Argus, ianuarie 1926 (Anul 17, nr. 3809-3832)

1926-01-01 / nr. 3809

Anul XVII fio. 3809 MCNcitiRil. V DE ORI CE JFiL r lN TOATE ZIARELE ' • PRIN .'V ‘1 CAROL SCHULDER)) 1BERGER * ^tr karaqe°RGE^9. *•: ABONAMENTE: IN TARA Un an 800 lei 6 luni 450 „ 3 iuni 250 3 lei în țară. 6 Ut 6TREINATATE Un an 1800 iei 6 luni 1000 3 iuni 600 tei in străinătate »» § mmm0 Vineri ! Ianuarie I9f® * in toa^e iZrARekE M ' I u jlMfiuiiIh ii ii ifiUj CAROL SCHULDER)f S.BCRGER T, VV,. M*. KARADfeORCEVIC!1991 • v TEL: 11/84- 1,rV^ PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusiva a Societățe­i Generale de Publicitate directe rl t Carol Schulder •­ S. Serger st?. BimliEsFiia (M tapeorjiaiilii §) n\m mu ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu TELEFON: 6/93 şi 33/69 BIROURILE: Bucureşti, Strada Sărindar 19 Feşti şi Calendaru Ioaita Bişu­ a fost mânat, pentru a treia oară, înainte de Crăciun, la Bucureşti, de obştia satului Lipia, pentru ca, sprijinit de dr. Lupu, să capete învoirea de a se sluji, la bi­serica satului şi de Crăciunul sti­lului vechi. Dus la patriarhie, prea fericitul patriarh Domnul Domn Miron Cristea, îi vorbi aşa: _ — Zi că te duci la gară, la tren şi la ceasul tău e 10. Ajungi la vreme, dar trenul era plecat. La ceasul gării era 11. Ceasul tău mer­ge cu o oră în urmă. Ce faci? II laşi tot aşa ori îl îndrepţi? Vezi bine’că-l îndrepţi Aşa e şi cu ca­­­­lendarul. Dacă nu îndrepţi ceasul după al gării şi calendarul după mişcarea soarelui şi a pământului, Pierzi toate trenurie şi, la urmă, ajungi că râde lumea de tine şi te arată cu degetul: uite, ăsta e cel care pierde, totdauna, trenul,­u întâmplarea lui Ioniţă îmi întoar­se gândul, îndărăt,­ la alte vremi. Îmi adusei anunţe de Galaţi, când copil încă, am rămas, minunat au­zind că Lenuţa, fata mam­ei Safta, cunoscuta precupeaţă din mahala, va merge, a doua zi, la Dunăre, să aducă apă neîncepută. Când Le­nuţa scoborî vadul de la Coada­ Râinii, eram la pândă. Fata, după ce își umplu cofa, porni spre casă, cu pas hotărât, priv­nd drept îna­inte, fără să schimbe donița dintr’o mână în alta, fără să răspundă la salutul ori la întrebările celor ce îi iesau in cale. sLa ce servea apa neîncepută, a’am­ știut atunci. Dar, întâmplarea însufleţise toată mahalaua şi fete multe se adunară în jurul Lenuţei, care, solemnă şi tăcută, împărţea apa ca şi cum ar fi ofic­at o slujbă divină.­ Aflai, mai târziu, că apa ne­începută, bună de dragoste, era locuitoare de boli şi de multe rele.­­Târziu, iarăşi, îmi dădui sea­­­­ma. Cel înţeles, aveau săriturile pes­te locui, ce, boi copia, li aprindeam în ogrăzi şi pe locurile virane, la începutul lui Martie, o străveche practică religioasă păgână, pentru izbăvirea omului, prin focul purifi­cator. • Şi abia când citii pe Homer, în­ţelesei cuvintele, pe care, nu odată le auzisem: „să-ţi pui cenuşe în cap’. Când fu vestit de moartea lui Patroclu ...ochile cuprins de­odată de besna durerii iute cu pumnii apucă din vatră cenuşe cernită, §1 peste cap o împrăştie, faţa-i frumoasă aiuţindu-şi. Dumnezeescul vestmânt 11 se umple de neagră cenușe, însuși în pulbere, apoi, cât este de mare, se’ntinde. Aceste toate, toarce din cadrul amintirii. îmi spun că depi­nderile și moravurile nu sunt . asemenea cotului,­pe care îl putem înlocui, ori când, cu metrul. Nu se pot aște­­mnui nici cu ceasorn­cul, — cumpă­rat dela negustor —, al cărui mers nu e, totdeauna, necesar să îl po­trivim după ora gă­rii, ca să nu scă­păm Trenul. Deprinderile şi mora­­vurile,­nu sunt rezultatul agon­sirii de o zi. Plămădite din suferinţele şi bucuriile, în temerile şi spe­ranţele noastre, ele sunt moşten­ii din strămoşi, trecute in sângele şi în sufletul nostru. Sunt comori, fă­ră preţ pe cari omul le păstrează, de veacuri, cu multă avariţie şi tot cu atâta credinţă. De aceea nu ne surprinde că tor­tul mor apărându-şi fesul, acest simbol al credinţei musulmane, pe­­ care reformatorii micrasiatici vor să-l suprime dintr’odată şi cu atâ­ta silnicie. De aceea nu ne miră că schimbarea unui calendar, fău­rit şi statornicit odată cu închega­rea neamului nostru, pricinueşte a­­tâta tulburare în sufletul lui Io­­niţă Rişti, a sătenilor din Lipia şi din multe părţi ale­ ţarei. Căci ca­lendarul nu e ni­ci cot, nici metru, nici gard. Nu e nici ceasornic. E o trainică legătură a omului cu în­deletnicirile lui de toate zilele, cu fenomenele naturei, cu Cerul. Când plouă de Sf. Iile, va îi belşug în recolta porumbului. Păstorii, cu oile lor, scoboară din munţi şi plaiuri, de la 6 August. — Schimba­rea la faţă- La 14 Septembrie, ziua Crucii, începe culesul viilor. D­e vremi, ce se pierd în negură, toate popoarele, dar mai ales cele agri­cole, trăesc în credinţa că mersul anului, cu anotimpurile, cu zilele, cu sărbătorile, e o rânduială dum­nezeiască, potrivită îndeletnicirii lor si de care n’au decât să se folosească. A schimba ordinea sta­tornicită, e a nesocoti rându­ala lui Dumnezeu. Așa crede poporul. Si dacă e adevărat că, la noi, nu s’au ridicat spânzurători ca să impună calendarul, cum s’au ridi­cat, cu sutele, la Stambul, la Er­­zerum, la Diaberkir, ca să se su­prime fesul, de ce am trece, cu ini­mă uşoară, peste o seculară cre­dinţă a poporului? Acum ce-i de făcut ? Cine poate spune ? Leacul să ni-i dea vremea şi cuminţenia românului cea de pe urmă. Răbdător şi zeflemist, plin de buh simţ şi deştept cum e, nu-i va fi greu să vadă că nu e nici un bine dacă nu cântă cucul în ziua de Sân-Petru, după calenda­rul vechi, cum nu e nici un rău dacă el cântă, „de­hnesc pădurile“, dune calendarul nou, mari ori mai mărunţi, s­au gri­j­­ fără chibzuire, să fie e! chibzuit. Sărsă vadă, de drum. Să nu se în­curce între două calendare, cum s’au încurcat turcii între fes și pă­­lărie- T. Pisami BELGRAD, 30. (Rador). — „Pravda“ anunţă că din cauza vizitei primului mi­nistru polon la Fraga şi din cauza călătoriei d-lui Reneş la Geneva în cursul lunei Februarie, conferin­ţa Micei Antante va suferi o amânare. Conferinţa va avea loc la primăvară, şi se va ţine probabil la Mied, în Slovenia. Luptele din China LONDRA. 30. (Rador).­­ O te­legramă oficială sosită aici declară că trupele din Chantung au captu­rat un mare număr de puşti apar­ţinând trupelor lui Feng şi purtând iniţialele „U. S. S. R.“ 1925. Telegrama adaugă că sute de ruşi au fost zăriţi în armata lui eng. V*, -r IN ACEST NUMĂR COMERȚUL DE CEREALE IN 1925 de S. A. Focşăneanu (pag. 2) SAPTAMANA BURSEI de Viator (pag. 2) BILANTUL NAVIGATIE! PE DUNĂRE IN 1925 de Const. Tonegaru (pag- 3) DATORIA PUBLICA LA 1 IANUARIE 1926 (pag 4) CAPITALUL INVESTIT IN SOCIETĂȚILE ANONIME IN 1925 de Dr. I. Teodorescu (pag- 4) EUROPA IN 1925 de Gr. Gafencu (pag. 5) ANUL ECONOMIC ŞI FINANCIAR 1925 de Viator (pag. 7-8) ANUL JURIDIC ŞI LEGISLATIV de C. Hamangiu şi H. Aznavorian (pag. 10) ANUL AGRICOL 1925 de G. Ionescu-Şişeşti (pag- 11) MONOGRAFIILE „ARGUSULUI“ (pag 12-13) COMERŢUL IN 1925 de Gr.L. Trancu­-Iaşi si Gh. Stroa (pag. 14) IN NUMERILE VIITOARE ANUL INDUSTRIAL 1925 ANUL FORESTIER ANUL PETROLIFER­ MERGÂND pe C. F. R. in 1925 DATORIILE INTERALIATE ÎN 1925 de Ing. Cezar Popescu de H- Branner de R.­­Cuianu de Ing. C. Apostolescu de Al. Hutig 31 Decembrie 1925 Situaţia politică internă - Anul ca se închee acum a fost din punct de vedere politic un an calm, am putea zice , anormal de calm. Era de aşteptat, ca în al pa­­trula an de guvernar­e liberală, par­tidele de opoziţie să dea dovadă de o activitate politică m­ult mai intensă decât în anii precedenţi. Şi era natural ca din frământările a­­nului 1925 să iasă guvernul care va prezida alegerile generale din pri­măvara­ lui 1926. Ceea ce era de aşteptat nu s’a în­tâmplat, însă. Partidul naţional, în­tărit prin fuziunea lui cu partidul naţionalist-democrat de sub şefia d-lui Iorga a urmat negocierile cu partidul ţărănesc pentru stabilirea unei înţelegeri de colaborare la guvern. La această înţelegere nu s’a ajuns- Dar colaborarea de opo­ziţie, închegată cu prilejul hidden­­­tului Halipa, a fost menţinută în Parlament şi a dat rezultate favora­bile opoziţiei în toate alegerile, la cele patru Camere Agricole ca şi la cele parţiale pentru Cameră şi Senat. Activitatea parlamentară a opoziţiei­ unite i-a dat isbânzi de ne­tăgăduit în unele chestii de cârmui­re curentă, dar nu s-a ridicat, de­cât foarte rar, la înălţimea­ unei cri­tici generale a activităţei politice şi economice a guvernului- O excep­ţie a fost discuţia la buget în care sistemul politico-financiar al d-lui ministru de finanţe a fost supus u­­nei amănunţite critice, iar din cu­vântările fruntaşilor celor două par­tide, reiese posibilitatea alcătuirei unui comun program financiar și economic. Dar cele două partide nu au tras toate foloasele politice din succese­le lor parlamentare și electorale. Negocierile duse pentru stabilirea unei înțelegiri .V* oc! ~ ’* veni s’au terminat cu declararea de la 20 Decembrie făcută de partidul ţărănesc, că lupta comună de opo­ziţie e menţinută, dar rămâne a se hotărî mai târziu modul de înţele­­geu­ pentru o comună guvernare. Cele două partide nu şi-au mar­cat, astfel, prin lipsa lor de unire, locul lor de moştenitori ai guvernu­lui liberal, rămânând în cumpănă cu cel de al treilea partid de opo­ziţie, cu partidul poporului, de sub conducerea d-lui general Averescu. Partidul poporului, mai puţin combativ, a dus o politică inse­rată de credinţa sa în nevoia contin­ui­­tatei activităţii de guvernare, păs­trând bunele raporturi cu guvernul actual, ev­ând polemica politică şi stătâ­nd numai asupra punctului său de vedere financiar şi econo­mic. Succesiunea la guvern o­ ur­măreşte, nu pe calea de luptă cu partidul liberal, ci pe calea diplo­­­maţii. Şi pe când în lagărul opoziţiei lucrurile au rămas şi în 1925 aproa­pe în aceiaşi situaţie în care erau în 1924 guvernul a continuat opera lui netulburat. Nu vom face aci aprecieri asu­pra operei guvernului liberal în 1925, dar e necesar să spunem că atât primul ministru care a luat a­supra sa consolidarea şi unificarea politică a ţării, cât şi fratele său mai mic, d. ministru de finanţe au ajuns în decursul anului expirat­ la­ îndeplinirea aproape complectă a programului în numele cărui libe­ralii au luat puterea în 1922. Legea administrativă pusă în aplicare şi legea electorală în curs de desba­­tere la Camră, complectează pro­gramul politic, al d-lui Ionel Bră­­tianu, după cum convenţia cu ban­­ca Naţională şi consolidarea dato­riilor statului nostru faţă de State­­le­ Unite ale Americei, complectea­­ză programul economic şi financiar al d-lui Vintilă Brut­anu. Ne găsim deci în pragul anului 1926, cu un guvern la sfârşitul pro­gramului lui, cu un parlament la sfârşitul legislature! şi cu o opozi­ţie împărţită în 3 partide, în cear­tă asupra formărei viitorului gu­vern. ’N oCĂ* Ut 5 03­­ Ianuarie2 38 10,65 924 194­ 5,94 8.300,27,75— 10 37,90 10,45 934 194,50 46 5,87 8,230 27,50 36 20 37,­10,43 919 191,75— 5,76 7,990,27,25— Februarie3 37,35 10,48 926 193,25 465,74 8,07 0,27,28 36 10 37,56 10 46 929 194,25 465,73—­, 8,090,27,43 36 20 37,85 10,56 960 201,50 485,99 8,290,28,50 38,85 Martie2 39,27 10,46 971 203 25 496,02 8 27 28,80 39,50 10 39,35 10,44 673 204,25 48,75 6,06 8,34 28,70 39,75 20 40,60 10,88 1004 209,25 50,25 6,26 8,56 29,70 40,50 Aprilie1 42,40 11,64 1050 219,75 52,25 6,48 9,10 30,90 42,75 10 42,45 11,32 1050 218,50 52,25 6,50 9,00 30,90 42,50 24 43,77 11,80 1083 225,75 53,75 6,73 9,30 31,85 *13,75 Mai2 42,15 11,45 1056 217 51,75 6,52 8,99 31,07 42,25 11 40,05 10,78­ 1001 205 496,13 8,51 29,10 39,50 20­9 41,20 10,95 1029 212 50,50 6,29 8,57 29,90 40,90 Iunie 1 40,75 1054 1021 209 506,26 8,36 29,65 40,10 10 42,10 10,74 1053 215,75 51,60 6,41 8,64 30,40 41,70 22 4247 10,35 1066 218,75 52,256,52 8,38 31,00 42,25 Iulie1 42,70 9,93 1066 218 25 52,35 6,51 7,80 30,90 42,25 10 40,65 9,80 1015 209 50,10 6,20 7,68 29,60 40,35 21 40,45 9,86 1026 208 49,50 6,18 7,75 29,40 39,75 August3 38,05 9,26 950 195 50­ 46,70 5,79 7,17­ 27,70 36,70 10 37,75 9,10 942 193 25 , 46,25 5,77 7,98 27,45 36,20 21 38,35 9,27 959 197 47 5,84 7,18 27,80 34,70 Septembrie1 39 27 9,54 1 984 201,25 48,50 6,01 7,62 28,65 36,37 10 39,60 9,67 994,50 204,25 48,75 608 8,58 28,87 36,60 21, 40,35 9,92 luli 207,50 49,80 6,20 8,62 29,5­0 35. Octombrie1 41,07 10,101031,501 212 50,75 6,31 8,67 30, 35,95 10 40,12 39,60 . 1008 206 25 49,50 6,18 8,37 29,35 3525 20 40,70 9,40 1020 210 50,50 6,25 8,45 29,75 34,90 Noembrie2 40,60 8,88 10 19,50 209 75 50,15 6,25 8,35 29,80 34,95 10 41,27 8,52 1036 213,50 51,10 6,35 8,52 30,20 35,50 20­ 42,80 8,90 1070 220,50 52,85 6,57 8,85 31,50 35,40 1 4325 6.og. 107*­* 222 2b 53.25-5,61 -9, 10 31.50 33,50 Dece.-nbrie 10 42.20 8.20 218 52,25 26.50 8 84 30.95 28,25 19 42,­8,34 1051 216­ 52, 6,46 3,79 30,50 22,25 i Sk­yg&­ cS u. el­u 9 Consfătuirea de la ministerul de industrie şi comerţ dri dimineaţă a avut loc la minis­terul de industrie şi comerţ o cons­fătuire prezidată d- d­ Tancred Con­stantinescu, ministru de industrie şi comerţ şi la care au luat parte re­prezentanţii următoarelor socie­tăţi petrolifere : Steaua Română, Creditul­ Minder, Columbia, 1. R. D. P, Petrol Govora, Subsolul şi Sin­dicatul Rafinarilor Români, pre­cum şi d. inginer Damaschin, direc­torul general al minelor. SCOPUL CONSFATUIREI O. Tancred Constanţi­­nessUn ministru de­­indus­trie şi comerţ a expus re­prezentanţilor societăţi­lor de petrol scopul pen­­­tru care i-a convocat. O-sa a apelat la concursul lor în vederea înfiinţării li­nei noui societăţi de ex­plorări petrolifere din ca­re să facă parte şi Statul precum şi toate societă­ţile petrolifere româneş­ti cât şi acele societăţi pe­trolifere cu capital străin dar care au accepţi­at să se naţionalizeze in confor­mi­tate cu prevederile le­gei minelor. . Societatea de explorări se va înfiin­ţa cu scopul de a se des­coperi nouă regiuni petro­lifere, azi încă necunsoscu­te pentru a putea fi ex­ploatate atunci când ac­tualele terenuri nu vor mai confine petrol. PETROLISTII AU ACCEPTAT IN PRINCIPIU In urma expunerii făcu­te de d. Tanered Constan­ti­nescu reprezentanţii societăţilor de petrol, t au comunicat că acceptă în principiu propuneri fă-­ cută de d. miniştrii al in­dustriei. S’a hotărât ca imediat dam săr­bători să aibe loc o consfătuire în­tre societăţile de petrol cari doresc să ia parte la constituirea nouei societăţi de explorări petrolifere, cu care ocazie se va discuta şi în­tocmi an­teproectul de statut al nouei societăţi. Prin statut se vor reglementa raporturile dintre so­cietăţile de petrol ce vor lua par­te la constituirea societăţii de ex­plorări petrolifere, precum şi ra­porturile dintre grupul de societăţi şi Stat. Tot prin statut se va pre­vede si modul de participare a fie­cărei societăţii in noua societate de explorare. După ce aceste sta­tute vor fi întocmite ele vor fi în­­naintate spre examtare ministeru­lui de industrie,­­şi comerţ DE TERENURI VOR FI EX­­­PLORATE Apoi, dacă statutul nouei societăţi va fi acceptat de ministerul de indus­trie şi comerţ, institutul geologic al României va indica noilei socie­tăți cari anume terenuri urmează a fi explorate. Aceste terenuri se vor alege numai din acele cari mani­festa oareșl cari probabilități de existentă de petrol si cari sunt in continuarea anticrita’ului unde s’a mai descoperit petrol. CAPITALUL NOUEI SOCIETĂȚI După toate profoafoîlîtS» f 50©j capstaluS msuei soc îs tăţâ de explorări petroli­fere va fi Sa început de Mb'î sulă mâlioame Sei, re­­partivit între societăţile gee'8 vor lua parte la cons­­tituire şi Stat. Acest ca­pital va fi sporit pe mă­sura necesităţilor. CÂND VA LUA FIINŢA NOUA SOCIETATE Se speră ca noua societate de ex­plorări petrolifere să poată lua fiinţă cel mai târziu pe ziua de 1 Aprilie 1926, de­oarece ministerul de industrie şi comerţ doreşte să se înceapă cât mai curând nouile lucrări de explorări petrolifere, ce­ace ar avea ca urmare sporirea bo­găţiei naţionale a ţării. M. BUCUR ai I „ARGUS" - EDîȚIA FRS.NGEZA lEtrâerd fa el îr­ s! ea an da aps?i£ie, sîisbîisă In sus» sui­a­­ceia îi isEnrarie un fesgtai nsaSer.sî te sSsj» d­.s cifre șl dSscuhteRle asupra jîntregii se Mfâfi f nan- I dare cconoaieo &n ani19.§ Bucurându-se d'o colaborarea celor mai autorizați factori din dom­e­niul economic - financiar | acest nu­mar din „AKGSign* -ed.pa frssîcezât constitue o! j adevărulâ monografic a anu-­u lui încheiat j i Consiliul de Coroană de la Sinaia In urma, prelungitei şer­deri a Prinţului Moşteni­tor în străinătate, sia so­cotit necesar a se convo­ca un consiliu de Coroa­nă. Consiliul se întruneş­te chiar astăzi la Sinaia, şi vor lua parte ■membrii guvernului, foştii preşe­dinţi din consiliu şi şefii partidelor politice» Elfii 11 WASHINGTON, 30. (Re., dor). — Vorfeimel de situa­­ţia din industria cauciu­cului, d. Hoover a nreco­­nstatc reducerea întrebu»­ânţării acestei treaterii la cei mai strict minimum şi ©rgawBzsrjaa izster sursie isBin­ef&ewdk­iwve de aprovi­zionare. Stare-Je arată că Heim­er ar fi anunţat că un răz­­iaci comercial ameninţă să isp&tzcmească între Ame­­rica şi Easrcepa de­oarece wecaaissl continent stinţţfae peşte prin diferite mono« ’ poluri ÎEndustria Statelor tisuite. IKU ti Mm BERLIN 30. (Rador). — Numă­rul someurilor a atins un milion, fără a tine seamă de muncitorii concediaţi de la 13 Decembrie până acum. „Vossische Zeitung" crede că numărul real al someurilor din Germania este tot atât de mare ca Si in Anglia. Ajutorarea sinistraţilor din Ardeal.— In preajma Consiliului de Coroană Un important Consiliu de miniştri s’a ţinut eu­ la orele 5 la Preşedinţie. A prezidat d. Ion I. C. Brătianu. Dintre miniştri au lipsit d un­ ge­­neral Moşoiu care se află la Bruxel­les, tieneral Văil­ianu, care se află la Bertin, d. Gh. Gh. Mârzescu, care se silă la Iaşi şi d. general Mărdă­­rescu. Desbaterile au durat o oră, păs­­rându-ii cel mai strict secret asu­pra soluţiunilor la cari s’a ajuns în unele din chestiunile desbătute. INUNDAŢIILE DIN ARDEAL Reprezentanţilor presei s’a comu­nicat numai desbaterile privitoare la inundaţiile din Ardeal. S-a ară­tat astfel că d-nii miniştri Al. Cons­tantinescu, Chirculescu, Săveanu şi Cipăianu, au făcut câte o expunere aspra întinderei şi consecinţelor inundaţiilor din Banat şi Ardeal. D. Al Constantinescu a arătat că intre Hia şi Hunedeoara pe o dis­tanţă da 4­0 k­m.­ este o mare de apă din­ care nu se vede decât li­nia drumului de fier, pe care trenu­rile trec prin pilotare. De asemenea Câmpia Turdei este inundată de apele Arieşului care a revărsat acoperind şi Valea ,până la Abrud. Sloiuri mari s’au strâns în Câmpie şi circulaţia trenurilor e întreruptă. In partea de nord a judeţului Al­ba, până aproape de Alba Iulia( întreaga câmpie e sub apă. De ase­menea în Dunat s’au revărsat a.­­pele Timişului şi canalul Dega­ inundând zeci de kilometri din ■x­ nbele maluri. In general din amănunţitele ra­poarte aia miniştrilor rezultă că dezastrul întrece tot ce se poate în­ţiile actuale atât d­in Banat cât fi in­ Ardeal. Pagubele sunt enorm de mari, ne­numărate case find dărâşşţuâ, ne­numărate vite inecate şi numerice?, depozite de cereale tVh­a Litîce ne ape. De asemenea agricultura a su­ferit foarte mult, recoltele fiind în­decate şi cu totul distruse. Victime omeneşti, din fericire, sunt puţine. Numeroase comisiuni au fost for­mate spre a lucra la stabilirea dau­nelor. Deocamdată guvernul a dat pu­ţine ajutoare în lemne, bani fura­je şi hrană. ’ ir Consiliul de aseară s’a hotă­­rât să se trimită în ţinuturile dău­­nate un prim ajutor de 10 milioane leiS’a cerut deasemenea ministeru­lui de finanţe deschiderea unui cre­dit însemnat pentru satisfacerea primelor nevoi ale populaţiei dău­nate.*­­ In celelalte chestiuni ce n’au fost divulgate presei, se pare că Consi­liul n’a luat nici o hotărâre, stabi­lindu-se ca discuţie să urmeze în CONSILIUL DE COROANA ce se va ţine azi la orele 4 la Sinaia, la Cas­telul Pepeş. In acest scop au plecat din Capitală azi dimineaţă cu un tren special toţi miniştrii. D. Ifiârsescu, care se su­ă la Iaşi a plecat încă de ieri teară direct la Sinaia. La acest Consiliu de Coroană, vor lua parte şi şefii de partide precum şi foştii prim-miniştri. Hotărârile ce se vor lua la Sinaia sunt de cea mai mare importanţă pentru Ţară. Ele vor fi probabil aduse la cu­

Next