Argus, august 1925 (Anul 16, nr. 3683-3708)

1925-08-01 / nr. 3683

Anul XVI No. 3683 AUTOMOBILE ibhnhhhhhhhi I • fonii IPTCrEITS 105 CAL. VICTORIEI -BUCURESTI ABONAMENTE­ IN STRAINATATE Un an 1800 lei 6 luni 1000 3 luni 600­ 0 3 lei în țară, 6 lei în străinătate IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450­0 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin BIROURILE: Bucureşti, Str. Sărindar 14 INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu G Sâmbătă 1 August 1925 P y a LI C I T A T & A : Concesiunea exclusivă a Societate Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder şi S. Berger Stp. Suplu namila (fosta Hiulianilil 9) t­lefop H­S( TELEFON: 6/93 și 23/69 — Comisiunile econo­mice şi activitatea con­sulară Ministerul de Industrie şi Co­merţ a numit, o Comisiune pentru a studia posibilităţile unei desface­ri eficace, pe pieţele străine,, a pro­duselor de lemn — sau mai bine zis a mobilelor, — din ţară. Această Comisiune, a cărei com­petenţă este apreciată, prin cerce­tările ce va întreprinde, in vede­rea unei mai bune cunoaşteri a si­tuaţiei industriei naţionale de mo­bile şi prin soluţiile ce va reco­manda, va aduce o schimbare în politica exportului produselor de mai sus, care, să sperăm- nu va fi decât în folosul ţărei noastre. Dacă însă această Comisiune va cunoaşte, sau cunoaşte chiar, ,,a fond“ situaţia industriei naţionale a mobilelor, din punctul de vedere românesc» deoarece are posibili­tatea de a cerceta, la faţa locului chestiunile care o interesează, poa­te să se deplaseze uşor dintr'un loc într'altul poate să intervieve­ pe marii fabricanţi de mobile din­ ţa­­ră, din punctul de vedere al Pierii străine, această Comisiune este complect dezarmată, deoarece nu cred să aibă la dispoziţie rapoar­tele necesare asupra acestui arti­col (mobilele de lemn) dacă nu din toate ţările, cel puţin din ţări­le vecine sau din acele ţări unde acest articol este căutat, şi unde­ exportatorul român ar putea să-şi plaseze cu succes articolele sale. Deoarece o Comisiune economica nu poate să se deplaseze în străi­nătate spre a studia o lăture a ex­portului ţării sale, aceasta sarcina cade asupra unui alt organ, oficial permanent care este Serviciul Con­sular, înlocuit, acolo unde lipseşte, de către Serviciul Ataşaţilor Co­merciali. Intru­cât poate un Consul sau un Ataşat Comercial să fie folositor în astfel de cazuri, adică atunci când o Comisiune este însărcinată să studieze unele posibilităţi de export al ţării ? Ministerul de In­dustrie şi Comerţ dorind a studia chestiunea intensificărei exportu­lui de mobile fabricate în ţară, tre­buia să intervină la Ministerul A­­facerilor Streine ca­ acesta să cea­ră Consulilor săi să cerceteze, la faţa locului piaţa mobilelor şi să inbinteze centrului un raport amă­nunţit bazat pe cercetări personale şi date statistice. Aceste rapoarte centralizate pot să reprezinte un aport apreciabil şi ele fiind puse la dispoziţia Comisiunei respective greutăţle ei ar fi reduse. In astfel de împrejurări Comisiunea poate să ia soluţii mult mai bune căci e­­le se bazează atât­ pe cercetările întreprinse în afară, ca şi pe pro­priile cunoştinţe şi experienţă a membrilor acestei Comisiuni. Dar serviciile noastre externe mai sus amintite sunt astfel organi­zae încât ele nu pot fi utilizate în modul arătat, deoarece lipseşte o­­bicinuinţa, tradiţia unei astfel de activităţi care incontestabil ar a­­duce reale servicii economiei ţa­rei­ De obicei, Consulul sau Ataşa­tul Comercial în străinătate redac­tează numai acele rapoarte pe care dânsul le crede de­ cuviinţă şi aproape niciodată nu trimite vreun studiu economic amănunţit şi care ar fi de mare folos comerţului ţă­rii, deoarece nu i se cere­ Deoarece în materie de politică economică nici o hotărâre nu tre­ime să fie luată fără o prealabilă şi serioasă chibzuire, întârzierea cu care Ministerul de Industrie ar primi unele rapoarte, nu ar aduce absolut nici o pagubă comerţului n­ostru şi nici o piedică activităţii Emisiunilor de studiu care până primirea acelor rapoarte, pot studia partea internă a chestiuni­­lor. Dar nu numai ministerul poate cere unui Consul sau Ataşat Co­mercial de a se ocupa de anume chestiuni ci, şi orice casă comercia­lă poate să recurgă la bunele ofi­cii ale acestor­­reprezentanţi în streinătate. Numai o bună organi­zare şi o mai bună concepţiune pot da rezultate satisfăcătoare pentru desvoltarea comerţului exterior al ţărei noastre. Aceasta depinde clar în mare măsură de cele două ser­vicii exterioare, de care am amin­­tit în acest articol- INC. J. SARBU fost sub-director în Ministerul de Industrie şi Comerţ t al am­intirilor mi­lii la S­TM““ Sistemul bituminării şi silicatului de sodiu.­­Lucrările de pe şoselele Bucureşti-Piteşti, Constanţa-Bazargic şi Constanţa-Medgidia Problema refacerii şoselelor preo­cupă in prezent. In gradul cel mai înalt, pe conducătorii ministerului lucrărilor publice. O eră nouă a fost inaugurată în primăvara acestui an, prin introdu­cerea sistemului occidental al bitu­minării şoselelor. Prima experienţă de acest fel a reuşit in chipul cel mai fericit, pe şoseaua Bucureşti—Ploeşti. Lucrările de bituminare a acestei şosele au progresat in ultimul timp un chip simţitor şi se speră că până la finele acestui an să se realizeze o distanţă de 11 kilometri, adică până la Otopeni. ŞOSELELE DIN DOBROGEA. Paralel cu aceste lucrări s’a an­gajat o nouă campanie de lucru, de astă dată în Dobrogea, unde drumurile deveniseră aproape ne­­practicabile. In această parte a ţării s’a înce­put cu refacerea şoselelor Constan­­ţa-Bazargic şi Constanţa-Mangalia. Din şoseaua Constanţa-Bazargic se lucrează deocamdată 4 kilome­­tri, până la punctul unde această şosea se bifurcă spre Mangalia. Pe această distanţă se aplică a­­celaş sistem ca şi pe şos. Bucure­­ştii Ploeşti, adică sistemul bitumu­­lui emulzional REFACEREA ŞOSELEI CON­­STANŢA-MANGALIA Din şoseaua Constanta-Mangalia se reface complect o porţiune de 2 k­m, în prezent, şi anume de la bifurcarea şoselei Cons­tan­ţa-Ba­­zargic, după cum am amintit mai sus, după o metodă nouă, practi­cată în Franţa, în regiunea Cham­pagne, unde constituţia pietrelor de carieră este la fel cu aceia ce se găseşte pe litoralul mării în Dobrogea. Este vorba de polear moale şi, pe alocuri chiar de cretă. Se formează astfel un amestec de piatră calcaroasă moale şi de silicat de sodiu. Şoseaua obţinută astfel prezin­tă aceleaşi mari avanta­ji ca şi şoselele bitumoase, de a nu face praf şi niei noroi. Importanţa acstui mod de con­­strucţie este extraordinară. El se va apuca în multe din re­giunile ţării unde nu se găseşte piatră tare pentru construirea Şose­lelor şi unde din aceasă cauză, trebuesc transportate enorme canti­tăţi de piatră de la mari depărtări,, ceia ce aduce cu sine, dat fiind budgetul restrâns al ministerului de lucrări publice, o imposibilita­te de a întreţine întreaga reţea de drumuri. Surplusul de cheltueli provenit din întrebuinţarea silicatului de so­diu este mult acoperit prin pune­ra în valoare a pietrelor noi cal­­caroase, cari până acum nu aveau nici o utilizare. ÎNTREBUINŢAREA SILICATU­­LUI DE SODIU In ceia ce priveşte silicatul de sodiu, care azi se fabrică la noi in tară în cantităţi foarte mici. Ime­diat ce utilizarea lui se va genera­liza vom puea avea o mare indus­­trie, mai ales că toate materiile prime se găsesc din belşug In ţara noastră. CONSTRUIREA ŞOSELEI CON­STANŢA-TECHIRGHIOL Vilegiaturiştii cari s'au dus în acest an la Tehirghiol şi-au putut da seama, deşi şoseaua nu este termi­nată, de superioritatea procedeelor întrebuinţate pentru refacerea aces­tei şosele — care este un fragment din şoseaua Constanţa—Mangalia. Ei n'au decât singura dorinţă ca aceste lucrări să fie terminate chiar in acest an. Din informaţiunile pe cari le avem rezultă că in cursul anului 1925 pe şoseaua Constanţa—Tehirghiol se va bitumina o porţiune de 6 kilometri din cei 11 k­m., lungimea totală a acestei şosele. Pentru programul destul de bo­gat în realizări n’avem de­cât cu­vinte de laudă pe cari le adresăm ministerului lucrărilor publice şi în special d-lui inginer inspector general Bănescu, directorul poduri­lor şi şoselelor, sufletul acestei i­­niţiative de modernizare a drumu­rilor din România întregită. G­RANTTA INTERNA Telegrame sosite cu intârzieri de 7 zile, expun băncile şi pe exportatori la pagube dezastruoase O adevărată consternare dom­neşte în cercurile diriguitoare ale instituţiilor financiare şi ale ma­rilor firme de export din ţară- In­convenientele înregistrate în ulti­mul timp, de pe urma serviciului nostru telegrafic, absolut iluzoriu, au creat această stare de spirit. O telegramă urgentă expediată din Viena unei mari bănci din Ca­pitală. In scopul de a opri achita­rea unui cek neregulat emis, a so­sit la București cu o întârziere de 6 zile, după ce banca onorase ce­­kul­ Alte telegrame expediate la 22 iulie din marile centre de cereale din Occident, au sosit unor firme de export din Capitală la 29 crt., cu mult în urma scrisorilor res­pective de confirmare. Telegra­mele sunt la timp recepţionate în ţară; ele parcurg însă teritoriul românesc cu trenul, făcând 6 zile dela Oradea Mare la Bucureşti. Ce însemnează pentru comerţ această situaţiune anormală, o in­dică următorul caz autentic sufe­rit de o mare firmă de export de cereale din Capitală. Firma de export dăduse cores­pondentului său dintr’un mare port străin un ordin t­elegrafic de vân­zare a unui vapor de cereale so­sit acolo. Acest ordin condiţiona vânzarea la preţul indicat, sub rezerva u­­nui răspus în interval de 12 ore. Or, casa vânzătoare din Bucu­reşti, neprinâind în interval de 24 ore nici un răspuns de la corespon­dentul ei, a dat dispoziţuni în al­tă parte, vânzând aceiaşi marfă, după două zile, în alt port străin. După 3 zile dela data acestui fapt, firma noastră primeşte o scri­soare prin care i se confirmă, de către primul corespondenţi primi­­dispoziţiunilor de­­­­vânzare executate întocmai şi răspunsul te­legrafic expediat de acest cores­pondent în aceiaşi zi. Această te­legramă soseşte într’adevăr, dar cu două zile în urma scrisoarei. Consternarea exportatorului a fost, fără îndoială, extremă, când şi-a dat seama că din cauza tele­gramei întârziate cu 7 zile vându­­se, de natură a împiedica exerciţiul centre de cereale străine­ Nici o scuză nu poate degaja firma românească de vânzările an­gajate, aşa că mari pagube, abso­lut gratuite, o aşteaptă, din cauza inocentului nostru serviciu tele­grafic. Firma românească urmează să răscumpere la preţul zilei marfa vândută în primul port, pentru a o preda în cel de al doilea. Diferenţele valutare intervenite în răstimp se cifrează la milioane lei, punând într-o situaţie critică firma de export din Bucureşti. Exportatorul despre care pome­nim, ne-a declarat dezolat că în a­­semenea condiţiuni, exportul nos­tru de­ cereale devine iluzoriu, căci operaţiunile de export sunt ine­rent legate de o normală comuni­caţie telegrafică cu străinătatea. Or, dezorganizarea poştei noas­tre sub raportul serviciului telegra­fic expune comerţul nostru exte­rior unor riscuri foarte periculoa­se, de natura a împiedica exerciţiul regulat şi normal al acestui co­merţ, care este instrumentul esen­ţial de valorificare a bogăţiilor noastre agricole şi miniere. In aceste împrejurări se poate afirma fără exagerare că serviciul nostru telegrafic este ca şi inexis­tent. I. RADI) Apar din când in când, prin note şi articole publicate in ziare, indem­­nuri către studenţi ca să înceapă o activitate extra-universitară, la sate. Mărturisesc că nu prind, cu preci­­ziune, rostul şi rolul studenţilor in­tru deşteptarea satelor. Satele noastre au nevoie de dru­muri bune, de pază bună, de şcoală solidă, şi de o stăruitoare educaţie, care să-l înveţe să-şi îngrijească cor­pul, să-şi cultive sufletul, să se facă un priceput agricultor. Drumurile bune care să înlesnească comunicaţiile şi paza bună în stare să pue la adăpost pe ţăranul gos­podar de relele instincte ale consă­­tenilor săi, nu le poate da decât o bună şi cuminte administraţie, des­toinică să creeze o reală viaţă edi­litară, lipsită, astăzi, cu totul, la ţară. Şcoala cea bună stă în mâna în­văţătorului. Iar numai un preot lu­minat şi conştient de menirea lui, desbrăcat de orice preocupare mate­rială, poate îndeplini, cu sprijinul învăţătorului, rolul de educator su­fletesc şi profesional al ţăranilor. In această privinţă, imi aduc a­­minte, cu emoţie, de activitatea în­văţătorului Tăcu, din comuna Piscu, jud. Covurlui. El însuşi un pasionat crescător al gândacilor de mătase, instruise şi deprinsese ţărancele din acea comună, cu sericicultura. In toate casele, îngrijit ţinute, perdele, ştergare, cuverturi, erau numai de mătase. Femeile se întreceau, una pe alta, în vrednicie şi nu dorinţa de a-şi ţese marama şi cămaşa cea mai mândră. Portul le era curat, fru­mos şi chiar elegant. Oamenii aveau, dar, in afară de obositoarea muncă a câmpului, o plăcută şi spornică muncă acasă. Nu se prea duc­eu nici la cârciumă, singurul centru de viaţă socială al satelor, dar tot singurul isvor sta­tornic al tuturor viciilor şi relelor deprinderi, al certurilor şi conflicte­lor intre săteni. Prin ce minune, studenţii lipsiţi, ei înşişi, de mijloace şi de experienţa vieţei, ar putea sprijini o asemenea operă la sate, dând ţăranilor ceea ce le lipseşte, adică drumuri bune, poliţie bună, şcoală bună şi o utilă educaţie profesională ? T. P. EXTERNA Ziua de mâine, va aduce o clari­ficare în conflictul industrial, de care suferă Anglia. Comitetul fede­raţiei minerilor a hotărât încetarea generală a activităţii în minele de cărbuni pe ziua de 1 August, dacă până atunci patronii nu-şi­ vor fi retras nouile propuneri de muncă şi ameninţarea de lock-out. Suspendarea lucrului în mine, în­seamnă prin ea însăşi o grea lovi­tură pentru toată industria engleză. Dacă însă se ţine seama că minerii au căpătat asigurări de sprijin din partea marinarilor, lucrătorilor de cale ferată şi a metalurgiştilor, cari au promis să adere la mişcare, se poate măsura gravitatea evenimen­tului aşteptat pentru mâine. Dar tocmai fiindcă este atât de grav, acest eveniment nu trebue să se producă. Sforţări uriaşe se depun pentru a scuti viaţa economică en­gleză de această dureroasă lovitură. Acţiunea de conciliere condusă de primul-ministru Baldwin, va aduce, se speră la o înţelegere, fie chiar provi­zorie, intre ambele tabere, rămâ­nând ca apoi să se caute soluţia unui acord definitiv. Rezolvarea problemei este extrem de dificilă fără intervenţia practică a Statulul. Muncitorii nu înţeleg să renunţe, intru nimic, la drepturile actuale. Patronii, la rândul lor, nu pot suporta mai departe situaţia de faţă. După cum am mai arătat, in­dustria cărbunelui în Anglia a în­cuiat de a m­ai fi rentabilă, în ac­tualele condiţiuni. Ea nu numai că nu poate înfrunta concurenţa străi­nă pe pieţele de export, dar nu-şi poate asigura nici beneficii pe pie­ţele interne. Comitetul de arbitri însărcinat să examineze situaţia acestei industrii, a constatat ca ab­solut necesar ajutorul Statului. Fie prin subvenţii, fie prin avantagii fiscale sau vamale, Statul va trebui să vină măcar temporar in sprijinul industriei miniere. Aceasta pare, de altfel, singura putinţă de a evita izbucnirea crizei anunţată pentru mâine. A. Hg. Datoriile Franței PARIS 30 (RaderX — „Petit­ Pari­sien" află că cercurile din Ministe­rul Afacerilor Streine declară că nu e de loc exclus ca Briand să plece la Londra împreună cu Caillaux, dar că nu este încă nimic decis, mai cu seamă în ce privește data că­lătoriei. Recolta se anunţă In toată lumea mai bună decât In anul trecut Institutul Internaţional de agri­cultură din Roma publică urmă­toarea statistică bazată pe date ofi­ciale, a evaluărilor recoltei anului in curs In hemisferul de Nord: RECOLTA DE GRAU Datele producţiei de grâu ormnos­­cuta până acum va referi, in ce priveşte Europa, la un grup de ţări cari, In anul trecut, au furnizat ceva mai puţin decât VI % din producţia continentului, şi aceleaşi data con­firmă prevederile unei recolta In general abondente. EVALUARILE SUNT FAVORABILE Rezultatul total al evaluărilor, comunicate de 12 ţări. Intre cari şi Italia, Spania, România, Ungaria, Polonia şi Bulgaria este superior cu 28% aceluia din anul trecut (când recolta de grâu a fost slabă) şi se apropie in mod simţitor de cifra ur­cată din 1923. Da asemenea şi In ţările de unde nu lipsesc încă date, ţări cari sunt însemnate in ce priveşte producţia grâului, ca Franţa, Republica Sovie­tică, Germania, Iugoslavia, Anglia şi Cehoslovacia, perspectivele sunt favorabile deşi luna Iunie n’a fost prea prielnică culturilor de cereale In Germania şi Polonia. In general, situaţia e mai bună pentru grâul de toamnă decât pentru cel de pri­măvară, a cărui cultură nu este prea considerabilă in Europa. IN STATELE UNITE PERSPECTIVELE SUNT SLABE In America de nord, prevederile recoltei de grâu in Statele Unite nu sunt tocmai bune, din pricina con­­diţiunilor meteorologice nefavora­bile cari au influenţat in rău cul­tura grâului în timpul iernii şi la începutul primăverei, pe când în Canada se prevede o bună recoltă. Producţia totală a Americei de nord e evaluată, pe baza culturilor la în­ceputul lunii iulie, ca fiind infe­rioară cu 8% aceleva din anul trecut şi cu 18% aceleia din 1923. IN ASIA In Asia, unde producţia Indiilor britanice a fost relativ slabă, noile recolte din Japonia şi Coreea vor a fi îmbelşugate. IN AFRICA DE NORD In Africa de nord, stricăciunile pricinuite de secetă, în unele re­giuni, au fost compensate de bunele rezultate din alte regiuni, aşa că producţia totală a Algeriei, Marocu­lui şi Tunisiei e mai mare cu 34% ca cea din anul trecut şi chiar de­păşeşte întru câtva recolta exce­lentă din 1923. Din Egipt, deşi nu avem evaluarea recoltei, totuşi se semnalează rendemente superioare mediei. PRODUCŢIA TOTALA VA FI MULT SUPERIOARA ANULUI TRE­CUT Examinând totalurile indicate în tabloul ce urm­ează, în care sunt în­trunite toate datele disponibile, tre­bue să se ţină seamă de faptul că ele reprezintă circa 70% din pro­ducţia totală a hemisferei de nord şi că, în ţările de unde n’avem eva­luări, se poate prevedea o producţie de grâu cu mult superioară aceleia din 1924, şi nu prea diferită de cea din 1923, aşa că, atunci când se vor poseda toate datele, se va con­stata că producţia de grâu a acestui an va fi cu mult superioară celeia din anul trecut. Producţia cerealelor (mil­oane de chintale) Evaluările în hemisfera de Sud In ce priveşte hemisfera sudică, se ştie că Insămânţările s’au făcut, în Argentina, în condiţiuni destul de satisfăcătoare şi că suprafaţa în­semânţată a fost cu circa 4% mai mare ca în anul trecut. In Australia, semănăturile, efec­tuate în condiţiuni favorabile, sunt aproape pe sfârșit. Evaluarea producţiei altor produse SECARA In ce priveşte acest produs, datele disponibile reprezintă numai 25% din producţia totală a hemisferei de nord. Lipsesc, între altele, esti­­maţiunile Republicei sovietice şi ale Germaniei, ţări cari, împreună cu Polonia, sunt principalele ţări pro­ducătoare de secară. Perspectivele recoltelor în aceste ţări sunt în ge­neral favorabile. Se poate prevedea că producţiile totale vor fi cu mult superioare acelora din 1921, şi, de fapt, prea puţin deosebite de cele din 1923, cu toate recoltele mai puţin a­­bundente ce se prevăd în America de nord. ORZUL Evaluările disponibile pentru Eu­ropa cuprind un grup de ţări in care se recoltă circa 30% din producţia europeană de orz. Pentru aceste ţări judecând după starea culturilor, ca şi in alte ţări de unde lipsesc date, se prevede pentru anul în curs o re­coltă puţin diferită de aceea din a­­nul trecut şi inferioară aceleia din 1923. Din contră, recoltele din Ame­rica de nord, Asia şi Africa de nord sunt superioare acelora din anii precedenţi. Producţia globală cunoscută, care cuprinde aproape jumătatea produc­ţiei hemisferei de nord e superioară cu 9% celei din 1921, dar inferioară cu 5% celei din 1923. OVĂZUL In Europa, prevederile recoltei o­­văzului sunt aproape similare ace­lora ale orzului, atât în ţările de unde se posedă evaluările produc­ţiei (şi cari reprezintă numai 1/5 din producţia totală a Europei) pre­cum şi în acelea de unde până acum nu posedăm încă ştiri asupra stării culturilor. In Statele Unite de ase­menea se prevede o slabă recoltă. In general, datele disponibile cari reprezintă circa jumătatea hemisfe­rei de nord denotă o recoltă infe­rioară cu 7% aceleea din anul tre­cut şi cu 9% aceleea din 1923. PORUMBUL Prevederile recoltei porumbului sunt excelente în Statele Unite, şi (Citiţi continuarea în pag. 2­ a) O DELEGAŢIE S‘A PREZENTAT ERI LA PRIMĂRIA CAPITALEI Brutarii din Capitală, s‘au prezen­tat eri dimineaţă la primărie, spre a depune un memoriu privitor la noul regim al pâinei. In memoriul lor, brutarii au cerut să se amâne aplicarea noului regim al pâinei până la 15 August. „ Brutarii, au fost primiţi de d-nii M. Berceanu, locţiitor de primar şi Th. Alesandrescu. După ce le-a ascultat doleanţele d. M. Berceanu, le-a arătat că nu-i intră in atribuţia sa aplicarea nou­lui regim al pâinei. Nouile dispozi­­ţiuni sunt luate de consiliul de mi­niştri, hotărâri pe care primăria Ca­pitalei nu le poate nesocoti . Brutarii au insistat arătând că au stocuri de făină veche, şi că morarii nu au început încă măcinarea grâu­lui nou. D. M. Berceanu, a declarat, că a luat act de doleanţele brutarilor, şi că înainte de a lua via­ o dispoziţie, are nevoe­­de avizul ministerului de interne. Până la o nouă măsură, d- Ber­ceanu, a cerut brutarilor, să se pre­gătească a fabrica pâinea — cu în­cepere de mâine 1 August — con­form noului regim.* Brutarii s-au arătat nemulţumiţi şi vor veni azi din nou spre a alia rezultatul demersurilor d-lui M. Berceanu, pe lângă ministerul de interne. D. GRANITE Ministerul Muncii a transmis administraţiilor financiare o circu­­lară explicativă, prin care le pune în vedere următoarele: „Imobilele care au fost construi­te în conditiunile legii încurajării construcţiunilor din 1921 şi pen­tru care proprietarii au obtinut de la acest minister­­ brevete de scu­tire de impozite şi lbera exploata­re pe 10 ani, rămân şi de aci înain­te supuse la taxa de 1 la sută asu­pra valorii contractelor de închi­riere pe tot timpul duratei lui şi proprietarii sunt datori să verse la administraţia financiară sumele cuvenite pentru acoperirea acestei taxe, ce se va încasa până la 1 Aprilie 1928. Această taxă se în­casează şi la imobilele care, fiind construite în condiţiuni­le legii de mai sus, au cerut şi obţinut scu­tirea de impozite pe 10 ani direct de la organele fiscale în urma des­fiinţării direcţiei construcţiunilor din ministerul muncii“. Ştiri externe BUDAPESTA. — In aşteptarea unei­ ameliorări în starea economică, institutele financiare nu mai reduc din personalul lor. In momentul acesta se găsesc 8000 funcţionari de bancă fără funcţiune. In celelalte Întreprinderi private, numărul func­ţionarilor fără lucru este de 1200 şi acest număr sporeşte mereu. VARŞOVIA. — Din datele comuni­cate ministrului de finanţe de către Banca Poloniei, rezultă că cifrele re­­lative la prima decadă din luna iu­lie curent indică o destindere pe pia­ţa fiduciară. Rezervele de aur ale Băncei Poloniei au crescut în aceas­tă primă decadă cu 900.000 zloţi, re­zervele de devize străine au sporit în acelaş timp cu peste 3,3 milioane zloţi. Trebue constatat că de la 31 Mar­tie a. c. acesta e primul Buletin care semnalează o creştere şi nu o micşo­rare a rezervelor de schimb. Portofoliul comercial a­ crescut în aceiaş decadă cu 3,0 milioane zloţi. Circulaţia fiduciară s‘a micşorat în schimb cu 35,7 milioane, fiind la ÎQ Iulie a. c. de 467.4 milioane zloţi, ceeace face că garanţia în aur s‘a ridicat dela 46.68 la 50.91 la sută. BUDAPESTA. — In regiunile un­de invaziunea lăcustelor a fost foar­­te dăunătoare, a apărut în cantități mari o pasăre din cele mai folosi­toare agriculturei: graurul roz. Pen­tru a se putea constata itinerariul urmat de această pasăre migratoare, Institutul Ornitologic din Budapesta a prins din aceste păsări și le-a le­gat un mic inel la picior. Inelul este de aluminium, purtând indicațiunea locului şi a datei, și au fost astfel fi­xate la picioarele a 2500 grauri roz.

Next