Argus, octombrie 1925 (Anul 16, nr. 3733-3759)

1925-10-01 / nr. 3733

ZIUA II-a s Expunerile­­Hor Macovei-Dobrescu. - Rabin­eher?. - Blum. - Steopol. - Strzetelski si Sundberg 1 Luni dim. la orele 10 au început desbaterile congresului international de foraje sub presdintia d-lui prof. Fabianski din Lwow. FORMAREA ZĂCĂMINTELOR DE PETROL IN ROMANIA D PROF. DR. G. MACOVEI şi-a desvoltat conferinţa sa d­espre origi­na zăcămintelor de petrol în Româ­nia arătând că aceste zăcăminte îşi au sursa în şisturile bituminoase cari se găsesc desvoltate în zona flişului carpatic. . Aci, se­ găsesc două etaje: unul in­ferior, ce aparţine formaţiunilor cre-­­­atice şi care nu a putut da zăcămin­te de petrol propriu zise, pentru că lipseau condiţile de acumulare şi conservare a zăcământului. Un alt orizont de şisturi se găseşte la sfârşitul pateogenului. Din acest orizont provine tot petrolul din ma­rile noastre zăcăminte. Din cauza presiunilor orogenitice a părăsit formaţiunea sa primară, a găsit condiţii prielnice, atât de ordin strategrafic şi tectonic pentru a for­ma în regiunea comunală precarpa­­tină a judeţelor Buzău, Prahova şi Dâmboviţa. RECUNOAŞTEREA STRATURILOR DE PETROL DIN MORENI PRIN ANALIZA GAZELOR D-l Ingmar Th. Dobrescu chimist din Moreni face o interesantă co­­municare asupra recunoașterei stra­turilor petrolifere din acea regiune, arătând că fiecare strat conține un gaz care-l caracterizează complect. După acest sistem de analiză a gazelor, chimistul işi poate da seama complect, şi cu multă preci­zie, in ce strat a pătruns sapa, tin­­tdindu-se confuziile asupra strate­­lor. D.sa a arătat apoi in ultima parte a comunicărei sale că­­ acest sistem e foarte expeditiv. Şedinţa a fost ridicată la orele 12. i Şedinţa de după amiazi Şedinţa se redeschide la ora 3 sub preşidenţia d-lui Prof Klinz din Berlin. CUCERIREA PETROLULUI IN RO­­MANIA D-l Armand Rabichont inginer geolog din Bucureşti face o comu­nicare în jurul importantei ches­tiuni de ordin istoric. Cucerirea pe­trolului în România de către pu­terii moşneni şi de mica burghezie autohtonă. Conferenţiarul după ce face un istoric al românilor moşneni după date istorice ale cronicarilor noştri, trece­­ la primele începuturi de ex­ploatări petrolifere făcute de aceşti moşneni din Păcureţi şi din Lăcu­­ceşti. Munca se făcea prin asociaţii între mai mulţi moşneni cari im­­părţeau câştigul între ei. Dar în cu­rând petrolul sub Mihai Constantin Scutzu la 1785 deveni monopol de stat astfel că vânzarea trebuia fă­cută numai de către stat. La 1854 abia începură primele statistici ale extracţiei în Moldova deşi în Mun­tenia ele începuseră încă dela 1785, astfel găsim, că între 1785 şi 1854 au fost produse 7000 tone. Taxa de export ce se percepea era de 120 bani pe butoi. La 1856 se înfiin­ţează in Ploeşti prima rafinerie de petrol de unde s'a adus petrolul ne­cesar iluminatului oraşului Bucu­reşti. La 1865 Gr. Monteoru începu şi el exploatarea întâi la Ganea lângă Surani apoi cumpără tere­nurile dela Sărata Monteoru din jud Buzău unde începu exploata­­rea in anul 1870. începură apoi şi exploatările lui Iancu Grigorescu şi Câmpeanu din Dâmboviţa şi ast­fel noi regiuni petrolifere se deschi­seră. Cu anul 1888 ţiţeiul îşi găsi Întrebuinţarea la locomotivele C. IlT. R. care începură să-l utilizeze. [Prima societate străină pentru ex­ploatarea petrolului în România a fost Soc. Steaua Română cu capi­tal austriac. Asupra petrolului in ţara noastră prima scriere se dato­­reşte lui Cobălcescu în 1887, care se ocupa nu numai cu regiunile noastre petrolifere dar chiar cu ori­gina şi provenienţa lui. Conferenţiarul isprăveşte ară­tând toate progresele săvârşite de la 1550 când pionul moşnean a fă­cut primea începuturi şi până la 1886 când capitalul internaţional s’a asociat muncei româneşti. CONSTITUIREA CĂRBUNILOR FO­SILI ROMANEŞTI D. ING. DR. BLUM Iaca o comuni­tate asupra constituţiei cărbunilor fosili româneşti după un studiu el d-lui profesor Dănăilă arătând că stratul carbonifer din vechiul regat aparţine la 4 formaţiuni geologice : carbonifer, mezoozic, miocenic şi pliocenic. Aceştia din urmă sunt cei mai importanţi. Conferenţiarul pre­zintă un tablou extras din revista Crau­wolla din Germania din care seerse că lipniţii româneşti ciscarpa­­tini se impart In 2 grupe: ligniţi din Bacău şi ligniţi din jud. Muscel, Dâm­boviţa şi Prahova cari se deosibesc Intre ei şi din punct de vedere chi­mic şi cel fîsic, studiate fiind şi din punctul de vedere al destilărei la tem­peraţiuni joase. Asemenea prezintă câteva date interesante asupra cărbu­nilor transcarpatini împreună cu re­zultatele obţinute la institutul de chi­mie industrială din Bucureşti prin destilare la temperaturi joase. AŞEZAREA CHIMICA A PRODUSE­­­­i­­LOR ROMANEŞTI­­­D.­ Dr. H. Steopol, citeşte o altă Comunicare a d-lui Profesor Dă­năilă despre: Aşezarea chimică a petrolurilor româneşti. In această comunicare se arată procentualitatea hidrocarburelor ce caracterizează ţiţeiurile româneşti după formule bine determinate şi după procedee cu totul originale. D-l Preşedinte Prof. Dr. Klinz re­­levă importanţa acestor 2 comuni­­cări care caracterizează progresul ştiinţei române şi care au ajuns să fie cunoscute şi la Universitatea din Charlotenburg. Dificultatea cea mare in sondaj este determinarea stratului în care zace petrolul Or, tocmai determi­narea acestuia este scopul studiilor structurilor techtonice ştiut fiind că în virtutea capilarităţei petrolul migrează şi alunecă pe diferite strate după înclinarea acestora. Tot structurii techtonice se dato­­reşte şi faptul ei pe untre flancuri petrolul este mai abundent ca pe altele. In concluzie 1) Structura tec­tonică a unui anticlinal ale cărui flancuri cad cu înclinări­ diferite nu există în natură, este o cută ara­­pură a d-lui Prof. Mrazek. 2) Stră­pungerea este un rezultat al frac­turii acoperişului provocat de ac­ţiunea unei forţe unilaterale tagen­­ţiale. 3) O cută asimetrică fără linii de fractură nu există. Dacă ultima nu apare la suprafaţă avem un stadiu embrionar al unei cute dyapire care se apropie mai mult sau mai puţin de noţiunea unui anticlinal 4) Cuta diapyră poate trece la o acoperire şi chiar să formeze o pânză. 5) Axul cutei nu este nici­odată identic liniei de Împărţire a apelor din cauza presiunei unilateralei. METOADELE ELECTRICE SUE­DEZE DE SONDAJ Ultima comunicare a fost aceia a d-lui Profesor Karl Sundberg din Stokholm asupra metodelor elec­trice de sondaj. D-sa ajunge la concluzia că apli­carea sistemului electromagnetic, pentru descoperirea straturilor me­talifere, poate fi aplicat cu acelaş succes la descoperirea anticlinale­­lor în cari s’ar putea găsi eventual straturi de petrol. D-l Sundberg a desvoltat această conferinţă cu proecţiuni şi cu multe citaţiuni de exemple­ Desbaterile au luat sfârşit la o­­rele 7, şi vor continua azi AL. PETROVICI ZIUA III-a Şedinţa de dimineaţa Eri, înainte de amiază au conti­nuat în amfiteatrul Fundaţiei Uni­versitare Carol I desbaterile pri­mului congres internaţional de son­­daje. , , Şedinţa se deschide la ora 9.30 sub preşedinţia d-lui prof. dr. Mra­­zec. » Progresele tectonice pe­troliere americane D. dr. ing. Alfred Wirth din Düs­seldorf, face o interesantă comuni­care în legătură cu progresele tech­nice ale industriei petrolifere ame­ricane şi cu exposiţia internaţiona­­lă din Juisa (America). D-sa a început prin a face o des­criere cu proecţii luminoase, a ţinu­turilor petrolifere din America. Arătând cum sate cari acum câţi­va ani numărau 700 de locuitori au devenit azi oraşe cu sute de mii de locuitori. Asupra sistemelor de foraj între­buinţate în America arată superio­ritatea sistemului Rotary asupra celui Standard, arătând şi unele inconveniente ale sistemului Ro­tary. Cu o altă serie de proecţiuni a arătat diferite modele de construc­ţii de turnuri de sondă, construite toate din oţel. Turnuri în lemn nu se mai văd de loc cel mult din fer şi lemn combi­nate, D. ing. Karter, mulţumeşte ora­torului pentru frumuseţea conferin­ţei. A urmat o expunere asupra adop­tărei comandei electrice în exploa­­taţiunea petroliferă. Şedinţa a fost ridicată la ore­le 12. -----XXXXXXX................ STUDIUL ANALITIC AL STRAT DIA­FIR­ULUI Urmează comunicarea d-lui ing. Jerzy Strzetelski, citită, de d-l Wys­­synski: Studiul analitic al unui strat diafir şi influenţa tectonicei asupra acumulărei petrolului. Comunicare extrem de intere­­santă, din punct de vedere geologic întru­cât confirmă teoria ilustrului nostru Prof. Dr. Mrazek asupra pliurilor diapire. In ceia ce privește tectonica adică dispunerea straturi­lor, arată marea influență a aces­tui asupra acumulării petrolului. SALONIC. — Marasmul portului Constantinopole e desăvârşit^ şi pentru ca lumea maritimă să-şi facă o idee asupra aceste! stări de lucruri n*avem de­cât să ne arun­căm o privire asupra mişcării va­poarelor în acest port In luna Iu­lie. Au Intrat: Vapoare engleze 98. Vapoare italiene 65. Vapoare greceștii 90. Vapoare franceze 24. Vapoare turcestii 95. Vapoare germane 26. Vapoare ROMANESTI 29. Vapoare olandeze 18. Vapoare rusești 13. Vapoare egiptene 9. Vapoare diverse 53. Vapoarele intrate reprezintă un tonagru de 778.767 tone. -------xxxpxxx-------­ IN ZIUA DE 21 SEPTEMBRIE PARIS 21 SEPT.­­ Aurul, tit­lul 16001000, cumpărători 14250, vânzători 14500 franci, chilogra­­mul. Argintul cumpărători 485, vânză­­tori 540 franci, kilogramul. Platină pură, cumpărători 78.000 vânzători 83 mii franci kilogramul. Iridium 320.000 franci kilogra­mul. « LONDRA. — Argintul a cotat în ziua de 23 Septembrie, (argint în baie) 33 d­ pe uncie troy de 51,1 grame, finet­a 9351000. ■« Vânzări imobiliare IAŞI Onofrei V. Catinca vinde lui D. D. Racovitză zis Gagine un teren din com. Copou jud. Iaşi cu 10.000 lei. D. Racovitză zis Gagine vinde lui Th. Calimachi un teren din com. Copou jud. Iaşi cu 10.000 lei. Hascal Leibel vinde lui M. Ber­­covici imobil din Iaşi Mah. Armea­nă No. 25 cu 50000 lei. Dorne­scu Gh. vinde d-lor Mana şi I. Găvănescu via din comn. Co­pou jud. Iaşi cu 90­ 000 lei. Folescu Th. Iordan vinde lui C. Cărăuşu un teren din com. Ciurea jud. Iaşi cu 10.000 lei. dragasani Maria V. Olaru vândut Ion C. Fră­toiu teren arabil Drăgăşani lei 30.000. Alex. Cercetăreanu vândut lui Marin M. Nistoroiu teren arabil Drăg. lei 40.000. Luca M. Duţu vândut lui Vasile M. Florescu teren Drăg. lei 10.000. Anica M. Mitrache vândut lui Ma­rin M. Giura Stan loc de casă Şu­teşti lei 20.000. Tudor M. Curcă vândut lui Die Ră­dulescu teren arabil Drăgăş. lei 15.000. Inscripțiuni ipotecare USI Cozma D. şi Sevas­ti­ţa, se împru­mută de la Banca Sf. Voevozi Roşca cu 15.000 lei, ipotecând imo­bilul din Iaşi str. Ciric No. 22. Rusu Gh.­ei Elisabeta se împru­mută de la Soc. Hatmanul Ni­­coara din Iaşi cu 16­ 000 lei ipote­când imobilul din Iaşi, mah. Lău­­tari No. 58. . .. ... . .— Dima Gh. se împrumută dela soc. Hatmanul Nicoară din Iaşi cu 100.000 lei ipotecând imobilul din Iaşi strada Nicolina 119. Serion M. şi Amalia se împru­mută dela Maria Nicolau Le­na­chi cu 100.00 lei ipotecând imobilul din Iaşi str. Muzelor . Huhulea V. V-le se împrumută dela Banca Leul din Iași cu 35000 lei ipotecând imobilul din Iași stra­da Gafenco No. 4. Gazi Miltiade se împrumută de la Iuliu Astergher cu 200.000 lei­, ipotecând imobilul din Iași strada Buzdugan No. 10 bis. Macarie Simion se împrumută de la Banca Albina cu 15000 lei, su­mă garantată de Grigoraş. Leibovici Hahn se împrumută dela Banca Lacul Nevoia cu 25000 lei sumă garantată de L Teodore­­scu şi D. Timus. Ionescu Gh. şi Valentina se îm­prumută dela Dr. G. Tudoreanu cu 300.000 lei, ipotecând imobilul din Ta­şî str Sărăriei No. 87. Chitanţe IAŞI Anghelescu I. dă două chitanţe soc. Agricola că a primit suma de lei 879.878 lei şi 75 la sută. Stern M. dă o chitanţă soc. A­­gricola că a primit suma de 363.691 lei.­­•­ Branchfeld Brucha dă chitanţă soc. Generala că a primit suma de 100.000 lei. ipoteci dragasani Grigore Neamtu hipotecat B­ca Viticolă loc și clădiri cu lei 80.000.. Comerciale DRAGAŞANI Asociaţia d-lor Gh. Călinescu şi Dumitru Ştefan a fost denunţată ca desfăcută pe data de 15 August a. c. prin retragerea din asociaţie a d-lui Gh. Călinescu care va lu­cra în viitor pe cont propriu iar d. Dumitru Ştefan va conduce maga­zinul cu de toate ca proprietar ră­mas asupra întregei afaceri. Trate protestate — USI Simon Lupu, lei 11925 I. Leobel, fr. elv. 276.64 Abramoviei Neuschatz et Şmilovici, lei 13100 S. Faibis, lei 2858 I. Lobel, lei 11500 Goldner, 1st 4806 Soc. Metalurgia, lei 51 351.50 Continentala, lei 2868-50 Fabrica Perfecțiunea, lei 11414 Klugman et Comp., lei 32915 Metalurgia, lei 4689 250 Rosemblatt Polînovschi, lei 11625 B. Kahane et Comn., L. St. 21197. R. Marcus, dolari Cronica petrolului " V 1 PIAŢA Plată este staţionară. Majoritatea societăţilor dă petrol n'au lucrat­ori. Transacţiunile au fost foarte reduse. Preţurile sunt: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 26.900-27.000 lei va­gonul de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 21.800—22.000 lei vagonul cel de la Moreni neparafinos. Benzina uşoară este la 10.00 lei kgr., loco fabrică fără taxe şi oferită 10.10 lei kgr. Benzina grea este cerută la 7.20 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi o­­ferită la 7.25 lei kgr. Petrolul lampant este cerut la 2.75 kgr. loco fabrică fără taxe şi oferit la 2.85 lei kgr. livrabil prompt. Motorina este cerută la 2.00 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 2,05 l$ kgr. Păcura este cerută la 1.70 lei kgr. loco fabrică fără taxe și oferită la 1.75 lei kgr. Uleiurile C. F. R. se găsesc la 5.50 kgr. loco fabrică fără taxe. Uleiul regal­­ e cerut la 7,40 lei kgr. loco fabrică fără taxe, cel OO la 8 40 lei kgr., iar cel OO0 la 11.20 lei kgr. loco fabrică fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară este la 10.50 lei kgr. loco fabrică şi 12.90 lei kgr. Constanţa. Benzina grea este cerută la 7,10 lei kgr. loco fabrică şi 9,20 lei kgr. fob Constanta. Petrolul lampant se găseşte la 2,50 lei kgr. loco fabrică şi 3,60 lei kgr. fob Constanta. Motorina se găseşte la 1,95 lei kgr. loco fabrică şi 3,25 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2,00 104 kgr. fob Constanţa. Şedinţa delegaţiunei Asociaţiei industrial­­or de petrol Asociaţia industriaşilor de pe­trol a însărcinat o delegaţione cu studiarea problemelor în legătură cu dificultăţile actuale ale acestei industrii. In ultima ei şedinţă, această de­­legaţiune a cercetat mai mult pro­bleme importante între cari: 1) Atitudinea pe care trebue să o aibă industria românească de pe­trol fată de concurenta streină; 2) Greutăţile in transportul pro­duselor de petrol, provenite din nu­mărul neîndustulător de trenuri ce circulă spre porturi şi din reaua întrebuinţare a cazonelor. In ade­văr, avem actualmente un număr suficient de cazane in circulaţie, dar transportările suferă din cau­ză că un tren face parcursul în 8 zile în loc de 3 cât făcea înainte de războiu. 4) Inconvenienta exportului faţă de taxele de export ei de transport foarte ridicate ce se plătesc azi. Aceste taxe limitează putinţa de expansiune şi produc un desechili­­bru dăunător industriei de petrol. Delegaţiunea a hotărât în a­­ceastă şedinţă ca Asociaţia să pre­zinte un nou memoriu d-lui minis­tru al industriei spre a-l aduce la cunoştinţa întregului guvern. In acest memoriu se va arăta că piaţa de petrol mondială a revenit la normal şi că industria petrolife­ră românească are de luptat cu o puternică concurenţă. Pentru a fi în stare să o învingă trebuie să i se asigure condiţiunile necesare ad­i­­că transporturi bune şi eftine spre a putea furniza clienţii în mod re­gulat ei cu cantităţi suficiente. Trebue apoi să fie uşurată de ta­­sale actuale care permit exportul numai pând conjuctura e favora­bilă. V -Industria de petrol în situaţia actuală este mărginită în activita­tea ei şi dacă nu i se dă putinţa unei expansiuni normale va suferi întreaga economie națională. -------xxoxx------ ’ ’Sk»*# ' • Rezultatul alergărilor de la Băneasa PE. PARADOX : I Ghicit (Sán­dor) al d-lui Goilav; I Dor de Ducă (Dragomir); III Ivea (AIT Henry). G .­­ Pariuri: C. 21. PI. 14—46—19. PR. TEILOR: I Gingașa (Go­lovkin) a d-lui Bchwartz­, II Face( CD. Cristea); III Duduia (Milton). Pariuri: C. 22. PL 39—15. SAINT-LEGER-ROMAN: I Ghi­­ta (Painter) al d-lui Deinbeck; II Vania (Osilag); HI Brumau (Stec­ker). Pariuri: C. 44. PI. 24—19. PR. DOBROGEI: I L*Alsace (Osilag) al d-lui Gheorghe Moruzzi II John Bull (M. Henry); III Lan­­dratz (R. Cristea). * Pariuri: C. 28. PI. 14—13. PR. HERĂSTRĂU: L London (Iorga) al d-lui M. Costandache; II Lalla Rock (D. Cristea); HI Schar­­feneck (Stecker). Pariuri: G 108. PI 26-17—18. PR. VALEA ZIDULUI: I Sirena (Milton) a d-lui Bale; H Drac (Csu­lag); III Nathan (M. Henry). Pariuri: C. 54. PI. 15—12—17. PR. VALEA LARGA: Violeta (Stecker) a d-lui Schwartz; II Bé­kés (Dragomir). Pariu: 0. 1L50. «——xxoxx---­ A s T R A Prima Fabrică Română de Vagoane şi Motoare S.A. DIRECTIUNEA GENERALA: Bucureşti, Str. Lascăr Catargiu No. 11 Uzine: ARAD Adresa telegrafică: Vagonastra Scrisori: Căsuţa poştală 136 Licenţa exclusivă de fabricaţiune In România-Mare pentru cazane moderne cu înaltă presiune Cazane-Sectionale Sistam Gefia pentru presiune de regim până la 32 atm. Suprafaţa de încălzire: Tip 1. II/a 11/b III până la 190 m* 300 m1 380 m1 576 m* Oferte şi devize la cerere Model vizibil la Expoziţia de Sondaje din Parcul Carol In Pavilionul Ministerului de Industrie şi Comerţ Standul No. 14 §1 16 Alegerile pentru Camerile de Comerţ Re­ rii.............................................Iii! Câte o singură listă pentru fiecare cate­gorie- Ce liste vor fi proclamate alese TIMIŞOARA. 25. — In vederea alegerii consiliului de administraţie al Camerii de Comerţ şi Industrie din Timişoara, în urma înţelegerii survenite între cercurile comer­ciale, reprezentate prin Reuniunea Comercianţilor şi cele industriale prin Asociaţa industriaşilor din Ba­nat, s-a depus câte o singură listă pentru fiecare categorie, astfel în­cât la 30 Septembrie, data alegerii fixată în convocarea preşedintelui Camerei, se va proclama alese ur­mătoarele liste: CATEGORIA I Comerţ cu alimente şi băuturi 1. Cristurian Petru, mare comer­ciant, Lugoj. 2. Baruch Isidor, mare comer­ciant, Timişoara. 3. Kun Richard, preşedintele Reu­­niunei Comercianţilor din Timi­şoara. CATEGORIA II Comerţ cu animale, produse agri­cole şi ferărie 1. Popovici Petru, mare comer­ciant, Caransebeş. 2. Schmitzer Jacob, mare comer­ciant, Timişoara. CATEGORIA III Comerţ, îmbrăcăminte, manufac­tură şi galanterie 1. Balint Ioan, mare comerciant, Timişoara. 2. Dobrescu Nicolae, mare co­merciant, Timişoara. 3. Deutsch Rudolf, fost vice-pre­­şedinte al Camerei. 4. Klein David, mare comerciant, Timişoara. 5. Weismayr Francisc, mare co­merciant, Timişoara. CATEGORIA IV Comerţ cu lemne şi combustibile 1. Drăghilă I. Carol, mare comer­ciant Caransebeş. 2. Nobel Mauriciu, preşedintele Reuniunei Comercianţilor din Or­şova. CATEGORIA V Comerţ cu lemne şi combustibile L Oprea Ioan, fost preşedinte al Camerii, director general al băncii „Timişana“, Timişoara. 2. Carabaş Romulus, director al băncii Franco-Rmână, Timişoara. 3. Comşa Emanuel, director la „Banca Românească“, Timişoara. 4. Liviu Lazar, director la „Banca Comercială şi Agricolă“, Timi­şoara. 5. Probst Ioan, director la „Pri­ma Cassă de Păstrare“, Timişoara. CATEGORIA VI Diverse comerţuri 1. Olariu Uie, mare comerciant, Timişoara. 2. Kabos Annin, mare comer­ciant, Timişoara. 3. Kecskemety Alexandru, mare comerciant Timişoara. CATEGORIA VII Comerţul mic­ ­ Iancu Traian, Ora­viţa. 2. Romulus Nicolin, Timişoara. 3. Hussarek Gheorghe, preşedin­tele Reuniunei Comercianţilor din Liova. 4 Menczer Francisc, Timişoara. 5 Stachler Adam, Timişoara. CATEGORIA Vin Industria metalurgică 1. Balcescu Ioan, dr. director la Uzinele şi Domeniile Reşiţa. 2. Munteanu Eugen, ing. director la fabrica de candelabre „Lumina“. 3. Ţăran Constantin, mare indus­­trie. 4 Drexler Wiliam, mare indus­triaş. 5. Kovács Ştefan, mare indus­triaş, vice-reşedintele Corporaţiei industriaşilor. CATEGORIA IX Industria lemnului 1. Bălănescu Constantin, director la „Creditul Technic Transilvă­nean“. 2. Marţian Liviu, director la Uri­nele şi Domeniile Reşiţa. 3. Loeffler Adolf, director gene­ral al societăţii forestiere „Bistra“. CATEGORIA X Industria, textilă 1. Tonls Rudolf, director general al „Industriei Lânei“, preşedintele Asociaţiei fabricanţilor de Textile din Banat. 2. Klein Victor, director al „In­dustriei Lânei", vice-preşedinte al Asociaţiei fabricanţilor de textile din Banat. CATEGORIA XI Industria îmbrăcămintei 1. Miuţ Ioan, industriaş, Caranse­beş. 2. Benedict Norbert, director ge­­neral al fabricei de ghete „Turul“.­­ CATEGORIA XII Industria alimentară 1. Olariu Gheorghe, mare indus­triaş. 2. Russalin Nicolae, preşedintele Corporaţiei industriaşilor din Lu­goj. 3. Szana Sigismund, director ge­neral al la „Banca Timişoarei“, pre­şedintele Asociaţiei Fabricanţilor din Banat 4 Prohaska Eduard, director ge­neral al „Morii Mari“, preşedintele Asociaţiei Morarilor din Banat. CATEGORIA XIII Diverse idustrii 1. Mîcloşi Comeliu, dr. director general al uzinei electrice şi a tram­­vailor comunale din Timişoara. 2. Bessel Alexandru, director la „Cartea Românească", Timişoara. 3. Neubauer Iuliu, director al fa­bricii chimice „Leda". 4. Somogyi Carol, restaurator, preşedintele Asociaţiei restaurato­rilor, Timişoara. CATEGORIA XIV Industria Mică 1. Gocheja Vasile, Timişoara. 2. Klein Eugen, inge preşedintele Corporaţei industriaşilor, Timi­şoara. 3. Schiffer Ştefan, Timişoara. 4. Stan Pavel, Lugoj. 5. Koltay Ludovic, Lugoj. Protestul asociaţiei cere­­aliştilor din Brăila BRAIL­A, 29 Septembrie. — Nu­­mindu-se din oficiu 25 membri In consiliul de administraţie al Came­rei de comerţ pentru noile alegeri, următorul protest telegrafic a fost adresat d-lui prim ministru Bră­­tianu de către asociaţia cerealişti­­lor din portul Brăila, de către Sta­tul negustoros şi de către cercul co­mercial şi industrial din Brăila. Prin numele comercianţilor şi in­dustriaşilor din oraşul Brăila, lu­ând cunoştinţă de numirea celor 25 membri in consiliul de administra­ţie al Camerei de comerţ, protestăm in contra acestei numiri şi credem aceasta ca o umilinţă pentru clasa comercianţilor şi industriaşilor din oraşul şi judeţul nostru. Nici o ra­­ţiune de stat nu poate să fie mai presus decât patriotismul brăile­­nilor, cari niciodată nu s'au mani­­festat ca răi cetăţeni cu intenţiuni duşmănoase Statului român. Dispo­ziţiunea d­ lui ministru al comerţu­lui, prin care cel dintâi port de ex­port al României Mari este bănuit că nutreşte sentimente cu totul con­tr­arii intereselor superioare de Stat va avea un trist răsunet nu numai în ţară dar şi în străinătate. Ora­şul Braga şi-a făcut altă dată un titlu de glorie de a vă avea de re­prezentant al lui In parlamentul ţă­­rii, pentru ca in schimb să se vadă astăzi declarat de oraş minoritar tocmai de guvernul ce cu multă o­­noare , prezidaţi. Credem, d-le prim ministru, că s’a făcut nu numai o mare nedreptate de a supune la o astfel de umilinţă comerţul şi in­­dustria brăileană, căci la 3 catego­­rii comerciale au fost numiţi din oficiu toţi membrii acelor categorii ce trebuiau aleşi, răpind alegătorilor cel mai sfânt drept constituţional: dreptul de vot. Respectuos vă rugăm d-le prim­­ministru, a da satisfacţia la care avem tot dreptul, anulând numirile făcute din oficiu de către d. minis­tru de comerţ şi lăsând alegătorilor deplina, libertate de a-şi alege con­siliul de administraţie la Camera de comerţ. Preşedintele asociaţiunei cerealiş­tilor, GRIGORE N. CICEI Preşedintele Sfatului Negusto­­resc, ALEX. GHEORGHEVICI­­ Preşedintele Cercului Comercial şi Industrial, NICOLAE JAJA Citiţi „Argus“ aşini pentru Industria lemnului cumpără Uzinele fostă Sylva ®. £. Liîiman & fii sos. Fantelimon 161 Cumpărăm întrebuinţată dar în bună stare Gîerîe seri»» sub „Rbt. 1371“ „Prezise Arbeitend“ la Agenţia de publicitate Rudolf Mosse B-dul Academiei 4 dublu în stare de funcţiune. 1SAVA GHEORGHIU, MIZIL Dacă doriţi a cumpăra MORII F de lemn*fier iflwOlulIl bronz de prima calitate şi placaje pentru tâmplari, să nu vă pară rău de un drum la Târgu-Mureş şi căutaţi Székely & Réti Fabrică de Mobile Ardeleană S.A. Hoţi de lemn pentru transmisie de la­­150 până la 1600 mm. diametru, în diferite lă­ţimi, vând depozitele Societatei Ano­nime Import & Export Watson & Yovell, Bucureşti, Galaţi, Brăila, Giurgiu. Voiajor tânăr şi prezentabil in branşa de băuturi şi delicatese se caută de către firma L. Sanft et Co„ Bucu­reşti, str. Banului 2. Byron Line London Linie regulată bimea anală de măr­imi intre Anvers si Constantza-Ga­­latz-Braila. A se adresa la M. Embericos & Co. Centrala: BUCUREȘTI, str. Acade­miei 2.­­ Sucursale: Brăila, Galatzi, Cons­­tantza. Capitaux importante Disponibles pour commanditer af faires serieuses, transformer en so ciétés, achetons stock actions pe­­troliféres, forestieres, avec contro le, lancons sociétés, placons obli­gations, etc.' prions donner detail» complets pour pouvoir repondre. Adresse Etienne M. A. Hotel Ber­­gere Rue Bergere Paris. Birouri confort modern central 1—4 came­re se închiriază Str. C. A. Rosetti 3, în fața Palatului Regal Telefon 49/33 sau 20/79. Citiri: 1925 Se aduce la cunoştinţă ca, în ziua de 21 Octombrie 1925, orele 11, se va ţine licitaţie cu oferte Închise şi sigilate cu ceară pentru furnitu­ra de : Draperi, transparente de pânză etc. Informaţiunile se pot lua la In­specţia de Economat Gara Braşov, unde se vor libera şi formulare pen­tru oferte. No. 29890. DIRECTIUNEA IH-a REGIONALA C. F. R. BRAȘOV

Next