Argus, august 1925 (Anul 16, nr. 3683-3708)
1925-08-20 / nr. 3698
ft R Cl Bjf s gsc-gramul s^sssîsaii &in Septembrie Dela corespondentul nostru GENEVA. — Consiliul Ligii Naţiunilor se va întruni pentru a 35-a sesiune la Geneva la 2 Septembrie, sub preşedinţia reprezentantului Franţei. I In capul ordinei de zi figurează importanta chestiune a delimitărei frontierei intre Turcia şi Irak (regiunea Mosulului). Consiliul va fi sezisat de raportul Comisiunei de anchetă, comunicat guvernelor pe la sfârşitul lunei iulie, şi din care am publicat deunăzi un rezumat. Printre chestiunile minorităţilor înscrise la ordinea zilei se găseşte şi acea a minorităţilor din România: petiţiunea coloşilor ungari în Banat şi Transilvania. Restaurarea financiară a Ungariei şi situaţiunea din Austria vor face de asemenea obiectul unei discuţiuni aprofundate. Consiliul va avea a examina nu numai raportul comisarului general dar şi rezultatele anchetei asupra condiţiunilor economice în Austria, întreprinsă de d-nii W. Layton şi Charles Rist, experţi desemnaţi pentru aceasta in cursul sesiunei precedente. Consiliul va lua cunoştinţă de lucrările săvârşite de la ultima sa întrunire în diferitele domenii de organele Ligii Naţiunilor. Conform dispoziţiunei Pactului care prevede că Statele, cari nu sunt reprezentate la Consiliu, trebue să fie invitate a trimete un reprezentant când chestiuni cari le interesează sunt tratate, 11 state vor fi invitate a participa la anumite desbateri ale acestei sesiuni. Printre aceste state se găseşte un stat care nu e membru al societăţii, adică Turcia şi 10 state membre, adică: România, Polonia, Iugoslavia, Grecia, Austria, Ungaria, Lituania, Austria, Africa de sud şi Noua Zelandă. in Mane ini Ine! in lisa lili Dela corespondentul nostru GENEVA. — „Cuvântul" din 10 August publică o telegramă datată din Geneva, după care „Membrii Ligii Naţiunilor au fost informaţi că d-1 Stresemann va veni la Geneva înaintea deschiderei sesiunei de la 2 Septembrie spre a se înţelege cu reprezentanţii Angliei şi ai Franţei cu privire la adeziunea Germaniei la Liga Naţiunilor". Această ştire e cu totul inexactă. Ea a fost lansată acum câteva săptămâni de ziarele din Berlin şi In urma întrevederei d-lor Briand şi Chamberlain la Londra s’a svonit că ministrul afacerilor străine al Reichnlm va fi invitat de aliaţi să vie la Geneva cu ocazia sesiunei Consiliului. In orice caz, membrii Ligii Naţiunilor nu aveau cum să fie informaţi de intenţiunile d-lui Stresemann, deoarece Germania nefiind membră a Ligii, guvernul german nu are nici un fel de raporturi cu Liga Națiunilor. inini ROMA, 18. (Rador). — La Neapole a avut loc inaugurarea celui de al cincilea târg de mostre. Ministru economiei Beluzzo a rostit un discurs în care relevă progresul constant al industriei şi al comerţului din Italia meridională. Ministrul lucrărilor publice Giurratti pronunţă un discurs în care relevă progresul înfăptuit exprimând urări ca regiunile meridionale din ţară să se îndrumeze spre o eră nouă. Miniştrii şi autorităţile au vizitat în urmă diferitele standuri din expoziţie. PARIS, 18. (Rador). — Ziarul „Ere Nouvelle“ confirmă ştirea după care d. Painlévé va prezida delegaţia care va reprezenta Franţa la cea de a şasea întrunire a Societăţii Naţiunilor. BERLIN, 18. (Rador). — Se anunţă Washington că cercurile oficiale de acolo studiază alcătuirea mm, nou plan pentru dezarmările navale, prin care s’ar interzice construcţia crucişetoarelor care trec de 10.000 tone. In acest scop preşedintele Cooadge va convoca o nouă conferinţă. PARIS, 18. (Rador). — Aflăm din Osaka că un typhon s’a abătut asupra localităţilor Osaka, Kioto şi împrejurimi, avariind firele telegrafice şi inundând mii de locuinţe. in Praga, 18. (Rador). — „Narodni Lsvobozeni“ află că în toamnă o renegaţie cehoslovacă va pleca în America în vederea urmării trataivelor deja anunțate asupra unuimprumut în dolari pe contul Băncei Naționale. BERLIN, 18. (Rador). Ministrul de interne a propus în comitetul perandrag-ului prusian ziua ROMA, 18. (Rador). — Aflăm din Lenigrad că ambasadorul francez Herbette a fost rechemat la Paris pentru a conferi cu guvernul. Cercurile sovietice văd în rechemarea ambasadorului, preludiul rechemărei sale definitive. M 10 M — DRUZII AU CAPITULAT _ ROMA, 18. (Rador). — Ziarul „Daily Mail" din Londra află din Ierusalim că s’ar îi restabilit pacea între Franţa şi Druzi- Rebelii vor plăti o amendă însemnată iar autorităţile franceze vor acorda o largă amnestie* PARIS, 18. (Rador). — Sarrail a aflat că druzii ar fi dispuși să încheie pace, nu a primit insă nici o comuncare oficială. Elmin mi s PARIS, 18. (Rador). — Se anunţă din Fez că operaţiunile francospaniole au început pe o întindere mare. Artileria şi aviaţia au început bombardarea preparatorie intensivă — chiar în zori de zi — asupra centrelor duşmane. Operaţia se desfăşoară normal. Disidenţii foarte impresionaţi par că voiesc să abandoneze anumite puncte. PARIS, 18. (Rador). — Lyautey desminte ştirea după care ar intenţiona să facă în curând o călătorie în Franţa pentru a urma cura la Vichy şi afirmă că sănătatea sa este mai înfloritoare ca întotdeauna, nu s-a gândit niciodată la repaus înainte de a realiza rezultate definitive. După sosirea întăririlor, se va absenta numai dacă guvernul — graţie prezenţei lui Retain la Maroc, cărui va lăsa direcţiunea generală — ar dori să fie informat asupra situaţiei însă lipsa lui va fi numai de scurtă durată. * Marna, 18. (Rador). — Armata franceză a început operaţiuni întinse în scopul de-a supune ţinutul Toaula. - * PARIS 18 (Rador). — Se anunţă din Rabat: Ultimile ştiri sosite anunţă că atacul francez pe frontul Tonis continuă a se desvola Intr'un mod foarte favorabil. Răsculaţii par intenționați de a organiza resistente locale; cu toate aceste nu pot ţine piept înaintărilor celor 4 coloane franceze. Comandamentul sectorului central a fost încredințat generalului Marty.* PARIS 18 (Rador). — Painlévé a comunicat ziariștilor In urma unei convorbiri avute cu Mareşalul Petain ca acesta împreună cu Mareşalul Lyautey şi generalii Naulin vor alcătui planul definitiv al operaţiunilor ofensive ale căror preparative se vor termina în curând. Toate mijloacele vor întrebuinţate pentru a face ca viitoarea ofensivă să fie cât se poate de eficace şi să coste cât se poate de puţine sacrificii omeneşti. Painlèvé a terminat spunând ca moralul trupelor continuă să fie excelentă cu toate dificultăţile campaniei şi că trupele franceze au ştiut să-şi asigure pretutindeni ascendentul asupra inamicului. Mareşalul Petain se va întâlni la 20 August cu Primo de Rivera la Algesiras unde va discuta cu el cooperațiunea între trupele franceze și spaniole. * PARIS 18 (Rador). — Congresul socialist a adoptat cu 2210 voturi o moţiune propusă de Laon Blum manifestând astfel împotriva unei colaborări ministeriale; propunerea făcută de Renaudel care era favorabilă unei astfel de colaborări nu a întrunit decât 559 voturi * PARIS 18 (Rador). — Congresul socialist a adoptat o moţiune prin care se înfierează îndemnurile la deserţiune lansate de bolşevici în Maroc. Congresul se opune totodată la evacuarea Marocului deoarece aceasta ar creta o stare de lucruri pentru civilizaţiunea actuală care ar fi mai dăunătore decât statul quo. fflfipa ii ii telia ROMA 18. (Rador). — Principesa Elena a României însoţită de Principesele Irina şi Elisabeta a sosit la Veneţia venind din Paris. Boislîa i n ditt Praga, 18. (Rador). „ ..Narodni Listy” anunţă că suprafaţa de sfecle semănate anul acesta în Cehoslovacia este de 303 808 hectare, care va produce cam 90 milioane chintale sfecle, ceea ce ar reprezenta pentru viitoarea campanie 15 milioane jumătate zahăr brut, adică o creştere de un milion şi un sfert chintale în raport cu campania anului precedent. Din această cantitate, 11 milioane jumătate, ar fi rezervată exportului. Ziarul 1Tribunal arată că rafinăriile italiene cer ministerului de finanţe mărirea taxelor vamale la 18 lire de chintal, ceea ce ar împiedica importaţiunile de zahăr cehoslovac. Producătorii italieni pretind taxe rohibitive cu toate că 3" INFORMATIUNI eununei“ din Cluj alcătuirea unei „Reuniuni Generale a industrieşilor, meseriaşilor şi comercianţilor români“ CLUJ: 16. Sâmbătă şi Duminică s-a ţinut la Cluj congresul general al comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români, din Ardeal şi Canat organizat de „Reuniunea“ din Cluj, cu scopul de a alcătui o reuniune generală din diferitele organizaţiuni singuratice, existente. La congres au luat parte şi d-nii miniştri Lapedatu şi Chirculescu. D. Tancred Constantinescu reţinut la Târgul Mureş şi-a scuzat absenţa. Au participat vre o mie de oameni la congres. Sâmbătă dimineaţa a fost o adunare festivă întâi în piaţa Unirei, unde pe o estradă anume ridicată s’au ţinut discursuri de bun venit şi s’a sfinţit steagul Reuniunei, apoi la Camera de comerţ unde congresul a fost prezidat de d. inginer Lucaci. D. ministru Chirculescu şi d. ministru Lapedatu au arătat simpatia cu care privesc mişcarea de unire şi emancipare culturală şi economică a comercanţilor şi meseriaşilor români din Ardeal, vreme îndelungată ţinuţi asupriţi. Mai salută congresul d-nii dr. N. Cărpinişan prim notarul Clujului, în numele oraşului gazdă şi d. ing. F. Negruţiu preşedintele Camerei de industrie şi comerţ, în numele acestei instituţiuni. La amiază, Sâmbătă, Camera de industrie şi comerţ a oferit un banchet. Sâmbătă după amiază şi Duminică dimineaţa s’a hotărât alcătuirea unei reuniuni generale a comercianţilor industriaşilor şi meseriaşilor români din Ardeal şi Banat şi s’a votat statutele acestei reuniuni. Duminică dimineaţa congresiştii au discutat pe categorii diferite chestiuni de branşe, adunând concluziune discuţiunilor într’o moţiune. Moţiunea are un caracter naţionalist exagerat cerând printre altele retragerea autorizaţiilor (brevetelor de industrie din Ardeal) tuturor comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor cari sunt de altă naţionalitate decât cea română, apoi statul să dea maşini, să rechiziţioneze localuri şi să puie la dispoziţie capitala comercianţilor români, REP. Solemnitatea de la palatul „Sfatul Ţării“.Asistenţa Cuvântarea arhiepiscopului Gurie Duminică la orele 12, în mijlocul unei rare însufleţiri şi a unei imense mulţimi de vizitatori s’a făcut deschiderea expoziţiei generale şi a târgului de monstre din Chişinău. In capela palatului „Sfatul Ţării” de faţă fiind d-nui: ministru Inculeţ, subsecretar de stat Tătărăscu, generalul Rudeanu, profesorul universitar Agricola Cardaş comisarul expoziţiei Casian Botez secretarul general al expoziţiei întregul comitet de patronaj, primarul oraşului, toţi reprezentanţii oficialităţii maitare şi civile, demnitarii statului, paralmentari şi numeroşi vizitatori, arhiepiscopul Gurie, înconjurat de clerul catedralei a opeat un scurt serviciu divin. Răspunsurile au fost date de corul catedralei condus de preotul Beresovschi. CUVÂNTAREA ARHIEPISCOPULUI Arhiepiscopul Gurie a rostit o cuvântare în care a relevat importanţa expoziţiilor şi târgurilor de mostre pentru cetăţenii ţării. Insistă asupra marei însemnătăţi economice, culturale şi naţionale a expoziţiei din Chişinău, pentru basarabeni, căci se risipesc astfel ideile greşite, infiltrate în sufletul lor de străini, cari caută să ponegrească bogăţiile, cultura şi industria României. Totodată expoziţia aceasta vine să aline suferinţele populaţiei basarabene, lovită anul acesta de seceta cumplită, arătându-i că fraţii din toate colţurile României întregite nu au uitat Basarabia. Face urări pentru dinastie şi aduce mulţumiri guvernului şi comitetului expoziţiei care a biruit toate obstacolele ducând la bun sfârşit măreaţa idee a primei mari expoziţii regionale basarabene. Apoi s’a făcut sfeştanie în cate secţiunile şi pavilioanele. VIZITAREA EXPOZIŢIEI Deşi era întâia zi expoziţia a fost vizitată de numeroşi localnici şi cei veniţi din tot cuprinsul ţării. Toţi erau profund Încântaţi de marea manifestaţiune economică Basarabiei. După cum am anunţat, solemnitatea inaugurării s-a hotărât să se facă în Septembrie, la sosirea Barnrei Regale şi a miniştrilor. Irine Mint A II Ministerul de finanţe a trimis o circulară tuturor administratorilor financiari, prin care îi invită ca imediat la primirea acesteia să facă cercetări şi să propună ministerului de finanţe pe acei din percepţie cari au fost mai activi în perceperea impopozitelor pe anul trecut, urmând ca acestora să li se acorde prime în raport cu activitatea lor, din fondul de prime înscris în bugetul anului 1923. ■ SITUATIA AGRICOLA SI ECONOMICA A JUD. CETATEA ALBA După datele consilieratului, spre deosebire de celelalte judeţe ale Basarabiei, judeţulCetatea Albă va avea grâu pentru consumul intern al populaţiei. După regiuni, se prezintă în condiţiuni rele centrele Cubei, Volontirovca, o parte din Şaba şi Bairamcea. Restul regiunilor se prezintă în condiţiuni bune. Judeţul va avea, după calculele făcute, 12000 vagoane de grâu. Totuşi, dacă nu va fi nevoe de adus pentru populaţie grâu de aiurea ca în celelalte judeţe, va fi necesară însă aducerea sămânţei de grâu. Făcându-se în acest sens o intervenţiune la factorii în drept, s’a aprobat judeţului 500 de vagoane. Porumbul se prezintă bine ; orz şi ovăz s’a făcut puţin. Problema hranei vitelor este insă mereu la ordinea zilei. Din cauza secetei furajele s’au împuţinat cu desăvârşire. Ţăranii sunt nevoiţi să aducă furaje din alte părţi şi probabil că îşi vor duce vitele lor spre iernare În Dobrogea, ca să aibă acolo ce mânca. * Viile ca şi fructele se prezintă bine. Viile vor da o recoltă foarte abundentă. S’au încheiat transacţiuni cu 90—100 lei vadra de vin alb. Grădinile şi livezile de asemenea se prezintă frumos afară de regiunea Talmazii care fiind bântuită de diferiţi paraziţi, nu au dat un rod satisfăcător. * Judeţul Cetatea Albă fiind o regiune foarte industrială graţie vestitelor colonii germane şi franceze, viaţa economică este destul de intensă. Desigur, dacă vreodată se va deschide frontiera dinspre Nistru, Cetatea Albă va lua o desvoltare foarte situată lângă Nistru, are Suntem informaţi că tratativele dintre Banca Crissoveloni din Bucureşti şi Banca Comercială Ungară din Budapesta, relativ la Banca Ardeleană din Cluj au ajuns la un rezultat satisfăcător. Conform unei convenţiuni încheiate de curând, Banca Crissoveloni, a răscumpărat de la Banca Comercială Ungară din Budapesta, două treimi din capitalul Băncii Ardelene din Cluj. Banca Ardeleană îşi va menţine şi pe viitor sucursalele ei din Transilvania, şi îşi va face şi un sediu la Bucureşti. înregistrăm cu plăcere această ştire importantă, şi suntem convinşi, că Banca Ardeleană în noua ei formă, va servi cu succes la unificarea economică a ţării. In acelaş timp credem de datoria noastră să felicităm marea bancă din Budapesta, care a reuşit să armonizeze în mod fericit interesele ei, cu nouăa condiţiuni politice şi economice din Ardeal. Consiliul profesoral al facultăţii de medicină din Bucureşti a hotărât ca regulamentul acelei facultăţi să fie astfel modificat. Până la celelalte materii, prevăzute la anul preparator adaugă că : Biologia generală cu lucrări practice. Examenele anilor II, III şi IV de doctorat se vor trece în cursul anilor următori III, IV şi V în tot timpul de la 1 octombrie până la 30 iunie, din două în două luni. Candidaţii care au fost respinşi la o materie, iar la celelalte materii au obţinut la fiecare media 8 li se poate acorda o dispensă de o lună, spre a trece examenul la materia la care au fost respinşi. Dispense se acordă de către Decanat, înscrierile la examene se fac în tot timpul anului, iar seriile de examinare vor cuprinde câte cel puţin 10 candidaţi. Examenul nu va avea loc decât atunci când seria va complectată, şi se va trece cu fiecare domn profesor, în parte şi nu în faţa comisiunei, înscrierile pentru examenul preparatorul pentru finele anului I şi I-iu de doctorat se termină cu două săptămâni înaintea primei zile a sesiunei corespunzătoare. Ministrul de finanţe a dat o circulară tuturor administraţiilor financiare din ţară, prin care le pune în vedere că hârtiile monetă de 20, top. 508 şi 1000 lei deteriorate, odată intrate la administraţiile financiare sau la percepţii, să nu mai fie puse in circulaţie, ci să fie schimbate cu hârtii bune, la toate sucursalele Băncii Naţionale. In felul acesta hârtiile monetă deteriorate vor dispare încetul cu incetul din circulație. IiiIDS*H 10CpDi. De aseară ziarişti cehoslovaci şi iugoslavi, rederaţi la conferinţa Micei Antante a Presei de la Sinaia, sunt oaspeţii Capitalei noastre. In cursul dmineţii de azi, la orele 11, aceşti oaspeţi vor fi primiţi la Academia Română, la inaugurarea expoziţiei retrospective a presei române organizată cu prilejul conferinţei de la Sinaia. La ora 1 are loc, la ,,Cina“, marele banchet al presei bucureştene în cinstea oaspeţilor. In cursul după amiezii, ziariştii aliaţi vor vizita, între orele 3—5 d. a., palatul Sindicatului ziariştilor din Bucureşti şi instalaţiile marilor cotidiane ale Capitalei. La orele 5 juni, va avea loc la ministerul afacerilor străine un ceai la care sunt în mod stăruitor invitaţi toţi ziariştii bucureşteni, fără nici o altă formalitate, chiar în ţinută de oraş, spre a lua, astfel,contact cu confraţii aliaţi. Astăseară o parte dintre delegaţi vor părăsi Bucureştii plecând spre Capitalele respective, Praga şi Bucureşti, iar câţiva vor rămâne printre noi pentru a face unele cercetări şi a lua un contact mai intim cu viaţa politică şi cercurile conducătoare ale Capitalei. Seara, la orele 10, are loc la legaţia cehoslovacă o mare recepţie cu prilejul vizitei membrilor conferinţei de la Sinaia. Ziariştii români cari au fost în luna Mai într’o călătorie de două săptămâni prin Cehoslovacia oferă, într’o grădină de vară, o masă intimă şi caracerească în cinstea d-lui James V. Hyka redactor-şef din biroul presei cehoslovace de la Praga şi care, în tot timpul escursiei, a fost însoţitorul şi ciceronele vigilent al oaspeţilor români. Un incendiu, isbucnit Marţi dimineaţa, a distrus clădirile Speter, Glukmann şi, Komauver din strada Braşoveni din Galaţi. Pagubele se cifrează la suma de 6 milioane lei. Monitorul Oficii de ori publică jurnalul consiliului de miniştri prin care s’a aprobat referatul d-lui ministru al agriculturii şi domeniilor feritor la înfiinţarea unei camere entru judeţul Sonda de la Moreni continuă să ardă MORENI, 18. — Incendiul sondei de la Moreni continuă. Odată cu operaţiunile pentru facerea tunelului au apărut deasupra sondei cinci aeroplane, căutând a localiza incendiul prin aruncarea de saci cu nisip. Din cauza căldurei însă operaţia aceasta a fost imposibilă. Al cincilea avion în drum spre Moreni s’a aprins, aterizând în dreptul satului Buftea, fără accidente de persoane. In urma unei cosfătuiri ce a avut loc între specialiști, s’a hotărât construirea unui nou tunel la o adâncime de 15 metri, cu ajutorul căruia se crede că incendiul va putea fi localizat. Din Panciu soseşte ştirea morţei marelui scriitor Ion Slavici, înmormântarea va avea loc azi la Panciu. , Monitorul Oficial de ori publică jurnalul consiliului de miniştri prin care s’a constituit societatea anonimă română din Bucureşti, pentru alimentarea, distribuirea şi comercializarea laptelui sub denumirea „Societate comunală pentru alimentarea cu lapte a Capitalei“ (S. G. A. L.) Delegaţiile presei Cehoslovaciei, României şi regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor, întrunite la Conferinţa din Sinaia in zilele de 15, 16 şi 17 August 1925. Constatând că un acord perfect şi complect domneşte intre ele asupra tuturor chestiunilor aliate la ordinea zilei şi doritoare de a colabora în chip permanent la opera pacifică a „Micei Antante”, au constituit „Mica Antantă a Presei" pe baza următorului statut: SCOPUL § 1. — „P. E. P.“ (Petite Entente de la Presse) este o confederaţie a ziariştilor şi a organizaţiilor de presă ale Regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor, ale Cehslovaciei şi ale României, având de scop: a) De a obţine o colaborare din ce în ce mai strânsă între diferitele ramuri ale activităţii publice a celor trei ţări participante şi de a: b) Contribui printr-o acţiune unitară şi prin toate mijloacele technice şi intelectuale la succesul final al sforţărilor pacifice şi progresiste ale Micei Antante. MIJLOACELE : 2. — Printre mijloacele menite a servi la realizarea acestui scop, „P. E. P.“ are în vedere mai ales: a) Crearea şi perfecţionarea comunicaţiilor poştale, telegrafice, telefonice, prin fir şi fără fir, ca şi pe calea aeriană, etc. b) Schimbul de informaţiuni rapide şi complecte în toate domeniile cu ajutorul corespondenţilor speciali şi al agenţiilor, etc. ORGANIZAŢIA § 3. — Mica Antantă a Presei e constituită precum urmează: a) Dintr’un birou central câruia i se vor adresa toate chestiunile care privesc în general pe „P. E. P.“. a) dintr’un comitet local al „P. E. P.” în fiece fără participantă, care se va ocupa de chestiunile locale. Acest comitet va fi compus din patru delegaţi ai presei şi un reprezentant al serviciului de presă al M. A. E. (ministerul afacerilor externe) al ţării respective, precum şi dintr’un dele- gat al presei fiecăreia din celelalte două naţiuni aliate. Aceşti delegaţi pot fi ataşaţi de presă sau substituţii lor. Prezidenţia fiecărui comitet trebue să revie unui ziarist profesionist. §1. — Cu prilejul întrunirilor Micei Antante se vor întruni toate cele trei comitete locale sau cel puţin preşedinţii acesor comitete însoţiţi de un membru ziarist şi de delegatul biroului de presă al M. A. E. Fiecare ţară reprezentată va dispune la această adunare de tin vot. Hotărîrile nu vor putea fi luate decât în unanimitate. Aceste adunări vor fi prezidate de către preşedintele comitetului local al tarii unde va avea loc conferinţa. Biroul aceluiaş comitet va funcţiona ca birou central al „P. E. P.“ până la adunarea următoare. ANEXA Atribuţiile biroului central cu începere de la constituirea „P. E. P.” până la adunarea următoare vor fi îndeplinite de comitetul român. Până la constituirea definitivă a comitetelor locale atribuţiile lor vor fi îndeplinite în fece capitală de către delegaţia prezentă la conferinţa din Sinaia. Această atribuţie nu va putea in tot cazul să treacă peste data primei adunări a Micei Antante. De la C. F. R. Modificarea taxelor de joncţiune în traficul româno-polon Direcţiunea generală C. F. R. a dat ori o circulară prin care sunt înştiinţate toate staţiunile din ţară de modificările ce s’au adus taxelor de joncţiune pentru traficul de călători şi bagaje român-polon. Din România se vor percepe taxele tarifului local român pentru distanţa kilometrică până la Grigore Ghiga Vodă. Se vor aplica taxele minimale pentru trenurile accelerate şi exprese, la care se vor adăuag taxele de joncţiune polonă de la Grigore Ghica Vodă până la Sniatyn-Zalucze. Noile taxe de joncţiune socotite în lei sunt următoarele : clasa I la trenurile personale 4840. la accele- rate şi exprese 6440 ; clasa II latrenurile personale 3080. la accelerate şi exprese 3960 ; clasa III la trenurile personale 1920, pentru un câine se va plăti 960 lei la trenurile personale şi 1240 la accelerate şi exprese ; pentru bagaje 240 lei la toate trenurile ; pentru colete şi mesagerii 320 la trenurile personale şi 640 la accelerate şi exprse. Nouile taxe intră în vigoare azi. Gararea vagoanelor particulare pe liniile C. F. R. In lipsa liniilor de garaj din staţiuni, direcţiunea generală C. F. R. a luat dispoziţiunea ca vagoanele particulare să poată fi garate pe liniile c. f. r. maximum 30 zile. Pentru fiecare vagon garat pe o linie c. f. r. se va percepe o taxă de 30 lei pe zi. Această dispoziţiune intră în vigoare pe ziua de 1 Septembrie. Reduceri de călătorie Pentru expoziţia de industrie casnică care se va ţine în Bucureşti între 25 August-10 Septemrbie s-a aprobat o reducere de 75 la sută vizitatorilor. Reducerea e valabilă între 22 August-12 Septembrie la trenurile accelerate şi personale, precum și pe liniile particulare administrate de stat. Banditul Tomescu iar operează CÂMPULUNG, 17. — Deşi se anunţase că banditul Tomescu a fost rănit în lupta de la Bezdeadu, el a reapărut în corn. Stoeneşti (Muscel), unde a dat o îndrăzneaţă lovitură. Sâmbătă dimineaţa negustorii Purnichescu şi Andronescu se aflau în faţa prăvăliilor lor din com. Stoeneşti. In timp ce negustorii sus arătaţi se ocupau cu vânzarea a apărut un cioban care le-a spus că Tomescu îi aşteaptă în pădurea de pe Valea Cheii, iar în cazul când nu vor primi invitaţia banditului acesta le va da foc caselor. Negustorii, conduşi de cioban au mers in pădure, unde l-au întâlnit pe Tomescu, îmbrăcat în uniformă de jandarm. Cu arma întinsă banditul le-a cerut să-i dea bani. Negustorii au fost jefuiţi de suma de 10 mii lei şi de mintenele ce le purtau. După această operaţiune banditul s’a îndepărtat. O patrulă de jandarmi întâlnind pe bandit, după un scurt timp de la jefuirea negustorilor, a avut un schimb de focuri cu banditul, care însă a scăpat teafăr, a dispărut Taxele de locatiune în Cernăuţi Cu începere de la 15 Septembrie s'au fixat in staţiunea Cernăuţi, pentru transporturile supuse vămuirii următoarele taxe de locatiune. Primele 24 ore câte 100 lei de vagon. După expirarea acestui termen, fie la mărfurile de import, fie la cele de export, se va percepe: 30 Iei de oră şi vagon întârziat, prima zi; 45 lei de oră şi vagon, a doua zi; 60 lei de oră şi vagon întârziat, de la a treia zi şi până la terminarea operaţiunilor vamale, respectiv până la complecta încărcare sau descărcare. Deci se vor percepe aceleaş taxe de locaţiune ca şi pentru transporturile nesupuse vămuirei. Asigurarea bagajelor Direcţiunea generală C. F. R. a dat ori o circulară tuturor direcţiunilor regionale şi serviciilor de exploatare prin care le pune în vedere următoarele : In caz de pierdere sau vătămare, ori lipsă de conţinut a coletelor asigurate, pentru care s-au întocmit şi procese verbale de constatare, se vor trimete copii de pe acele procese prin biuroul de corespondenţă Bucureşti-Nord, la Compania ,,Europeană" de asigurarea bagajelor în sarcina căreia cade plata despăgubirilor. Citiţi „Argus“ Inaugurarea solii io® a presei Azi Miercuri 19 August, ora 11 dimineaţa, are loc, cu ocazia primirei la Academia Română a ziariştilor veniţi pentru conferinţa constitutivă a Micei înţelegeri a Presei de la Sinaia, inaugurarea primei expoziţi retrospective a presei române, organizată, prin iniţiativa direcţiunii presei din minsterul de externe, de către biblioteca Academiei Române. Ziariştii din Mica înţelegere a Presei, vor fi primiţi in Academie de către d. profesor dr. G. Marinescu,ilustrul savant, vice-preşedinte al Academiei, care va supune oaspeţi- lor cuvântul de bun sosit. Va urma apoi vizitarea expoziţiei retrospective a presei române, care, se anunţă plină de interes şi pitoresc pentru istoria noastră culturală. Expoziţia va rămâne apoi deschisă până la finele săptămânii. ------x xxoxx- largul internaţional al lemnului Din informaţiunile primite din diferite ţări, rezultă că că situaţia pieţelor nu s’a schimbat. Nu trebuie să ne mirăm de acest lucru, deoarece, pretutindeni în luna August, survin® o stagnare a afecerilor comerciale. Din toate ţările producătoare din Europa, Rusia prezintă cel mai mare interes, lucru de care ne vom ocupa intr’un articol viitor. In ce priveşte piaţa germană situaţiunea s’a schimbat în sensul că preţurile au scăzut pretutindeni. Conflictul vamal germano-polon n’a dat naştere unei lipse de mărfuri şi nu se poate spune că s'a simţit lipsa de lemn polonez. Cât despre presupunerea că pieţele cehoslovace şi austriaca vor complecta lipsa de lemnpolonez, de asemenea a fost o greşeală, căci până acum au fost cerute numai rondinele. Cu toate acestea putem afirma că piaţa germană poate încă absorbi mari cantităţi şi că probabil în lunile ce vin se vor încheia bune afaceri. E numai lipsa de bani care apasă asupra curentului de afaceri şi trebuie să sperăm că o îmbunătăţire a situaţiei financiare va influenţa în mod favorabil desvoltarea pieţei. Piaţa engleză e cu desăvârşire calmă deşi s-au încheiat câteva tranzacţii de o oarecare importanţă. Contractul încheiat cu ruşii este singurul eveniment mai important care merită să fie relevat. Acum aflăm că, în timpul tratativelor, ruşii au impus englezilor punctul lor de vedere. Preţurile pe piaţa engleză nu s’au schimbat. Calmă a fost de asemenea şi piaţa franceză pe care au apărut comercianţii români cu expediţiuni considerabile. Afacerile forţate ale producătorilor suedezi şi finlandezi au pricinuit scăderea preţurilor pe piaţa franceză. Şi ruşii se străduiesc să obţină cât mai multe livrări pe această piaţă. Comerţul cu Cehoslovacia şi Polonia a încetat cu desăvârşire, iar cu Austria numărul afacerilor a fost destul de restrâns. Contrar altor informaţiuni, putem afirma că piaţa olandeză este destul de calmă, ceea ce se poate constata şi din buletinele oficiale ale porturilor. Dacă ţinem seamă de livrări, Olanda este cumpărătorul cel mai internaţional şi se aprovizionează din Rusia, Finlanda, Suedia, Polonia, Statele baltice, Norvegia, România şi Cehoslovacia. Preţurile se menţin la acelaşi nivel ca în săptămâna trecută. Cât despre piaţa italiană tranzacţiile continuă să fie foarte active. Numai scăderea lirei ar fi putut schimba situaţia. Din informaţiunile primite, se constată că importatorii italieni, consimt la dorinţele furnizorilor pentru a plăti conform parităţii mondiale sau în monedă furnizorilor. In ultimele zile preţurile s’au ameliorat şi se crede că ele se vor urca în mod simţitor. Din celelalte ţări consumatoare nui avem nici o ştire demnă de a fi re-’ levată. -XXOXX------