Argus, august 1925 (Anul 16, nr. 3683-3708)

1925-08-20 / nr. 3698

ft R Cl Bjf s gs­c-gramul s^sssîsaii &in Septembrie Del­a corespondentul nostru GENEVA. — Consiliul Ligii Naţiu­nilor se va întruni pentru a 35-a se­siune la Geneva la 2 Septembrie, sub preşedinţia reprezentantului Franţei. I In capul ordinei de zi figurează importanta chestiune a delimitărei frontierei intre Turcia şi Irak (regiu­nea Mosulului). Consiliul va fi sezi­­sat de raportul Comisiunei de an­­­chetă, comunicat guvernelor pe la sfârşitul lunei iulie, şi din care am publicat deunăzi un rezumat. Printre chestiunile minorităţilor înscrise la ordinea zilei se găseşte şi acea a minorităţilor din România: petiţiunea coloşilor ungari în Banat şi Transilvania. Restaurarea financiară a Ungariei şi situaţiunea din Austria vor face de asemenea obiectul unei discuţiu­­ni aprofundate. Consiliul va avea a examina nu numai raportul comisa­rului general dar şi rezultatele anche­tei asupra condiţiunilor economice în Austria, întreprinsă de d-nii W. Layton şi Charles Rist, experţi de­semnaţi pentru aceasta in cursul se­­siunei precedente. Consiliul va lua cunoştinţă de lu­crările săvârşite de la ultima sa în­trunire în diferitele domenii de or­ganele Ligii Naţiunilor. Conform dispoziţiunei Pactului ca­re prevede că Statele, cari nu sunt reprezentate la Consiliu, trebue să fie invitate a trimete un reprezentant când chestiuni cari le interesează sunt tratate, 11 state vor fi invitate a participa la anumite desbateri ale acestei sesiuni. Printre aceste state se găseşte un stat care nu e membru al societăţii, adică Turcia şi 10 state membre, adică: România, Polonia, Iugoslavia, Grecia, Austria, Unga­­ria, Lituania, Austria, Africa de sud şi Noua Zelandă. in M­ane ini Ine! in lisa lili Dela corespondentul nostru GENEVA. — „Cuvântul" din 10 August publică o telegramă datată din Geneva, după care „Membrii Li­gii Naţiunilor au fost informaţi că d-1 Stresemann va veni la Geneva înaintea deschiderei sesiunei de la 2 Septembrie spre a se înţelege cu re­prezentanţii Angliei şi ai Franţei cu privire la adeziunea Germaniei la Liga Naţiunilor". Această ştire e cu totul inexactă. Ea a fost lansată acum câteva săptă­mâni de ziarele din Berlin şi In ur­ma întrevederei d-lor Briand şi Cham­berlain la Londra s’a svonit că minis­trul afacerilor străine al Reich­nlm va fi invitat de aliaţi să vie la Geneva cu ocazia sesiunei Consiliului. In ori­ce caz, membrii Ligii Naţiunilor nu aveau cum să fie informaţi de inten­­ţiunile d-lui Stresemann, de­oarece Germania nefiind membră a Ligii, guvernul german nu are nici un fel de raporturi cu Liga Națiunilor. in­ini ROMA, 18. (Rador). — La Neapole a avut loc inaugurarea celui de al cincilea târg de mostre. Ministru e­­conomiei Beluzzo a rostit un discurs în care relevă progresul constant al industriei şi al comerţului din Italia meridională. Ministrul lucrărilor pu­blice Giurratti pronunţă un discurs în care relevă progresul înfăptuit ex­primând urări ca regiunile meridio­nale din ţară să se îndrumeze spre o eră nouă. Miniştrii şi autorităţile au vizitat în urmă diferitele standuri din expo­ziţie. PARIS, 18. (Rador). — Ziarul „Ere Nouvelle“ confirmă ştirea după care d. Painlévé va prezida delegaţia care va reprezenta Franţa la cea de a şasea întrunire a Societăţii Naţiu­nilor. BERLIN, 18. (Rador). — Se anun­ţă Washington că cercurile ofi­ciale de acolo studiază alcătuirea mm, nou plan pentru dezarmările navale, prin care s’ar interzice cons­trucţia crucişetoarelor care trec de 10.000 tone. In acest scop preşedin­tele Cooadge va convoca o nouă conferinţă. PARIS, 18. (Rador). — Aflăm din Osaka că un typhon s’a abătut a­­supra localităţilor Osaka, Kioto şi împrejurimi, avariind firele telegra­fice şi inundând mii de locuinţe.­­ in Praga, 18. (Rador). — „Narodni Lsvobozeni“ află că în toamnă o renegaţie cehoslovacă va pleca în America în vederea urmării trata­­ivelor deja anunțate asupra unui­mprumut în dolari pe contul Bănc­ei Naționale. BERLIN, 18. (Rador). Ministrul de interne a propus în comitetul per­­­andrag-ului prusian ziua ROMA, 18. (Rador). — Aflăm din Lenigrad că ambasadorul francez Herbette a fost rechemat la Paris pentru a conferi cu guvernul. Cer­curile sovietice văd în rechemarea ambasadorului, preludiul rechemărei sale definitive. M 10 M — DRUZII AU CAPITULAT _ ROMA, 18. (Rador). — Ziarul „Daily Mail" din Londra află din Ierusalim că s’ar îi restabilit pacea între Franţa şi Druzi- Rebelii vor plăti o amendă în­semnată iar autorităţile franceze vor acorda o largă amnestie­­* PARIS, 18. (Rador). — Sarrail a aflat că druzii ar fi dispuși să în­cheie pace, nu a primit insă nici o comuncare oficială. Elmin­ mi­ s PARIS, 18. (Rador). — Se anun­ţă din Fez că operaţiunile franco­­spaniole au început pe o întindere mare. Artileria şi aviaţia au început bombardarea preparatorie intensi­vă — chiar în zori de zi — asupra centrelor duşmane. Operaţia se desfăşoară normal. Disidenţii foarte impresionaţi par că voiesc să abandoneze anumite puncte. PARIS, 18. (Rador). — Lyautey desminte ştirea după care ar inten­­ţiona să facă în curând o călătorie în Franţa pentru a urma cura la Vichy şi afirmă că sănătatea sa este mai înfloritoare ca întotdeauna, nu s-a gândit nici­odată la repaus înainte de a realiza rezultate definitive. După sosirea întăririlor, se va ab­­senta numai dacă guvernul — graţie prezenţei lui Retain la Maroc, cărui va lăsa direcţiunea generală — ar dori să fie informat asupra situaţiei însă lipsa lui va fi numai de scurtă durată. * Marna, 18. (Rador). — Armata franceză a început operaţiuni în­tinse în scopul de-a supune ţinutul Toaula. - * PARIS 18 (Rador). — Se anunţă din Rabat: Ultimile ştiri sosite anun­­ţă că atacul francez pe frontul Tonis continuă a se desvola Intr'un mod foarte favorabil. Răsculaţii par in­tenționați de a organiza resistente locale; cu toate aceste nu pot ţine piept înaintărilor celor 4 coloane franceze. Comandamentul sectorului central a fost încredințat generalului Marty.* PARIS 18 (Rador). — Painlévé a comunicat ziariștilor In urma unei convorbiri avute cu Mareşalul Petain ca acesta împreună cu Mareşalul Lyautey şi generalii Naulin vor al­cătui planul definitiv al operaţiuni­lor ofensive ale căror preparative se vor termina în curând. Toate mij­loacele vor­­ întrebuinţate pentru a face ca viitoarea ofensivă să fie cât se poate de eficace şi să coste cât se poate de puţine sacrificii omeneşti. Painlèvé a terminat spunând ca mo­ralul trupelor continuă să fie exce­lentă cu toate dificultăţile campaniei şi că trupele franceze au ştiut să-şi asigure pretutindeni ascendentul a­­supra inamicului. Mareşalul Petain se va întâlni la 20 August cu Primo de Rivera la Algesiras unde va dis­cuta cu el cooperațiunea între tru­pele franceze și spaniole. * PARIS 18 (Rador). — Congresul socialist a adoptat cu 2210 voturi o moţiune propusă de Laon Blum ma­nifestând astfel împotriva unei cola­borări ministeriale; propunerea făcu­tă de Renaudel care era favorabilă unei astfel de colaborări nu a în­trunit decât 559 voturi * PARIS 18 (Rador). — Congresul socialist a adoptat o moţiune prin care se înfierează îndemnurile la de­­serţiune lansate de bolşevici în Ma­roc. Congresul se opune totodată la evacuarea Marocului de­oarece a­­ceasta ar creta o stare de lucruri pentru civilizaţiunea actuală care ar fi mai dăunătore decât statul quo. fflfipa ii ii telia ROMA 18. (Rador). — Principesa Elena a României însoţită de Prin­cipesele Irina şi Elisabeta a sosit la Veneţia venind din Paris. Boislîa i n­ ditt Praga, 18. (Rador). „ ..Narodni Listy” anunţă că suprafaţa de sfe­cle semănate anul acesta în Ceho­slovacia este de 303 808 hectare, care va produce cam 90 milioane chintale sfecle, ceea ce ar repre­zenta pentru viitoarea campanie 15 milioane jumătate zahăr brut, adică o creştere de un milion şi un sfert chintale în raport cu campa­nia anului precedent. Din această cantitate, 11 milioane jumătate, ar fi rezervată exportului. Ziarul 1Tribunal arată că rafinăriile ita­liene cer ministerului de finanţe mărirea taxelor vamale la 18 lire de chintal, ceea ce ar împiedica im­portaţiunile de zahăr cehoslovac. Producătorii italieni pretind taxe rohibitive cu toate că 3" INFORMATIUNI eun­unei“ din Cluj alcătuirea unei „Reuniuni Generale a in­dustrie­şilor, meseriaşilor şi comercian­ţilor români“ CLUJ: 16.­­ Sâmbătă şi Duminică s-a ţinut la Cluj congresul general al comercianţilor, industriaşilor şi meseriaşilor români, din Ardeal şi Canat organizat de „Reuniunea“ din Cluj, cu scopul de­ a alcătui o reu­niune generală din diferitele organi­­zaţiuni singuratice, existente. La congres au luat parte şi d-nii miniştri Lapedatu şi Chirculescu. D. Tancred Constantinescu reţinut la Târgul Mureş şi-a scuzat absenţa. Au participat vre­ o mie de oameni la congres. Sâmbătă dimineaţa a fost o adu­nare festivă întâi în piaţa Unirei, unde pe o estradă anume ridicată s’au ţinut discursuri de bun venit şi s’a sfinţit steagul Reuniunei, apoi la Camera de comerţ unde congresul a fost prezidat de d. inginer Lucaci. D. ministru Chirculescu şi d. mi­nistru Lapedatu au arătat simpatia cu care privesc mişcarea de unire şi emancipare culturală şi economică a comercanţilor şi meseriaşilor români din Ardeal, vreme îndelungată ţinuţi asupriţi. Mai salută congresul d-nii dr. N. Cărpinişan prim notarul Clujului, în numele oraşului gazdă şi d. ing. F. Negruţiu preşedintele Camerei de in­dustrie şi comerţ, în numele acestei instituţiuni. La amiază, Sâmbătă, Camera de industrie şi comerţ a oferit un ban­chet. Sâmbătă după amiază şi Duminică dimineaţa s’a hotărât alcătuirea unei reuniuni generale a comercianţilor industriaşilor şi meseriaşilor români din Ardeal şi Banat şi s’a votat sta­tutele acestei reuniuni. Duminică dimineaţa congresiştii au discutat pe categorii diferite chestiuni de branşe, adunând concluziun­e dis­cuţiunilor într’o moţiune. Moţiunea are un caracter naţiona­list exagerat cerând printre altele retragerea autorizaţiilor (brevetelor de industrie din Ardeal) tuturor co­mercianţilor, industriaşilor şi mese­riaşilor cari sunt de altă naţionali­tate decât cea română, apoi statul să dea maşini, să rechiziţioneze lo­caluri şi să puie la dispoziţie capi­tala comercianţilor români, REP. Solemnitatea de la palatul „Sfatul Ţării“.­Asistenţa Cuvântarea arhiepiscopului Gurie Duminică la orele 12, în mijlocul unei rare însufleţiri şi a unei imen­se mulţimi de vizitatori s’a făcut deschiderea expoziţiei generale şi a târgului de monstre din Chişi­nău. In capela palatului „Sfatul Ţării” de faţă fiind d-nui: ministru Inculeţ, subsecretar de stat Tătărăscu, ge­neralul Rudeanu, profesorul univer­sitar Agricola Cardaş comisarul expoziţiei Casian Botez secretarul general al expoziţiei întregul com­i­tet de patronaj, primarul oraşului, toţi reprezentanţii oficialităţii mai­tare şi civile, demnitarii statului, paralmentari şi numeroşi vizita­tori, arhiepiscopul Gurie, înconju­rat de clerul catedralei a ope­at un scurt serviciu divin. Răspunsurile au fost date de corul catedralei con­dus de preotul Beresovschi. CUVÂNTAREA ARHIEPISCOPU­LUI Arhiepiscopul Gurie a rostit o cuvântare în care a relevat impor­tanţa expoziţiilor şi târgurilor de mostre pentru cetăţenii ţării. In­sistă asupra marei însemnătăţi e­­conomice, culturale şi naţionale a expoziţiei din Chişinău, pentru ba­sarabeni, căci se risipesc astfel i­­deile greşite, infiltrate în sufletul lor de străini, cari caută să pone­grească bogăţiile, cultura şi indus­tria României. Totodată expoziţia aceasta vine să aline suferinţele populaţiei basa­rabene, lovită anul acesta de sece­ta cumplită, arătându-i că fraţii din toate colţurile României întregite nu au uitat Basarabia. Face urări pentru dinastie şi aduce mulţumiri guvernului şi comitetului expoziţiei care a biruit toate obstacolele du­când la bun sfârşit măreaţa idee a primei mari expoziţii regionale ba­sarabene. Apoi s’a făcut sfeştanie în cate secţiunile şi pavilioanele. VIZITAREA EXPOZIŢIEI Deşi era întâia zi expoziţia a fost vizitată de numeroşi localnici şi cei veniţi din tot cuprinsul ţării. Toţi erau profund Încântaţi de ma­rea manifestaţiune economică Basarabiei. După cum am anunţat, solemni­tatea inaugurării s-a hotărât să se facă în Septembrie, la sosirea Barn­­rei Regale şi a miniştrilor. Irin­­e Mint A II Ministerul de finanţe a trimis o circulară tuturor administratorilor financiari, prin care îi invită ca i­­mediat la primirea acesteia să facă cercetări şi să propună ministerului de finanţe pe acei din percepţie cari au fost mai activi în perceperea­ impo­pozitelor pe anul trecut, urmând ca acestora să li se acorde prime în ra­­port cu activitatea lor, din fondul de prime înscris în bugetul anului 1923. ■­­ SITUATIA AGRICOLA SI ECONOMI­CA A JUD. CETATEA ALBA După datele consilieratului, spre deosebire de celelalte judeţe ale Ba­sarabiei, judeţul­­Cetatea Albă va avea grâu pentru consumul intern al populaţiei. După regiuni, se prezintă în condi­­ţiuni rele centrele Cubei, Volontirov­­ca, o parte din Şaba şi Bairamcea. Restul regiunilor se prezintă în con­­diţiuni bune. Judeţul va avea, după calculele fă­cute, 12000 vagoane de grâu. Totuşi, dacă nu va fi nevoe de adus pentru populaţie grâu de aiurea ca în cele­lalte judeţe, va fi necesară însă a­­ducerea sămânţei de grâu. Făcându-se în acest sens o inter­­venţiune la factorii în drept, s’a a­­probat judeţului 500 de vagoane. Po­rumbul se prezintă bine ; orz şi ovăz s’a făcut puţin.­­ Problema hranei vitelor este insă mereu la ordinea zilei. Din cauza se­cetei furajele s’au împuţinat cu de­săvârşire. Ţăranii sunt nevoiţi să a­­ducă furaje din alte părţi şi proba­bil că îşi vor duce vitele lor spre iernare În Dobrogea, ca să aibă a­­colo ce mânca. * Viile ca şi fructele se prezintă bine. Viile vor da o recoltă foarte a­­bundentă. S’au încheiat transacţiuni cu 90—100 lei vadra de vin alb. Grădinile şi livezile de asemenea se prezintă frumos afară de regiu­nea Talmazii care fiind bântuită de diferiţi paraziţi, nu au dat un rod satisfăcător. * Judeţul Cetatea Albă fiind o regiu­ne foarte industrială graţie vestitelor colonii germane şi franceze, viaţa e­­conomică este destul de intensă. Desigur, dacă vreodată se va des­chide frontiera dinspre Nistru, Ceta­tea Albă va lua o desvoltare foarte situată lângă Nistru, are Suntem informaţi că tratativele dintre Banca Crissoveloni din Bu­cureşti şi Banca Comercială Ungară din Budapesta, relativ la Banca Ar­deleană din Cluj au ajuns la un re­zultat satisfăcător. Conform unei convenţiuni înche­iate de curând, Banca Crissoveloni, a răscumpărat de la Banca Comer­cială Ungară din Budapesta, două treimi din capitalul Băncii Ardelene din Cluj. Banca Ardeleană îşi va menţine şi pe viitor sucursalele ei din Tran­silvania, şi îşi va face şi un sediu la Bucureşti. înregistrăm cu plăcere această şti­re importantă, şi suntem convinşi, că Banca Ardeleană în noua ei formă, va servi cu succes la unificarea e­­conomică a ţării. In acelaş timp credem de datoria noastră să felicităm marea bancă din Budapesta, care a reuşit să ar­monizeze în mod fericit interesele ei, cu nouă­a condiţiuni politice şi eco­nomice din Ardeal. Consiliul profesoral al facultăţii de medicină din Bucureşti a hotărât ca regulamentul acelei facultăţi să fie astfel modificat. Până la celelalte materii, prevă­zute la anul preparator adaugă că : Biologia generală cu lucrări practice. Examenele anilor II, III şi IV de doctorat se vor trece în cursul ani­lor următori III, IV şi V în tot tim­pul de la 1 octombrie până la 30 iu­nie, din două în două luni. Candidaţii care au fost respinşi la o materie, iar la celelalte materii au obţinut la fiecare media 8 li se poa­te acorda o dispensă de o lună, spre a trece examenul la materia la care au fost respinşi. Dispense se acordă de către De­canat, înscrierile la examene se fac în tot timpul anului, iar seriile de exa­minare vor cuprinde câte cel puţin 10 candidaţi. Examenul nu va avea loc decât atunci când seria va com­plectată, şi se va trece cu fiecare domn profesor, în parte şi nu în faţa comisiunei, înscrierile pentru examenul pre­paratorul pentru finele anului I şi I-iu de doctorat se termină cu două săptămâni înaintea primei zile a se­siunei corespunzătoare. Ministrul de finanţe a dat o cir­culară tuturor administraţiilor fi­nanciare din ţară, prin care le pu­ne în vedere că hârtiile monetă de 20, top. 508 şi 1000 lei deteriorate, odată intrate la administraţiile fi­nanciare sau la percepţii, să nu mai fie puse in circulaţie, ci să fie schim­bate cu hârtii bune, la toate sucur­salele Băncii Naţionale. In felul acesta hârtiile monetă deteriorate vor dispare încetul cu incetul din circulație. IiiIDS­*H 10CpDi. De aseară ziarişti cehoslovaci şi iugoslavi, rederaţi la conferinţa Micei Antante a Presei de la Si­naia, sunt oaspeţii Capitalei noa­stre. In cursul dmineţii de azi, la o­­rele 11, aceşti oaspeţi vor fi pri­miţi la Academia Română, la i­­naugurarea expoziţiei retrospec­tive a presei române organizată cu prilejul conferinţei de la Si­naia. La ora 1 are loc, la ,,Cina“, ma­rele banchet al presei bucureştene în cinstea oaspeţilor. In cursul după amiezii, ziariştii aliaţi vor vizita, între orele 3—5 d. a., palatul Sindicatului ziarişti­lor din Bucureşti şi instalaţiile marilor cotidiane ale Capitalei. La orele 5 juni, va avea loc la ministerul afacerilor străine un ceai la care sunt în mod stăruitor invitaţi toţi ziariştii bucureşteni, fără nici o altă formalitate, chiar în ţinută de oraş, spre a lua, ast­fel,­­contact cu confraţii aliaţi. Astăseară o parte dintre dele­gaţi vor părăsi Bucureştii ple­când spre Capitalele respective, Praga şi Bucureşti, iar câţiva vor rămâne printre noi pentru a face unele cercetări şi a lua un contact mai intim cu viaţa politică şi cercurile conducătoare ale Capita­lei. Seara, la orele 10, are loc la le­gaţia cehoslovacă o mare recepţie cu prilejul vizitei membrilor con­ferinţei de la Sinaia. Ziariştii români cari au fost în luna Mai într’o călătorie de două săptămâni prin Cehoslovacia o­­feră, într’o grădină de vară, o masă intimă şi caracerească în cinstea d-lui James V. Hyka re­­dactor-şef din biroul presei ceho­slovace de la Praga şi care, în tot timpul escursiei, a fost însoţitorul şi ciceronele vigilent al oaspeţilor români. Un incendiu, isbucnit Marţi di­mineaţa, a distrus clădirile Speter, Glukmann şi, Komauver din strada Braşoveni din Galaţi. Pagubele se cifrează la suma de 6 milioane lei. Monitorul Oficii de ori publică jurnalul consiliului de miniştri prin care s’a aprobat referatul d-lui mi­nistru al agriculturii şi domeniilor feritor la înfiinţarea unei camere entru judeţul Sonda de la Moreni continuă să ardă MORENI, 18. — Incendiul sondei de la Moreni continuă. Odată cu o­­peraţiunile pentru facerea tunelului au apărut deasupra sondei cinci aeroplane, căutând a localiza incen­diul prin aruncarea de saci cu nisip. Din cauza căldurei însă operaţia aceasta a fost imposibilă. Al cincilea avion în drum spre Moreni s’a aprins, aterizând în drep­tul satului Buftea, fără accidente de persoane. In urma unei cosfătuiri ce a a­­vut loc între specialiști, s’a hotărât construirea unui nou tunel la o a­­­dâncime de 15 metri, cu ajutorul căruia se crede că incendiul va pu­tea fi localizat. Din Panciu soseşte ştirea morţei marelui scriitor Ion Slavici, înmormântarea va avea loc azi la Panciu. , Monitorul Oficial de ori publică jurnalul consiliului de miniştri prin care s’a constituit societatea anoni­mă română din Bucureşti, pentru a­limentarea, distribuirea şi comercia­lizarea laptelui sub denumirea „So­cietate comunală pentru alimentarea cu lapte a Capitalei“ (S. G. A. L.) Delegaţiile presei Cehoslovaciei, Ro­mâniei şi regatului sârbilor, croaţi­lor şi slovenilor, întrunite la Confe­rinţa din Sinaia in zilele de 15, 16 şi 17 August 1925. Constatând că un acord perfect şi complect domneşte intre ele asupra tuturor chestiunilor aliate la ordinea zilei şi doritoare de­ a colabora în chip permanent la opera pacifică a „Micei Antante”, au constituit „Mi­ca Antantă a Presei" pe baza urmă­torului statut: SCOPUL § 1. — „P. E. P.“ (Petite Entente de la Presse) este o confederaţie a ziariştilor şi a organizaţiilor de presă ale Regatului sârbilor, croaţilor şi slovenilor, ale Cehslovaciei şi ale României, având de scop: a) De a obţine o colaborare din ce în ce mai strânsă între diferitele ra­muri ale activităţii publice a celor trei ţări participante şi de a: b) Contribui printr-o acţiune uni­tară şi prin toate mijloacele technice şi intelectuale la succesul final al sforţărilor pacifice şi progresiste ale Micei Antante. MIJLOACELE : 2. — Printre mijloacele menite a servi la realizarea acestui scop, „P. E. P.“ are în vedere mai ales: a) Crearea şi perfecţionarea comu­nicaţiilor poştale, telegrafice, telefo­nice, prin fir şi fără fir, ca şi pe ca­lea aeriană, etc. b) Schimbul de informaţiuni rapi­de şi complecte în toate domeniile cu ajutorul corespondenţilor speciali şi al agenţiilor, etc. ORGANIZAŢIA § 3. — Mica Antantă a Presei e constituită precum urmează: a) Dintr’un birou central câruia i se vor adresa toate chestiunile care privesc în general pe „P. E. P.“. a) dintr’un comitet local al „P. E. P.” în fiece fără participantă, care se va ocupa de chestiunile locale.­ Acest comitet va fi compus din patru­ delegaţi ai presei şi un reprezentant­ al serviciului de presă al M. A. E. (mi­­­nisterul afacerilor externe) al ţării­ respective, precum şi dintr’un dele-­ gat al presei fiecăreia din celelalte două naţiuni aliate. Aceşti delegaţi­ pot fi ataşaţi de presă sau substituţii lor. Prezidenţia fiecărui comitet trebue să revie unui ziarist profesionist. §­­1. — Cu prilejul întrunirilor Mi­cei Antante se vor întruni toate cele trei comitete locale sau cel puţin­ preşedinţii acesor comitete însoţiţi de un membru ziarist şi de delegatul biroului de presă al M. A. E. Fiecare ţară reprezentată va dis­pune la această adunare de tin vot. Hotărîrile nu vor putea fi luate de­cât în unanimitate. Aceste adunări vor fi prezidate de către preşedintele comitetului local al tarii unde va avea loc conferinţa.­ Biroul aceluiaş comitet va funcţiona ca birou central al „P. E. P.“ pân­ă la adunarea următoare. ANEXA Atribuţiile biroului central cu în­cepere de la constituirea „P. E. P.” până la adunarea următoare vor fi îndeplinite de comitetul român. Până la constituirea definitivă a comitetelor locale atribuţiile lor vor fi îndeplinite în fece capitală de că­tre delegaţia prezentă la conferinţa din Sinaia. Această atribuţie nu va putea in tot cazul să treacă peste data primei adunări a Micei Antante. De la C. F. R. Modificarea taxelor de joncţiune în trafi­cul româno-polon Direcţiunea generală C. F. R. a dat ori o circulară prin care sunt înştiinţate toate staţiunile din ţară de modificările ce s’au adus taxelor de joncţiune pentru traficul de că­lători şi bagaje român-polon. Din România se vor percepe ta­xele tarifului local român pentru dis­tanţa kilometrică până la Grigore Gh­iga Vodă. Se vor aplica taxele minimale pentru trenurile accele­rate şi exprese, la care se vor adău­­ag taxele de joncţiune polonă de la Grigore Ghica Vodă până la Snia­­tyn-Zalucze. Noile taxe de joncţiune socotite în lei sunt următoarele : clasa I la trenurile personale 4840. la accele-­­ rate şi exprese 6440 ; clasa II la­­­­trenurile personale 3080. la accele­rate şi exprese 3960 ; clasa III la trenurile personale 1920, pentru un câine se va plăti 960 lei la trenu­­­rile personale şi 1240 la accelerate şi exprese ; pentru bagaje 240 lei la toate trenurile ; pentru colete şi mesagerii 320 la trenurile personale şi 640 la accelerate şi exprse. Nouile taxe intră în vigoare azi. Gararea vagoanelor particulare pe liniile C. F. R. In lipsa liniilor de garaj din sta­­ţiuni, direcţiunea generală C. F. R. a luat dispoziţiunea ca vagoanele particulare să poată fi garate pe li­­niile c. f. r. maximum 30 zile. Pentru fiecare vagon garat pe o linie c. f. r. se va percepe o taxă de 30 lei pe zi. Această dispoziţiune intră în vi­goare pe ziua de 1 Septembrie. Reduceri de călătorie Pentru expoziţia de industrie cas­nică care se va ţine în Bucureşti între 25 August-10 Septemrbie s-a aprobat o reducere de 75 la sută vi­zitatorilor. Reducerea e valabilă între 22 Au­­gust-12 Septembrie la trenurile ac­celerate şi personale, precum și pe liniile particulare administrate de stat. Banditul Tomescu iar operează CÂMPULUNG, 17. — Deşi se a­­nunţase că banditul Tomescu a fost rănit în lupta de la Bezdeadu, el a reapărut în corn. Stoeneşti (Mus­cel), unde a dat o îndrăzneaţă lovi­tură. Sâmbătă dimineaţa negustorii Purnichescu şi Andronescu se aflau în faţa prăvăliilor lor din com. Stoeneşti. In timp ce negustorii sus arătaţi se ocupau cu vânzarea a apărut un cioban care le-a spus că Tomescu îi aşteaptă în pădurea de pe Valea Cheii, iar în cazul când nu vor pri­mi invitaţia banditului acesta le va da foc caselor. Negustorii, conduşi de cioban au mers in pădure, unde l-au întâlnit pe Tomescu, îmbrăcat în uniformă de jandarm. Cu arma întinsă bandi­tul le-a cerut să-i dea bani. Negustorii au fost jefuiţi de suma de 10 mii lei şi de mintenele ce le purtau. După această operaţiune banditul s’a îndepărtat. O patrulă de jandarmi întâlnind pe bandit, după un scurt timp de la jefuirea negustorilor, a avut un schimb de focuri cu banditul, care însă a scăpat teafăr, a dispărut Taxele de locatiune în Cernăuţi Cu începere de la 15 Septembrie s'au fixat in staţiunea Cernăuţi, pentru transporturile supuse vămuirii următoarele taxe de locatiune. Primele 24 ore câte 100 lei de va­gon. După expirarea acestui termen, fie la mărfurile de import, fie la cele de export, se va percepe: 30 Iei de oră şi vagon întârziat, prima zi; 45 lei de oră şi vagon, a doua zi; 60 lei de oră şi vagon în­târziat, de la a treia zi şi până la ter­minarea operaţiunilor vamale, res­pectiv până la complecta încărcare sau descărcare. Deci se vor percepe aceleaş taxe de locaţiune ca şi pentru transportu­rile nesupuse vămuirei. Asigurarea bagajelor Direcţiunea generală C. F. R. a dat ori o circulară tuturor direcţiunilor regionale şi serviciilor de exploatare prin care le pune în vedere urmă­toarele : In caz de pierdere sau vătămare, ori lipsă de conţinut a coletelor a­­sigurate, pentru care s-au întocmit şi procese verbale de constatare, se vor trimete copii de pe acele procese prin biuroul de corespondenţă Bu­­cureşti-Nord, la Compania ,,Euro­­peană" de asigurarea bagajelor în sarcina căreia cade plata despăgu­­birilor. Citiţi „Argus“ Inaugurarea solii io® a presei Azi Miercuri 19 August, ora 11 di­mineaţa, are loc, cu ocazia primirei la Academia Română a ziariştilor ve­niţi pentru conferinţa constitutivă a Micei înţelegeri a Presei de la Sinaia, inaugurarea primei expoziţi retrospec­tive a presei române, organizată, prin iniţiativa direcţiunii presei din mi­­nsterul de externe, de către bibliote­ca Academiei Române. Ziariştii din Mica înţelegere a Presei, vor fi primiţi in Academie de către d. profesor dr. G. Marinescu,­­ilustrul savant, vice-preşedinte al­ Academiei, care va supune oaspeţi-­ lor cuvântul de bun sosit. Va urma apoi vizitarea expoziţiei retrospective a presei române, care, se anunţă plină de interes şi pitoresc­ pentru istoria noastră culturală. Expoziţia va rămâne apoi deschisă până la finele săptămânii. ------x xxoxx- largul internaţional al lemnului Din informaţiunile primite din di­ferite ţări, rezultă că că situaţia pie­­ţelor nu s’a schimbat. Nu trebuie să ne mirăm de acest lucru, deoarece, pretutindeni în luna August, survin® o stagnare a afecerilor comerciale. Din toate ţările producătoare din­ Europa, Rusia prezintă cel mai ma­re interes, lucru de care ne vom o­­cupa intr’un articol viitor. In ce priveşte piaţa germană situa­ţiunea s’a schimbat în sensul că pre­ţurile au scăzut pretutindeni. Con­flictul vamal germano-polon n’a dat naştere unei lipse de mărfuri şi nu se poate spune că s'a simţit lipsa de lemn polonez. Cât despre presupu­nerea că pieţele cehoslovace şi aus­triaca vor complecta lipsa de lemn­­polonez, de asemenea a fost o gre­­şeală, căci până acum au fost ce­rute numai rondinele. Cu toate aces­tea putem afirma că piaţa germană poate încă absorbi mari cantităţi şi că probabil în lunile ce vin se vor încheia bune afaceri. E numai lipsa de bani care apasă asupra cu­rentului de afaceri şi trebuie să sperăm că o îmbunătăţire a situa­ţiei financiare va influenţa în mod favorabil desvoltarea pieţei. Piaţa engleză e cu desăvârşire calmă deşi s-au încheiat câteva tran­zacţii de o oarecare importanţă. Contractul încheiat cu ruşii este singurul eveniment mai important care merită să fie relevat. Acum a­­flăm că, în timpul tratativelor, ru­şii au impus englezilor punctul lor de vedere. Preţurile pe piaţa engleză nu s’au schimbat. Calmă a fost de asemenea şi piaţa franceză pe care au apărut comer­cianţii români cu expediţiuni consi­derabile. Afacerile forţate ale produ­cătorilor suedezi şi finlandezi au pricinuit scăderea preţurilor pe piaţa franceză. Şi ruşii se străduiesc să obţină cât mai multe livrări pe acea­stă piaţă. Comerţul cu Cehoslovacia şi Polonia a încetat cu desăvârşire, iar cu Austria numărul afacerilor a fost destul de restrâns. Contrar altor informaţiuni, putem afirma că piaţa olandeză este destul de calmă, ceea ce se poate constata şi din buletinele oficiale ale portu­rilor. Dacă ţinem seamă de livrări, Olanda este cumpărătorul cel mai internaţional şi se aprovizionează din Rusia, Finlanda, Suedia, Polonia, Sta­tele baltice, Norvegia, România şi Cehoslovacia. Preţurile se menţin la acelaşi nivel ca în săptămâna tre­cută. Cât despre piaţa italiană tran­zacţiile continuă să fie foarte active. Numai scăderea lirei ar fi putut schimba situaţia. Din informaţiunile­ primite, se constată că importatorii italieni, consimt la dorinţele furni­zorilor pentru a plăti conform pari­tăţii mondiale sau în monedă furni­zorilor. In ultimele zile preţurile s’au ameliorat şi se crede că ele se vor ur­ca în mod simţitor.­­ Din celelalte ţări consumatoare nui avem nici o ştire demnă de a fi re-’ levată.­­ -XXOXX------­

Next