graţie însuşirilor personale să facă ceea ce putea face. Căci In nici o ţară din lume nu se poate concepe ideia trimiterei în străjnătate a funcţionarilor de Stat fără a se lua o prealabilă înţelegere cu Departamentul Externelor; autonomie de servicii în ţară străină nu se poate admite. In cazul nostru nu s’a stabilit nici o normă şi era natural ca după un an dela creearea acestor posturi. Ministerul Afacerilor Străine să dea directiva din Noembrie 1909 — unică in felul ei — căci făcea din Ataşaţii Comerciale ai României, nişte orfani oficiali prin străinătate ! Dealtfel oficial nici azi nu s’a stabilit care este raportul dintre Ataşaţii Comerciali, Legaţiunile şi Consulatele noastre. Ceea ce s’a făcut şi se face este ceva local, mulţumită faptului că mai toţi miniştrii plenipotenţiari au recunoscut că nu se poate să existe un funcţionar de Stat care să nu se bucure de protecţiunea, de atenţiunea şi de concursul ce îi datorează ; că nu poate să existe diferenţă între Ataşatul Militar, Ataşatul de presă şi Ataşatul Comercial ; că în fine, a trecut vremea când tot ce privea partea economică nu merită atenţiune şi că în desvoltarea relaţiunilor noastre comerciale trebue să li se acorde sprijinul trebuincios pentru că acest sprijin astăzi influenţează şi asupra situaţiunei politice a ţărei. Dar să arătăm cum a purces răul de la ministerul respectiv . Miniştrii prin simple deriziuni şi alocaţiuni bugetare au înmulţit sau au redus posturile şi ceva mai mult, au creaţi postrile de agenţi comerciali, răspândindu-i cu rost şi fără rost prin străinătate. Nici o normă de recrutare, nici precizare de atribuţiuni şi de raporturi de serviciu între aceştia şi ataşaţii comerciali, nici o stabilitate, nici o lege de avansare, nimic. In fiecare an se înfiinţau şi se desfiinţau, de altfel cum s’a continuat şi după război cu acest sistem, pretextându-se în ultimul timp economia ! Dar dacă într’adevăr economie s’a cerut, cum se face că până mai ieri, poate şi azi Încă, agenţi comerciali şi ataşaţi comerciali fac serviciu în Bucureşti şi se prenumără printre funcţionarii din birourile Ministerului de Industrie şi Comerţ ? Dacă această instituţie nouă a Ataşaţilor Comerciali, înjghebată fără norme precise n’a dat şi nu dă roadele cerute, ce mai aşteptăm de la Corpul consular, care funcţionează în baza legei de organizare dela 1880, cu modificarea adusă de Take Ionescu în ceeace priveşte recrutarea personalului ! Ceeace nu s’a schimbat întru nimic este faptul că azi România Mare nu are încă un corp consular, cum interesele şi situaţiunea ţării o reclamă. Căci afară de consulii din Orient şi Balcani — trei sau patru la număr — care au rămas cu caracterul specific dinainte de război, nu avem decât consuli onorifici Voi reaminti cu această ocaziune două articole referitoare la această chestiune Articolul d-lui Scarlat Lahovary, publicat în UNIVERSUL din 23 August 1923 „Activitatea diplomaţilor noştri’* şi articolul d-lui C. I. Karadja publicat în ARGUS din 28 Octombrie 1923 „Modernizarea serviciului consular român“ Am evidenţiat situaţiunea corpului nostru consular, fără să aduc cea mai mică jignire actualilor noştri consuli. Cred însă că România este azi ţara cea mai din urmă din acest punct de vedere. Şi ceea ce este mai regretabil e faptul că cu tot ceea ce ne-a arătat războiul, noi n’am căutat să remediem încă această stare de lucruri şi continuăm pe aceeaş cale. Consulate onorifice cu aceleaşi persoane In ţările foste inamice, afară de mici modificări crezând că cu modul acesta facem economii ! A repeta ceea ce s’a arătat de către atâţia publicişti şi specialişti In chestiuni economice, găsesc iluzoriu. Voesc să reamintesc numai prin câte dificultăţi am trecut nu numai noi românii dar şi alte state care nu aveau organizaţia unui corp consular de carieră, atât în timpul neutralităţii cât şi în timpul războiului prin ţările neutre şi chiar în ţările amice! Trebue să recunoaştem că diplomaţii noştri până ieri găseau că nu cadrează cu misiunea lor de a se ocupa de chestiunile economice, că consulii de carieră erau inexistenţi sau lipsiţi de pregătirea necesară, pe când consulii onorifici cu excepţiuni de 1 0/00 se ocupau şi se ocupă, de afacerile proprii. Pentru a îndrepta potrivit nevoilor organizarea reprezentanţilor noştri comerciali în străinătate, este nevoe de o lege specială1. __ Uniunea Camerelor de comerţ, prin noua lege specială, poate să recomande prin listă persoanele care le-ar crede apte să ocupe astfel de situaţiuni. Să se dea atenţia cuvenită lucrărilor şi propunerilor ce fac aceşti misionari economici. Rapoartele lor şi studiile economice să fie date publicităţii şi la timp, nu numai prin foi oficiale care apar la date nesigure şi care se citesc prea puţin, sau nu se dau spre publicare , fie din lipsă de fonduri, fie dinaprecieri personale de prin biurourile ministerelor reţinându-se nu la dosare, ci pentru studii personale ca surse de informaţiuni, fie chiar din invidii când aceste lucrări cad de cele mai multe ori în mâinele altora decât ale acelora cărora li se adresează, Ministerul de externe şi cel de comerţ, să cadă de acord asupra înfiinţărei unui serviciu de informaţiuni economice, care să ţină la dispoziţia publicului toate relaţiunile ce se primesc din străinătate. Tot acest serviciu, să se ocupe şi cu publicaţiunile rapoartelor şi studiilor amintite mai sus. Importanţa acestui serviciu nu s’ar opri aci; el ar trebui să strângă şi să selecţioneze tot materialul trebuincios încheerei convenţiilor comerciale. Căci suntem în al 6-lea an dela încetarea războiului şi nu se cunoaşte care este calea pe care vom intra în legăturile cu celelalte state. Cu multe din statele străine avem interes noi să încheem mai curând aceste convenţiuni, şi ar fî timpul cred să începem ! Dar îmi este teamă să nu mi să răspundă şi acum cum mi s’a răspuns la 1913 după războiul balcanic, şi după ce venisem din Siria şi Palestina. Arătând unui om de stat cu vază de la noi, neajunsurile ce întâmpinăm din lipsa de organizaţie practică a S. M. R-ului şi mai ales a neexistenţei nici unui fel de reprezentanţă consulară (nici onorifică) prin acele ţinuturi, el mi-a răspuns : „Acum nu ne putem ocupa de astfel de chestiuni când suntem ocupaţi cu chestiuni de ordin intern”. Noi azi, în acest apropiat Orient şi cel mai de seamă debuşeu al nostru n’avem nici o organizaţie. In Egipt — afară de ataşatul comercial strămutat de la Atena de câteva luni, — nu avem pe nimeni, nici în Siria nici în Palestina ! Când dar ne vom ocupa şi di chestiunile acestea !? Încercările din uzinele americane pentru realizarea avionului comercial Pentrucă un avion să fie, în adevăr, practic, trebuie să îndeplinească oarecari condiţiuni, cari, pân acum n’au fost complect realizate Acestea se rezumă în 4 obiective: iuţeala, siguranţa, sborul , orice vreme şi preţul de cost moderat. Viteza, deşi considerabilă, putea fi sporită. Siguranţa, atune când se vor fi rezolvat problemei incombustibilităţii şi aterisagiu, va fi mai complectă decât cu orc alt fel de vehicul. Zborul pe orie vreme, chiar pe ceaţă şi întunerî rămâne de găsit. Tot aşa şi preţi de cost moderat Iată acum că ziarele şi reviste americane anunţă că un fom di ţara lor s’a hotărât ca, cu resurse lui personale, să pună la punct, mod definitiv, avionul comercial. Este singurul om din lume, a cărui avere, inteligenţă, metodă şi capacitate, garantează succesul in tr’un viitor apropiat al acestui focidabil program. Acesta este Henry Ford, celebr constructor de automobile. Conscrându-şi numai beneficiile sale nuale cari sunt de peste 200 miarde de franci, este sigur că el depăşi bugetele aeronautice ale t turor ţărilor. Superioritatea sa pare şi mai manifestă atunci cât se vede că voieşte să aplice aviţiei metodele de organizare, de cru şi de experimentaţie camn ipermis să fabrice şi să vândă anul peste,2 milioane de automobi Pentru ca să-şi asigure domeni aerului, Henry Ford face apel la i ginerii, meteorologii, mecanicii piloţii cei mai remarcabili din toa ţările. Lucrând sub direcţia sa, regementul acestor experţi va fi intrat. După 31 ani, modelul defictiv al avionului de transport va fi în mii mii de bucăţi din uzina de la Deaborn. Henry Ford şi-a asociat în acetă întreprindere şi pe fiul său Ed, care şi-a pus în gând să facă petru aviaţie aceea ce tatăl său a ficut pentru automobile. Intenţiunea lor e de a construi vioane metalicede dura luminii cari să se poată menţine în aer orice vreme şi cari să coste mai ieftin, aşa ca să poată fi aboiabile marelui public. S’au oprit la avionul metalic stem Staut. Staut este un construtor care şi-a cheltuit averea şi diind acest tip de avion. Acum finanţat de Ford. Rămâne, motorul definitiv ca n’a ieşit din perioada încercările Ford îl vrea foarte uşor şi foar economic în ce priveşte consumia. Intrarea lui Ford în aviație e esiderată ca cel mai mare evenime survenit de la război încoace. Ştiri externe BUDAPESTA. — Contractul Banca Speyei din New-York penn împrumutul de 10 milioane dol destinat oraşelor ungureşti, a semnat. La începutul săptămâ viitoare, obligaţiunile vor fi întroase la bursa din New-York, aşa prima jumătate din totalul împrumutului va fi probabil lichidată prima jumătate a lunei August. * NEW-York. — Statele Unite produs în primul semestru al al lui curent 19.981.000 tone de for mai mult cu 9 la sută ca în semrul precedent-Sunt acum 191 furnale vina cari sunt în activitate. BERLIN. — D-l Montagu N man, guvernatorul Băncii Ang și d-l Benjamin Strong, guvernatul Băncii New-York-Federal serve au sosit la Berlin pentru convorbi cu preşedintele Băi Reich-ului, dr. Schacht. Vizita are de scop regularea nor chestiuni referitoare la relarile de afaceri între cele 3 instiţiuni financiare. BUDAPESTA.—După un rap oficial, recolta grâului în acest este evaluată la 16.200.000 chini metrice, a secarei la 700.000 dale metrice, a orzului la 4.800, și a ovăzului la 3.000.000 chini metrice-