Argus, august 1925 (Anul 16, nr. 3683-3708)
1925-08-01 / nr. 3683
Anul XVI No. 3683 AUTOMOBILE ibhnhhhhhhhi I • fonii IPTCrEITS 105 CAL. VICTORIEI -BUCURESTI ABONAMENTE IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600 0 3 lei în țară, 6 lei în străinătate IN TARA Un an 800 lei 6 luni 4500 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar 14 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu G Sâmbătă 1 August 1925 P y a LI C I T A T & A : Concesiunea exclusivă a Societate Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder şi S. Berger Stp. Suplu namila (fosta Hiulianilil 9) tlefop HS( TELEFON: 6/93 și 23/69 — Comisiunile economice şi activitatea consulară Ministerul de Industrie şi Comerţ a numit, o Comisiune pentru a studia posibilităţile unei desfaceri eficace, pe pieţele străine,, a produselor de lemn — sau mai bine zis a mobilelor, — din ţară. Această Comisiune, a cărei competenţă este apreciată, prin cercetările ce va întreprinde, in vederea unei mai bune cunoaşteri a situaţiei industriei naţionale de mobile şi prin soluţiile ce va recomanda, va aduce o schimbare în politica exportului produselor de mai sus, care, să sperăm- nu va fi decât în folosul ţărei noastre. Dacă însă această Comisiune va cunoaşte, sau cunoaşte chiar, ,,a fond“ situaţia industriei naţionale a mobilelor, din punctul de vedere românesc» deoarece are posibilitatea de a cerceta, la faţa locului chestiunile care o interesează, poate să se deplaseze uşor dintr'un loc într'altul poate să intervieve pe marii fabricanţi de mobile din ţară, din punctul de vedere al Pierii străine, această Comisiune este complect dezarmată, deoarece nu cred să aibă la dispoziţie rapoartele necesare asupra acestui articol (mobilele de lemn) dacă nu din toate ţările, cel puţin din ţările vecine sau din acele ţări unde acest articol este căutat, şi unde exportatorul român ar putea să-şi plaseze cu succes articolele sale. Deoarece o Comisiune economica nu poate să se deplaseze în străinătate spre a studia o lăture a exportului ţării sale, aceasta sarcina cade asupra unui alt organ, oficial permanent care este Serviciul Consular, înlocuit, acolo unde lipseşte, de către Serviciul Ataşaţilor Comerciali. Intrucât poate un Consul sau un Ataşat Comercial să fie folositor în astfel de cazuri, adică atunci când o Comisiune este însărcinată să studieze unele posibilităţi de export al ţării ? Ministerul de Industrie şi Comerţ dorind a studia chestiunea intensificărei exportului de mobile fabricate în ţară, trebuia să intervină la Ministerul Afacerilor Streine ca acesta să ceară Consulilor săi să cerceteze, la faţa locului piaţa mobilelor şi să inbinteze centrului un raport amănunţit bazat pe cercetări personale şi date statistice. Aceste rapoarte centralizate pot să reprezinte un aport apreciabil şi ele fiind puse la dispoziţia Comisiunei respective greutăţle ei ar fi reduse. In astfel de împrejurări Comisiunea poate să ia soluţii mult mai bune căci ele se bazează atât pe cercetările întreprinse în afară, ca şi pe propriile cunoştinţe şi experienţă a membrilor acestei Comisiuni. Dar serviciile noastre externe mai sus amintite sunt astfel organizae încât ele nu pot fi utilizate în modul arătat, deoarece lipseşte obicinuinţa, tradiţia unei astfel de activităţi care incontestabil ar aduce reale servicii economiei ţarei De obicei, Consulul sau Ataşatul Comercial în străinătate redactează numai acele rapoarte pe care dânsul le crede de cuviinţă şi aproape niciodată nu trimite vreun studiu economic amănunţit şi care ar fi de mare folos comerţului ţării, deoarece nu i se cere Deoarece în materie de politică economică nici o hotărâre nu treime să fie luată fără o prealabilă şi serioasă chibzuire, întârzierea cu care Ministerul de Industrie ar primi unele rapoarte, nu ar aduce absolut nici o pagubă comerţului nostru şi nici o piedică activităţii Emisiunilor de studiu care până primirea acelor rapoarte, pot studia partea internă a chestiunilor. Dar nu numai ministerul poate cere unui Consul sau Ataşat Comercial de a se ocupa de anume chestiuni ci, şi orice casă comercială poate să recurgă la bunele oficii ale acestorreprezentanţi în streinătate. Numai o bună organizare şi o mai bună concepţiune pot da rezultate satisfăcătoare pentru desvoltarea comerţului exterior al ţărei noastre. Aceasta depinde clar în mare măsură de cele două servicii exterioare, de care am amintit în acest articol- INC. J. SARBU fost sub-director în Ministerul de Industrie şi Comerţ t al amintirilor milii la STM““ Sistemul bituminării şi silicatului de sodiu.Lucrările de pe şoselele Bucureşti-Piteşti, Constanţa-Bazargic şi Constanţa-Medgidia Problema refacerii şoselelor preocupă in prezent. In gradul cel mai înalt, pe conducătorii ministerului lucrărilor publice. O eră nouă a fost inaugurată în primăvara acestui an, prin introducerea sistemului occidental al bituminării şoselelor. Prima experienţă de acest fel a reuşit in chipul cel mai fericit, pe şoseaua Bucureşti—Ploeşti. Lucrările de bituminare a acestei şosele au progresat in ultimul timp un chip simţitor şi se speră că până la finele acestui an să se realizeze o distanţă de 11 kilometri, adică până la Otopeni. ŞOSELELE DIN DOBROGEA. Paralel cu aceste lucrări s’a angajat o nouă campanie de lucru, de astă dată în Dobrogea, unde drumurile deveniseră aproape nepracticabile. In această parte a ţării s’a început cu refacerea şoselelor Constanţa-Bazargic şi Constanţa-Mangalia. Din şoseaua Constanţa-Bazargic se lucrează deocamdată 4 kilometri, până la punctul unde această şosea se bifurcă spre Mangalia. Pe această distanţă se aplică acelaş sistem ca şi pe şos. Bucureştii Ploeşti, adică sistemul bitumului emulzional REFACEREA ŞOSELEI CONSTANŢA-MANGALIA Din şoseaua Constanta-Mangalia se reface complect o porţiune de 2 km, în prezent, şi anume de la bifurcarea şoselei Constanţa-Bazargic, după cum am amintit mai sus, după o metodă nouă, practicată în Franţa, în regiunea Champagne, unde constituţia pietrelor de carieră este la fel cu aceia ce se găseşte pe litoralul mării în Dobrogea. Este vorba de polear moale şi, pe alocuri chiar de cretă. Se formează astfel un amestec de piatră calcaroasă moale şi de silicat de sodiu. Şoseaua obţinută astfel prezintă aceleaşi mari avantaji ca şi şoselele bitumoase, de a nu face praf şi niei noroi. Importanţa acstui mod de construcţie este extraordinară. El se va apuca în multe din regiunile ţării unde nu se găseşte piatră tare pentru construirea Şoselelor şi unde din aceasă cauză, trebuesc transportate enorme cantităţi de piatră de la mari depărtări,, ceia ce aduce cu sine, dat fiind budgetul restrâns al ministerului de lucrări publice, o imposibilitate de a întreţine întreaga reţea de drumuri. Surplusul de cheltueli provenit din întrebuinţarea silicatului de sodiu este mult acoperit prin punera în valoare a pietrelor noi calcaroase, cari până acum nu aveau nici o utilizare. ÎNTREBUINŢAREA SILICATULUI DE SODIU In ceia ce priveşte silicatul de sodiu, care azi se fabrică la noi in tară în cantităţi foarte mici. Imediat ce utilizarea lui se va generaliza vom puea avea o mare industrie, mai ales că toate materiile prime se găsesc din belşug In ţara noastră. CONSTRUIREA ŞOSELEI CONSTANŢA-TECHIRGHIOL Vilegiaturiştii cari s'au dus în acest an la Tehirghiol şi-au putut da seama, deşi şoseaua nu este terminată, de superioritatea procedeelor întrebuinţate pentru refacerea acestei şosele — care este un fragment din şoseaua Constanţa—Mangalia. Ei n'au decât singura dorinţă ca aceste lucrări să fie terminate chiar in acest an. Din informaţiunile pe cari le avem rezultă că in cursul anului 1925 pe şoseaua Constanţa—Tehirghiol se va bitumina o porţiune de 6 kilometri din cei 11 km., lungimea totală a acestei şosele. Pentru programul destul de bogat în realizări n’avem decât cuvinte de laudă pe cari le adresăm ministerului lucrărilor publice şi în special d-lui inginer inspector general Bănescu, directorul podurilor şi şoselelor, sufletul acestei iniţiative de modernizare a drumurilor din România întregită. GRANTTA INTERNA Telegrame sosite cu intârzieri de 7 zile, expun băncile şi pe exportatori la pagube dezastruoase O adevărată consternare domneşte în cercurile diriguitoare ale instituţiilor financiare şi ale marilor firme de export din ţară- Inconvenientele înregistrate în ultimul timp, de pe urma serviciului nostru telegrafic, absolut iluzoriu, au creat această stare de spirit. O telegramă urgentă expediată din Viena unei mari bănci din Capitală. In scopul de a opri achitarea unui cek neregulat emis, a sosit la București cu o întârziere de 6 zile, după ce banca onorase cekul Alte telegrame expediate la 22 iulie din marile centre de cereale din Occident, au sosit unor firme de export din Capitală la 29 crt., cu mult în urma scrisorilor respective de confirmare. Telegramele sunt la timp recepţionate în ţară; ele parcurg însă teritoriul românesc cu trenul, făcând 6 zile dela Oradea Mare la Bucureşti. Ce însemnează pentru comerţ această situaţiune anormală, o indică următorul caz autentic suferit de o mare firmă de export de cereale din Capitală. Firma de export dăduse corespondentului său dintr’un mare port străin un ordin telegrafic de vânzare a unui vapor de cereale sosit acolo. Acest ordin condiţiona vânzarea la preţul indicat, sub rezerva unui răspus în interval de 12 ore. Or, casa vânzătoare din Bucureşti, neprinâind în interval de 24 ore nici un răspuns de la corespondentul ei, a dat dispoziţuni în altă parte, vânzând aceiaşi marfă, după două zile, în alt port străin. După 3 zile dela data acestui fapt, firma noastră primeşte o scrisoare prin care i se confirmă, de către primul corespondenţi primidispoziţiunilor devânzare executate întocmai şi răspunsul telegrafic expediat de acest corespondent în aceiaşi zi. Această telegramă soseşte într’adevăr, dar cu două zile în urma scrisoarei. Consternarea exportatorului a fost, fără îndoială, extremă, când şi-a dat seama că din cauza telegramei întârziate cu 7 zile vânduse, de natură a împiedica exerciţiul centre de cereale străine Nici o scuză nu poate degaja firma românească de vânzările angajate, aşa că mari pagube, absolut gratuite, o aşteaptă, din cauza inocentului nostru serviciu telegrafic. Firma românească urmează să răscumpere la preţul zilei marfa vândută în primul port, pentru a o preda în cel de al doilea. Diferenţele valutare intervenite în răstimp se cifrează la milioane lei, punând într-o situaţie critică firma de export din Bucureşti. Exportatorul despre care pomenim, ne-a declarat dezolat că în asemenea condiţiuni, exportul nostru de cereale devine iluzoriu, căci operaţiunile de export sunt inerent legate de o normală comunicaţie telegrafică cu străinătatea. Or, dezorganizarea poştei noastre sub raportul serviciului telegrafic expune comerţul nostru exterior unor riscuri foarte periculoase, de natura a împiedica exerciţiul regulat şi normal al acestui comerţ, care este instrumentul esenţial de valorificare a bogăţiilor noastre agricole şi miniere. In aceste împrejurări se poate afirma fără exagerare că serviciul nostru telegrafic este ca şi inexistent. I. RADI) Apar din când in când, prin note şi articole publicate in ziare, indemnuri către studenţi ca să înceapă o activitate extra-universitară, la sate. Mărturisesc că nu prind, cu preciziune, rostul şi rolul studenţilor intru deşteptarea satelor. Satele noastre au nevoie de drumuri bune, de pază bună, de şcoală solidă, şi de o stăruitoare educaţie, care să-l înveţe să-şi îngrijească corpul, să-şi cultive sufletul, să se facă un priceput agricultor. Drumurile bune care să înlesnească comunicaţiile şi paza bună în stare să pue la adăpost pe ţăranul gospodar de relele instincte ale consătenilor săi, nu le poate da decât o bună şi cuminte administraţie, destoinică să creeze o reală viaţă edilitară, lipsită, astăzi, cu totul, la ţară. Şcoala cea bună stă în mâna învăţătorului. Iar numai un preot luminat şi conştient de menirea lui, desbrăcat de orice preocupare materială, poate îndeplini, cu sprijinul învăţătorului, rolul de educator sufletesc şi profesional al ţăranilor. In această privinţă, imi aduc aminte, cu emoţie, de activitatea învăţătorului Tăcu, din comuna Piscu, jud. Covurlui. El însuşi un pasionat crescător al gândacilor de mătase, instruise şi deprinsese ţărancele din acea comună, cu sericicultura. In toate casele, îngrijit ţinute, perdele, ştergare, cuverturi, erau numai de mătase. Femeile se întreceau, una pe alta, în vrednicie şi nu dorinţa de a-şi ţese marama şi cămaşa cea mai mândră. Portul le era curat, frumos şi chiar elegant. Oamenii aveau, dar, in afară de obositoarea muncă a câmpului, o plăcută şi spornică muncă acasă. Nu se prea duceu nici la cârciumă, singurul centru de viaţă socială al satelor, dar tot singurul isvor statornic al tuturor viciilor şi relelor deprinderi, al certurilor şi conflictelor intre săteni. Prin ce minune, studenţii lipsiţi, ei înşişi, de mijloace şi de experienţa vieţei, ar putea sprijini o asemenea operă la sate, dând ţăranilor ceea ce le lipseşte, adică drumuri bune, poliţie bună, şcoală bună şi o utilă educaţie profesională ? T. P. EXTERNA Ziua de mâine, va aduce o clarificare în conflictul industrial, de care suferă Anglia. Comitetul federaţiei minerilor a hotărât încetarea generală a activităţii în minele de cărbuni pe ziua de 1 August, dacă până atunci patronii nu-şi vor fi retras nouile propuneri de muncă şi ameninţarea de lock-out. Suspendarea lucrului în mine, înseamnă prin ea însăşi o grea lovitură pentru toată industria engleză. Dacă însă se ţine seama că minerii au căpătat asigurări de sprijin din partea marinarilor, lucrătorilor de cale ferată şi a metalurgiştilor, cari au promis să adere la mişcare, se poate măsura gravitatea evenimentului aşteptat pentru mâine. Dar tocmai fiindcă este atât de grav, acest eveniment nu trebue să se producă. Sforţări uriaşe se depun pentru a scuti viaţa economică engleză de această dureroasă lovitură. Acţiunea de conciliere condusă de primul-ministru Baldwin, va aduce, se speră la o înţelegere, fie chiar provizorie, intre ambele tabere, rămânând ca apoi să se caute soluţia unui acord definitiv. Rezolvarea problemei este extrem de dificilă fără intervenţia practică a Statulul. Muncitorii nu înţeleg să renunţe, intru nimic, la drepturile actuale. Patronii, la rândul lor, nu pot suporta mai departe situaţia de faţă. După cum am mai arătat, industria cărbunelui în Anglia a încuiat de a mai fi rentabilă, în actualele condiţiuni. Ea nu numai că nu poate înfrunta concurenţa străină pe pieţele de export, dar nu-şi poate asigura nici beneficii pe pieţele interne. Comitetul de arbitri însărcinat să examineze situaţia acestei industrii, a constatat ca absolut necesar ajutorul Statului. Fie prin subvenţii, fie prin avantagii fiscale sau vamale, Statul va trebui să vină măcar temporar in sprijinul industriei miniere. Aceasta pare, de altfel, singura putinţă de a evita izbucnirea crizei anunţată pentru mâine. A. Hg. Datoriile Franței PARIS 30 (RaderX — „Petit Parisien" află că cercurile din Ministerul Afacerilor Streine declară că nu e de loc exclus ca Briand să plece la Londra împreună cu Caillaux, dar că nu este încă nimic decis, mai cu seamă în ce privește data călătoriei. Recolta se anunţă In toată lumea mai bună decât In anul trecut Institutul Internaţional de agricultură din Roma publică următoarea statistică bazată pe date oficiale, a evaluărilor recoltei anului in curs In hemisferul de Nord: RECOLTA DE GRAU Datele producţiei de grâu ormnoscuta până acum va referi, in ce priveşte Europa, la un grup de ţări cari, In anul trecut, au furnizat ceva mai puţin decât VI % din producţia continentului, şi aceleaşi data confirmă prevederile unei recolta In general abondente. EVALUARILE SUNT FAVORABILE Rezultatul total al evaluărilor, comunicate de 12 ţări. Intre cari şi Italia, Spania, România, Ungaria, Polonia şi Bulgaria este superior cu 28% aceluia din anul trecut (când recolta de grâu a fost slabă) şi se apropie in mod simţitor de cifra urcată din 1923. Da asemenea şi In ţările de unde nu lipsesc încă date, ţări cari sunt însemnate in ce priveşte producţia grâului, ca Franţa, Republica Sovietică, Germania, Iugoslavia, Anglia şi Cehoslovacia, perspectivele sunt favorabile deşi luna Iunie n’a fost prea prielnică culturilor de cereale In Germania şi Polonia. In general, situaţia e mai bună pentru grâul de toamnă decât pentru cel de primăvară, a cărui cultură nu este prea considerabilă in Europa. IN STATELE UNITE PERSPECTIVELE SUNT SLABE In America de nord, prevederile recoltei de grâu in Statele Unite nu sunt tocmai bune, din pricina condiţiunilor meteorologice nefavorabile cari au influenţat in rău cultura grâului în timpul iernii şi la începutul primăverei, pe când în Canada se prevede o bună recoltă. Producţia totală a Americei de nord e evaluată, pe baza culturilor la începutul lunii iulie, ca fiind inferioară cu 8% aceleva din anul trecut şi cu 18% aceleia din 1923. IN ASIA In Asia, unde producţia Indiilor britanice a fost relativ slabă, noile recolte din Japonia şi Coreea vor a fi îmbelşugate. IN AFRICA DE NORD In Africa de nord, stricăciunile pricinuite de secetă, în unele regiuni, au fost compensate de bunele rezultate din alte regiuni, aşa că producţia totală a Algeriei, Marocului şi Tunisiei e mai mare cu 34% ca cea din anul trecut şi chiar depăşeşte întru câtva recolta excelentă din 1923. Din Egipt, deşi nu avem evaluarea recoltei, totuşi se semnalează rendemente superioare mediei. PRODUCŢIA TOTALA VA FI MULT SUPERIOARA ANULUI TRECUT Examinând totalurile indicate în tabloul ce urmează, în care sunt întrunite toate datele disponibile, trebue să se ţină seamă de faptul că ele reprezintă circa 70% din producţia totală a hemisferei de nord şi că, în ţările de unde n’avem evaluări, se poate prevedea o producţie de grâu cu mult superioară aceleia din 1924, şi nu prea diferită de cea din 1923, aşa că, atunci când se vor poseda toate datele, se va constata că producţia de grâu a acestui an va fi cu mult superioară celeia din anul trecut. Producţia cerealelor (miloane de chintale) Evaluările în hemisfera de Sud In ce priveşte hemisfera sudică, se ştie că Insămânţările s’au făcut, în Argentina, în condiţiuni destul de satisfăcătoare şi că suprafaţa însemânţată a fost cu circa 4% mai mare ca în anul trecut. In Australia, semănăturile, efectuate în condiţiuni favorabile, sunt aproape pe sfârșit. Evaluarea producţiei altor produse SECARA In ce priveşte acest produs, datele disponibile reprezintă numai 25% din producţia totală a hemisferei de nord. Lipsesc, între altele, estimaţiunile Republicei sovietice şi ale Germaniei, ţări cari, împreună cu Polonia, sunt principalele ţări producătoare de secară. Perspectivele recoltelor în aceste ţări sunt în general favorabile. Se poate prevedea că producţiile totale vor fi cu mult superioare acelora din 1921, şi, de fapt, prea puţin deosebite de cele din 1923, cu toate recoltele mai puţin abundente ce se prevăd în America de nord. ORZUL Evaluările disponibile pentru Europa cuprind un grup de ţări in care se recoltă circa 30% din producţia europeană de orz. Pentru aceste ţări judecând după starea culturilor, ca şi in alte ţări de unde lipsesc date, se prevede pentru anul în curs o recoltă puţin diferită de aceea din anul trecut şi inferioară aceleia din 1923. Din contră, recoltele din America de nord, Asia şi Africa de nord sunt superioare acelora din anii precedenţi. Producţia globală cunoscută, care cuprinde aproape jumătatea producţiei hemisferei de nord e superioară cu 9% celei din 1921, dar inferioară cu 5% celei din 1923. OVĂZUL In Europa, prevederile recoltei ovăzului sunt aproape similare acelora ale orzului, atât în ţările de unde se posedă evaluările producţiei (şi cari reprezintă numai 1/5 din producţia totală a Europei) precum şi în acelea de unde până acum nu posedăm încă ştiri asupra stării culturilor. In Statele Unite de asemenea se prevede o slabă recoltă. In general, datele disponibile cari reprezintă circa jumătatea hemisferei de nord denotă o recoltă inferioară cu 7% aceleea din anul trecut şi cu 9% aceleea din 1923. PORUMBUL Prevederile recoltei porumbului sunt excelente în Statele Unite, şi (Citiţi continuarea în pag. 2 a) O DELEGAŢIE S‘A PREZENTAT ERI LA PRIMĂRIA CAPITALEI Brutarii din Capitală, s‘au prezentat eri dimineaţă la primărie, spre a depune un memoriu privitor la noul regim al pâinei. In memoriul lor, brutarii au cerut să se amâne aplicarea noului regim al pâinei până la 15 August. „ Brutarii, au fost primiţi de d-nii M. Berceanu, locţiitor de primar şi Th. Alesandrescu. După ce le-a ascultat doleanţele d. M. Berceanu, le-a arătat că nu-i intră in atribuţia sa aplicarea noului regim al pâinei. Nouile dispoziţiuni sunt luate de consiliul de miniştri, hotărâri pe care primăria Capitalei nu le poate nesocoti . Brutarii au insistat arătând că au stocuri de făină veche, şi că morarii nu au început încă măcinarea grâului nou. D. M. Berceanu, a declarat, că a luat act de doleanţele brutarilor, şi că înainte de a lua via o dispoziţie, are nevoede avizul ministerului de interne. Până la o nouă măsură, d- Berceanu, a cerut brutarilor, să se pregătească a fabrica pâinea — cu începere de mâine 1 August — conform noului regim.* Brutarii s-au arătat nemulţumiţi şi vor veni azi din nou spre a alia rezultatul demersurilor d-lui M. Berceanu, pe lângă ministerul de interne. D. GRANITE Ministerul Muncii a transmis administraţiilor financiare o circulară explicativă, prin care le pune în vedere următoarele: „Imobilele care au fost construite în conditiunile legii încurajării construcţiunilor din 1921 şi pentru care proprietarii au obtinut de la acest minister brevete de scutire de impozite şi lbera exploatare pe 10 ani, rămân şi de aci înainte supuse la taxa de 1 la sută asupra valorii contractelor de închiriere pe tot timpul duratei lui şi proprietarii sunt datori să verse la administraţia financiară sumele cuvenite pentru acoperirea acestei taxe, ce se va încasa până la 1 Aprilie 1928. Această taxă se încasează şi la imobilele care, fiind construite în condiţiunile legii de mai sus, au cerut şi obţinut scutirea de impozite pe 10 ani direct de la organele fiscale în urma desfiinţării direcţiei construcţiunilor din ministerul muncii“. Ştiri externe BUDAPESTA. — In aşteptarea unei ameliorări în starea economică, institutele financiare nu mai reduc din personalul lor. In momentul acesta se găsesc 8000 funcţionari de bancă fără funcţiune. In celelalte Întreprinderi private, numărul funcţionarilor fără lucru este de 1200 şi acest număr sporeşte mereu. VARŞOVIA. — Din datele comunicate ministrului de finanţe de către Banca Poloniei, rezultă că cifrele relative la prima decadă din luna iulie curent indică o destindere pe piaţa fiduciară. Rezervele de aur ale Băncei Poloniei au crescut în această primă decadă cu 900.000 zloţi, rezervele de devize străine au sporit în acelaş timp cu peste 3,3 milioane zloţi. Trebue constatat că de la 31 Martie a. c. acesta e primul Buletin care semnalează o creştere şi nu o micşorare a rezervelor de schimb. Portofoliul comercial a crescut în aceiaş decadă cu 3,0 milioane zloţi. Circulaţia fiduciară s‘a micşorat în schimb cu 35,7 milioane, fiind la ÎQ Iulie a. c. de 467.4 milioane zloţi, ceeace face că garanţia în aur s‘a ridicat dela 46.68 la 50.91 la sută. BUDAPESTA. — In regiunile unde invaziunea lăcustelor a fost foarte dăunătoare, a apărut în cantități mari o pasăre din cele mai folositoare agriculturei: graurul roz. Pentru a se putea constata itinerariul urmat de această pasăre migratoare, Institutul Ornitologic din Budapesta a prins din aceste păsări și le-a legat un mic inel la picior. Inelul este de aluminium, purtând indicațiunea locului şi a datei, și au fost astfel fixate la picioarele a 2500 grauri roz.