Argus, martie 1926 (Anul 17, nr. 3857-3882)

1926-03-01 / nr. 3857

Anul XVII No. 3857 6 PAGINI ABONAMENTE: 3 Iei in ţară. 6 lei în atriouitate BIROURILE: Bucureşti, Strada Sâr In Un an 800 Iei 1 luni 450 H 3 luni 250 „ in SUiinStat« Un an 1800 Iei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 H ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu muu 1 marie 1826 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societ&tei Generale de Publicitate Directori­i Carol Schuldar­d 1 S. Bar­ger Uf. Mi Sinii Mi airapsiPjungiii 9) ftiaiai ii iii 19­­ TELEFON: 0/03 $1 23/00 Legea timbrului Lucrările pentru refacerea tari­fului vamal continuă, cu multă febrilitate, la ministerul de finan­țe. E probabil că înainte de retra­gerea actualului guvern, artico­lele cele mai importante de im­port vor fi taxate după noul tarif, pe baza unei legi, care îngadue ministerului de finanţe să modifi­ce tariful prin decret regal. In orice caz, metalurgia şi tex­­tilele credem că vor primi noua nomenclatură şi noile taxe, sub actualul guvern, prin decret regal. Tendinţa noului tarif, e, vădit, protecţionistă. Bat fiind că trăim intr’o vreme când toate statele se înconjoară de tarife protectioni­­ste, această politică introdusă­­­ la noi e logică si naturală. Stăvilirea importului e o nece­sitate, la noi, nu numai ca o mă­­sură de protecţie a industrii na­tionale, care merită, desigur toată încurajarea publicului, dar si ca o măsură de siguranţă în grava problemă monetară. Scăderea leului din ultimul timp, e o indicaţie precisă a defi­citului balanţei plăţilor noastre în străinătate, ceea ce constitue o obligaţie pentru guvernul nos­tru de a restrânge importul prin tarife vamale urcate. Paralel cu aceste pregătiri pen­tru reforma tarifului vamal, mi­nisterul de finanțe, prepară proec­­tul reformator al contabilitatei publice și proectul legei timbru­lui, pe care vrea să le treacă, prin parlament, probabil chiar în cursul acestei săptămâni. Primul proect acordă, printre altele, ministerului de finanțe un larg drept de control asupra ges­tiunei financiare a diferitelor de­partamente. Acest fapt nu e, de­sigur pe placul tuturor, dar poate că, în împrejurările de astăzi, prin­cipiul predomnirei ministerului de finanțe să fie un expedient fo­lositor. In ceea ce priveste legea tim­brului ea se pare că a ajuns, în comisia financiară a Camerei, la forma definitivă, care, totuși, nu satisface nici pe specialiști în ma­terie financiară, nici pe cel inte­resat. Pentru timbrul fix, proectul e timid si nu merge până la limita depreciere­ leului. In schimb, pen­tru timbrul proportional, cotele au fost exagerat mărite, ceeace va împinge la fraudă si nu va da re­zultate aşteptate. Pe deasupra, s’au introdus tot felul de taxe pe operaţiile bancare si financiare, prin imitaţia ţărilor cu o mare mişcare financiară şi s-au pus nişte cote prea ridicate pentru redusele noastre operaţii şi pen­tru enormele dobânzi ce se plă­tesc, la noi. Totuşi, ministrul de finanţe se simte obligat să treacă acest proect de lege, aşa cum a fost mo­dificat de comisie, fiindcă pe el sunt bazate prevederile bugetare, la veniturile timbrului. Argumentul, în aparență, e pu­ternic. Dar teamă ne este, ca exa­gerarea cotelor să nu aibă un e­­fect contrariu celui aşteptat. Pe de o parte frauda, de pe altă parte abţinerea de la afacerile prea greu lovite prin noua lege, vor face ca prevederile bu­getare, bazate pe noua lege a timbrului să fie considerabil reduse. Și nu mai socotim nici pierde­­rile fiscului din reflexul supra­­taxarei asupra vieței economice. A. îmi ANUMITA CAPITALA Când ziarul, care reprezintă un istoric partid politic, a aruncat, pentru întâia oară, învinuirea că sunt in Bucureşti instituţii cosmo­polite, mulţi, destul de creduli, iţi vor fi zis: - O fi! Când acelaş ziar a repetat învi­nuirea, aruncând'o unor adversari politici şi unor partide, cu­ preciza­rea că stau in legătură cu sovie­tele, de la care primesc instrucţiuni şi ordine, iarăşi, mulţi îşi vor fi zis:­­ O fi! Au venit, insă, alegerile comu­­nale cu rezultatele lor foarte ne­plăcute pentru guvern, chiar în li­nele oraşe, ca deopildă Craiova, Piteşti, Buzău, unde nu numai că nu sunt comunişti, dar nu se gă­seşte nici picior de socialist. Ace­l­aşi ziar- fără să bage de seamă că işi mănâncă credinţa, ca ţiganul bi­serica, aruncă oraşelor învinuirea că sunt "eosmopolite" şi afirmă că opoziţia a reuşit cu ajutorul comu­­niştilor, pe cari nimeni nu ii ştia, până acum, atât de numeroşi, încât să fie dânşii factorul hotărâtor al alegerilor, nu mai toate oraşele noas­tre, mai mari ori mai mici. Ceea ce ar însemna că Bucureşti, Iaşi Crai­­ova, Ploeşti, Piteşti, Buzău, Foc­şani, Galaţi, Brăila, Constanţa, Te­­cuci, Vaslui sunt oraşe, internaţio­nale, adică ,anumite oraşe“, după cum­ e o ,,anumită presă". Ceea ce ar însemna, că Bucureştiul, capitala regatului românesc e „cel mai anu­mit oraş al anumitelor oraşe", după cum unul din ziare e „cel mai anu­­mit ziar al anumitei prese". De­ data asta socotim că nu s'a găsit nici un prost, care să zică: - O fi! In politică necazul, e, ca și în ori ce acţiune omenească, un foarte rău sfătuitor. _ T. P. nn~ I —ggjF—' «► •—Iiaeiuwiiwi'i'»1 Ştiri economice Belgia Italia KEW-YORK. — S’a lansat pri­ma emisiune obligatorie a Institu­lui italian de credit pentru între­prinderile publice, în sumă de 20 milioane dolari procurată de gru­pul băncilor americane, cu inte­rese de 7 la sută, amortizabilă în 20 ani. Statele Unite NEW-YORK.­­ După o statis­tică publicată de curând, in Sta­­tele­ Unite, sunt actualmente 16 tri­lioane 935.918 aparate telefonice, cu 863.160 mai mult decât în anul trecut, adică 14,7 telefoane pentru 100 de locuitori. In Suedia 6,9 pentru 100 de lo­cuitori; ln Elveţia 4,8; în Germa­nia 3,9; în Anglia 2,7; în Franţa 1,7; şi în Italia 0,4. C regia ATENA___Guvernul grec a ho­tărât adoptarea generală şi com­plectă a sistemului metric. Prin noul tarif vamal s’a fixat chilografiul ca măsură legală de greutate. Dar, în practică, ocaua de 1282 grame, continuă încă să fie utilizată, tot aşa ca şi p cui (64 cm) şi ocaua de capacitate (cir­ca 1 litru şi 30). Cu începere de la 1 Martie 1926 metrul va fi singura, unitate au­torizată în comerţ. Măsurile metrice de ««rotate şi capacitate vor fi obligatorii cu în­cepere de la 1 Martie 1827, Grecia trebuind mai întâi să adereze la Convenţia internaţională,­ să-şi procure etaloanele necesare şi să creeze la Atena un biurou de con­trol al greutăţilor şi măsurilor. sueda STOCKHOLM— Intre Suedia şi Turcia au început tratative pen­tru incheiarea unui acord comer­cial şi în această privinţă s-au schimbat câteva note între guver­nele ambelor ţări. » STOCKHOLM. _ Tratatul de comerţ şi navigaţie între Suedia şi Cehoslovacia semnat la 18 A­­prilie 1925, a fost ratificat de am­bele părţi contractante la Stock­holm în ziua de 24 Decembrie 1925 In urma­ unui schimb de note intre ministrul Suediei la Beri­n şi cel ş­­ Greciei la Stockholm, a­­cordul provizoriu referitor la re­­laţiunile comerciale şi maritime între Sued­a şi Grecia a fost pre­lungit până la 31 Martie 1026 BRUXELLES. — Totalul biletelor de bancă în circulaţie la 18 Februa­rie s-a ridicat la 7­363.707.150 franci faţă de 7.450.008.05 h­, la 11 Februa­rie. • BRUXELLES. — Belgia , pe cale de a Încheia un nou acord cu Fran­ţa. Prin acest acord se vor aduce oarecari modificări tratatului econo­mic din Aprilie 1925 mai cu seamă în ceea ce priveşte armele şi comer­ţul de arme cari nu vor fi taxate decât cu un surplus de 20 la sută față, de tarifele din 1925. Argentína BUENOS-AYRES. — Din date­le publicate de Ministerul Agricul­tur.î rezulta că în campania cu­rentă s’au făcut următoarele se­mănături de cereale: Grâu 7.620.000 hectare. * In 2.311000 hectare. Ovăz 1.190.000 hectare. Orz 330.000 hectare. Secară şi mei 207.500. In total s’a semănat 333.000 de hectare mai mult ca în anul tre­cut. Germania BERLIN. — Asociaţiunea mun­­citorilor intelectuali, care numără reprezentanţi din toate profesiuniie, liberale, a organizat în sala de şe­dinţe a Reichstagului o mare mani­festaţie în favoarea culturei ger­mane. Preşedintele cartelului muncitori­lor intelectuali, naţionalistul Otto Everting a declarat, în discursul de deschidere, că „tributul de război­u‘ pe care Reich-ul trebuie să-l plăteas­că conform planului Dawes, nu are precedent in istorie şi că Reich-ul nu va putea să se achite de obliga­ţiunile impuse, fără­ a înăspri încă situaţia materială a clasei intelec­tuale germane. • FRANCFDET. — Prestaţiunile în natură pe care Germania le e­­fectuează în contul reparat­unilor datorite Franţei au crescut în mod simţitor în cursul lunii ia­nuarie. Intr’adevăr numărul contracte­lor încheiate s’a ridicat la 359, re­prezentând o valoare de 24.900.000 mărci. De când s’a pus în apli­­care planul experţilor, totalul co­menzilor a atins 185.200.000 mărci. Prestaţ­unile în natură acorda­te Belgiei au crescut şi ele in cursul lunii ianuarie, numărul contractelor ridicându-se la 169 pentru o valoare totală de 6.700.000 mărci. Totalul comenzilor de la a­­plicarea planului experţilor s-a ri­dicat deci la 35.100.009 mărci. Balanţa comercială şi Balanţa plăţilor CONFERINŢA PLOI MIHAIL MA­NOILESCU LA INSTITUTUL ECO­NOMIC ROMANESC Distinsul nostru prieten şi cola­borator, d. M. Manoilescu a ţinut cri o interesantă conferinţă la Institutul Economic Românesc. Conferenţiarul începe prin a arăta cât de mari sunt confuziile care se fac în definirea balanţei plăţilor şi cât de greşită este ideea de a se con­sidera numai balanţa comercială, a­­dică importul şi exportul de mărfuri ca indicaţie pentru cursul monedei naţionale. Alături de exportul şi importul de mărfuri trebuie socotit schimbul de servicii între ţară şi străinătate (transporturi etc.) precum şi impor­tul şi exportul de capitaluri. Căutând o definiţie a balanţei plă­ţilor, care să corespundă cât mai bine raportului între balanţă şi va­lută, D. Manoilescu precizează că a­­devărata balanţă a plăţilor este a­­ceea în care se socotesc toate opera­ţiile care dau naştere la o transfor­mare imediat din lei în valută străi­nă sau invers. Expunând cu cifre balanţa plăţilor României întocmită de d-sa în cola­borare cu d. inginer Lotru, conferen­ţiarul arată că de la 1922 încoace ba­lanţa comercială e activă. In acelaşi interval Insă plăţile câ­tre străinătate pentru datoriile Sta­tului şi ale particularilor ar fi fă­cut ca balanţa plăţilor să fie passivă, ceea ce ar fi atras ca urmare o d­epre­ciere continuă a leului. Din fericire insă efectul datoriilor plătite în străinătate a fost compen­sat de către nouile credite şi nou­le investiţiunî industriale constituite de către capitalul străin, aşa că ba­lanţa plăţilor în întregul ei a fost aproape în echilibru în anii 1922— 923 şi 1924, ceea ce a dus la stabili­zarea relativă a leului. Mai departe, d. Manoilescu arată că România veche primea în fiecare an din străinătate, sub forma inves­tiţiilor în industrii, a creditelor în bancă şi a împrumuturilor de stat­­capitaluri străine în sumă de 300 milioane lei aur sau peste 12 mi­liarde lei actuali. Dacă acest vechiu­l flux de capi­tal şi credite s’ar restabili astăzi via­ţa economică ar lua avântul dinain­te de război şi stabilizarea leului ar fi cu totul asigurată. Conferenţiarul accentuează apoi importanţa mare pe care o are îm­bunătăţirea balanţei plaţilor în ca­zul unei eventuale stabilizări ofi­ciale a leului şi preconizează un complex de măsuri economice şi fi­nanciare menite să asigure în acest caz echilibrul balanţei. D. MANOILESCU termină preconi­zând nu numai noui metode de lu­cru, dar şi o nouă orientare în poli­tică economică şi financiară­ Asupra acestei interesante confe­rinţe, vom reveni pe larg întrun nu­măr viitor 1 Degrevarea exportului Ridicarea prohibiţionilor şi restricţunilor de export.— Reducerea taxelor vamale de export. — Noul regim vamal al produselor petrolifere, al lemnului, cărbunelui, vitelor şi cerealelor - Hoterârile delegaţiei economice a guvernului, luate în şedinţa de eli — Convocată de mai multe ori în cursul ultimelor două luni, spre a rezolvi o serie de chestiuni din cele mai importante pentru mersul vie­ţii economice a ţării, delegaţia eco­nomică a guvernului a izbutit abia ori d. a. să se întrunească la sediul ei special de la locuinţa d-lui minis­tru al agriculturii şi domeniilor. Chestiunile înscrise pe ordinea de şedinţă pot fi rezumate în două puncte chintesenţiale : 1) lărgirea regimului comercial de export—prin înlăturarea unora din ultimele ves­tigii ale perioadei de prohibiţi­uni, restricţiuni şi contingentări­i şi 2) suprimarea sau, in cazul cel mai rău, degrevarea simţitoare a taxelor de export. DEGREVAREA EXPORTULUI PRO­DUSELOR PETROLIFERE ŞI IN­DUSTRIALE In interesul sporirii producţia, nei şi valorificării pe calea expor­tului a produselor indigene, cum şi pentru a determina din vreme impulsuri către deschideri şi cuce­riri de debuşeuri pe pieţele extern­­în favoarea produselor româneşti, delegaţia economică a ţinut să-şi inaugureze şedinţa de ori cu princi­piul, că pe viitor, pentru toate pro­­dusele petrolifere şi industriale ta­xele de export în vigoare vor fi re­duse cu valoarea actuală a supra­taxelor de transport (de 50 la sută) aplicata de căile ferate tuturor pro­duselor destinate exportului. Lucrând în cadrul acestui prin­­cipiu emis­, '■■■(($ ■* ul de finanţe împreună cu ministerul de indus­trie şi comerţ au rămas să facă pentru fiecare articol calculele ne­cesare, pentru ca odată stabilite cu preciziune tarifele corespunză­toare să se procedeze imediat la punerea lor în aplicare. TAXELE APLICABILE PRODUSE­LOR PETROLIFERE Graţie acestui principiu de calcul, reducerile vor fi destul de simţitoare, înregistrând, de pildă: pent­ru benzină: 5.000 lei de vag.; pentru motorină: 500; pentru petrol lampant ;o păcură: 300; pentru uleiuri rafinate: 3.SCO; pentru uleiuri nerafina­te: 300; pentru unsoare consis­tentă: 1.500 lei de la 7.50O lei de vag. cât e taxa de uz­. Calculele pentru stabilirea taxelor definitive de export la produsele pe­,­tre li­bere şi­­indust­riale vor fi încheia­te chiar mâine. Luni, când vor în­cepe şi formele legale .de ratificare şi intrare în vigoare E LIBER EXPORTUL CĂRBUNILOR ŞI PACUREI O altă importantă hotărâre luată in şedinţa de aseară a delegaţiei eco­nomice este admiterea exportului cărbunilor de lemn şi liberul export al cărbunilor de pământ (lignit, hui­lă etc.), suprimându se orice autori­zaţie specială şi plătindu se numai o taxă statistică de 300 lei la vagon. Acelaş regim de libertate a fost a­­cordat şi exportului de păcură, care pe viitor va fi sustras prohibiţiunei şi contingentării, spre a fi suspus la o simplă taxă’statistică. EXPORTUL LEMNULUI Delegaţiunea a discutat-o pol ches !"UCC' *r,*$dit.t* la principalele p­roduse. S'a admis o importantă reducere pentru exportul produselor lem­noase — lemnul rotund şi ecarissat. Cifra exactă a n­oulor taxe va fi stabilită fără întârziere, în urma calculelor prealabile pe care le vor face de comun acord ministerele de finanţe şi cel al industriei. De scăderi mai simţitoare care ating peste 30 la sută din taxele actuale se va bucura în deosebi­r de vesteaua de brad şi înaintea aces­teia vine lemnul de stejar, la care reducerea se urcă până la 40 la sută din taxele actuale. Pentru exportul mobilelor, taxele s-au redus dela 1000 la 2000 lei vag. EXPORTUL VITELOR Delegaţia a admis reduceri şi la taxele de export pentru vite, hotă­­rând pentru vitele mari o scădere de 2000 lei din 8000 cât se aplică azi pe fiecare cap de vită mare. Taxele de export la porci se vor scă­dea cu vreo 400 lei de cap din taxa actuală de 1500. Se vor introduce scăderi şi la exportul vitelor mici. EXPORTUL CEREALELOR ŞI OLEAGINOASELOR Delegaţia economică a luat impor­tante deciziuni şi pentru înlesnirea exportului de cereale şi seminţe olea­ginoase, admiţând următoarele re­duceri de taxe :­­.frâul ÎS.000 lei de la :’10.000 vag.; Fibmna albă 15.000 de la 25.000; Făina integrală 20.000' Secara 10.000 de la 20 Orzul 10.000 de la 12 mii; Pastele făinoase 10.000 fie la 15.000; Tărâțele 2.000 de la 4 mii; Rapița și mu­şt­arul 15 mii de la 30.000. "* Pentru punerea în aplicare a hotă­rârilor de mai sus se va încheia un jurnal ce va fi supus aprobării pri­mului consiliu de miniştri ce se va ţine în cursul săptămânii viitoare. Marţi la orele 11 dim, membrii de­legaţiei economice se vor întruni din nou, spre a rezolva şi restul chestiunilor rămase înscrise pe or­dinea de şedinţă. mii. Campania de refacerea podurilor şi şoselelor din România * ----- im -» ^1 Lucrările cari se vor efectua in cursul anului 1926.­Sumee alocate Ministerul lucrărilor publice a în­tocmit de curând planul de lucrări, în ceiace priveşte refacerea întregei reţele a şoselelor noastre, în cursul anului 1926. Campania de lucrări înglobează suma de 100 milioane lei, din care 100 milioane lei sunt destinaţi pen­tru complectarea şi prelungirea lu­crărilor angajate la cele 12 şosele din Basarabia. RECONSTRUIREA PODURILOR O importanţă deosebită se va da reconstrucţiei podurilor, distruse in timpul războiului şi refăcute în con­­diţiuni cari, de multe ori, lăsau de dorit Actualmente avem în întreaga ţa­ră circa 183 k­m. poduri de lemn, din cari neapărat trebuesc refăcuţi anual cel puţin 20 de kilometri. Direcţiunea generală a podurilor şi şoselelor este deosebit preocupată de problema înlocuirei actualelor po­duri de lemn prin poduri de beton armat, raportul între podurile de lemn și cele de beton fiind șase. In afară de partea nepractică ca­r o prezintă podurile de lemn f­iiind expuse la incendii, distingeri de to­rentul apelor, etc., ele necesita din abundenţă materiale de construcţie şi întreţinere, cari se procură prin defrişarea podurilor. PENTRU DESPOTIHREA TURIS­MULUI In campania pentru refacerea şose­a■clor se va continua cu aplicarea me­todelor moderne, inaugurate deabia anul trecut în ţara noastră, anume se va aplica in continuare, sisteme­le de bituminare şi silicatare. Şoseaua Bucureşti-Braşov, singu­ra din ţară care se prezintă în con­diţiuni avantajoase de turism, va fi modernizată aplic­ăndu-i-se­pavaje de granit şi bitum emulsionat la relee. Deasemeni vor fi refăcute radical podurile de peste Dâmboviţa, Praho­va, Valea Ordin­lar şi Valea Azugei. Odată toate aceste lucrări înfăp­tuite, şoseaua Bucureşti-Braşov va deveni un adevărat factor de des­vol­tare al activităţei automobilistice în Româna. Graţie cestui fapt vor profila s­ă.­­ună seama şi localităţile de pe valea Prahovei, cari vor căpăta o nouă înflorire. Iaatt­­e progresele realizate anul trecut pe­ u­ist tărâm, campania a­nu­lui 1026 va nota începutul unei adevărate ere constructive. Planul armonic, întocmit de mi­nisterul lucrărilor publice prevede reconstruct­a următoarelor şosele:­­ Turda Abrud, în valoare de 5 mi­lioane lei, Constanţa Xehirghiol Man­galia (prin sistemul de silicat­are a­­plicat pe calcar) în valoare de 12 miloane lei, Mizil-Buzău, în valoare de 7 milioane lei, VasluiPungeşti- Blasca Dragomireşti Bacău, în valoa­re de 5 milioane lei, Cernăuţi-Siret- Vatea Bornei, cu silicat de sodiu în Suceava, în valoare de 2 milioane lei, Bistriţa Vatra Dornei, în valoare de 3 milioane lei,­ Siria-Păuliş, în valoare de 7 milioane lei, Haşfalău- Ghirteş în valoare de 1 milion lei (cu traversarea Odorheiul­ui Mizil-Baba Ana-Boldeşti, în valoare de 1 milion 500 mii lei, ViforuluiScorojineni, în valoare de 400.000 lei, Tă­uţii de Jos Nistru, în valoare de 500.000 lei, Bucureşti-Ploeşti, în valoare de lei 15 000.000, Ploeşti Câmpina, în va­loare de 5­ 00. 000 lei, Câmpina-Bra­­şov, în valoare de 5.000.000 lei, Bu­­său-Braşov, în valoare de 3.500.000 lei,, G. Vodă Guzgin Silistra-Ostrov, în valoare de 1.000.000 lei, București Brăila, în­­valoare de 3 milioane lei, T.­Măgurele-Islaz, cu accesoriile, în valoare de 1.­000.000 lei, Bârlad- Murgeni-Fălciu Huşi, în valoare de 5.000.000 lei, Dorohoi Darabani Ră­dăuţi, în valoare de 2.000.000 lei, Dorohoi - Vorniceni-Borzeş­i-Săv­eni Serzeniţa, în valoare de 2.000.000 lei Iaşi Bivolari, în valoare de 2 mili­oane lei, Răducăneni-Huşi, în valea­Fondurile alocate in 1925. In acest scop, au fost de 400 milioane. Lu­crările cari vor începe în primă­vara ce se anunţa vor fi de 600 mi­­lioane. Diferenţa de sume alocate este e­­locventă pentru a întrezări realiză­rile de ordin tehnic, ţinând, bine­în­ţeles, seama de priceperea şi autori­tatea conducătorilor direcţiunei ge­nerale de poduri şi şosele,­re de 2 miloane lei, Haţeg Petroşani- Surduc, în valoare de 1 milion lei, Deva- Brad Oradia Mare, in valoar de 1.000 000 Iei, Valea lui M­hai Sighet, în valoare de 1.250.000 lei, Bucureşti -Buzău, în valoare de 3.000. 000 lei, şoselele din judeţul Bistriţa—Năsăud, în valoare de 1.000. 000 lei, Năsăud Cârlibaba, în valoare de 2.000.000 lei, Beclean- Muisei, în valoare de 3.000 000 lei, Bucureşti Ploeşti, partea veche, în valoare de 1.200.000 lei, Bucureşti Piteşti, în valoare de 800.000 lei, Bucureşti-T.­Măgurele, în valoare de 700.000 lei, Bucureşti Giurgiu, în va­loare de 1.800.000 Iei, Bucureşti Ur­ziceni, în valoare de 2.000000 lei, Bucureşti-Târgovişte, în valoare de 2.500.000 lei, Babiţa-Bogdana, în va­loare de 400.000 lei, Buzău Brăila, în valoare de 1.500 000 lei şi Turda Sibiu-Braşov, în valoare de 700.000 lei. Sumele reclamate pen­tru refacerea po­durilor In privinţa podurilor, planul de lucru al anului 1926 prevede urmă­toarele lucrări: Reconstrucţia podurilor metalice peste Ialomiţa şi Prahova, şos. na­ţională Bucureşti-Braşov, peste Te­­leajen, şos. Ploeşti-Buzău, peste Olt. Citiţi continuare d­in pag. 1i­a. Ce şosele vor fi prefăcute. — Fondurile cerute „ISVESTIA“ INTERVINE La 3 Martie trebue să fie rerioită convenţia româno-polonă. Ea a fost încheiată acum cinci ani, de Take Ionescu şi Prinţul Sapieha. Mos­cova ameninţa pe atunci întregul front european, dintre Marea Bal­tică şi Marea Neagră. Printr-o mi­nune de ultimă oră, Polonezii scă­­pară . Varşovia de cotropirea bolşe­vică, şi respinseră armatele sovie­tice îndărătul unui hotar, stabilit de pacea dela Riga. Românii luptau împotriva bolşevismului pe două fronturi, strivind la Budapesta, re­voluţia maghiară, şi îngrădind pe Nistru, revoluţia rusească. O apropiere româno-polonă era­ firească. O alianţă era indispensa­bilă. Scopul apropierei, ţinta alianţ­­ei eră apărarea faţă de îndoitul pe­ricol rusesc, social şi naţional. Situaţia orientului european pare azi mai liniştită. Hotarul basara­bean nu a­­ fost recunoscut de Ru­sia, dar se poate nădăjdui că Sovie­tele, care­­ au nevoe de sprijinul ma­rilor şniteri pentru refacerea uria­şei lor împărăţii, se vor feri de a apăra cu armele, nedreptele lor pre­tenţii. Orice război, provocat de Moscova, ar ridica împotriva ei, pu­terile adunate la Geneva. In ce priveşte vecinătatea polono­­rusă, ea s’a îmbunătăţit mult tn timpul din urmă. Ştim cum, în a­­junul conferinţei dela Locarno, Cice­rin a făcut o vizită prietenească la Varşovia.. Rusia se temea de „încer­cuirea­“ britanică. Polonia se temea de renaşterea Germaniei^ şi de „izo­­lare"­. Apropierea între cei doi ve­cini, punsă în evidenţă prin discur­suri din cele mai cordiale, urmărea scopul de a apăra Rusia de­­ o even­tuală intensificare a încercuitei en­gleze, şi de a sprijini Polonia in ca­zul unei eventuale izolări de Eu­­ropa occidentală. La Locarno, con­­tete Skrzynski a­ insistat asupra im­portanţei acestei apropieri dintre Polonia şi Rusia, şi a declarat că un întreg program de colaborare ruso-vo!'"' a fost­­evitet In Va.Trs*.. via. Aceiaşi temă revine acunta, tn câteva ziare poloneze, care cer, în cazul când nu se va da Poloniei un loc în Consiliul Societăţei Na­ţiunilor, că legăturile ruso-polone să fie strânse şi consolidate. Iată împrejurările în care trebue să aibă loc reinoirea tratatului nos­tru de alianţă cu Polonia. Nimeni, până azi, nici la Bucureşti, nici la Varşovia, nu a pus în discuţie utili­­tatea acestui tratat. Cinci ani de colaborare şi de prietenie politică au strâns într’atăt legăturile in­tre ţările noastre, încât alianţa ne pare, chiar dacă nu ar exista un pericol iminent, un lucru firesc, me­nit să continue o politică comună de pace şi de siguranţă. Intervenţia violentă a „Isvestiei­­ziarul oficios de la Moscova, doreşte să pue Polonia într'o dilemă. Ori cu Rusia, ori cu România. Alianţa cu România e îndreptată împotriva Rusiei, e deci incompatibilă cu o politică de apropiere polono-ru­­seascâ. E datoria României să lămu­rească situaţia, pentru cazul, puţin probabil, când avertismentul ,Ju­a­vestii" ar fi întovărăşit de un de­­mers diplomatic. Lămuririle româneşti trebue să fie sincere. E indiscutabil că alianţa folano-română are in vedere veci­nătatea cu Rusia. E însă o alianţă defensivă. O garantare paşnică a drepturilor reciproce. Şi nimic nu împiedică, pentru ca această­ă­­lianţă să capete caracterul pactelor de siguranţă, ca Rusia să se ală­ture de acest acord între vecini. In două rânduri guvernul român a propus Rusiei un pact de neagre­siune, până când se va regula ches­­tiunea Basarabiei. Această propu­nere, după cât ştim, este menţinută. E in putinţa Rusiei deci, de a se sluji de alianţa polono-română, ca da­ un instrument de pace in Orient, — ca de un mijloc de a se înţelege cu România, după ce s'a întrun­i Polonia. In ce priveşte Polonia, e cert că ea nu se va hotărî nici­odată, să rămâe la discreţia exclusivă a po­liticei capricioase a Moscovei. Po­litica ei de echilibru şi de pace, are ne­voe de sprijinul României, Căci ţările noastre sunt menite să ră­­mâe unite, fie în defensivă armată pe­­n acţiunea lor comună pentru pace. G. G. Dezacord In sânul guvernului britanic LONDRA 27 (Rador). — „Daily Grafica afirmă că membri guvernului sunt divizaţi asupra chestiunei lărgirei Consiliului Ligei Naţiunilor prin intrarea Polonei. Harul află că Chamberlain ar fi ame­ninţat chiar cu demisia. I

Next