Argus, noiembrie 1925 (Anul 16, nr. 3760-3785)

1925-11-01 / nr. 3760

Anul XVI No. 3760 6 PAGINI ABONAMENTE: IN STREINATATE Un an 1800 lai 6 luni 1000 „ 3 tuni 600 m 3 lei in tară. 6 lei in străinătate IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 M 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori­i 8. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Directori Grigore Gafencu C Dm­inică 1 Noembrie 1921 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţeî Generale de Publicitate Directorii Corel Scheider şi S. Berser BIROURILE: Bucure­ş t­i# Strada S­ări n­dar 14 — TELEFON: 6/93 /1 23/69 D. BENITO MUSSOLINI Călare pe un cal alb, Ducele a pătruns in Milano. In fata unei mulţimi delirante, el a desfăşurat din nou cu o voce veşnic, tânără, liniile mari ale programului fascist: „totul pen­tru Stat, pentru puterea executivă care asigură puterea Sta­­tului“. Salus rei publicat, suprema lex es Io, . Programul nu e nou. El a slujit la inainţarea imperiului roman. Pilda Romei antice nu poate fi ne­socotită de a treia Italie. Cu prilejul manifestărilor fasciste de la Milano, d. Mussolini a făcut și câteva aluzii la acea străinătate, vara nu poate, sau nu vrea să apre­cieze opera înfăptuită de dictator. Evenimente recente, de la Locarno fi aiurea, au mărit neînţelegerea intre presa nordică şi temperamen­tul meridional al d-lui Mussolini. Ziariştii obişnuiţi să scrie în ceaţa întunecoasă ce acoperă, iarna Pa­risul şi Londra, nu pot gusta exu­beranta politcă a unui bărbat, care domneşte peste o ţară, vecinie scăldată, în lumina mediteraneană. Sunt, de al­tminteri, motive mai se­rioase care jicnesc, în special, pe colegii noştri francezi. Exaltarea naţionalismului italian, încurajată de dictator, făureşte un iredentism factice şi pretenţii ciudate asupra Tr­aisului, Nissei şi Savoiei. Soarele Un Piemont e frate bun, cu vecinul sila, soarele din Tarascon, şi creia­­ză numturi păgubitoare, între cele doua mai­ vechi popoare ale civili­zaţiei europene. Mussolini e, insă, prea înţelept pentru a fi victima acestui miraj, de câte ori sunt în joc nu vorbe în­flăcărate, ci fapte reale. Sprijinul hotărât pe care l'a dat, nu toate prilejurile, la Laussane, la Geneva, la Locarno, operei de pace­ şi de co­laborare volitivă şi juridică intre popoare, la care a participat într'o atât de largă măsură distinsul său schritor pyridie. d. Scialoja, dove­­de­şte că­ primul ministru primeşte, ori îngrădire exterioară la aloi pu­ternicia Statului italian, regimul de drept­ internaţional, întocmit de la război încoace. Daca politica externă a lui Mus­solini poate da însă, loc la anumite critici, critica anumită ce se în­dreaptă împotriva politicei sale in­terne dovedeşte o desăvârşită ne­pricepere a situaţiei din Italia. ..Mussolini domneşte prin forţă"­, scriu unele ziare străine. Nimic mai inexact. Am­ cutrcerat Italia in lung şi­ in lat, de la­ Milano la Roma, de la.,­lloma, la Veneţia. Nu am găsit nicăeri, nici în cercurile militar , nici in cercurile diplomatice, nici chiar in cercurile presei, un italian de opoziţie. Sunt, ce e drept, intelectuali dis­tinşi, nemulţumiţi cu rolul politic ■mediocru, ce sunt­ nevoiţi să joace. Sunt doctrinari ai vechiului libera­lism, care privesc cu melancolic cum se veştejesc atribuţiile parla­mentare. Sunt comunişti turbulenţi cari primesc cuvântul de­ ordine din străinătate­. Sunt financiari cari se izbesc cu regret de o voinţă atotpu­ternică, in faţa puterei­ internaţio­nale a banului. Dar nu se găseşte in Italia un singur om, de la ultimii ţărani din Calabria, până la cei dintâi prinţi romani, trecând prin uzinele lucră­torilor, unde sindicalismul fascist învinge doctrina comunistă, prin prăvăliile comercianţilor, şi birou­rile bancherilor, care să nege că puterea lui Mussolini e de esenţă na­ţională, şi că se sprijină nu numai pe consimţământul, dar chiar pe entuziasmul aproape unanim al po­porului italian. Garda neagră, care supraveghează ordinea, în gări, pe străzi şi pe pieţe, e simbolul acestei puteri, ale cărei rădăcini însă sunt mult mai întinse şi mult mai adânci. Acest entusiasm colectiv a ţinut doi ani de zile. El este azi la apo­geu. Graţie lui, Mussolini a putut înfrânge comunismul, restabili or­dinea, reface serviciile publice, echi­libra finanţele şi însănătoşi tezau­rul. Graţie lui el a putut împlini cel mai de seamă punct al programului său: restabilirea şi întărirea auto­rităţii interne şi externe a Statului italian. In sfârşit, graţie acestui entusiasm, temelie politică mai so­lidă decât toate regimurile parla­mentare istorice. Mussolini după ce va cutreera în aplauzele poporu­lui, Italia de Nord, se va întoarce la Roma, unde va ratifica pacea de la Locarno, când şi cum va vroi. In timpul acesta, la Berlin, gu­vernul, terorizat de o minoritate parlamentară naţionalistă, se zvâr­coleşte, neputincios, iar la Paris, terorizate de o minoritate parlamen­tară socialistă, guvernele se succed fără a reuşi să se libereze de tira­nia unui program financiar parla­mentar, absurd şi periculos. G. G- Demn mat De mi ia0. Upru glata Iufsusf­­er­endete O delegaţie a producătorilor de cărbuni s’a prezentat joi direcţiu­­nei generale şi consiliului de ad­ministraţie al C. F. R., reclamând diferenţele de preţ ce au de primit pe intervalul de timp de la 1 Ia­nuarie şi până, la 1 Iulie 1925. Aceste diferenţe de preţ provin din sistemul în uz, de mai mulţi ani la C. F. R., de a se plăti pentru furniturile de cărbuni, un preţ com­primat, care se corijează mai târ­ziu, adăugându-se o diferenţă de preţ în raport cu cheltuelile spo­rite de regie ale exploatărilor. A­­ceste diferenţe variază de la o în­treprindere la alta, și neplata lor la timp constituie un grav impediment în mersul normal al întreprinderi­lor carbonifere. Producătorii de cărbuni au ară­tat organelor conducătoare ale C. F. R., că în vederea aprovizionări­lor de iarnă, exploatările urmând a face avansuri lucrătorilor şi între­gului personal, au nevoie de fon­duri importante, cari ar putea fi acoperite în parte prin încasarea diferenţelor de preţ ce li se cuvin. Direcţiunea C. F. R. a făgăduit că va interveni la ministrul de­sco­municaţii, care recunoaşte justa re­vendicare a producătorilor de căr­buni, dar pretinde că sumele da­torite d­e diferenţe, să se plătească din economiile ce ar rezulta din bugetul C. F. R. la finele anului. Acest sistem de a se amâna la nesfârşit lichidarea mărfurilor re­cepţionate şi chiar consumate de către C. F. R., trebuie să înceteze, căci el periclitează interesele eco­­nom­ei generale. Furnizorii nu pot aştepta un an întreg plata unor sume ce li se cu­vin de drept, căci la rândul lor au şi ei angajamente, cari dacă nu sunt satisfăcute la timp, daţi loc la neajunsuri de tot­ feluri, în legătură cu situaţia financiară şi cu desvol­­tarea întreprinderilor Cu atât mai mult diferenţele de preţ trebuiesc lichidate, întru cât s’a prevăzut pe anul viitor un cre­dit bugetar în acest scop. I. R. Germania BERLIN. — Marile industrii de oţel germane cu prilejul întrunirii ţinute la Berlin în ziua de 23 oc­tombrie, au hotărât înfiinţarea u­­nei societăţi zise de studii, la care vor participa întreprinderile ce vor fuziona în conformitate cu proiec­tul elaborat în acest scop, şi anu­me Phoenix Bergbau, Rheinische Stahlwerke, Thyssen şi Rhein - E­­iba Union. Societatea de studii, în­zestrată cu un capital de 50 mii mărci va purta numele de Vereinig­te Stahlwerke Aktiengesellschaft. Diferite întreprinderi interesate vor fi reprezentate în acesta So­cietate prin delegaţi provizorii. In urmă, ea va fi înlocuită prin o alta definitivă care va fi formată prin fuzionarea întreprinderilor de mai sus. Anglia LONDRA. — „Times“ scrie că dacă detentorii de fonduri de Stat franceze şi de obligaţiuni ale Te­zaurului ar voi să consimtă la o reducere a dobânzii cu 50%, acea­stă operaţie care ar avea de re­zultat reducerea cu o treime a chel­tuielilor bugetare, ar avea o reper­cusiune enormă în străinătate şi ar reabil­ta foarte multe creditul Fran­ţei. Ar fi nedrept însă ca o astfel de reducere să fie aplicată numai fondurilor de Stat. Probabil aceasta a fost, adaugă ziarul englez, intenţia d-lui Cail­­laux când a vorbit de o contribuţie asupra capitalului sub toate for­mele ; — pe de altă parte „Times“ e de părere că inflaţia nu va putea fi evitată de­oarece e vorba ca li­mita legală de emisie a Băncii Franţei să fie sporită la 51 mi­liarde. „Morning Post“ publică un in­terview cu unul din marii bancheri din City care crede că scăderea francului se datoreşte: 1) nereuşi­tei misiunei Can­laux în Statele­ U­­nite; 2) războiului marocan cu posi­bilitatea unei campanii de iarnă; 3) situaţiei precare a guvernului cum şi ameninţarea unui impozit pe ca­pital. Acest bancher mai prevede că o nouă scădere a francului, în primele luni ce vin este posibilă, dar că, la sfârşit, francul îşi­ va re­câştiga stabilitatea la circa 100 franci lira sterlină. După informaţiunile „Oficiului comercial fran­cez în România“ Buletinul ,, Oficiului comercial francez în România"­, publică urmă­toarea situaţie a pieţei româneşti, în cursul lunei octombrie: SCĂDEREA TAXELOR DE EXPORT LA CEREALE Taxele de export pe unele cereale au trebuit să fie reduse, cei­ace a com­pensat oarecum scăderea generală a preţurilor, motivată de abundenţa producţiei mondiale de cereale. Re­ducerea însă, prea mică, n’a activat exportul. Mulţi negustori nu se pot desface de stocurile lor şi adesea ori nu pot face faţă angajamentelor lor bancare. Dacă la aceasta se mai a­­daugă şi faptul că devizele n’au scă­zut, se poate pricepe bine că situa­ţia acestor negustori mai toţi vânză­tori de lire sterline sau dolari pe ter­men este mai mult decât critică. Şi se ştie foarte bine ce repercusiune are în România, piaţa cerealelor asu­pra ansamblului situaţiei. PREŢUL LEMNULUI In ce priveşte lemnul (esenţa a­­proape numai răşinoasă), s’a consta­tat în ultimul timp o oarecare ame­liorare; în general preţurile sunt In scădere, totuşi situaţia rămâne fa­­vorabilă. CRIZA DE NUMERAR O nouă criză de numerariu ana­­loagă celeia din Octombrie, apasă mult asupra pieţeiUnele case im­portante de en gros suferă mult din această­ pricină. Situaţia, in general, e dificilă şi unele din aceste case, cu un pasiv depăşind 100 milioane au fost forţate să ceară moratoriu. E posibil ca, dacă actuala stare de lu­cruri persistă şi, dacă urcarea o­­bicinuită în acest anotimp, a leului, nu va înlesni regular de in devize forte, multe case de comerţ să se găsească într’o situaţie foarte deli­cată. Din această cauză vânzătorii din străinătate sunt foarte prudenţi când e vorba să acorde credite. Mai putem adăuga că unele din aceste case au şi obiceiul de a spe­cula ceea ce, adesea ori le cauzează mari neajunsuri.­­ INTENSIFICAREA VÂNZĂRILOR PE CREDIT Şi totuşi, trebuie să constatăm ca in această ţară vânzarea pe credit şi-a reluat importanţa ei de odinioa­ră. Pentru unele din articole s’a re­venit la obiceiul dinainte de război, acordându-se credite de 6, 9 luni şi chiar un an. Germanii sunt în frun­tea acestei iniţiative, sperând ca prin aceasta să nu poată fi concuraţi. Din nenorocire, actualmente abundenţa şi concurenţa de acontare de credite diformează piaţa şi măresc riscurile atât pentru vânzător cât şi pentru cumpărător. In orice caz trebuie ne­­apărat ca leul să rămână la valoarea lui actuală, căci, altfel, fluctuaţiuni importante ca cela de acum 2, 3 ani ar produce aceleaşi efecte. BALANTA COMERCIALA Ultima statistică referitoare la co­merțul României se referă la primul semestru al anului în curs. Importa-.­ tiunile în primele 6 luni au fost de lei 14.543.000.000 pe când exporta­­tiunile au fost de 12.806.000.000 adi­că o balanţă pasivă de circa 1.700.000. 000. De obicei, însă, în România, re­zultatele celui de-al doilea semestru sunt contrarii celora din primul se­mestru şi adeseori Ie depăşesc. In 1924 s’a întâmplat acelaşi lucru. Tre­buie însă să relevăm că în Iulie, Au­gust, Septembrie şi o parte din Oc­tombrie 1925 exporturi a fost slab. Totuşi e posibil ca, balanţa comer­cială pe 1925 să fie echilibrată. E de notat că­ scăderile la export faţă de 1924 se referă mai mult la cereale, cam­ de la 52% asupra totalului în 1924 au scăzut în 1925 la circa 30 %. Din contră, în ce priveşte petro­lul, proporţia în 1924 este de 12,75 la sută iar în 1925 de circa 20 la sută. * la import, se remarcă :un sensibil spor la cereale, cari de la 1 % în 1924 au ajuns la 3,5% din total în 1925, la vehicule (vagoane automobile și biciclete) cari au făcut un salt enorm trecând de la 2,5% în 1924 la 7,7 % în 1925, adică un spor de peste 300 la sută. Din contra se remarcă o scădere la importul articolelor de lână (țesă­turi fine, etc.). ÎNCASĂRILE VAMALE încasările vamale în intervalul Ia­­nuiarie-August au s­prit următoarele : La import: 1.820.000.000 lei față de 1­ 219.009,00 în epoca corespunză­toare a anului trecut și la export 2.508.000. 000 fată de 3.500.000.000 în 1924. La prima vedere s’ar părea deci că importatiunile au sporit pe când exportaţiunile au scăzut In realitate, însă, creşterea relativă la importatiuni trebuie să fie mai mică de cât cum o arată datele de mai sus stabilite In lei hârtie, din cauza schimbului român care de la 1924 în­coace a fost In continuu In scădere. La export diferenţa e mare (circa un miliard), dar trebuie să se tină seamă de scăderea taxelor de ex­port de la 1924 încoace, din cauza urcării preturilor indigene. Acest motiv n’ar fi suficient însă pentru aplicarea acestei diferente în minus de un miliard și­ cauza tre­buie atribuită mai mult lipsei de export. Desigur că începând cu Oc­tombrie exportațiunile vor spori, dar dat fiind faptul că taxele au fost re­duse este aproape sigur că dacă to­talul taxelor la export pe 1925 va atinge evaluările bugetare, totuşi nu va da ca în anul trecut un excedent relativ considerabil. ÎNCASĂRILE fiscale încasările fiscale sunt normale, du­pă datele Ministerului de finanţe se prevede chiar un surplus de înca­sări.­­ CIRCULAŢIA FIDUCIARA Circulaţia fiduciară a României la 10 Octombrie 1925 era de lei 2­.656.912.443 ceea ce faţă de 14 Oc­tombrie 1924 reprezintă un spor de circa 1 miliard și jumătate. Situațiunea la bănci continuă să fie calmă. Cumpărăturile și afinxările de devize sunt, dat fiind sezonul, anor­mal de calme. SITUAŢIA IN PROVINCIE Din provincie ni se semnalează la import o stagnafie aproape generală. In Basarabia şi Banat domneşte o linişte aproape complectă. In Cons­tanta se relevă mari sosiri de auto­mobile americane şi în special de au­tomobile „Ford". v. SITUATIA IN BASARABIA La export se relevă o ameliorare sensibilă d­in Basarabia, motivată de expoziţiunea de la Chişinău. Totuşi morile din acest or­aş sunt încă obli­gate să importe grâu din vechiul regat. Făina se vinde pe piaţă iar o parte e trimisă in Bucovina sau in Polonia.. . Basarabia exportă fasole in Ita­lia, ouă în Germania, piei brute şi vinuri în celelalte provincii ale Re­gatului, mere în Austria şi Germa­nia, nuci şi prune in Germania. Prunele, una din principalele pro­ducţii ale Basarabiei, au fost anul acesta de o calitate foarte bună. In ce priveşte comerţul de fructe, foar­te activ cu Polonia el e complect paralizat din cauza taxelor impuse de această ţară. , RECOLTA PRUNELOR ŞI NUCILOR Iată acum, rezultatele recoltei pru­nelor şi nucilor în Basarabia. Prune uscate 45 vagoane de 10 T. a lei 122.000. Prune afumate 40 vagoane de 10 T. a lei 95.000. Nuci 250 vagoane de 10 T­­a lei 270.000. SITUAŢIA IN BANAT Banatul înregistrează exportaţiuni importante de lemne de foc In Ser­bia. Constanţa notează un spor la exportul de petrol­uri derivate şi anu­me cu destinaţia St. Louis­ du Rhone, Dunkerque, Bizerte, Anvers, Turcia şi Bulgaria. De asemenea se remarcă o mişcare destul de activă la fasole cu destinaţia Siria, Italia, şi Franţa. In Moldova fabricile de* cherestea îşi reiau lucrul. Viile au suferit şi, pe a­­locuri, strugurii nu s’au copt. Producţia depăşeşte cu mult nevoia consu­mului mondial Buletinul1 „Institutului internaţio­nal de agricultură din Roma“ dă în ultimul, său număr următoarele re­laţii asupra disponibilităţilor şi nevoilor mondiale de grâu de la 1 August 1925 şi până la 31 Iulie 1926 : • CANTITĂŢI EXPORTABILE După elementele statistice dispo­nibile ale unui important grup de ţări exportatoare putem, calcula can­tităţile de grâu exportabile — in mod teoretic — ale acestor ţări la începutul lunii August. Pe baza a­­cestor elemente, evaluăm cantitaţi­­e disponibile pentru export la înce­putul campaniei­­ August 1925—3 i­ulie 1926 la 79 milioane de chin­die pentru Canada, la 18 milioane 1 pentru Statele Unite la % pentru India, 12 pentru Argentina și 3 juni. pentru Australia. Pentru celelalte târî exportatoa­re, bazele de calcul sunt mai puțin sigure. Ţările balcanice şi danubie­ne (România, Bulgaria, Serbia, Croaţia şi Ungaria) precum şi Al­geria şi Tunisul au avut recolte su­perioare nevoilor lor, dar cantită­ţile pe care le vor putea exporta în campania 1925—26 nu pot fi evaluate de­cât aproximativ, dat fiind, că nu posedăm pentru aceste ţări date relative la stocuri şi că, pe de altă parte, consumul aparent (adică calculat pe baza producţiei şi a mişcării comerciale) a prezen­tat in ultimii ani variaţiuni foarte simţitoare, şi prezintă în consecin­ţă o bază foarte puţin precisă pen­tru evaluarea nevoilor lor probabi­le din campania in curs. După informaţiunile culese, eva­luăm la 20 milioane, aproximativ, cantităţile totale exportabile ale a­­cestor ţări şi anume 6 milioane pentru România, 2 pentru Bulgaria, 4 pentru Serbia, 4 pentru Ungaria şi 4 pentru Algeria şi Tunis. CAT POT EXPORTA SOVIE­TELE Evaluarea cantităţilor ce s'ar. .pu­tea eventual exporta din republ­ca Sovietelor e încă şi mai puţin sigu­ră. Anul acesta recolta de grâu a fost mult superioară celei din a­­nul precedent, întrecând-o, după date­le oficiale comunicate Inst­­u­tului, cu 79 milioane de chintale. O revistă oficiala a U. R. S. S. evaluase cantitatea de grâu expor­tabil în campania 1925—26, la 33 milioane de chintale. Din cauza ploilor, însă, recolta va fi mai puţin abondentă de­cât se credea, şi nici calitatea nu va fi excelenta. Şi dacă ţinem socoteală de cir­cumstanţele particulare în care se face comerţul de cereale în U. R. S. S., putem considera că exportul efectiv va oscila între 14 şi 20 mi­lioane de chintale. RECOLTA MONDIALA DE GRÂU La această cantitate, mai trebue adăugat la începutul anului viitor can­tităţile exportabile provenind din noui­le recolte ale emi­sterului meri­dional, care sunt pe cale de a se coace. In Argentina, suprafaţa te­renurilor însămânţate a crescut şi se speră o recoltă favorabilă. Şi Austria, suprafeţele destinate grâului sunt inferioare celor din a­­nul trecut, şi starea culturii, cu toată lipsa de ploaie din Septem­brie, părea încă destul de bună la începutul acestei tură ; se simte in­să mare nevoie de ploi abundente pentru asigurarea unei bune produc­ţiuni. Pentru moment, se poate spera, ca recolta totală să atingă cifrele din anul trecut (aproape 95 mi­lioane de chintale) şi că prin ur­­mare, Argentina şi Australia, du­­pă ce îşi vor fi asigurat nevoile lor, vor putea exporta aproape 65 milioane de chintale din noua re­coltă. Pe baza acestor evaluări, canti­tăţile totale, care — în mod teore­tic — vor putea fi puse la dispo­ziţia ţărilor importatoare în cam­pania comercială 1 August 1325 — (Citiţi continuarea în pagina II-a) I ORGANIZĂRI STERPF Răspunsul Senatului şi al Came­rei la Mesajul Tronului, seamănă ca doi fraţi gemeni. Şi nici nu te putea altfel, amândouă fiind para­frazarea Mesajului regal. Proectele de Adresă stârnesc şi asupra politicei financiare a guver­nului pe care o prea­măresc, fire­şte. Cei doi raportori îşi dau seama, însă, că ,cără rezolvarea problemei reparaţiunilor şi aceea a datoriilor de război, refacerea şi consolidarea financiară a Statului, nu vor putea fi complect îndeplinite**. E o notă pesimistă, alarmantă chiar, pe care, pentru prima dată, o întâlnim în constatările şi comen­tariile oficiale asupra posibilităţilor refacerei noastre. Proectul de Adresă al Camerei mai vorbeşte de legile ce se vor vota pentru organizarea diferitelor ser­vicii, între cari şi cel al poştelor şi telegrafelor. In loc să voteze noui legi de orga­nizare, Camera ar face o operă cu mult mai utilă, dacă ar cere d-lui ministru al finanţelor să dea poşte­lor şi telegrafului mijloacele bă­neşti pentru instalarea, la Bucu­reşti, a unei centrale ca lumea, pen­tru complectarea firelor telefonice şi telegrafiile, pentru cumpărarea de aparate telegrafice, din lipsa cărora serviciul telegrafic şi telefonic se face, astăzi, în chip atât de jalnic. Dacă Adunarea deputaţilor nu poate impune guvernului să facă a­­ceste îmbunătăţiri, singure reale şi folositoare, atunci decât să-şi bată capul cu făurirea unor noui, dar sterpe, legi de organizare, mai bine ar arunca un foc și pe cele vechi. I T. P. UN DEMERS AL ASOCIAŢIEI INDUSTRIAŞILOR DE PETROL Faţă de creşterea producţiei care a atins 750 vagoane titeiu pe zi, chestiunea transporturilor a înce­put să preocupe în mod serios in­dustria noastră de petrol. Asociaţia industriaşilor de petrol s-a ocupat de această chestiune în ultima sa şedinţă,­­ hotărând tri­miterea unui memoriu Direcţiunei Căilor Ferate. In acest memoriu se semnalează toate greutăţile întâmpinate în transporturile petrolifere, surveni­te fie din insuficienţa vagoanelor cisterne, fie din reaua lor între­buinţare. Pentru remedierea crizei ce a­­meninţă buna desvoltare a indus­triei noastre de petrol . Asociaţia propune unele măsuri preconizate în mai multe r­ânduri şi de Biroul Okz aparţinând Căilor Ferate, — măsuri ce le-am publicat şi noi în diverse rânduri, după rapoartele a­­cestui serviciu, cerând aplicarea lor. Intre aceste măsuri repara­rea vagoanelor cazane defecte, în­trebuinţarea lor mai raţională, cir-­­culaţia mai repede, mărirea şi în­­mulţumirea garniturilor, sunt ce­­rinţi­ imperioase, fără cari nu se poate concepe o bună organizare a transporturilor petrolifere. Situaţia de azi când se repară mai puţine vagoane cazane decât se defectează, duce fatal la­ mic­şorarea parcului şi, dacă nu se iau măsuri din vreme, vom ajunge în situaţia de­ a nu mai avea unde să înmagazinăm produsele, iar expor­tul să sufere enorm. Faţă de concurenţa străină, in­dustria petroliferă română, greva­tă de mari impozite şi taxe, nu poate lupta decât prin calitatea marfei şi continuitatea furnizării. Ori această continuitate nu se poate garanta fără transporturi ex­ce­lente. Direcţiunea generală a căilor fe­rate trebue deci să ţină seama de cererile Asociaţiei Industriaşilor de Petrol bazate pe ob­servaţiu­­nile biroului Okz, organul special însărcinat de ea cu supravegherea, repartizarea Şi circulaţia vagoane­lor cazane. 30­•• i­leVoii 19 Sul PRAGA 30, (Rador). — „Präger Tagblatt" anunţă că guvernul cehoslo­vac a încheiat o convenţie cu Minis­terul de Finanţe al Angliei pentru re­fularea datoriei cehoslovace. Aceas­tă datorie care reprezintă un total de 890 000 lire va fi rambursată în zece data anuale. ORDONANŢA PRIMARIEI §1 NOUILE TAXE PENTRU CĂRU­ŢE, AUTOCAMIOANE, ETC. Cu începere de la 1 Noembrie Primăria Capitalei a suprimat ta­xele de barieră, şi le-a înlocuit cu taxe de locaţie ce vor fi încasate pe pieţele publice, şi la intrarea in pieţe a căruţelor cu legume lem­ne, etc.­­ Noile taxe de locaţie sunt urmă­toarele: De lei 40 zilnic, pentru fiecare că­ruţă sau camion­ automobil, fecăr­­at cu marfă ce intră în „Piaţa Cen­trală“ (Bibescu-Vodă şi Ghica Vo­­dă) sau „Oborul de vite şi cereale din câmpul Moşilor“. In următoarele pieţe şi oboare taxa va fi de lei 20 zilnic. Piaţa Sf. Elefterie (B-dul Elisa, beta la podul Sf. Elefterie). Piaţa Grozăveşti (Şos. Grozăve­şti colţ cu cheiul Dâmboviţei). Piaţa Filantropia (Şos. Filan­­tropia). Piaţa Banu-Manta (calea Grivi­­ţei colţ cu B-dul Basarab). Piaţa Dudeşti (aflată între cal. Dudeşti şi Şos. Vitan, în apropiere de parcul Radomin). Piaţa Şerban-Vodă (str. Şerban Vodă colţ Viilor).­­ Piaţa Rahovei (calea Ilahovei col cu şoseaua Doamnei).­­ Piaţa Amza. Piaţa General Cretianu (in dosul fabricei Luther). Piaţa Jianu (şoseaua Jian­a colţ Herăstrău), Hala Griviţa (calea Griviţei), Hala Traian (str. Traian colţ­ cu calea Călăraşi), Piaţa Grant (şoseaua Crângaşi), precum şi oboarele: Gropile Oatu (Sf. Max­ia), Oborul din Piaţa Rahovei (cal. Rahovei colţ cu şoseaua Doamnei). Acei cari îşi vor desface marfa pe străzi, în tot cuprinsul oraşului fără a fi trecut prin pieţe vor plăti o taxă de lei 200 zilnic, de fiecare căruţă sau camion­ automobil. Căruţaşii din afară de oraş, carii în mod obişnuit, fac transporturi în Capitală cu nisip, pietriş, cără­midă sau ghiaţă vor plăti o taxă zilnică de lei 10, plătibilă cu anti­cipaţie anual, semestrial sau tri­­mestrial, pentru curăţitul murdă­riei ce provoacă pe străzile oraşu­lui. Pentru cei ce nu vor plăti anti­cipat, taxa zilnică este de lei 100. Lăptarii, vor plăti o taxă zilnică de lei 3,35 pentru fiecare cartofă, cu două roate, înhămate cu un cal, plătibilă deasemeni cu anticipa­ţie anual, semestrial sau trimes­trial. Pentru carierele cu 4 roate, în­hămate cu doi cai ,taxa va fi du­bla. Pentru cei ce nu vor plăti anti­cipat, taxa zilnică este de lei 30 pentru carioarele cu un cal şi lei 60 pentru carierele cu 4 roate şi 2 cai. Nisiparii, cărămidarii, lăptarii şi gheţarii vor obţine de la Percep­­ţia 6-a Comunală (str. Oituz No. 14) odată cu chitanţa respectivă şi carnetele de circulaţie, cari se vor libera la începutul fiecărui an. Pentru taxele zilnice plătite în pieţe sau oboare se vor elibera de către agenţii comunali, chitanţe de la cotor, cu indicaţiunea sumei plă­tite şi a datei plătei. Conducătorii de vehicule sunt da­tori a păstra chitanţa obţinută, iar cei ce în mod obişnuit fac trans­porturi în oraş, vor purta asupra lor atât chitanţele, cât şi carne­tele de circulaţie respective tot timpul cât vor circula în Capitală. Pentru fiecare vită liberă intro­d­usă în abator pentru tăere, sau în oboare pentru vânzare se va plăti taxa de lei 5, pentru curăţi­tul străzilor, pe lângă celelalte ta­­xe ale abatorului sau oborului. Tot cu începere de mâine, au fost puşi în disponibilitate, toţi agenţii de percepţie care funcţio­nau la bariere, şi de asemeni toţi agenţii ajutori. D. dr. Costinescu, primarul Ca­­pitalei, a dispus ca personalul con­cediat să primească salariul până la 1 ianuarie 1926. 1

Next