Argus, septembrie 1925 (Anul 16, nr. 3709-3733)

1925-09-10 / nr. 3716

ARGUS iiiiHiHiii iii iiiiiniiii Deschiderea edu­carii generale a Ligii Na­ționilor Discursul d-lui Painlévé GENEVA, 8. (Rador). — (Des­­cărcări atmosferice foarte mari au împiedicat înregistrarea fidelă a telegramei). D. Painlevé pronun­țând discursul de deschidere a A­­dunării generale a Societății Na­țiunilor, a adresat cel mai cordial salut tuturor eminenţilor repre­zentanţi ai celor­ 54 naţiuni. Pe urmă a arătat cât sunt de nedrep­te încriminările pesimiştilor, care rămân într’o neîncredere oarbă mai primejdioasă încă decât o în­credere oarbă, şi iau miopia lor drept o recepţionată prev­edere. D Painlévé spune că în ceea ce îl pri­­veşte, vine la Geneva pentru a a­­firmna în faţa lumei partea aferen­tă a Franţei în opera tot mai mare a Societăţii Naţiunilor. Oratorul constată că fiecare din discuţiunile de la Geneva a contri­buit la lămurirea neîncrederei în­tre naţiuni, făcând posibile unele opere judecate încă ori ca hime­rice. El face apoi un elocvent ta­blou al activităţii Societăţii Naţiu­nilor pentru soluţionarea a nume­roase chestiuni de la 1922 şi până la examenul recent al spinoasei probleme a Mossului. Constată însă că toate aceste chestiuni sunt eclipsate de marea problemă a pactului de garanţie. PROBLEMA SIGURANŢEI Problema siguranţei se pune prin acest pact în care s’a tradus în limbaj legal aspiraţiunile pro­funde a popoarelor către o pace fondată pe justiţie şi către o lume în­ care violenţa nu va mai domi­na. D. Painlévé aminteşte apoi concursul dat de d-nii Jouvenel, Boncour şi Herriot încercărilor succesive pentru a ajunge la sigu­­ranţă, arbitraj şi dezarmare cei trei termeni fundamentali şi obli­gatori. Din nenorocire, ultimul protocol la care a ajuns Societa­tea Naţiunilor pentru a sancţiona în mod economic şi militar călca­­rea pacturilor, n’a obţinut aproba­rea tuturor guvernelor interesate. Painlévé nu este nici surprins, nici descurajat, căci opera atât de nouă şi atât de grandioasă destinată să transforme cu totul relaţiile între popoare, nu poate să fie îndepli­nite în mod integral, decât cu concursul timpului, ca sforţarea răbdătoare care urmează orelor de entuziasm. Căci dacă un discurs poate să convingă o reuniune de oameni politici, ei nu pot la rân­dul lor să convingă deodată toate popoarelor şi toate guvernele res­ponsabile. Trebuie deci mai întâii ca Societatea Naţiunilor să contri­buie la naşterea unei noul morali­tăţi internaţionale fără de care le­gea cea mai perfectă ar rămânea neputincioasă. Pentru aceasta nu ajunge să se liniştească urile şi ri­valităţile seculare, dar să se con­cilieze antagonismul de interese sau de ambiţiuni şi opoziţiunea de ordin intelectual, căreia se dato­­reşte în mare parte rezistenţele în­tâlnite de protocolul de la Geneva. Geniul latin obişnueşte să treacă dela principiul general abstract la cazul particular, geniul anglo-sa­­xon tinde mai ales să se servească de particular la universal. Dar am­­bele aspiră cu pasiune la pace şi sunt deci destinate să se întâl­nească, dacă vor prospera. CONFERINŢA DEZARMĂRII In urma neadoptării protocolu­­lui Conferinţa Dezarmării a tre­­buit să se amâne, dar totuşi sunt pt curs negociaţiuni intre puterile cele mai direct interesate, pentru a realiza acorduri sau tratate de arbitraj conforme pactului fi desti­­nate să asigure menţinerea păcei. Acordurile particulare vor fi co­­rolarul fi mijloacele de execuţiune ale protocolului. Chestiunea sigu­­ranţei se pune deci astăzi In con­­di­ul nou. Naţiunile au să aleagă sau între metoda sintetică consis­­tând în amendarea pactului pen­­tru a răspunde necesităţilor lor sau prin metoda analitică, lentă a acordurilor particulare, care poate este mai bine adaptată realităţilor actuale. Aceleaşi consideraţiuni se aplică problemei generale a dezarmării, care va putea fi abordată în toată întinderea ei după soluţionarea pro­blemei siguranţei. Totuşi nume­­roase chestiuni ca aceia, a fabri­­căm­ şi comerţului de arme, a pro­­hibirei războiului chimic, au putut fi rezolvite cu concursul tuturor. PENTRU REGLEMENTAREA VIE­ŢEI ECONOMICE INTERNAŢIO­NALE D. Painlévé mai declară că des­­lăn­ţuirea forţelor economice, ris­că să compromită pacea. Societa­tea Naţiunilor trebuie să lucreze pentru reglementarea vieţei econo­­mice internaţionale. Exprimă nă­dejdea că se va constitui liga uni­­versală a naţiunilor la care vor lua parte Germania şi Statele Uni­­te şi încheie : „Sau se va împrăştia atmosfera de neîncredere sau neinn­crederea se va acumula şi mai mult dând naştere la războiul pre­ventiv, care de data asta, va prâ­­buşi civilizaţia“. ALEGEREA PREŞEDINTELUI Adunarea a procedat după aceia la alegerea preşedintelui votând buna scrutin secret, la care au luat parte 47 de votanţi. Primul scrutin a asi­­gurat alegerea senatorului canadian Dandurand, care a obţinut 41 de vo­turi. Painlev a felicitat în numele con­siliului Societăţei Naţiunilor. Dandu­rand a exprmat recunoştinţa Canadei şi a celorlalte dominioane pentru o­­magiul dat de adunarea Societăţei Naţiunilor prin alegerea sa. El îşi exprimă convingerea că din lucră­rile Societăţii Naţiunilor va rezulta opera de justiţie de pace universală. * GENEVA, 8. (Rador). _ Repre­zentantul britanic aduce elogii concursului dat de Franţa ca pu­tere mandatară la opera din Alep pentru protecţia femeilor şi copii­lor din apropiatul răsărit. Consiliul Societăţii Naţiunilor aprobă raportul care autorizează Societatea Naţiunilor să urmeze a da concursul său operelor începute la Alep şi Constantinople. PRESA FRANCEZA ŞI DIS­CURSUL LUI PAINLEVE „Echo de Paris” felicită pe d. Pain­­lèvé de a nu voi nici o alianţă a Franţei cu Polonia şi Cehoslovacia. „Figaro” constată că d. Paimiev a ştiut să spuie cuvintele ce trebuiau. In vorbele sale era întreaga ţară care proclama fidelitatea faţă de anga­jamentele protocolului, oroarea faţă de violenţă şi dorinţa păcei. -------xxoxx------­ ■ In­ PRAGA, 8. (Rador). — Congre­sul republican al partidului agrar a reales ca preşedinte pe minis­trul Svehla. Ministrul de interne expune un raport asupra politicei interne iar ministrul agriculturei Hedza face un expozeu asupra po­liticei externe, în care cere coope­rarea populaţiei agrare din toate statele din Europa pentru ca agri­cultura să nu poarte sarcini ne­drepte, izvorâte din datoriile in­teraliate. Intervine pentru un strâns contact între toate statele mici din Europa centrală răsări­teană şi nordică, care ar oferi o garanţie mai mare de­cât orice pact. Această comunitate ar sili în mod psichologic politica germană de a fi pacifistă. BERLIN, 8. (Rador). — La con­gresul partidului centrului din Orenburg, Wirth a documentat Duminică motivele retragerei sale din fracţiunea centrului spunând că nemulţumirea cu politica ex­ternă şi politica socială a guver­nului precum şi grija pentru re­publică l-au hotărât la acest de­mers. Fostul cancelar Marx apără politica guvernului. După alegerea lui Hindenburg republica ar fi mai tare ca întotdeauna. Centrul a trebuit să sprijine politica ex­ternă a actualului cabinet și dân­sul, Marx, va stărui ca legăturile centrului cu guvernul să nu fie modificate. Congresul cere într’o rezoluțiune reîntoarcerea lui Wirth în partidul centrului. Wirth nu s’a exprimat încă. LONDRA, 8. (Rador). — Sir Ro­nald Macleap, ministrul britanic din Peking va fi primul delegat la conferinţa specială care va avea loc la 26 Octombrie pentru revi­zuirea tarifelor vamale. Conferin­ţa se va convoca pentru a desfă­şura tratatul semnat la conferinţa din Washington în Februarie 1922. Macleay va fi asistat de colonelul Sidney Poll ca consilier financiar şi de Stuart­ directorul Camerei de comerţ din Manchester. D-sa mai face parte din delegaţie Basil Newton de la „Foreign Office“ şi vor consilier comercial la legaţia din Peking. Macleay care din 1914—1916 a fost consilier de legaţie la Peking a fost ataşat la delegaţia de pace britanică din Paris şi consilier în chestiunile din îndepărtatul răsă­rit iar la 1922 a fost numit mi­nistru la Peking. Poet care a servit în răsboiul sud-african şi în cel european a fost membru la delegaţia britani­că, la conferinţa din Paris. Stuart are multă experienţă comercială în China şi a trăit aproape 17 ani la Shanghai. A făcut parte din co­­misiunea care a negociat ultima revizuire a tarifelor. Hin fill I sire li m PRAGA, 8. (Radox*). — Astăzi s’a deschis la Praga al ll-lea târg de mostre. Au particpat 2000 ex­ponenți din țar­ă și 260 din străi­nătate reprezentând 18 stata. PARIS, 8. (Rador). — Telegra­­mă din Fez. — Temându-se de ofen­siva spaniolilor, riffanii au atacat linia Tetouan. Franco-spaniolii au făcut o demonstraţie comună în re­­giunea Zitonana unde duşmanul pare pregătit la o rezistenţă ener­­gica. In ciuda sforţărilor făcute de riffani, disidenţii refuză să lupte, în afară de teritoriul lor, la caz că francezii vor înainta. Liniştea domneşte la centru. Avioanele fran­ceze au pătruns până la împreju­­rimile din Chechaonan, unde se semnalează prezenţa fratelui lul Abd-el-Krim Acesta din urmă ar fi abandonat Adjlr, temându-se de bombardare. * BERLIN, 8. (Rador). — Abd-el- Krim invită într’un manifest, pe partizanii săi la rezistența extre­mă. * BERLIN, 8. (Rador). — Spaniolii intenționează să trimită întăriri de 15 mii oameni la Maroc. fii IE!! BERLIN, 8. (Rador). — Se a­­nunţă din Varşovia că poliţia de acolo ar fi arestat în masă pe con­ducătorii comunişti în scop de a împiedica demonstraţia care tre­­buia să o organizeze tineretul co­munist, potrivit cu ordinul dat de Moscova. Demonstraţiile nu au avut loc în urna arestării a peste 100 conducători comuniști. tu PARIS, 8. (Rador). — In discur­­sul său rostit la banchetul pe care la prezidat la Fresnay-sur-Sarthe, Caillaux a declara că negocierile cu Anglia au dat rezultate neaș­teptate însă nu atât de complecte după cum dorea. Va spune mereu Americei și Angliei că dacă Fran­ța trebuia să plătească pentru moartea soldaţilor săi, nu poate plăti mai mult de­cât ceea ce pri­meşte de la duşmani. Caillaux încheie : „Trebuie să diminuăm din ce în ce proporţia dobânzilor, trebuie să reducem cele 50 miliarde bonuri ale apă­rării, aceasta este ţelul împrumu­­tului actual“. " sievlul "isi VARŞOVIA. — In primul trimes­tru al anului, producţia de zinc brut a Poloniei a fost de 37.429 mb. Faţă de producţia anului trecut situaţia es­te foarte mulţumitoare dacă ţinem seama că în această epocă nu s’au produs decât 30.372 mii tone. n acea­ perioadă exportul de zinc s’a ridicat la 17.334 tone faţă de 19.859 mii tone în 1924. Această descreştere se datoreşte în primul rând, exportului tablelor de zinc, care în ultimul timp a crescut în mod sensibil. In vreme ce în primul trimestru a! anului 1924 s’au exportat 6.440 mii tone în epoca corespunzătoare a anu­­lui în curs exportul a fost de 10.222 mii tone, , , \ -------xxoxx——i­ sini ‘Şi Cu prilejul împlinirei a 30 ani de la înfiinţarea serviciilor de na­­vigaţie ale Statului se va ţine, la Galaţi, în cursul lunei octombrie un congres general al marinarilor români. In acelaş timp se va reconstitui momentul în care a pornit primul vas român ■— vasul Medeea — pe mare. Atât la congres cât şi la acea­stă interesantă sărbătoare mari­nărească vor lua parte toate au­torităţile maritime şi fluviale ro­mâne. uri fiimul sărbătoare, Bursa n’a lucrat. Ministerul instrucţiunii aduce la cunoştinţa generală că, absolven­ţii liceelor, cari posedă diploma de bacalaureat, sunt dispensaţi de examenul de admitere în Universi­tate. Numai absolvenţii liceelor, cari nu posedă bacalaureatul, vor fi supuşi unui examen de control la intrarea in Universitate, înscrierile şi reînscrierile la şco­­lile practice comerciale de băeţi şi fete ale Camerei de Comerţ din Bu­cureşti, în str. Argeş No. 7 (Moşilor) şi Inginer Zablovski (localul şcoa­­lei de băeţi) se prelungesc până la 10 Septembrie inclusiv. După această dată nu se mai pri­mesc nici înscrieri şi reînscrieri. Sâmbătă 12 cor., va circula din Gara de Nord un t­ren special cu A­­sociaţia inginerilor, care pleacă la congresul de la Kişinău. Târguri noi In Banat S a aprobat înfiinţarea­ a două târguri de vite in comuna Iohannnis­fold, jud. Timiş Torontal. Primul va funcţiona în fiecare Joi înainte de 15 Mai şi la 15 Octombrie. Al doilea târg va fi săptămânal şi se va ţinea In fiecare Miercuri, Ziarul nostru s'a ocupat de cu­­rând, într’o serie de articole sem­­nate de distinsul nostru colaborator d. M. Manoilescu, despre utilitatea introducerei la noi in fard a unui sistem de cekuri şi virimente poş­­tale. In aceste articole s’a arătat pe larg care este mecanismul, in­­portanţa şi utilitatea acestui sistem pentru o mai bună funcţionare a vieţei noastre economice. Apreciind foloasele introducerii serviciului de ecouri poştale, mi­­nisterul finanţelor, in urma cereri­­lor repetate ale direcţiunii poştelor, a numit o comisiune de specialişti, care să studieze condiţiunile în ca­­re s’ar putea adopta şi la noi acest serviciu. Din comisia specială au făcut par­te (Luii Dem. I. Gheorghiu, se­cre­­tarul general al ministerului de fi­­nanţe, Ioanovici directorul contabi­­lităţii statului, Nichita Georgescu şeful contabilităţii P. T. T., Cer­­chei şi Măneanu delegaţii direcţiu­nii poştelor, Quintescu delegatul Casei de depuneri şi C. I. Bolb­oia­­nu din partea Băncii Naţionale.­ ­ I El va începe să funcţioneze de la 1 Ia­nuarie 1926 Cum va fi organizat serviciul de cecuri şi virimente poştale Comisiunea în urma diverselor studii a hotătrît ca în România serviciul de cecuri şi virimente poştale să funcţioneze în urmă­toarele condiţiuni: Serviciul va începe să funcţio­neze la 1 Ianuarie, deocamdată cu două birouri. Primul birou va fi la Bucureşti, pentru conturile din re­gat, Bucovina şi Basarabia, iar al doilea va fi la Timişoara, pen­tru conturile exclusiv ale Ardea­lului. Ambele birouri vor putea exe­cuta ordine de plată în toată ţara. Ulterior, pe măsura cerinţelor se vor înfiinţa birouri şi în alte centre importante, d. e.: Cluj, Ora­dia­ Mare, Cernăuţi, Iaşi, Chişinău, etc. Pentru moment serviciul va fi limitat la birourile speciale , ofi­ciile şî agenţiile, apoî va fi extins şî la factorii rurali şi staţiunile de cale ferată. Operaţiunile vor fi dirijate de un serviciu central, ataşat la con­tabilitatea direcţiunii P. T. T., ca­re va administra fondul de cecuri cu totul separat. CINE POATE DESCHIDE UN CONT CURENT POSTAL Orice persoană fizică sau morală rală sau autoritate publică va pu­­tea obţine deschiderea unui cont curent postal, depunând­ o garan­ţie de 2000 lei care nu se va resti­­tui decât la lichidarea contului. Cuantumul vărsămintelor şi plă­ţilor se va fixa ulterior, iar taxele se vor fixa de serviciul exploatării P. T. T. Activul unui cont curent poştal se va forma prin: vărsăminte in numerar, virimente, valoarea man­datelor sosite pe adresa titularului contului şi valoarea rambursăriior de tot felul. Posesorul unui cont va putea dis­pune plăţi în ordin propriu sau în folosul unor terţi prin cecuri la ordin, la purtător, de virimente şi colective­Deocamdată nui se va plăti nici o dobândă pentru depuneri, nici pentru garanţii. Formularele se vor plăti de pu­blic. Cecurile trebue prezentate la plată în maximum 15 zile; ele nu se pot protesta. CUM SE VA FACE ÎNCHIDEREA CONTURILOR închiderea conturilor se va face: de cererea titularului, în caz de fa­liment sau când titularul are o si­tuaţie financiară precară, în caz de deces, schimbare de firmă sau pen­tru abateri repetate de la instruc­ţiunile stabilite. Administraţia poştelor răspunde de toate sumele contului, al cărui activ trece In folosul Statului, nu­mai după împlinirea a 30 de ani de la ultima operaţie. Sumele unui cont Inclusiv ga­­ranţia nu pot fi cedate, urmărite sau poprite atâta vreme­ât se află In mâ­nile administraţiei P­ T. T. pentru nici un fel de datorie, fie ea chiar privilegiată, însă îndată după înregistrarea primei popriri se va dispune închiderea contului. Contul poştal va fi scutit de ta­­­xele poştale, însă corespondenţa între oficii şi titularii conturilor va fi supusă taxelor legale. Ţinând seamă că serviciul cecu­­rilor este menit să aducă foloase economiei generale a ţării, comi­siunea specială a opinat ca în a­­fară de direcţiunea poştelor să funcţioneze un consiliu consulta­tiv, ca organ de îndrumare, per­manent Din acest consiliul vor face par­te delegaţi ai ministerelor de fi­­nanţe, comunicaţii, industrie şi comerţ, apoi delegaţi ai Camere­lor de industrie, comerţ, agricul­tură şi muncă, cum şi delegaţi ai poştelor şi ai Băncii Naţionale a României. Pentru aducerea la îndeplinire a dezideratelor comisiunii, direc­torul poştelor a numit o comisiu­ne de funcţionari superiori ai di­recţiunii P. T. T., care să elabo­reze procetul de lege cu regula­mentul respectiv, instrucţiunile pentru oficii şi birouri, cum şi formularele pe cari se vor face nouile operaţiuni. Comisiunea se compune din d-nii: Nichita Georgescu, inspec­tor general, şeful contabilităţii di­recţiunii P. T. T., Dorin Măneanu, şeful diviziei statisticei, Iosif Io­­nescu şi Eliseu Janini, oficianţi superiori. Face parte din această comisiune şi d. Dumitrescu, ca de­­legat al Băncii Naţionale. Lucrările comisiunii au și înce­put, astfel că proectul de lege va fi supus parlamentului în primele zile ale sesiunii de toamnă. * Ziua ll-a TIMIŞOARA. 7. — Şedinţa se deschide la orele 10 dimineaţa în teatrul Comunal. D. TRAIAN SUTEU, preşedintele congresului face rezumatul şedin­ţei din prima zi când s’a discutat chestiunea salariului de bază. sa­lariului în zone culturale dela gra­niţe, gradaţiile militare, nivelarea diferenţelor la împroprietărire prin acordarea rezervelor disponibile, indemnizaţiile directorilor învăţă­tori, aprovizionarea cu lemne şi altele. In chestiunea unificării or­ganizaţiilor la care au vorbit d-nii Cristea,Arad, Zamfir­escu, Ciorcines­cu,Bucureşti precum şi d. director general Ghitzescu din ministerul instrucţiune i s’a sugerat ideia în­tâlnire a tuturor colegilor asocia­ţiilor învăţătoreşti din ţară la Braşov. D. preşedinte cere ca chestiunea fuziunei să rămână în sarcina vii­torului comitet care se va alege as­tăzi şi care desigur va găsi şi în­cerca mijloacele de apropiere între învăţători. In mijlocul aclamaţiunilor gene­rale preşedintele salută delegaţia Bucovinei în frunte cu d. Raduşa­­nu din judeţul Cernăuţi care vor­beşte în sensul fuziunei cu delega­ţia din Iaşi şi a celorlalte 25 de ju­deţe din vechiul regat sosite cu a­­celaş mandat pentru fuziune. Apoi trece la prezentarea diferitelor ra­poarte administrative ale societăţii şi societăţii „Fondul Gheorghe La­­zăr”. La discuţie iau parte vre d-nii: Pora, vice­preşedinte, Encica.Cluj, Limbra Banat, Agriceanu-Timişoara, Iordan, Cristea, Covcariu, Drăgu­­lescu, Flaş Ciolan,Sibiu, Drăgan şi alţii. La orele 4 după amiază are loc a­legerea noului comitet pe timp de 3 ani. A fost ales preşedinte de Tra­ian Şuteu, Pora Andrei şi Ludovic Cioban vice-preşedinţi. Gabril Ah­­nasian şi Vasile Chintasan, secre­tari, şi Hâncu, casier. După ce noul preşedinte mulţu­meşte congresiştilor pentru încre­derea ce i s’a acordat, anunţă vii­torul congres la Braşov. " XX­XX---------­ Dela C­F. R. Incendiul din portul Constanta O telegramă sosită ori diminea­ţă direcţiunei generale a C. F. R. vesteşte că un incendiu care a isbuc­nit în portul Consiată la o magazie a S. M. R. a atin­s şi o magazie a căilor ferate. Focul a distrus nu­mai un colţ al magaziei C. F. R. cauzând pagube fără importanță. Mi­nniLinife la i­ Banchetul de Duminică seară şi chestiunile discutate in ziua H-a CLUJ. 7.­­ Seara la orele 9, secţia locală a corpului contabili­lor experţi şi autorizaţi din în­treaga ţară, a oferit congresiştilor un banchet cu peste 500 tacâmuri In saloanele restaurantului New- York din localitate. Au­toastat d. N. Butculescu Bu­cureşti, Gh. Ionescu Cluj, Gh. Trăi­­lescu Cluj, Ion Ionescu, mare in­dustriaş Galaţi, N. Nedelcu Bucu­­reşti, R. Tuffli Cluj, I. Zaharescu Galaţi, V. Ioachim director al Ca­merei de comerţ şi al corpului con­tabililor Bucureşti, P. Drăgănescu Brateş Cernăuţi şi alţii. La orele 12 banchetul a luat sfârşit. ZIUA II-a Prezidează d. N. Butculescu şi după ce face un scurt istoric al desbaterilor de eri, aduce laude secţiei locale în frunte cu d. Gh. Ionescu că a izbutit să dea o atât de bună reuşită congresului. D. Gh. Ionescu Cluj mulţumeşte. PROBLEMA ASIGURĂRILOR D. V. Ioachim expune problema asigurărilor în străinătate şi ţară, arătând că mai ales după război principiul asigurărilor s’a extins şi asupra funcţionari­or particulari, dar România a rămas în urmă. Relevă nevoia legiferării asigură­rilor, preconizând sistema de primă mică, cu facultatea caselor spe­ciale pe lângă corpurile constituite. In această ordine de idei d.sa propune instituirea unei case spe­ciale de asigurări și pensii pe lângă corpul contabililor. * Mai vorbesc d-nii Vasilescu Cra­iova, V. Vlaicu Cluj şi C. Teodora Bucureşti cari se solidarizează cu cele spuse de d. V. Ioachim. S'a votat apoi o moţiune unde se cere înfăptuirea asigurărei funcţio­narilor particulari. Totodată se au­torizează consiliul superior al cor­pului să creieze o casă generală de pensii şi asigurări în care să s© centralizeze toate casele similare existente în prezent. La 11 a­n. şedinţa se suspendă şi participanţii pornesc spre fabri­­cele „Rener“ şi Iris pentru a le vi­zita. ŞEDINŢA DE DUPĂ AMIAZA Se deschide la orele 4 p. m. şi prezidează d. Anghel Teodorescu- Brăila care acordă cuvântul d-lui Drăgănescu Cernăuţi. D. Petre Drăgănescu Brateş des­­voltă interesantul subiect Rolul specialiştilor comercialişti in coo­peraţie şi este complectat de d. V. Ghenzul-Chişinău. D. Athanasie Galau director în Ministerul sănătăţei şi ocrotirilor sociale desvoltă apoi o interesantă conferinţă tratând despre legea cor­pului şi codului cooperaţiei, D. Trancu Iaşi aduce elogii d-lui Galaui şi propune ca viitorul con­gres să se ţină la Chişinău. Se aprobă cu unanimitate pro­punerea, şi un semn de pioasă a­­mintire faţă de marele Haret des­pre care vorbitorul a amintit, şe­dinţa se suspendă pentru două­ mi­nute. Se votează apoi o moţiune şi şe­dinţa se suspendă până mâine la orele 9 a. m. Seara în saloanele restaurantului New-York oferit congresiştilor de către camera de comerţ din 1 iub­­aie, N. L Taxele la vagoanele cu an­male Direcţiunea C.F.R anunţă că dela 13 Septembrie taxa de vizitare de 88 lei de vagon pentru animale şi pro­duse animale brute, expediate pe C. F. R. se abrogă, dela acea dată pen­tru această vizitare se vor percepe alte taxe, după felul şi câtimea ani­malelor sau produselor animale bru­te. Cronica petrolului PIAŢA Piaţa se menţine staţionară. Au lucart foarte puţine societăţi din cauza sărbătoarei. Preţurile au fost: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 25500—25600 lei va­gonul de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 21500—21600 lei vagonul cel de la Moreni neparafinos. Benzina uşoară este la 9,60 lei kgr., loco fabrică fără taxe şi oferită 9,65­ lei kgr. Benzina grea este cerută la 7,60 lei kgr, loco fabrică fără taxe şi oferi­tă la 7,70 lei kgr. Petrolul lampant este cerut la 2­40 kgr, loco fabrică fără taxe şi oferit la 2,45 lei kgr. livrabil prompt. Motorina este cerută la 1,75 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1,80 lei kgr. Jacura este cerută la 1,55 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1,60 lei kgr. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5,50 kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal O e cerut la 7,40 lei kgr. loco fabrică fără taxe, cel OO la 8,50 lei kgr., iar cel OOO la 11,5 lei kgr. loco fabrică fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară este la 9,80 lei kgr. loco­­fabrică şi 12,20 lei kgr. Constanţa. Bnzina grea este cerată la 7,40 lei kgr. loco fabrică şi 9,50 lei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2,25 lei kgr. loco fabrică şi 3,35 lei kgr. fob Constanţa. Motorina se găseşte la 1,75 lei kgr. loco fabrică şi 3,05 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2,50 lei kgr. fob Constanţa. --------xxoxx——* Târgul monetar în străinătate dan Barca Cu începere dela 25 August, banca naţională a Danemarcei şi-a redus scontul oficial dela 7 la 6 la sută. GRECIA Banca naţională a Greciei a ridicat cu începere dela 11 August taxa de scont dela 8 juni. la 10 la sută. Ban­ca a mai fost autorizată să ridice această taxă, dacă împrejurările o vor cere, la 11 la sută. Această spo­rire a taxei de scont e una din mă­­surile de asanare prevăzute de gu­vern în vederea stabilizării definite a drahmei. NORVEGIA Banca Naţională a Norvegiei a re­­dus, cu începere de la 25 August taxa de scont de la 6 la 5 jum. la sută. POLONIA Cu începere dela 14 August, Banca Poloniei a sporit taxa scontului de la 10 la 12 la sută. FINLANDA Banca Finlandei a redus scontul, cu începere dela 15 August, dela 9 la 8 la sută. ANGLIA La 6 August 1925, Banca Angliei a redus scontul oficial dela 5 la 4 jum. la sută. Această măsură e con­siderată ca un efect direct al reveni­­rei la etalonul aur. De când cu restaurarea acestui re­gim, importul aurului a depăşit cu mult exportul, deşi cursul celorlalte devize cari au la bază aurul e su­­perior celuia al lirei sterline. Acest fapt pare că e rezultatul ecartului taxei de dobânzi între New-York şi Londra. Reducerea taxei de scont a fost hotărâtă din pricină că rezerva de aur a Băncii Angliei s’a sporit mult şi din pricină că diferenţa în­tre taxa de scont particulară şi taxa de scont oficială îl punea pe acesta din urmă in o poziţie aproape ino­­oerentă.. Târgul mărfurilor In străinătate TEXTILE BUMBAC Liverpool, 7 Septembrie Tendinţa liniştită. La termen: Octombrie 11,73—11,74; Ianuarie 11,70—11,73; Martie 11,79—11,50; Mai 11,86—11,87; Bumbac egiptean: Tendinţa liniştită: Ianuarie 21,10; NEW ORLEANS, 7 Sept Octombrie 21,45—21,46;; ; Ianuarie 21,78—21,79. ALEXANDRIA, 7 Septembrie Octombrie (A) 30; Noembrie (S) 42,80; Decembrie (A) 30,10; Ianuarie (I) 42,15; *1 METALE BERLIN, 6 Septembrie Ar­a­mă ; Electrolitică 138/4; Raff. 99/99; Septembrie 12014;­ Tablă de zinc Remelted 64—65; LONDRA, 6 Septembrie Aram­ă» Standard prompt 61 5/8—6Iff; 3 luni 62 5/8—62^4; Electrolitică 67—6711; Best Selected 65—6614; Cositor cassa 250K—2505/8; 3 luni 2531/8—253­4; Zinc 36A; CAUCIUC LONDRA, 7 Septembrie Tendința liniştită. Cereri: Septembrie 4114; Octombrie 39­B; Octombrie-Decembrie 37­4; Ianuarie-Martie 3414. COLONIALI REW­TORE, 7 Sept. Zahăr-Tendința aproape bună. Septembrie 2,56; Decembrie 2,61; Ianuarie 2,58—2,59 ; Martie 2,61; Mai 2,68—2,69. -------------XXCXX——— Rezultatul alergărilor de ieri lată rezultatul alergărilor cari au avut loc ori pe hipodromul Florea­­sca: PR. LUNCA, Kerensky, Mândra­­lița, Angora II, Ferbli. Nepl.: Dor de Ducă Plevna, Lalla Roock, Tra­falgar. 60, 17, 14, 19. PR. MIRASLAU : Dragul Mamei, M-lle Pactole, Turan. Vraja­ Nepl.: Mathusalem, Baron. Diabola, Piti­ca Grúzia 59, 24, 41, 27. PR. HUNIEDOARA: Peryzade, Sashegy, Orange Flower, M-me Mt-re. 32, 18. 29. PR. SOVATA: Coco V şi Delceg .dead­head), L. Cavalier. Mönchs­­­berg. Nepl. Bujor. Kodak. 14 şi 25, 22 şi 26. PR. SEBEŞ: Midnight. Vizi, Ki­­lia. 29. PR. GIBAU: Firicel, Grevist, Saint Omer, Terente. 11, 11, 11. PR. FĂLTICENI: Samum, Jidof­­cuţa Draga, Căprioara, Lastoşca, Nepl. Liza, Zima Imaş. leu. 16, 13, 24, 37. PR. FLONDORENI: Timella, Iaz­­ma, Bătăuş, Zaporojeţ. 15, 18, 18.

Next