Argus, octombrie 1925 (Anul 16, nr. 3733-3759)

1925-10-01 / nr. 3733

"Anul XVI NOT 3733 6 PAGINI ABONAMENTE: IN TARA IN STREINATATE Un an 800 lei Un an 1800 lei 8 luni 450 „6 luni 1000 „ 3 luni 250 3 luni 600 „­­ 3 lei in ţară. 6 lei în străinătate­­, ORGAN ZILNIC INDUSTRIEI şi FINANŢEI Fondatori: 8. Pauker şi H. F. Valentin Director : Grigore Gafencu lâ i«w Bucureşti, Str. Sărindar 14 TELEFON: 6/93 și 23/69 .... -■.»jij­i.. hg BIROU RTL­E: P Joi 1 Octombrie 1921 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder «I S. Berger Ir. furii Mi (Inii l»igi«f|MI li Mi n|i Băncile şi dobânzile Congresul bancherilor din Berlin in materie de dobândă, există doctrine mai mult sau mai puţin savante pe care le vom lăsa la o parte în consideraţiunile de mai jos. Vom enunţa numai câteva prin­cipii generale, admise de toţi, chiar de acei cari găsesc că comisioanele şi provizioanele cerute de bănci sunt prea umflate. Vom intra apoi în miezul chestiunei. * Oricine analizează producţia va recunoaşte că diferitele elemente ce concurează la formarea ei, au drept la o remuneraţie al cărei quantum depinde de ofertă şi ce­rere. Orice întreprindere, comer­cială, bancară, etc., comportă un risc. Nu e destul să munceşti chiar cu­ inteligenţă şi destoinicie pentru a culege un beneficiu. Rezultatul fi­­nal poate fi o pierdere. Iată pentru ce orice câştig cuprinde o primă care acoperă riscul. Prima aceasta poate deveni în unele vremuri prea mare şi chiar revoltătoare. Insă şi aci legea ofertei şi a cer­er­ii inter­vine pentru stabilirea unui echilibru. Intervenţia autorităţei publice pen­tru a reglementa dobânda sau pre­ţul mărfurilor nu poate să aibă nici­odată efect, pentru că ea aeare pu­tere asupra cauzelor adânci ce le determină pe amândouă.­­ Ţinând seamă de adevărurile e­­lementare de mai sus, să examinăm curentul ce se manifestă în aproa­pe toate ţările din Europa pentru reducerea dobânzilor atât de împo­văratoare pentru comerţ şi indus­trie. Am înregistrat acest curent şi la noi in România , n’a uitat ni­meni circulara d-lui Oromolu, prin care invită Băncile sa scadă ceva din tariful lor, amintindu-le că ele capătă bani dela Banca Naţională cu 6 la sută şi îi plasează cu 18, 20 la sută. Asupra unei teme analoage s'a discutat zilele acestea la congre­sul bancherilor din Germania şi vom adăuga că desbaterea s’a ţi­­nut la un nivel foarte înalt, prin participarea numelor celor mai cu­noscute în înalta finanţă, prin pre­zenta ministrului economiei şi al directorului lui Reichsbank. Punctul cardinal al desbaterei a fost găsirea mijloacelor pentru re­ducerea dobânzilor, un subiect ce a fost tratat cu p­rivire la Austria, la ultimele deliberaţiuni din Gene­va. Atât ministrul german cât şi dr. Schacht de la Reichsbank au dat să înţeleagă că chiar dacă dobân­zile cerute de bănci pot fi legi­time din pricina împrejurărilor ac­tuale a preţului de cost, al adminis­traţiei, etc. o oxtenire într’o­ mă­sură oarecare se impune pentru a potoli nemulţumirile acelora cari cer credit şi se plâng în toate to­nurile de exploatare, uzură, etc. Mi­nistrul Hamm, a pus în vedere băn­cilor că e prea mare tensiunea în­­­tre dobânzile debitoare şi creditoa­re , că tensiunea aceasta a fost în timp de pace de 2 până la 2 jum. la sută, acum e de 9 până la 10 la sută. Cam aceeaş proporţie e şi în piaţa românească Băncile noastre — vorbim de instituţiuni de primul rang — plătesc deponenţilor 6 pâ­nă la 7 la sută şi cer de la împru­mutaţi 18, 20 şi chiar mai mult, de­pinde de moment şi de risc, adică de suprafaţa aceluia care cere îm­prumut, de garanţia materială şi morală ce o poate oferi. Acum cin­ci luni, banul era mai eftin, azi e mai scump. Profanul este evident gata la noi şi aiurea, să pronunţe un verdict de condamnare în contra banche­rilor acuzându-i în bloc de cămă­­­tărie. Ştim că acest mod simplist şi foarte miop de a vedea lucrurile e foarte răspândit. Cei cari jude­că aşa superficial nu ţin seamă de o serie de consideraţiuni pe care le-am enunţat mai sus numai în teo­rie şi care, în viaţa practică, trag greu la cântar. Evenimentele postbelice au adus cu ele o schimbare extrem de cos­tisitoare in organizaţia internă a Băncilor. Prescriptiunile valutare ale autoritatei, traficul umflat cu e­­fecte pe vremea când acţiunile e­­rau la modă, etc., au pricinuit o istorire enormă a personalului. Vi­ne apoi sarcina fiscală aproape in­suportabilă şi care determină în fapt, nerentabilitatea a numeroase întreprinderi. Cheltuielile de regie ale Băncilor sunt foarte mari, retri­buţia personalului revine scump şi dacă mai ținem­ seamă de faptul că afluxul de bani străini, mai eftim­ încă ca scontul institutului de emi­siune, e aproape inexistent în Ro­mânia, tensiunea între dobânzile creditoare și debitoare nu va mai apare atât de exagerată. Că ris­­­curile sunt azi mult mai mari ca înaintea războiului, nimeni nu o va contesta : e destul să citim lista protestelor. * Cu toate acestea în direcţia ef­­­tenirei creditului e ceva de făcut şi o izbândă ar fi mai probabilă da­că prin politica lor guvernele — în Germania ca şi in România şi aiu­rea — n’ar lucra împotriva ţelului dorit. In urma urcărei taxelor va­­male asupra cerealelor indexul ger­man s’a scumpit , chiar faptul că băncile germane în loc să scumpea­scă dobânda au redus’o cu unu la sută, dovedeşte că au buna voinţă să urmeze calea sfătuită de auto­ritate. Vom mai observa că inflaţia funcţionărească ce s’a întins, in­­dată după război, s’a calmat mult. Numeroase concedieri s’au făcut in băncile noastre dela 1924 Încoa­ce, cheltuelile s’au mai redus, ast­fel că o ușurare în chestia dobân­zilor ar fi de dorit. Insă repetăm : chiar numai o încercare din partea stăpânirei de a apăsa asupra hotărârea institu­ţiilor noastre de credit, ar strica mai mult de­cât ar drege. Condu­cătorii băncilor sunt răspunzători de banii pe cari ii administrează in interesul acţionarilor. Acest criteriu e principala lor lozincă şi conside­­raţiunile de economie generală vin in linia a doua. Creditele ce le a­­­cordă trebue să fie asigurate. VIATOR M VARŞOVIA 28 (Rador). — Du­minecă la amiază a sosit la Varşo­via Cicerin, comisarul Afacerilor Externe ale sovietelor, însoţit de un delegat al Ministerului de ex­terne polonez şi de secretarii Lega­ţiei sovietice. D-l Cicerin a fost sa­lutat în gară de ministrul de ex­terne Skrzynski, însoţit de minis­trul Poloniei la Moscova Ketrsins­­ki şi de înalţi funcţionari din Mi­nisterul de Externe. In cursul zilei Cicerin a făcut o vizită ministru­lui Skrzynski la locuinţa particu­lară a acestuia unde a luat şi de­junul. , VARŞOVIA, 28. (Rador). — Zia­rele poloneze analizează situaţia internaţională în legătură cu sosi­rea lui Cicerin la Varşovia. Ziarul „Warszavianka" demonstrează că pacea este mai puţin primejduită din artea Rudei sovietice, că este ame­ninţată din partea Germaniei, cen­trul principal al uneltirilor îndreptate împotriva stărei actuale de lucruri în Europa, „Curier Polski" scrie că discuţiunile ivite în toată lumea şi mai ales la Berlin in legătură cu vizita lui Cicerin la Varşovia arată importanţa Poloniei pentru pacea Europei şi pacificarea mondială. A­­ceastă vizită a fost posibilă date fiind tendințele concrete de pace ale Poloniei. Hifii siimei Maui in BELGRAD, 28. (Rador). — Re­gele Alexandru şi regina Maria îşi continuă călătoria în Dalmaţia. Su­veranii au asistat eri pentru prima oară la manevrele forţelor navale iugoslave, la care participau şase torpiloare şi o escadrilă de canonie­re. După manevre regele a sburat cu un hidroavion deasupra golfu­lui Cataro. Textul articolelor modificate. — Discuţia. — S’au votat nouile statute In prezenta d-lui guvernator M. Oromulu, a directorilor, cenzorilor şi a întregului consiliu de administraţie al Băncii Nationale, s’a deschis Du­minică dim­ cea de-a doua adunare generală extraordinară din acest an, la care au fost convocaţi acţionarii primului nostru institut de emisiune. Din totalul de 24.000 acţiuni s-au înscris pentru şedinţa de Duminică un număr de 18600 acţiuni şi au par­ticipat deţinători a peste 14.000. D. M. Oromoiu a enunţat în­că: Reproducem aci articolele care au suferit cele mai importante modifi­cări. CAPITALUL BĂNCII ȘI PARTICIPA­­REA STATULUI Art. 6. — Capitalul Băncii va fi de 100.000.000 Iei împărţit în 2oo.ooo ac­ţiuni de câte 5oo lei şi realizat prin subscripţie publică şi participarea Statului. Statul va avea în­totdeauna o treime din acest capital reprezen­tată pentr-o acţiune unică şi inalie­nabilă. O lege va putea spori acest capital după o prealabilă şi comună înţele­gere între Stat şi Banca Naţională, în conformitate cu statutele Băncii şi păstrând Statului aceiaşi proporţie de o treime din capital, iar acţionari­lor un drept de preferinţă pentru o treime din sporul de capital. Capitalul de 100.000.ooo lei prevă­zut In lege se va realiza In modul ur­mător: 1) Se va atribui Statului valoarea corespunzătoare a 67.000 acţiuni (lei 83.500.000), reprezentate printr’o sin­gură acţiune cum s’a arătat mai sus. Această sumă va fi preluată din fon­dul actual de rezervă al Băncii. 2) Se vor chema vechii acţionari să complecteze capitalul prevăzut In legea din 1880 de 30.000.000 lei atri­­buindu-se pentru două acţiuni vechi, trei noui, acţiunea nepereche nepri­mind decât una nouă. Aceste acţiuni vor fi plătite pe valoarea nominală. Diferenţa rămasă astfel disponibi­lă din capitalul de 30.000.000 lei, sau nesubscrisă de vechii acţionari, va fi pusă în subscriere publică cum se a­­rată mai jos la punctul 3. 3) Se va da subscripţiei publice rea­lul nesubscris de acţionari, precum şi un număr nou de 73.000 acţiuni pentru o valoarea nominală de 36.500.000 lei. Aceste acţiuni se vor emite pe cursul de lei 500 nominal, însă cu o primă de 5000 lei, din care se va trece la fondul de rezervă statutar o sumă corespunzătoare cu partea ce revine de fiecare acţiune veche din acest fond, după scăderea părţii atri­buite Statului; restul se va vărsa la fondul de acoperire al emisiunii. O comisiune, compusă din Primul Preşedinte al Curţii de Casaţie, Gu­vernatorul Băncii Naţionale sau în­locuitorii lor şi Comisarul Guvernu­­lui, va face controlul subscripţiunii şi repartiţia definitivă a acţiunilor. TOATE ACŢIUNILE SUNT NOMI­NATIVE Art. 11. — Actunile vor fi nomina­tive şi nu vor putea fi posedate de­cât de cetăţeni români sau de socie­tăţi care îndeplinesc condiţiunile art. 11, al. c, şi art. 18 din legea comer­cializării bunurilor Statului din 6 Iu­nie 1924. Acţiunile nu se vor putea transmi­te decât cu aprobarea Consiliului de Administraţiune al Băncii. Deciziu­­nile Consiliului în caz de respingere, nu vor trebui motivate. Posesorii actuali de acţiuni la pur­tător, dacă nu vor cere preschimba­rea lor în nominative, sau nu le vor fi prezentat pentru opţiune, vor putea păstra acţiunile până la 31 Decem­brie 1930, când toate acţiunile vechi la purtător vor trebui să fie schim­bate în acţiuni nominative. Acţiunile vor fi tăiate dintr’un re­gistru cu matcă şi vor purta semnă­tura guvernatorului, a unui director şi a unui cenzor. Se vor putea emite titluri de ac­ţiuni cumulative de 4 acţiuni sau multipli de 4. CESIUNEA ACŢIUNILOR PRIN PROCES Art. 13. — Cesiunea acţiunilor se operează prin o declaraţiune de trans­mitere înscrisă pe registru, datată şi semnată de cedant şi cesionar, sau de mandatarii lor autorizaţi cu pro­curi autentice, şi contra­semnate de un director sau de un funcţionar al Băncii, delegat spre acest sfârşit. Menţiune de transfer­ se va face şi pe titlul acţiunii. OPERAŢIUNILE BĂNCII Art. 24. — Operaţiunile ne care­te teva cuvinte scopul nouei adunări generale, care e chemată să pue de acord statutele Băncii Nationale cu noua ei lege organică şi cu dispozi­­tiunile celor două conventiuni cu data de 19 Mai 1925 încheiate cu statul, D-sa indică articolele din statut care au suferit modificări şi roagă adunarea să voteze proiectul de mo­dificări propus de consiliul general al Băncii, poate face Banca sunt următoarele : a) A sconta sau a cumpăra bilete la ordin sau alte efecte, în marginile acestor statute, având de obiect ope­raţiuni de comerţ, precum şi acelea care prin legi speciale este autorizata a face. .. .. a sitoul b) A sconta bonuri de tezaur până la concurenta de 20% din capitalul vărsat. c) A face comerţul metalelor şi monetelor de aur şi de argint. d) A se însărcina cu încasarea e­­fectelor ce-i vor fi încredinţate de particulari sau de diferite stabilimen­te, precum şi a organiza serviciul de cecuri şi compensaţiuni fie între par­ticulari, fie cu colaborarea oficiilor poştale. e) A face avansuri de fonduri pe bucăţi sau pe monete de aur ori de argint. f) A primi sume în cont curent şi In depozit, titluri, metale preţioase şi monete de aur şi argint. g) A sconta sau a face avansuri pe recipise şi v^ante­liberate con­form legii docnilor şi pe recipisele de mărfuri depuse In intrepozite în­fiinţate sau care se vor înfiinţa prin legi speciale şi în limita şi forma fixată prin convențiile speciale ce va face cu aceste intrepozite. b) In fine, a face avansuri în cont curent sau a face avansuri pe ter­mene scurte, pe depozite de efecte pu­blice nationale, pe­scrisuri funciare, sau alte titluri (obligaţiuni) garantate de Stat, ori ale stabilimentelor şi ins­tituţiunilor supuse controlului Statu­lui, în marginile şi condiţiunile ce se vor fixa periodic de către Consiliul General al Băncii cu aprobarea mi­nisterului Finanţelor. „Se derogă în favoarea Băncii Na­ţionale de la dispoziţiunile art. 1685, 1687 şi 1689 din codul civil”. „Banca prin simpla remitere în mâinile sale a efectului depus, cons­tatat printr’un act sub semnătură pri­vată, este în drept, de îndată după expirarea termenului avansului şi fără să fie trebuinţă de vreo punere în întârziere sau chemare în jude­cată, să dispună de efectul depus, spre a-şi încasa cu preferinţă avansul făcut pe dânsul cu dobânzile şi cele­lalte cheltueli. Aceiaşi derogare se aplică oricărui gaj constituit în favoarea Băncii Na­ţionale a României”. STOCUL METALIC La art. 35 s-au adăugat următoa­rele: „Trezeci la sută din stocul metalic al Băncii Nationale va putea consta în trate de prima ordine, socotite la valoarea aur, asupra pietelor engle­ze, germane, franceze, belgiene și Statelor Unite ale Americei de Nord. Până la retragerea complectă a emisiunii de Stat, făc­ută în terme­nele și conditiunile legii şi conven­­ţiunii speciale, încheiată in acest scop şi până la reluarea confertibili­tăţii biletului, Banca Naţională va putea, după normele ce va stabili cu aprobarea ministerului Finanţelor, spori până la 50 la sută din stocul de acoperire al biletului, proporţia faţă de aur a tratelor asupra străină­tăţii. Ea va putea socoti la cursul zi­lei an aceşti 50 la sută şi rente româ­­ne a căror plată se iac­e efectiv în mo­n­tă străină. După acest termen, Consiliul de Miniştri, în urma referatului minis­trului Finanţelor, va hotărî proporţia tratelor sau efectelor asupra străină­tăţii faţă de aur de admis pentru aco­perirea până la sfârşitul privilegiului Băncii. Această proporţie va trebui să fie oricum sub ce­a fixată mai sus penru prima perioadă. REPARTIŢIA BENEFICIILOR Art. 43. — Din beneficiul net cons­tatat în bilanţul general la finele a­­nului, se va împărţi mai întâi pro­­porţia prevăzută la art. 22 pentru alimentarea fondului de rezervă din rest se va da ca prim dividend acţionarilor, între care şi Statul pen­tru partea sa, o sumă până la concu­renţa de 6 la sută asupra capitalului vărsat. Restul se va împărţi in modul ur­mător: 30 la sută Statului pentru dreptul său regalian. Această sumă va fi în special afec­tată fondului de lichidare al emisiu­nii făcută pentru Stat, iar după stin­gerea acestei emisiuni, partea afec­tată Statului va fi redusă la 15 la sută. 4 la sută membrilor Consiliului de Administraţiune; 2 la sută cenzorilor;­ 7 la sută funcţionarilor ca partici­pare la beneficii sub forma care se va prevedea prin regulamentele In­terioare ale Băncii; 57 la sută acţionarilor ca al doilea dividend (Stat şi particulari). Când partea de mai sus a Statului se va reduce de la 30 la 15 la sută, Banca Naţională va forma din cei­lalţi 15 la sută reduşi un fond care să vie în ajutorul creditului popular (Bănci Populare, Cooperative şi Aso­­ciaţiuni muncitoreşti sau săteşti). Administrarea acestui fond se va face conform cu regulamentul ce se va întocmi în înţelegere între minis­terul Cooperaţiei, ministerul Finan­ţelor şi Banca Naţională a României. Fondul se va alimenta de îndată cu suma de 200.000.000 lei pe care Banca Naţională o pune din rezer­vele sale speciale la dispoziţie pen­tru a Înlesni Instituţiunile arătate să participe la nouile organizaţiuni eco­nomice care răspund menirei coope­raţiei şi în genere creditului popular. Dacă prin împărţirea celui de al doilea dividend, s’ar procura acţio­narilor un beneficiu total mai mare ca 10 la sută la cei 5.500 lei vărsaţi de nouii acţionari, beneficiul supli­mentar se va împărţi în modul ur­mător: de la 10 la sută până la 18 la sută, tot ce trece peste 10 la sută aş va împărţi­­ Statului şi % acţiona­rilor; tot ce trece peste 18 la sută pâ­nă la 25 la sută, jumătate fiecăruia , iar ce depăşeşte 25 la sută va fi dat­ă Statului şi al acţionarilor (Stat şi particulari). Prin art. 49 se prevede un număr de 8 directori In loc de 6 câţi erau până acum dintre care 5 vor fi aleşi de adunarea generală şi 3 numiţi de guvern. VOTUL STATULUI IN ADUNĂRILE GENERALE „Statul va avea o sută de voturi pentru partea sa. El va exercita dreptul său de vot printr’un delegat al ministerului Fi­­nanţelor sau prin Comisarul Guver­­nului. Posesorii actuali de acţiuni, cari nu sunt cetăţeni români sau fiind so­cietăţi nu îndeplinesc condiţiunile cerute de aceste statute, deşi posedă acţiuni ale Băncii Naţionale potrivit art. 6 punctul 2 de mai sus şi şi-au exercitat opţiunea totuşi după 31 Decembrie 1930, nu vor mai putea lua parte în adunările generale, până nu se încetăţenesc sau ca societate nu se conformează dispoziţiilor legii de comercializare” Discuţia statutelor La discuţiunea articolelor din statut au participat d-nii: D. Iarca proprietar şi Spiridon Iacobescu profesor, cari au criticat restric­­ţiunile puse prin statute la trans­­miterea şi cesiunea acţiunilor, cum şi cursul prea ridicat al nouilor ac­ţiuni subscrise (5.500 lei bucata). La aceste obiecţiuni a răspuns d. M. Oromulu, arătând că restricţiu­­nile prevăzute în statute vor avea darul să împiedice pe viitor ins­tre­­inarea acţiunilor fără nici un con­­trol şi cu prea multă uşurinţă. De aci înainte ele vor fi păstrate în mâini stabile şi nu vor încăpea în mdinele speculatorilor necetă­­ţeni. VOTAREA STATUTELOR S’a declarat apoi închisă discuţia, procediându-se la votare. Scrutătorii au fost d-nii: Frankel directorul general al Băncii „The Bank of Roumania” şi Cornelia R. Manolescu fost prim preşedinte al înaltei Cărţi de Casaţie. Adunarea a adoptat fără nici o schimbare noul proiect de statute al Băncii Naţionale. Modificările esenţiale i Situaţia politica INTERNA Pe când la Bucureşti se con­­sacra, cu solemnitate, înălţarea Bi­­sericei române ortodoxe la rangul de patriarhie, şi se adunau, într'un senin congres, inginerii români şi străini, învăţaţi în materie de son­daje, în provincie se ţineau Dumi­­necă, mai multe întruniri cu carac­­ter politic. Întruniri cuziste, cu şi fără scandal. Banchet la Ploeşti, ca să se pună în evidenţă dezuni­rea opoziţiei­ unite din localitate, întrunire la Craiova, unde a vorbit de general Averescu. Regretăm că îndreptarea nu s’a grăbit să publice textul declaraţiu­­nilor d.lui general Averescu, destul de interesante pentru caracteriza­­rea situaţiei politice în care ne a­­flăm. Suntem, dar, siliţi să ne mul­ţumim cu dările de seamă publi­­cate de unele ziare, dări de seamă incomplecte şi, uneori, credem, cu totul greşite. După d. general Averescu avem trei forţe politice: guvernul, expo. Prezentând adunării Ligei Naţiu­­nilor raportul comisiunii politice d. Beneş încheia cu constatarea că in politică lupta dintre ideal şi rea­­litate este grea şi brutală. Observaţia spiritului generos şi larg, care este ministrul de externe al Cehoslovaciei era prilejuită de redusele proporţii la care ajunsese, după desbaterile comisiunii, măre­ţul protocol Herriot-Macdonald, în­­chinat păciii arbitrajului şi dezar­­mării. Prăpastia dintre ideal şi reali­tate s’a vădit, in sesiunea acum în­cheiată a Ligii Naţiunilor, nu nu­­mai în privinţa protocolului. Con­­damnat în trecuta seziune, înmor­­mântarea lui era aşteptată: înlăturarea protocolului, anul trecut salutat cu înflăcărate spe­ranţe ca soluţia mântuitoare a păcii, nu a fost o surpriză. Dar aceiaşi înfrângere a idealu­­lui întraripat de către realitatea crudă au suferit-o rând pe rând şi alte postulate din programul Ligii. Dezarmarea, cu toate procesele res­­pective, a fost încuiată un archiva­lent al partidului liberal, opoziţia­­unită şi partidul poporului. Gu­vernul e muribund. Opoziţia­ unită nu poate lua succesiunea partidu­­lui liberal din pricina deosebirei fundamentale de program dintre partidul naţional şi partidul ţâră­­nesc. Prin această metodă de elimi­nare d. general Averescu ajunge, dar, la concluzia că partidul popo­rului reprezintă singura forţă poli­­tică, destoinică să ia succesiunea guvernului, fiindcă e un partid o­­mogen şi are un program unitar. Că d. general Averescu vede ast­fel situaţia, se poate. Se zice, însă, că şeful partidului poporului ar mai fi declarat că „un guvern tre­bue să fie sprijinit de opinia pu­­blică şi de forţa armată” D. general Averescu nu a putut spune una ca asta. Aşteptăm clar, textul declaraţiilor făcute pentru a reveni. C. P. EXTERNA unei comisiuni. In chestiunea Mos­­sul, unde tribunalul Genevei tre­buia să nemulţumească sau puter­­nicul imperiu britanic, sau război,­nica republică a lui Kemal Paşa, Liga s’a ferit să hotărască. O ame­­nare, care nu ajută cu nimic la tranşarea conflictului, a fost sin­gura scăpare. Idealul de justiţie su­­premă a cedat în faţa primejdioa­sei realităţi. Interese particulare au împiedicat realizarea propunerii franceze, care cerea convocarea ne­­întârziată a unei conferinţe econo­mice internaţionale. Consiliul Ligei va avea să decidă, când oare, dacă o asemenea conferinţă este opor­tună. Adunarea Ligii Naţiunilor se în­­chee astfel cu un bilaţ destul de slab, lăsând un sentiment de oare­­care pesimism. Poate că totuşi a­­cest sentiment nu-i îndreptăţit. Căci­, din experienţa dezamăgirilor suferite, se va găsi calea ceaa mai potrivită pentru înarmarea idealu­­lui, în lupta cu realitatea, A. Hg. Una sub­! nu se Mii PARIS, 29. (Rador). — Havas află că guvernul francez n’a primit nici o propunere pentru amânarea conferinţei pactului de siguranţă, anunţată la Lucerna pentru ziua de 5 Octombrie. Informaţiunile din sursă germană anunţând amânarea conferinţii sunt neîntemeiate. D. Eriand a primit ori pe d. von Hocsch, ambasadorul Reichului, cu care a discutat organizarea aces­tei conferinţe. Mite ORDONANŢA PRIMĂRIEI CA­PITALEI, PRIVITOARE LA ÎN­SCRIEREA ALEGATORILOR Primăria Capitalei, în urma unor noui instructe, a dat ori ordonanţă privitoare la alcătuirea listelor elec­torale pentru viitoarele alegeri co­munale. Noua ordonanţă prevede, ca toţi cetăţenii majori, adică de la 21 ani împliniţi, să se înscrie la birourile electorate ce vor funcţiona la com­i­sariatele de poliţie, începând de azi până în seara zilei de 2 octom­brie.„ Cei ce vor cere înscrierea, vor trebui să dovedească, că sunt sta­bili în Bucureşti, de un an împlinit. Această dovadă vor trebui s’o facă prin prezentarea chitanţei percep­ţiei comunale a taxei de prestaţie anul 1924. Cererile, se vor face pe hârtie simplă , netimbrată în care se va indica numele şi prenumele, do­miciliul, vârsta şi ocupaţia. • * începând de la 3 octombrie, un serviciu special, cu funcţionari de­legaţi de primărie, va forma bi­rourile electorale, care vor alcătui listele, ce vor fi afişate la 12 Oc­tombrie in tot cuprinsul Capitalei. De la 12 Octombrie şi până la 22 Octombrie, se vor putea face contestaţii la judecătoriile ocoale­lor respective. Trei­zeci de zile, după publicarea listelor, acestea vor rămâne defi­nitive. *­eri dimineaţă, prezentându-se din nou, delegaţii birourilor electo­rale, ale opoziţiei unite, pentru a cere lămuriri cu privire la alcătui­rea listelor electorale, li s-a comu­nicat că se vor face liste noui şi nu se vor folosi de vechile liste din 1919 și 1922. R. C. D. Congresul oraşelor PARIS 28, (Rador). — Luni se deschide la Paris congresul inter­naţional al oraşelor care va studia cea mai bună gestiune municipală, pentru 10­­ oraşe mari. 23 naţiuni vor fi reprezentate. Brasiţa PARIS. — Germania a plătit în Septembrie, în pomptul celei de a doua anuităţî a planului Dawes suma de 58.010.776 mărci aur. Airfu­ll LONDRA. — Zvonurile cum că d. Stoyabinovitsch, ministrul de fi­nanţe iugoslav star duce în Ame­rica pentru a contracta un împru­mut sunt neîntemeiate. Delegaţia iugoslavă la Washington are numai misiunea să examineze chestiunea datoriilor iugoslave. Contractarea unui împrumut în Statele Unite nu va fi lută în consideraţie de­cât la sfârşitul anului viitor. Colonia VARŞOVIA. — Cabinetul a Int­cuviintat în ziua de 23 Septembrie încheierea unui contract pe 20 de ani a monopolului chibriturilor Po­lourze cu International Match Ooc­poration. Condițiunile sunt următoarele: O plată anuală de 1.000.000 do­lari, o plată de 6 milioane dolari pentru cumpărarea fabricilor par­ticulare și un împrumut de 5 mi­lioane v dolari. Corporaţia, până astăzi, a plătit pentru primele istalatii 3.000.000 dolari. # Grecia SALONIC. — Din informatiu­­nile noastre rezultă că capitaliştii italieni s-ar fi hotărât să participe la unele întreprinderi de utilitate publică în Grecia. Pe de altă par­te, vechiul plan al creărei unei bănci italiene la Atena ar fi la or­dinea zilei; în fine, în vederea îm­bunătăţirilor raporturilor economi­ce între ambele ţări, guvernul din Roma ar fi hotărât să reînfiinţeze postul de ataşat comercial la Ro­ma. * SALONIC. — Aranjamentul co­mercial provizoriu greco-francez fiind expirat, a fost prorogat încă pe 6 luni până la încheierea unui nou tratat de comerţ între cele două ţări.

Next