Argus, septembrie 1925 (Anul 16, nr. 3709-3733)
1925-09-10 / nr. 3716
ARGUS iiiiHiHiii iii iiiiiniiii Deschiderea educarii generale a Ligii Naționilor Discursul d-lui Painlévé GENEVA, 8. (Rador). — (Descărcări atmosferice foarte mari au împiedicat înregistrarea fidelă a telegramei). D. Painlevé pronunțând discursul de deschidere a Adunării generale a Societății Națiunilor, a adresat cel mai cordial salut tuturor eminenţilor reprezentanţi ai celor 54 naţiuni. Pe urmă a arătat cât sunt de nedrepte încriminările pesimiştilor, care rămân într’o neîncredere oarbă mai primejdioasă încă decât o încredere oarbă, şi iau miopia lor drept o recepţionată prevedere. D Painlévé spune că în ceea ce îl priveşte, vine la Geneva pentru a afirmna în faţa lumei partea aferentă a Franţei în opera tot mai mare a Societăţii Naţiunilor. Oratorul constată că fiecare din discuţiunile de la Geneva a contribuit la lămurirea neîncrederei între naţiuni, făcând posibile unele opere judecate încă ori ca himerice. El face apoi un elocvent tablou al activităţii Societăţii Naţiunilor pentru soluţionarea a numeroase chestiuni de la 1922 şi până la examenul recent al spinoasei probleme a Mossului. Constată însă că toate aceste chestiuni sunt eclipsate de marea problemă a pactului de garanţie. PROBLEMA SIGURANŢEI Problema siguranţei se pune prin acest pact în care s’a tradus în limbaj legal aspiraţiunile profunde a popoarelor către o pace fondată pe justiţie şi către o lume în care violenţa nu va mai domina. D. Painlévé aminteşte apoi concursul dat de d-nii Jouvenel, Boncour şi Herriot încercărilor succesive pentru a ajunge la siguranţă, arbitraj şi dezarmare cei trei termeni fundamentali şi obligatori. Din nenorocire, ultimul protocol la care a ajuns Societatea Naţiunilor pentru a sancţiona în mod economic şi militar călcarea pacturilor, n’a obţinut aprobarea tuturor guvernelor interesate. Painlévé nu este nici surprins, nici descurajat, căci opera atât de nouă şi atât de grandioasă destinată să transforme cu totul relaţiile între popoare, nu poate să fie îndeplinite în mod integral, decât cu concursul timpului, ca sforţarea răbdătoare care urmează orelor de entuziasm. Căci dacă un discurs poate să convingă o reuniune de oameni politici, ei nu pot la rândul lor să convingă deodată toate popoarelor şi toate guvernele responsabile. Trebuie deci mai întâii ca Societatea Naţiunilor să contribuie la naşterea unei noul moralităţi internaţionale fără de care legea cea mai perfectă ar rămânea neputincioasă. Pentru aceasta nu ajunge să se liniştească urile şi rivalităţile seculare, dar să se concilieze antagonismul de interese sau de ambiţiuni şi opoziţiunea de ordin intelectual, căreia se datoreşte în mare parte rezistenţele întâlnite de protocolul de la Geneva. Geniul latin obişnueşte să treacă dela principiul general abstract la cazul particular, geniul anglo-saxon tinde mai ales să se servească de particular la universal. Dar ambele aspiră cu pasiune la pace şi sunt deci destinate să se întâlnească, dacă vor prospera. CONFERINŢA DEZARMĂRII In urma neadoptării protocolului Conferinţa Dezarmării a trebuit să se amâne, dar totuşi sunt pt curs negociaţiuni intre puterile cele mai direct interesate, pentru a realiza acorduri sau tratate de arbitraj conforme pactului fi destinate să asigure menţinerea păcei. Acordurile particulare vor fi corolarul fi mijloacele de execuţiune ale protocolului. Chestiunea siguranţei se pune deci astăzi In condiul nou. Naţiunile au să aleagă sau între metoda sintetică consistând în amendarea pactului pentru a răspunde necesităţilor lor sau prin metoda analitică, lentă a acordurilor particulare, care poate este mai bine adaptată realităţilor actuale. Aceleaşi consideraţiuni se aplică problemei generale a dezarmării, care va putea fi abordată în toată întinderea ei după soluţionarea problemei siguranţei. Totuşi numeroase chestiuni ca aceia, a fabricăm şi comerţului de arme, a prohibirei războiului chimic, au putut fi rezolvite cu concursul tuturor. PENTRU REGLEMENTAREA VIEŢEI ECONOMICE INTERNAŢIONALE D. Painlévé mai declară că deslănţuirea forţelor economice, riscă să compromită pacea. Societatea Naţiunilor trebuie să lucreze pentru reglementarea vieţei economice internaţionale. Exprimă nădejdea că se va constitui liga universală a naţiunilor la care vor lua parte Germania şi Statele Unite şi încheie : „Sau se va împrăştia atmosfera de neîncredere sau neinncrederea se va acumula şi mai mult dând naştere la războiul preventiv, care de data asta, va prâbuşi civilizaţia“. ALEGEREA PREŞEDINTELUI Adunarea a procedat după aceia la alegerea preşedintelui votând buna scrutin secret, la care au luat parte 47 de votanţi. Primul scrutin a asigurat alegerea senatorului canadian Dandurand, care a obţinut 41 de voturi. Painlev a felicitat în numele consiliului Societăţei Naţiunilor. Dandurand a exprmat recunoştinţa Canadei şi a celorlalte dominioane pentru omagiul dat de adunarea Societăţei Naţiunilor prin alegerea sa. El îşi exprimă convingerea că din lucrările Societăţii Naţiunilor va rezulta opera de justiţie de pace universală. * GENEVA, 8. (Rador). _ Reprezentantul britanic aduce elogii concursului dat de Franţa ca putere mandatară la opera din Alep pentru protecţia femeilor şi copiilor din apropiatul răsărit. Consiliul Societăţii Naţiunilor aprobă raportul care autorizează Societatea Naţiunilor să urmeze a da concursul său operelor începute la Alep şi Constantinople. PRESA FRANCEZA ŞI DISCURSUL LUI PAINLEVE „Echo de Paris” felicită pe d. Painlèvé de a nu voi nici o alianţă a Franţei cu Polonia şi Cehoslovacia. „Figaro” constată că d. Paimiev a ştiut să spuie cuvintele ce trebuiau. In vorbele sale era întreaga ţară care proclama fidelitatea faţă de angajamentele protocolului, oroarea faţă de violenţă şi dorinţa păcei. -------xxoxx------ ■ In PRAGA, 8. (Rador). — Congresul republican al partidului agrar a reales ca preşedinte pe ministrul Svehla. Ministrul de interne expune un raport asupra politicei interne iar ministrul agriculturei Hedza face un expozeu asupra politicei externe, în care cere cooperarea populaţiei agrare din toate statele din Europa pentru ca agricultura să nu poarte sarcini nedrepte, izvorâte din datoriile interaliate. Intervine pentru un strâns contact între toate statele mici din Europa centrală răsăriteană şi nordică, care ar oferi o garanţie mai mare decât orice pact. Această comunitate ar sili în mod psichologic politica germană de a fi pacifistă. BERLIN, 8. (Rador). — La congresul partidului centrului din Orenburg, Wirth a documentat Duminică motivele retragerei sale din fracţiunea centrului spunând că nemulţumirea cu politica externă şi politica socială a guvernului precum şi grija pentru republică l-au hotărât la acest demers. Fostul cancelar Marx apără politica guvernului. După alegerea lui Hindenburg republica ar fi mai tare ca întotdeauna. Centrul a trebuit să sprijine politica externă a actualului cabinet și dânsul, Marx, va stărui ca legăturile centrului cu guvernul să nu fie modificate. Congresul cere într’o rezoluțiune reîntoarcerea lui Wirth în partidul centrului. Wirth nu s’a exprimat încă. LONDRA, 8. (Rador). — Sir Ronald Macleap, ministrul britanic din Peking va fi primul delegat la conferinţa specială care va avea loc la 26 Octombrie pentru revizuirea tarifelor vamale. Conferinţa se va convoca pentru a desfăşura tratatul semnat la conferinţa din Washington în Februarie 1922. Macleay va fi asistat de colonelul Sidney Poll ca consilier financiar şi de Stuart directorul Camerei de comerţ din Manchester. D-sa mai face parte din delegaţie Basil Newton de la „Foreign Office“ şi vor consilier comercial la legaţia din Peking. Macleay care din 1914—1916 a fost consilier de legaţie la Peking a fost ataşat la delegaţia de pace britanică din Paris şi consilier în chestiunile din îndepărtatul răsărit iar la 1922 a fost numit ministru la Peking. Poet care a servit în răsboiul sud-african şi în cel european a fost membru la delegaţia britanică, la conferinţa din Paris. Stuart are multă experienţă comercială în China şi a trăit aproape 17 ani la Shanghai. A făcut parte din comisiunea care a negociat ultima revizuire a tarifelor. Hin fill I sire li m PRAGA, 8. (Radox*). — Astăzi s’a deschis la Praga al ll-lea târg de mostre. Au particpat 2000 exponenți din țară și 260 din străinătate reprezentând 18 stata. PARIS, 8. (Rador). — Telegramă din Fez. — Temându-se de ofensiva spaniolilor, riffanii au atacat linia Tetouan. Franco-spaniolii au făcut o demonstraţie comună în regiunea Zitonana unde duşmanul pare pregătit la o rezistenţă energica. In ciuda sforţărilor făcute de riffani, disidenţii refuză să lupte, în afară de teritoriul lor, la caz că francezii vor înainta. Liniştea domneşte la centru. Avioanele franceze au pătruns până la împrejurimile din Chechaonan, unde se semnalează prezenţa fratelui lul Abd-el-Krim Acesta din urmă ar fi abandonat Adjlr, temându-se de bombardare. * BERLIN, 8. (Rador). — Abd-el- Krim invită într’un manifest, pe partizanii săi la rezistența extremă. * BERLIN, 8. (Rador). — Spaniolii intenționează să trimită întăriri de 15 mii oameni la Maroc. fii IE!! BERLIN, 8. (Rador). — Se anunţă din Varşovia că poliţia de acolo ar fi arestat în masă pe conducătorii comunişti în scop de a împiedica demonstraţia care trebuia să o organizeze tineretul comunist, potrivit cu ordinul dat de Moscova. Demonstraţiile nu au avut loc în urna arestării a peste 100 conducători comuniști. tu PARIS, 8. (Rador). — In discursul său rostit la banchetul pe care la prezidat la Fresnay-sur-Sarthe, Caillaux a declara că negocierile cu Anglia au dat rezultate neașteptate însă nu atât de complecte după cum dorea. Va spune mereu Americei și Angliei că dacă Franța trebuia să plătească pentru moartea soldaţilor săi, nu poate plăti mai mult decât ceea ce primeşte de la duşmani. Caillaux încheie : „Trebuie să diminuăm din ce în ce proporţia dobânzilor, trebuie să reducem cele 50 miliarde bonuri ale apărării, aceasta este ţelul împrumutului actual“. " sievlul "isi VARŞOVIA. — In primul trimestru al anului, producţia de zinc brut a Poloniei a fost de 37.429 mb. Faţă de producţia anului trecut situaţia este foarte mulţumitoare dacă ţinem seama că în această epocă nu s’au produs decât 30.372 mii tone. n acea perioadă exportul de zinc s’a ridicat la 17.334 tone faţă de 19.859 mii tone în 1924. Această descreştere se datoreşte în primul rând, exportului tablelor de zinc, care în ultimul timp a crescut în mod sensibil. In vreme ce în primul trimestru a! anului 1924 s’au exportat 6.440 mii tone în epoca corespunzătoare a anului în curs exportul a fost de 10.222 mii tone, , , \ -------xxoxx——i sini ‘Şi Cu prilejul împlinirei a 30 ani de la înfiinţarea serviciilor de navigaţie ale Statului se va ţine, la Galaţi, în cursul lunei octombrie un congres general al marinarilor români. In acelaş timp se va reconstitui momentul în care a pornit primul vas român ■— vasul Medeea — pe mare. Atât la congres cât şi la această interesantă sărbătoare marinărească vor lua parte toate autorităţile maritime şi fluviale române. uri fiimul sărbătoare, Bursa n’a lucrat. Ministerul instrucţiunii aduce la cunoştinţa generală că, absolvenţii liceelor, cari posedă diploma de bacalaureat, sunt dispensaţi de examenul de admitere în Universitate. Numai absolvenţii liceelor, cari nu posedă bacalaureatul, vor fi supuşi unui examen de control la intrarea in Universitate, înscrierile şi reînscrierile la şcolile practice comerciale de băeţi şi fete ale Camerei de Comerţ din Bucureşti, în str. Argeş No. 7 (Moşilor) şi Inginer Zablovski (localul şcoalei de băeţi) se prelungesc până la 10 Septembrie inclusiv. După această dată nu se mai primesc nici înscrieri şi reînscrieri. Sâmbătă 12 cor., va circula din Gara de Nord un tren special cu Asociaţia inginerilor, care pleacă la congresul de la Kişinău. Târguri noi In Banat S a aprobat înfiinţarea a două târguri de vite in comuna Iohannnisfold, jud. Timiş Torontal. Primul va funcţiona în fiecare Joi înainte de 15 Mai şi la 15 Octombrie. Al doilea târg va fi săptămânal şi se va ţinea In fiecare Miercuri, Ziarul nostru s'a ocupat de curând, într’o serie de articole semnate de distinsul nostru colaborator d. M. Manoilescu, despre utilitatea introducerei la noi in fard a unui sistem de cekuri şi virimente poştale. In aceste articole s’a arătat pe larg care este mecanismul, inportanţa şi utilitatea acestui sistem pentru o mai bună funcţionare a vieţei noastre economice. Apreciind foloasele introducerii serviciului de ecouri poştale, ministerul finanţelor, in urma cererilor repetate ale direcţiunii poştelor, a numit o comisiune de specialişti, care să studieze condiţiunile în care s’ar putea adopta şi la noi acest serviciu. Din comisia specială au făcut parte (Luii Dem. I. Gheorghiu, secretarul general al ministerului de finanţe, Ioanovici directorul contabilităţii statului, Nichita Georgescu şeful contabilităţii P. T. T., Cerchei şi Măneanu delegaţii direcţiunii poştelor, Quintescu delegatul Casei de depuneri şi C. I. Bolboianu din partea Băncii Naţionale. I El va începe să funcţioneze de la 1 Ianuarie 1926 Cum va fi organizat serviciul de cecuri şi virimente poştale Comisiunea în urma diverselor studii a hotătrît ca în România serviciul de cecuri şi virimente poştale să funcţioneze în următoarele condiţiuni: Serviciul va începe să funcţioneze la 1 Ianuarie, deocamdată cu două birouri. Primul birou va fi la Bucureşti, pentru conturile din regat, Bucovina şi Basarabia, iar al doilea va fi la Timişoara, pentru conturile exclusiv ale Ardealului. Ambele birouri vor putea executa ordine de plată în toată ţara. Ulterior, pe măsura cerinţelor se vor înfiinţa birouri şi în alte centre importante, d. e.: Cluj, Oradia Mare, Cernăuţi, Iaşi, Chişinău, etc. Pentru moment serviciul va fi limitat la birourile speciale , oficiile şî agenţiile, apoî va fi extins şî la factorii rurali şi staţiunile de cale ferată. Operaţiunile vor fi dirijate de un serviciu central, ataşat la contabilitatea direcţiunii P. T. T., care va administra fondul de cecuri cu totul separat. CINE POATE DESCHIDE UN CONT CURENT POSTAL Orice persoană fizică sau morală rală sau autoritate publică va putea obţine deschiderea unui cont curent postal, depunând o garanţie de 2000 lei care nu se va restitui decât la lichidarea contului. Cuantumul vărsămintelor şi plăţilor se va fixa ulterior, iar taxele se vor fixa de serviciul exploatării P. T. T. Activul unui cont curent poştal se va forma prin: vărsăminte in numerar, virimente, valoarea mandatelor sosite pe adresa titularului contului şi valoarea rambursăriior de tot felul. Posesorul unui cont va putea dispune plăţi în ordin propriu sau în folosul unor terţi prin cecuri la ordin, la purtător, de virimente şi colectiveDeocamdată nui se va plăti nici o dobândă pentru depuneri, nici pentru garanţii. Formularele se vor plăti de public. Cecurile trebue prezentate la plată în maximum 15 zile; ele nu se pot protesta. CUM SE VA FACE ÎNCHIDEREA CONTURILOR închiderea conturilor se va face: de cererea titularului, în caz de faliment sau când titularul are o situaţie financiară precară, în caz de deces, schimbare de firmă sau pentru abateri repetate de la instrucţiunile stabilite. Administraţia poştelor răspunde de toate sumele contului, al cărui activ trece In folosul Statului, numai după împlinirea a 30 de ani de la ultima operaţie. Sumele unui cont Inclusiv garanţia nu pot fi cedate, urmărite sau poprite atâta vremeât se află In mânile administraţiei P T. T. pentru nici un fel de datorie, fie ea chiar privilegiată, însă îndată după înregistrarea primei popriri se va dispune închiderea contului. Contul poştal va fi scutit de taxele poştale, însă corespondenţa între oficii şi titularii conturilor va fi supusă taxelor legale. Ţinând seamă că serviciul cecurilor este menit să aducă foloase economiei generale a ţării, comisiunea specială a opinat ca în afară de direcţiunea poştelor să funcţioneze un consiliu consultativ, ca organ de îndrumare, permanent Din acest consiliul vor face parte delegaţi ai ministerelor de finanţe, comunicaţii, industrie şi comerţ, apoi delegaţi ai Camerelor de industrie, comerţ, agricultură şi muncă, cum şi delegaţi ai poştelor şi ai Băncii Naţionale a României. Pentru aducerea la îndeplinire a dezideratelor comisiunii, directorul poştelor a numit o comisiune de funcţionari superiori ai direcţiunii P. T. T., care să elaboreze procetul de lege cu regulamentul respectiv, instrucţiunile pentru oficii şi birouri, cum şi formularele pe cari se vor face nouile operaţiuni. Comisiunea se compune din d-nii: Nichita Georgescu, inspector general, şeful contabilităţii direcţiunii P. T. T., Dorin Măneanu, şeful diviziei statisticei, Iosif Ionescu şi Eliseu Janini, oficianţi superiori. Face parte din această comisiune şi d. Dumitrescu, ca delegat al Băncii Naţionale. Lucrările comisiunii au și început, astfel că proectul de lege va fi supus parlamentului în primele zile ale sesiunii de toamnă. * Ziua ll-a TIMIŞOARA. 7. — Şedinţa se deschide la orele 10 dimineaţa în teatrul Comunal. D. TRAIAN SUTEU, preşedintele congresului face rezumatul şedinţei din prima zi când s’a discutat chestiunea salariului de bază. salariului în zone culturale dela graniţe, gradaţiile militare, nivelarea diferenţelor la împroprietărire prin acordarea rezervelor disponibile, indemnizaţiile directorilor învăţători, aprovizionarea cu lemne şi altele. In chestiunea unificării organizaţiilor la care au vorbit d-nii Cristea,Arad, Zamfirescu, Ciorcinescu,Bucureşti precum şi d. director general Ghitzescu din ministerul instrucţiune i s’a sugerat ideia întâlnire a tuturor colegilor asociaţiilor învăţătoreşti din ţară la Braşov. D. preşedinte cere ca chestiunea fuziunei să rămână în sarcina viitorului comitet care se va alege astăzi şi care desigur va găsi şi încerca mijloacele de apropiere între învăţători. In mijlocul aclamaţiunilor generale preşedintele salută delegaţia Bucovinei în frunte cu d. Raduşanu din judeţul Cernăuţi care vorbeşte în sensul fuziunei cu delegaţia din Iaşi şi a celorlalte 25 de judeţe din vechiul regat sosite cu acelaş mandat pentru fuziune. Apoi trece la prezentarea diferitelor rapoarte administrative ale societăţii şi societăţii „Fondul Gheorghe Lazăr”. La discuţie iau parte vre d-nii: Pora, vicepreşedinte, Encica.Cluj, Limbra Banat, Agriceanu-Timişoara, Iordan, Cristea, Covcariu, Drăgulescu, Flaş Ciolan,Sibiu, Drăgan şi alţii. La orele 4 după amiază are loc alegerea noului comitet pe timp de 3 ani. A fost ales preşedinte de Traian Şuteu, Pora Andrei şi Ludovic Cioban vice-preşedinţi. Gabril Ahnasian şi Vasile Chintasan, secretari, şi Hâncu, casier. După ce noul preşedinte mulţumeşte congresiştilor pentru încrederea ce i s’a acordat, anunţă viitorul congres la Braşov. " XXXX--------- Dela CF. R. Incendiul din portul Constanta O telegramă sosită ori dimineaţă direcţiunei generale a C. F. R. vesteşte că un incendiu care a isbucnit în portul Consiată la o magazie a S. M. R. a atins şi o magazie a căilor ferate. Focul a distrus numai un colţ al magaziei C. F. R. cauzând pagube fără importanță. MinniLinife la i Banchetul de Duminică seară şi chestiunile discutate in ziua H-a CLUJ. 7. Seara la orele 9, secţia locală a corpului contabililor experţi şi autorizaţi din întreaga ţară, a oferit congresiştilor un banchet cu peste 500 tacâmuri In saloanele restaurantului New- York din localitate. Autoastat d. N. Butculescu Bucureşti, Gh. Ionescu Cluj, Gh. Trăilescu Cluj, Ion Ionescu, mare industriaş Galaţi, N. Nedelcu Bucureşti, R. Tuffli Cluj, I. Zaharescu Galaţi, V. Ioachim director al Camerei de comerţ şi al corpului contabililor Bucureşti, P. Drăgănescu Brateş Cernăuţi şi alţii. La orele 12 banchetul a luat sfârşit. ZIUA II-a Prezidează d. N. Butculescu şi după ce face un scurt istoric al desbaterilor de eri, aduce laude secţiei locale în frunte cu d. Gh. Ionescu că a izbutit să dea o atât de bună reuşită congresului. D. Gh. Ionescu Cluj mulţumeşte. PROBLEMA ASIGURĂRILOR D. V. Ioachim expune problema asigurărilor în străinătate şi ţară, arătând că mai ales după război principiul asigurărilor s’a extins şi asupra funcţionarior particulari, dar România a rămas în urmă. Relevă nevoia legiferării asigurărilor, preconizând sistema de primă mică, cu facultatea caselor speciale pe lângă corpurile constituite. In această ordine de idei d.sa propune instituirea unei case speciale de asigurări și pensii pe lângă corpul contabililor. * Mai vorbesc d-nii Vasilescu Craiova, V. Vlaicu Cluj şi C. Teodora Bucureşti cari se solidarizează cu cele spuse de d. V. Ioachim. S'a votat apoi o moţiune unde se cere înfăptuirea asigurărei funcţionarilor particulari. Totodată se autorizează consiliul superior al corpului să creieze o casă generală de pensii şi asigurări în care să s© centralizeze toate casele similare existente în prezent. La 11 an. şedinţa se suspendă şi participanţii pornesc spre fabricele „Rener“ şi Iris pentru a le vizita. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la orele 4 p. m. şi prezidează d. Anghel Teodorescu- Brăila care acordă cuvântul d-lui Drăgănescu Cernăuţi. D. Petre Drăgănescu Brateş desvoltă interesantul subiect Rolul specialiştilor comercialişti in cooperaţie şi este complectat de d. V. Ghenzul-Chişinău. D. Athanasie Galau director în Ministerul sănătăţei şi ocrotirilor sociale desvoltă apoi o interesantă conferinţă tratând despre legea corpului şi codului cooperaţiei, D. Trancu Iaşi aduce elogii d-lui Galaui şi propune ca viitorul congres să se ţină la Chişinău. Se aprobă cu unanimitate propunerea, şi un semn de pioasă amintire faţă de marele Haret despre care vorbitorul a amintit, şedinţa se suspendă pentru două minute. Se votează apoi o moţiune şi şedinţa se suspendă până mâine la orele 9 a. m. Seara în saloanele restaurantului New-York oferit congresiştilor de către camera de comerţ din 1 iubaie, N. L Taxele la vagoanele cu anmale Direcţiunea C.F.R anunţă că dela 13 Septembrie taxa de vizitare de 88 lei de vagon pentru animale şi produse animale brute, expediate pe C. F. R. se abrogă, dela acea dată pentru această vizitare se vor percepe alte taxe, după felul şi câtimea animalelor sau produselor animale brute. Cronica petrolului PIAŢA Piaţa se menţine staţionară. Au lucart foarte puţine societăţi din cauza sărbătoarei. Preţurile au fost: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 25500—25600 lei vagonul de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 21500—21600 lei vagonul cel de la Moreni neparafinos. Benzina uşoară este la 9,60 lei kgr., loco fabrică fără taxe şi oferită 9,65 lei kgr. Benzina grea este cerută la 7,60 lei kgr, loco fabrică fără taxe şi oferită la 7,70 lei kgr. Petrolul lampant este cerut la 240 kgr, loco fabrică fără taxe şi oferit la 2,45 lei kgr. livrabil prompt. Motorina este cerută la 1,75 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1,80 lei kgr. Jacura este cerută la 1,55 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1,60 lei kgr. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5,50 kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal O e cerut la 7,40 lei kgr. loco fabrică fără taxe, cel OO la 8,50 lei kgr., iar cel OOO la 11,5 lei kgr. loco fabrică fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară este la 9,80 lei kgr. locofabrică şi 12,20 lei kgr. Constanţa. Bnzina grea este cerată la 7,40 lei kgr. loco fabrică şi 9,50 lei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2,25 lei kgr. loco fabrică şi 3,35 lei kgr. fob Constanţa. Motorina se găseşte la 1,75 lei kgr. loco fabrică şi 3,05 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2,50 lei kgr. fob Constanţa. --------xxoxx——* Târgul monetar în străinătate dan Barca Cu începere dela 25 August, banca naţională a Danemarcei şi-a redus scontul oficial dela 7 la 6 la sută. GRECIA Banca naţională a Greciei a ridicat cu începere dela 11 August taxa de scont dela 8 juni. la 10 la sută. Banca a mai fost autorizată să ridice această taxă, dacă împrejurările o vor cere, la 11 la sută. Această sporire a taxei de scont e una din măsurile de asanare prevăzute de guvern în vederea stabilizării definite a drahmei. NORVEGIA Banca Naţională a Norvegiei a redus, cu începere de la 25 August taxa de scont de la 6 la 5 jum. la sută. POLONIA Cu începere dela 14 August, Banca Poloniei a sporit taxa scontului de la 10 la 12 la sută. FINLANDA Banca Finlandei a redus scontul, cu începere dela 15 August, dela 9 la 8 la sută. ANGLIA La 6 August 1925, Banca Angliei a redus scontul oficial dela 5 la 4 jum. la sută. Această măsură e considerată ca un efect direct al revenirei la etalonul aur. De când cu restaurarea acestui regim, importul aurului a depăşit cu mult exportul, deşi cursul celorlalte devize cari au la bază aurul e superior celuia al lirei sterline. Acest fapt pare că e rezultatul ecartului taxei de dobânzi între New-York şi Londra. Reducerea taxei de scont a fost hotărâtă din pricină că rezerva de aur a Băncii Angliei s’a sporit mult şi din pricină că diferenţa între taxa de scont particulară şi taxa de scont oficială îl punea pe acesta din urmă in o poziţie aproape inooerentă.. Târgul mărfurilor In străinătate TEXTILE BUMBAC Liverpool, 7 Septembrie Tendinţa liniştită. La termen: Octombrie 11,73—11,74; Ianuarie 11,70—11,73; Martie 11,79—11,50; Mai 11,86—11,87; Bumbac egiptean: Tendinţa liniştită: Ianuarie 21,10; NEW ORLEANS, 7 Sept Octombrie 21,45—21,46;; ; Ianuarie 21,78—21,79. ALEXANDRIA, 7 Septembrie Octombrie (A) 30; Noembrie (S) 42,80; Decembrie (A) 30,10; Ianuarie (I) 42,15; *1 METALE BERLIN, 6 Septembrie Aramă ; Electrolitică 138/4; Raff. 99/99; Septembrie 12014; Tablă de zinc Remelted 64—65; LONDRA, 6 Septembrie Aramă» Standard prompt 61 5/8—6Iff; 3 luni 62 5/8—62^4; Electrolitică 67—6711; Best Selected 65—6614; Cositor cassa 250K—2505/8; 3 luni 2531/8—2534; Zinc 36A; CAUCIUC LONDRA, 7 Septembrie Tendința liniştită. Cereri: Septembrie 4114; Octombrie 39B; Octombrie-Decembrie 374; Ianuarie-Martie 3414. COLONIALI REWTORE, 7 Sept. Zahăr-Tendința aproape bună. Septembrie 2,56; Decembrie 2,61; Ianuarie 2,58—2,59 ; Martie 2,61; Mai 2,68—2,69. -------------XXCXX——— Rezultatul alergărilor de ieri lată rezultatul alergărilor cari au avut loc ori pe hipodromul Floreasca: PR. LUNCA, Kerensky, Mândralița, Angora II, Ferbli. Nepl.: Dor de Ducă Plevna, Lalla Roock, Trafalgar. 60, 17, 14, 19. PR. MIRASLAU : Dragul Mamei, M-lle Pactole, Turan. Vraja Nepl.: Mathusalem, Baron. Diabola, Pitica Grúzia 59, 24, 41, 27. PR. HUNIEDOARA: Peryzade, Sashegy, Orange Flower, M-me Mt-re. 32, 18. 29. PR. SOVATA: Coco V şi Delceg .deadhead), L. Cavalier. Mönchsberg. Nepl. Bujor. Kodak. 14 şi 25, 22 şi 26. PR. SEBEŞ: Midnight. Vizi, Kilia. 29. PR. GIBAU: Firicel, Grevist, Saint Omer, Terente. 11, 11, 11. PR. FĂLTICENI: Samum, Jidofcuţa Draga, Căprioara, Lastoşca, Nepl. Liza, Zima Imaş. leu. 16, 13, 24, 37. PR. FLONDORENI: Timella, Iazma, Bătăuş, Zaporojeţ. 15, 18, 18.