Argus, ianuarie 1926 (Anul 17, nr. 3809-3832)
1926-01-01 / nr. 3809
1 Prima întreprind«"* de transporturi pa Dunăre »* fundat tn 1883 la Vn.ua sub denumirea Soeietatia Im perială fi Regalii de Navigație cu Vapori pe Dunăre, Navigațiunea fluviali desvoîtându-s® In decursul timpurilor prin mn Ajunul războiului mondial, fie la comercială de pe Dunăre se compunea din S5 vapoare de călători şi ifosto, 825 remorchere £43 şlepuri şi ÎSu damuri, pontoane şi perne. Lefrton herereriliul animate de o enerie de 140.000 U. P, iar şlepurile având o capacitate de 1.510.000 tone asigurau un trafic anual da 7.000.OA tone Împărţit neegal Intre armamentul Dunărei de sus in serviciu ce nu eelaică aproape de loc ntal ane de Porţile de ter. In momentul declarării războiului dă mari societăţi ungare bina organizata exploatau cea mai mare pană din traficul fluvial ca fiind auxiliare Drang-Nach.Ostenului şi agenţi activi ai puterilor centrale. Societatea Donau-Dampf,Schiffahrts.Geselltchaft cunoscută sub iniţialele D. D. S. G., cuMiul in Viana, intinzăndu-şi Influenţe până in porturile noastre, avea 47 vapoare de pasageri înzestrate cu ultimie perfecţiuni ale confortului, 98 remorchere şi 850 şlepuri a căror conducere era încredinţată unui personal nautic bine pregătit. Cealaltă societate Maghiar.Foii. fam. Tengerhajdasl.K szviny. Tor.sas, abreviat M. F. T. Ii., cu sediulla Budapesta, dispunea de 22 vapoare de călători, 52 remorchere şi 400 şlepuri. Aceste întreprinderi particulare subvenţionate de statul austro-ungar mai aveau alte mici societăţi afiliate care deserviau navigaţia interioară. Monarhia dualistă era aceea care în primul rând deţinea principelele interese în activitatea navigaţiei fluviale cu tendinţa de a câştiga supremaţia în domeniul transporturilor pe întreaga Dunăre ca şi pe afluenţii săi. Societatea germană Sud.Deutsche Abreviat S. D., având 11 remorchere şi 115 şlepuri înscrise în porturile germane de pe litoralul Dunării de sus era constituită cu capital austriac. Bayerischer.Lloyd, abreviat B. L. era intr’adevăr o croaţiun® ges’mană având la remorchere şi 43 şlepu construirea de remorchere puternice şi de şlepuri încăpătoare, toţi locuitorii ţârilor riverane au putut să profite deopotrivă de marile avantagd pe care ie oferia calea apei navigable, indiferent de pavilion şi naţionalitate,grf, capitalul şi întreg aparatul administrativ fiind curat german, România, ocupă după sus zisele societăţi austro-ungare, treapta a noua, in ce pnuia numărul forţa şi tonajul vaselor cari aparţineau serviciului de stat denumit Navigaţiunea Fluviala Română abreviat N. F. R., Societăţii Române de Navigatie pe Dunăre, abreviat S. R. D. şi societăţii Dunărea (ex. fraţii Mendel). In afară de aceste trei mari societăţi restul vaselor sub pavilion român era deţinut de diverşi armatori particulari, toate la un foc formând un parc de 20.000 h. P. şi 400.000 tone înscrise în majoriare la căpitănia portului Brăila şi Galaţi ca porturi de înregistrare. Serbia era reprezentată printr’o flotilă comercială compusă din remorchere de 4.800 u. P. şi 56 şlepul de 43.000 tone capacitate cu care îşi asigurată satisfacerea traficului de interes local. Bulgaria dispunea de o mică flotă compusă din 2 remorchere, 2 Şlepuri de fier şi 14 damuri înscrise la Iluseiuc şi Lompaianca. Rusia avea în afară de vasele micilor armatori particulari, vechea societate de navigaţie , fluvială Ruskoie Dunaskoie.Parahodostovo care deriva din societatea de navigaţie Înfiinţatâ la 1883 de prinţul Gargurin, transformată În Obscestoo.Cernomorsko, pentru că făcea legatura intre porturile Dunărene şi Odesa, iar mai târziu reorganizată sub denumirea de mai sus. Această societate subvenţionată de statul rus avea 32 remorchere şi 250 şlepuri şi pleline. La începutul războiului toate aceste vase trecând sub controlul administraţiei militare pentru executarea de transporturi de trupe şi-a schimbat vechea denumire , în Expediţia Osubayo Nasnacenia, închiriind şlepuri şi remorchere. Vasele fluviale ruseşti la retragerea ruşilor rebeli în 1917 au fost luate în stăpânire de către marea noastră militară care le deţine sub titlu de precar (expresiunea inspectoratului marinei) până la lichidarea deconptărilor cu Ilusia. STRĂINII DE DUNĂRE In afară de particiiarea ţărilor limitrofe la exploatarea traficului fluvial, străinii din foarte Îndepărtate, ţinuturi au găsit pa Dunăre un teren de rodnică activitate. Astfel pavilionul elen a fost reprezentat prin 26 remorchere şi 211 şlepuri Înscrise la consulatele greceşti din Brăila şi Galaţi. Pavilonul englez flutura odinioaFlotele comerciale aparţinând puterilor centrale au servit in timpul războiului la transporturile militare de aprovizionare chiar ca vase armate. In toată durata campaniei vasele lor comerciale fiind mlitarizate au constituit formațiunea Aentra-Transport- Le iltung cunoscută sub denumirea de Z. T. L., apoi formaliunea de salvări de vase Schilfahrta- Abeilung-Bergungs-Grupe, abreviat S. A. B. si Kaiserliches-Marine- Amt abreviat II. M. A. O însemnată parte din aceste vasie au fost scufundate sau grav avariate, iar o bună parte au fost capturate de armatele române. Cele capturate de armatele noastre in prima perioadă a războiului au fost supuse judecăţei prizelor, cu excepţia acelora ce urmau sa ne fie retrase de către arbitrul umerican In baza art. 800 din tratatul de la Saint Germain. Acelea Insă care au fost capturate in a doua perioadă a războiului, in toamna anului 1018, cu ocazia sosirea armatelor franceze la Dunăre şi nume acelea capturate între Turtucaia şi Porţile de Fer ni s’a cerut a fi împărţite cu guvernul francez şi în acest scop între guvernul român şi cel francez s’a încheiat acordul partajului (ordinul cu No. 7120 din 4 Octombrie 1918 al d. general comandant al armatelor avine din Orient, determinat prin juriul Cosiliuluî de miniştri No. 1137 din 4 Mai 1920, REPARTIŢIA GENERALA A TONAJULUI CAPTURAT în baza deriziunii în ultima instanţă dată la finele anului 1921 de către arbitrul american B. Hins», s’a făcut următoarea repartiţie: i ră pe un remorcher şi 4 Şlezuri iar pavilionul francez a fost arborat pe 7 şlepuri şi Un remorcher proprietatea firmei Dreylua et Comp din Paris. Pavilionul otoman era reprezentat printrun singur şlep de fier şi 12 daururi construite din lemn. Pavilionul belgian flutură pe vase isabricel de zahăr dialluaclne, un număr de 5, iar pavilonul Italian de asemenea s’a văzut arborat pe opt mari şlepuri şi trei remorchere. Comisiunea Europeană a DunăGermaniei i s’a atribuit remorchere cu o tracţiune de 22800 H. P. şi 41.000 tonaj capacitate. Remorcherele atribuite Austriei reprezintă 23.000 H. P. Cehoslovacie a primit 4.500 U. P.; Ungeria 17.000 ; Jugoslavia 34.000 H. P.5 şi 400.000 tone; Romania 31.000 h. P.; şi 44. 000 tone; Bulgaria 1.000 E. P. şi 20.000 tone; Grecia 1S01160 tone ; Franţa 6.830 H. P. şi 63.000 tona. INTERVENŢIA FRANŢEI PS DUNĂRE Intrând în stăpânirea a 11 remorchere solide, reprezentând o tracţiune de O.dOO H. pif 52 şlepuri, 5 şalupe, 4 pontomne, 1 bac şi 1 caic de un Una! de 53.000 tone, guvernul francez a pus bazei primei întreprinderi de stat pe Dunăre sub denumirea La Marine Nationale Prin caise du Danube abreviat M. F„ girată pentru un moment de către Baza Navală ce avea sediul în Bucureşti, iar mai târziu transformată în La Societé, Francaise de Navigation sur le Danube, abreviat S. N. D, cu sediul la Paris şi agenţia generală la Brăila, In baza dispoziţiilor dictate de statutul definitiv al Dunărei prin care cabotajul fluvial este rezervat riveranilor, guvernul român intenţionând a-şi reorganiza şi mări serviciul fiuvial capabil astfel să satisfacă interesele locale de cabotaj, a continuat să se servească numai de propriile sale rase naţionale, respingând oferta ca şi intervenţia în întregime a capitalulei, abreviat C. E. D. a avut sub pavilionul său special, 2 confortabile rachiuri, 8 pilotine de mare, 3 drage mari şi alte 3 mici, 5 şalupe, 1 remorcher, 1 vas cu panse, 8 şlepuri cu clapete pe fund, 16 mahone pentru transportat piatră şi alte 20 bucăţi vase de servitudine, precum şi 2 ambarcaţiuni de salvare. Comisiunea mixta a Prutului a tivut un mic vas cu abaturi, 10 grui flotante, 4 borcaze cu două helice, 5 dragi, 9 pletine şi 2 micpontine care serviau de locuinţă. INTERVENŢIA ANGLIEI PE DUNĂRE Vechile întreprinderi de navigaţia ale Austriei şi Ungariei, desmambrate, găsind un sprijin în ajutorul financiar oferit de englezi s'au refăcut şi s’au organizat înglobânduse In noua societate Danube Navigation Company fondată în Iulie 1922 cu uri capital de 1.200.000 acţiuni ordinare, sub preşedinţia lui Sir Frederic) Lewis. Capitalul englez s’a oferit să ajute marina tânarului stat iugoslav, mare de altfel, insă în necesitate de a fi organizată. Societatea Sued.Deutsche s’a reorganizat prin intervenţia capitalului englez care de aasemena a creat prin colborarea riveranilor naţionali Compania Bulgară de navigaţie in Dunăre lichidată după doi ani prin cumpărarea întreg parcului de vase de către guvernul Român. INTERVENŢIA ITALIEI PE DUNĂRE In afară de vasele aparţinând succesiunei Peirano, pavilionul italian a fost arborat pe şlepurile şi remorcherele societăţii Granaria al cărei sediu princial era la Roma. lui străin In întreprinderile de transporturi fluviale. Ia acest scop s’au modificat de legea de organizare a marinei comerciala intercalându-se noi dispoziţiuni privitoare la condiţiuniie ce se cer jismica arborarea pavilionului naţional român pe vasele de comerţ Această măsură a format obiectul unor vii discuţii, întrucât străinilor li s-a ridicat dreptul de a arbora paviDupă război, pe afară de un număr foarte restrâns de agenţii maritime a căror reputaţie a fost incontestabilă, s’au ivit în porturile noastre numeroşi agenţi cari au găsit un debuşeu de serinit activitate fără nic! o îngrădire de răspundere moralâ şi materială, din lipsa unei legiferări în acest sens. De pe urma acestei large ospitalităţi economia noastră naţională prin făptui că în urma speculaţiilor la car® »'au dedat agenţii şi cartierii de ocazie s'a discreditat pe pieţele străine comerţul nostru maritim iar'atât că porturile Dunărene au fost calificate de cuibări de piraţi, îspre a se evita concurenţa şi a se determina un naviu de afretare de pe urma căreia să poată subsista agenţiile maritime la fiinţă, însă sub consumul de a nu constrânge pe încărcători la navluri exagerate, s'a înfiinţat în mod tacit cartelul agenţiilor de vapoare format din: firmele Watson-Youell, Theodoridi, Gaomo Draculit, Lascaridis, Culucundit, Vaisamakis Lacheus, Putas, Socrates Avgherinis, Danubiana-Romănă Intercontinenta şi firma Georgeacodis ca şi Troianos,Brodhers, etc., se menţin separat, primele două pentru navlosiri directe, celelalte servind de multe ori ca intermediare. Sedetstea Katîensiâ Somând agentura mardimans fluvială De curând un grup de financiari şi căpitani români au pus la Galaţi bazele Societăţei Naţionale Române de Agenură Maritimă şi Fluviala în scop de a întreprinde in porturile noastre operaţii de agentură, curtaj şi aprovizionare. Pentru asigurarea comerţului maritim atât de înjosit în porturile noastre de către unii agenţi de ocazie pripăşiţi şi toleraţi, este necesară intervenţia unei legi speciale. La decomptarea acestora ultimi cu casele din străinătate ce reprezintă, camuflează in comptul autorităţilor române sume însemnate, trecute drept cheltueli de reprezentanţi li alte speţe, ceea ce contribue la discreditare şi înjosire. Ne este recent în memorie cazul agenţiei Golantzis de pe urma căreia statul a fost păgubit de câteva zeci de milioane. De aceea înfiinţarea Borietate! Naţionale de Agenuiră Maritimă -cât garanţii morale şi materiale în interiorul ţării, este bine venite In fe lotul fi ridicarea prestigiului comerţului maritim şi fluvial. PARIS. — Se pare ca pe piaţa intenta vanzarea automobilelor, tedi tini ui tmp, a scăzut Constructorii se străduiesc să-şi «*a porte maşinile lor, dar, din nenorocire, se lovesc din c« te se mai mult de banerile varrni if d de concurenţa din ţările străine. Se ştie că te ultimul timp celebra Ca»* Ford şi-» construit vapoare proprii pentru transportul peste Ocean «I amenajate in acest scop, a automobilelor construite de ea. Pe piaţa engleză, automobilele franceze sunt handicapate prin tarife aproape prohibitive, cu toate că preţurile, din pricina schimbului scăzut, sunt foart favorabile. In Germania de asemenea, exportul nu se poate face tot din pricina taxelor vamale aproape prohibitive. Cu toate acestea s’a putut obţine pentru această ţară o comandă (je 7000 maşini de 7 cai putere fiecare. ..............'lljFlM»11--------------— ————— ~ Noul model PATRU LOCURI Jy'^Vy E.yiARVAN Wy!lfe:!i{?íÍ! jjf}{j jj |il iniiî i i rîî mii şi diferite tifiuei de vehicule industriale și die Leasts fiori. Representanta Generală: Vânzarea produselor „ FIRT București,STR.VENERE!N?3~5Ml Telefon &7/63 Adr.Teteg„FIRT 7wp4do Calendat Conduite mtInture £i/ acest model de GHR. Uzinele Fiat fusrwiecuzcL automobde de 10-15HP 4 dUsudet, 20-26 HP. 6 calfidet, 40-50HP. 6 dM/idev Bilanţul navigaţiei pe Dunăre 1916 19 2 6 de CONST. TONEGARIÎ Flota comercială înainte şi dupa război, — intervenţia capitalurilor străine. — Casele de agentură şi curtaj maritim tiu» kt» 48« emuim m M Itmcll: l I l «ML (SI$l!âS: (am Flota comercială înainte de război In timpul r©bsfo pîlsIij I Rezistenţa guvernului român aun ms ts«t|K MIUR- hstf t.-MItlit: SiSSUBt lionul naţional decât dacă dovedesc ■ din capitalul statua; se can a N «o**că simt născuţi şi stabiliţi in ţară iar scris de cetăţeni români şi ne tranaite materie da societate două treimi ,miaibil decât la cetăţenii români etc. Agenţiile maritime de afretare, curtaj şi aprovizionare Concesiunea Chester NEW-YORK. — „Ottoman American Development“ desminte ştirile după came concesiunea Chester la Mosul ar fi fost vândută intereselor britanice, şi declară că va protesta dacă Liga Naţiunilr nu va ţine seamă de interesele americane. Ocupaţia militară britanică ar fi pricinuit Societății pagube de 50 milioane de dolari, a căror rambursare se va cere