Argus, mai 1926 (Anul 17, nr. 3906-3929)

1926-05-01 / nr. 3906

Anul XVH No. 3906 PAGINI ABONAMENTE la Ţară Un an 800 lei 6 luni 450 * 3 luni 250 „ 3 lei tn tar&. 6 In Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 * 3 luni 600 „ lei în strain&tate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI fi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu 9 Sâmbătă­­ Bal­me PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivi a Societiţe! Generale de Publicitate Directori­i Carol Scheider et S. Berger BIROURILE B­ucureşti. Strada Brindar 19 TELEFON: 6/93 şi 23/69 Dictatura Economică Cu toata măsurile pe care Banca Naţională anunţă că le-a luat pen­­tru a opri scăderea leului, cursul monedei noastre descreşte necon­­tenit. La Zurich leul a fost cotat sub 2 centime. Mai puţin decât dispre­ţuita monedă de două parale dina­­inte de războiu, pe care o refuzau şi cerşetorii. Monedă bună nu avem deja răz­boiu încoace, dar deprecierea con­tinuă a hârtii, care circulă cu o valoare de două la sută din ceea ce a fost odată, răstoarnă toate calculele şi toate prevederile gos­podării private şi a celei publice. Deja alcătuirea bugetului şi până astăzi, leul a scăzut cu a cincea parte din valoarea lui, ceea ce în­seamnă că veniturile statului au scăzut în aceeaş proporţie, pe când cheltheiile lui pentru mate­riale şi pentru plăţile în străină­tate, au crescut cu o cincime. Budgetul Statului e, dar, de pe acum dezechilibrat. Comerţul şi in­dustria sunt profund zdrunci­nate, din cauză că ele au plăţi de făcut în străinătate şi comenzi de executat, pe baza unui leu de 2 juni, centime aur. Agricultura nu mai va putea pro­fita de scădere, vânzând produse­le cu mai mulţi lei şi plătind da­toriile cu un leu mai depreciat, dar şi ea se va lovi de lipsa de capitaluri şi de cumpărători. Dacă acestei deprecieri­­ conti­nue a leului îi ar corespunde şi o inflaţie continuă, am avea, cel puţin, iluzia abundenţei şi avân­­tul în afaceri pe care-l creiază in­flaţia. , Dar, cum noi ne aflăm sub un regim de restrângere monetară şi cu o monedă, care scade neconte­nit, suferim de toate relele in­flaţii şi ale deflaţii, în acelaş timp. Deprecierea continuă are asupra pieţei efectul deflaţii, a restrân­gerea numerarului, prin retragere din circulaţia Capitalul să găseş­te din ce in ce mai greu, dobân­da se urcă, afacerile stagnează. Dar deprecierea ruinează capita­­lul întreprinderilor şi al budgetu­­lui Statului, întocmai ca în căzni când s’ar tipări neîncetat mone­­dă, sub regimul inflaţii. Cu această situaţie, care cumu­lează relele inflaţii, ca şi relele de­flaţii, fără a­ avea nici unul din bunele efecte ale acestor sisteme, nu mai putem merge. Când am ajuns cu leul sub două centime, putem spune că nu mai avem monedă. Dar viaţa nu se poate opri în loc, nici prin legi, nici prin convenţii. Lumea trăind, produce , consumă. Şi, pentru a­­ceste operaţii, îi trebue o măsură­­toare a valorilor, o măsurătoare fixă. Conducătorii noştri trebue să lase deoparte orice consideraţie, rezultând fie din convenţia cu Banca Naţională, fie din prejude­căţi politice ori doctrinare. Ei tre­bue să dea, imediat, tărei un mij­­loc de schimb sigur şi îndestulă­tor. S-a pronunţat cuvântul de dic­tatură economică, ca un mijloc de îndreptare a situaţii. Ideea nu e rea, dacă prin alte mij­loce nu pu­tem ajunge la stabilizarea mone­dei şi la potolirea alarmei şi a dezordinei pe cari le provoacă ne­încetata scădere a leului. A. O nouă campanie de construcţii D-l ministru Trancu-Iaşi aplicând, legea încurajă­rii construcţiilor a hotă­rât să oblige toate insti­tuţiile financiare şi socie­tăţile să repartizeze un fond de 25 la sută din be­neficii pentru clădirile necesare funcţionarilor şi lucrătorilor lor. Toto­dată a instituit din nou comisia de construcţiuni care va fi prezidată de d-l Corneliu Botez, membru ail Casaţiei. Se vor lua toa­te măsurile pentru a în­curaja o nouă campanie d­e construcţiuni în vede­rea eftenirei chiriilor. NAVALA NEPREGĂTIŢILOR D. Iorga are mare dreptate, când afirmă un Neamul Românesc că u­­na din principalele cauze ale nesta­torniciei şi încurcatei situaţii poli­tice e „blestemul ambiţiilor prema­ture Formula e plastică şi cuprinzătoa­re. Nu mai avem ierarhie socială. Toate situaţiile se potrivesc pentru toţi. Nimic nu e inaccesibil dacă o­­mul găseşte combinaţia fericită, care să-l impună Sufragiul universal e isvorul a­­cestei noui fericiri". Ca să fii pro­fesor la Universitate, deputat, sena­tor, primar, prefect, ministru, ori cel puțin subsecretar de stat, nu e nevoie să ai o pregătire specială şi un stadiu, care să­ te orânduiască, mai intâiu în societate şi, apoi, în funcţia corespunzătoare. E de ajuns să ai combinaţia politică potrivită. De aceea noi credem că d. Iorga e chiar indulgent când atribue de­zordinea de astăzi, numai faptului că ambiţiile ar fi premature. Asta ar însemna că aceste ambiţii ar pu­tea ajunge, cu timpul, justificate, lucru de care noi ne îndoim. Ambiţiile ce tulbură întreaga noastră viaţă publică şi culturală, nu sunt numai premature. Nu su­­ferim numai de un mvct al tinere­tului nerăbdător. Suferim de o i­­rupţie a ambiţiilor ,,nejustificate“ de toate vârstele şi de toate categoriile. Fiecare se crede bun pentru orice ceea ce înseamnă că nu e bun de nimic. Am ajuns ca în vremea pri­melor noastre organizări de Stat mo­demn, când un cămătar neamţ era bun pentru slujba de inginer de judeţ şi un boier scăpătat pentru cea de medic de plasă. Atunci, cel puţin, se creiau func­ţiunile în aşteptarea oamenilor! A­­cum oamenii pregătiţi sunt daţi de opi­rle, de năvala celor necompe­tenţi, dar îndrăzneţi, pe baza ,,su­veranităţii naţionale P. C. „Conducerea unui vas die la un punct ,ca fi­ted pe suprafaţa apelor, ca să ajungă la destinaţie, cu întreaga încărcătură, în bune condiţîuni, con­­statue în ştiinţa şi secre­tul navigaţiunii o adevă­rată artă“. Citiţi studiul foarte im­portant „ARTA DE A NA­VIGA“ datorit d-lui TO­MA CIPRI­AN, în ALMANAHUL „A a GUS“ 1926 Un volum de 370 pagini Lei 100. Scumpirea pâinei In chestiunea pâinei, problema trebue sustrasă intereselor politi­­ce ale momentului. Ori­cât de penibilă pentru orice guvern este scumpirea pâinei, a­­liment esenţial­mente indispensabil populaţiei, primul lucru care tre­bue de asigurat şi avut în vedere, este mai întâi existenţa pâinei în cantitate suficientă, şi apoi pre­ţul ei. Acest rezultat nu se poate do­­bândi, dacă în stabilirea regimu­lui pâinei nu se ţine seamă de pre­ţul grâului. 11. Fără îndoială, că preţul stabilit de morari pentru făină, se rapor­tează la preţul cu care aceştia ob­ţin grâul de la producători şi tot astfel preţul pâinei, este strâns le­­gat de preţul fainei. Fără deci a-şi forma anticipat păreri preconcepute asupra ati­tudinei producătorilor de grâu, a morarilor sau brutarilor, edilii Capitalei au obligaţiunea ca, în vederea stabilirea noului regim al pâinei, să cerceteze cu toată aten­ţiunea preţul actual al grâului şi proporţional cu acest­ preţ, să ho­­târască elementele noului regim al făinei şi al pâinei.­­■ Această lucrare trebue accele­rată şi soluţionată cu cea mai ma­re urgenţă, pentru că numai ast­fel se pot evita perturbări în ac­­tivitatea producţiei de făină şi de pâine, asigurându-se cel puţin cantităţile de pâine de diferite ca­lităţi necesare populaţiunei, dacă nu se poate menţine pâinea la pre­­ful de până acum. In caz contrar, tot se va ajunge la o scumpire a pâinei, după ce populatiunea va fi suferit neajun­­suri și lipsuri inutile. I. RADU „Argus** In străinătate Gravitatea conflictului minier din Anglia Primejdia unei greve uriaşe, cu extindere internaţională.­­ „Guvernul mai îngrijorat ca in orice moment al războiului mondial“ — Deja corespondentul nostru — LONDRA 29 (Rador). — Crima din industria car­boniferă este con­siderată ca extrem de critică, de­oarece subsidiile acordate de guvern încetează la 1 Mai. Mai există totuşi speranţa realizării unei­­ înţelegeri. îngrijorarea provocată de conflictul minier Primim deja corespondentul zia­rului nostru la Londra o expunere amănunţită a cauzelor crizei mi­niere şi a perspectivelor primej­dioase ce se deschid, in cazul când până mâine, 4 Mai, nu se va fi a­­juns la o soluţie, LONDRA, 23 Aprilie. — Numai şeapte zile ne mai despart de 1 Mai, ziua fatală când, dacă nu va fi in­tervenit Intre timp o înţelegere intre patronii industriei de cărbuni şi lu­crătorii minieri, conflictul va iz­bucni cu toate primejdioasele lui con ■ec'*«#- Gravitatea situaţiei a carac­terizat-o ministrul de interne, prin următoarea declaraţie: „Guvernul este mai îngrijorat, decât în oricare moment din timpul războiului". îngrijorat nu este numai guvernul, dar Întreaga ţară, in acest conflict care pune faţă in faţă trei puternici lectori: toată muncitorimea, solida­rizată cu minerii, societăţile carbo­­nifere, element principal in viaţa e­­conomică a Angliei şi Statul. Este atât de profundă Îngrijorarea, incât episcopii au dispus să se Înalţe in toate bisericile rugăciuni pentru a­­ploastea conflictului, iar, acum o săptămână, peste treizeci de mii de femei au demonstrat pe străzile Lon­drei pentru pacea in industrie, con­tra grevelor şi lockont-ului. Enerva­rea este generală, şi grijile sporesc, cu atât mai mult, cu cât ambele ta­bere se menţin intransigente, faţă de stârnitoarele intervenţii de împăcare depuse de primul ministru Baldwin. ORIGINILE GRIZEI Originile conflictului minier sunt vechi şi cauzele trebuesc căutate în situaţia economică generală şi in modul de organizare al industriei carbonifere din Anglia. Criza luase o formă acută în toamna anului tre­cut. Patronii susţineau că în împre­jurările existente, vor fi siliţi să sus­pende orice activitate, dacă munci­torii nu se decid să accepte o redu­cere a salariilor şi o sporire a orelor de muncă. Propunerea lor era moti­vată prin consideraţia că industria de cărbuni din Anglia era amenin­ţată de un adevărat dezastru, dacă nu se schimbă condiţiunile de pro­­ducţie. Cu salariile, impozitele şi ce­lelalte cheltueli, industria engleză nu mai poate furniza cărbuni cu care să poată concura pe pieţele străine. Industriile celorlalte ţări, lucrând în condiţiuni speciale, sunt avantajate mai ales prin situaţia valutelor lor scăzute. La acea epocă, şi lucrurile nu s’au schimbat nici acum, toate întreprinderile miniere din Anglia, de abia îşi acopereau cheltuelile de producţie. Aproape ju­mătate din totalul producţiei era desfăcut cu pagubă efectivă. Numă­­rul exploatărilor miniere, silite să înceteze activitatea ne mai putând suporta pagubele, sporia din zi în zi. Apelul cerând sacrificii din partea muncitorilor a fost atunci zadarnic. Ameninţarea de lockout a fost de a­­semenea înlăturată, prin intervenţia guvernului. Până la găsirea unei so­luţii care să îndepărteze încetarea muncii, cu fatale repercusiuni asu­pra întregului organism economic al Angliei, guvernul a acordat indus­triei miniere o subvenţie de zece mi­lioane lire sterline pe timp de şase luni. In acest interval, o comisiune oficială de anchetă a studiat proble­ma, în tot ansamblul, a ascultat pe patroni şi muncitori şi a prezentat guvernului un raport cu propuneri concrete. Termenul fatal: 1 Hai Dar aplicarea acestor propuneri cere un timp mai îndelungat, şi de altfel, până acum nici patronii nici muncitorii nu aprobă în totul con­­cluziunile raportului prezentat de comisiunea de anchetă. Negocierile de până astăzi n'au reuşit, şi tim­pul de tratative se micşorează. A­­ceasta înseamnă că în juni de 1 Mai conflictul minier, prin înceta­­rea subsidiilor oficiale, se­­va găsi exact în faza critică din toamna trecută, în plus cei­ zece milioane de lire mai puţine în tezaurul statu­lui. Guvernul se arată ferm hotărât să nu continue subvenţiile. Patronii declară că nu se dau in lături de la lockout- Muncitorii se pregătesc de grevă. Se va ajunge oare aci? ASPECTUL INTERNATIONAL AL PROBLEMEI Dar problema are şi un aspect in­ternaţional. Muncitorii mineri, sin­dicalizaţi, au cerut sprijinul Interna­ţionalei miniere, întrucât, in afară de chestiunea salariilor, ei luptă pen­tru principiul internaţional, al celor opt ore de muncă. Comitetul inter­naţional al minerilor, întrunit la Bruxelles, a luat două hotărâri, de gravitate extremă. In primul rând, a organizat măsuri, pentru ca, in ca­zul unui lockout In Anglia, să îm­piedice exportul cărbunilor de pe continent pentru această ţară. In al doilea rând, a studiat posibilitatea unei extinderi internaţionale a gre­vei minerilor. Aceste hotărâri au fost subscrise de reprezentanţii organiza­ţiilor muncitoreşti din Franţa, Bel­gia, Germania şi Olanda. SPERANŢELE IN INTERVENŢIA GUVERNULUI îşi poate oricine închipui ce primej­dii poate aduce o asemenea eventu­a­litate, şi totuşi nu se întrevede cum ar mai putea fi înlăturată, în timp util, criza ce se anunţă. Conflictul deschis se apropie. In multe regiuni, muncitorii­­ au şi constituit comite­tele de grevă. Singura speranţă a mai rămas la stăruitoarele demersuri ale şefului guvernului. D. Baldwin continuă să prezideze consfătuirile reprezentan­ţilor din cele două tabere adverse. Dar perspectivele unor concesiuni nu se zăresc încă, nici din partea muncitorilor, nici din a patronilor. Cum despre subvenţii nu mai poate fi vorba, este posibil să se recurgă la ajutorarea industriei miniere prin­tr’un împrumut de stat, singura so­luţie capabilă să amâne izbucnirea crizei. Căci chiar gravitatea situației va determina, în cele din urmă, pu­­tința înlăturării ei. L B. Știri economice iugoslavia BELGRAD (Ceps). — Zilele a­­cestea directorul general al Mo­nopolului statului Todorovici, va pleca la Praga în scop de a semna contractul de vânzare al tutunului iugoslav în Cehoslovacia. Tutunul destinat exportului este din recol­ta din 1924 din Voievodina și Ser­bia veche, fiind într’o canti­tate de 1.700.900 kg. Afară de oferta ceho­slovacă regia a mai primit şi alte oferte. Polonia care a cumpărat anul trecut mari cantităţi nu va mai figura anul acesta printre cum­părătorii tutunului sârbesc din cau­za greutăţilor ce au intervenit la plată- Todorovici a declarat zia­riştilor că perspectivele produc­ţiei de tutun din 1926 sunt exce­lente. Se crede că­ producţia din acest an va ajunge la 12.000.000 kg. Iugoslavia va putea deci ex­porta o cantitate mai mare de tu­tun.­ Administraţia regiei a primit o ofertă şi din partea unui con­sorţiu străin în care sunt interesa­te două firme franceze, una bel­giană şi una turcească. Consorţiul se obligă să contribue la intensifi­carea culturei de tutun cum şi la clasarea tutunului după, calitate. Consorţiului din străinătate trebue să se pue la dispoziţie pentru ex­port tot surplusul de tutun din Iu­goslavia. BRUXELLES. — Comisiunea datoriei flotante, întrunită în ul­timul timp, a examinat emisiunea de către Stat a unui împrumut intern de 1.800.000.000 franci cu o dobândă de 6 la sută şi care să fie exonerat de suprataxă şi de drep­turile de succesiune. S’a mai vor­bit şi de un împrumut cu garan­ţie de schimb cum şi de un împru­mut în moneda străine. Membri socialişti ai comisiunii au fost con­tra imunizaţiunilor fiscale de cari ar putea profita aceste împrumu­turi. Germania BERLIN. — Bilanţul Reichs­­băncii la 15 Aprilie indica o scă­dere de 271 milioane de mărci a circulaţiei fiduciare şi de 76 mili­oane de mărci a biletelor de ren­­tenmărci. Pe de altă parte, porto­­foliul de devize destinat acoperi­­rei a scăzut cu aproape 13 mili­oane, ce a servit rambursării cre­ditelor străine pe termen scurt. 7 April. 15 April (în mii de mărci) BERLIN (Ceps). — Zilele aces­tea s’a publicat o statistică oficială care conţine date interesante asu­pra consumului de bere din Ger­mania. Dela 1 Aprilie până, la sfâr­şitul anului 1925 s’a consumat în Germania 37.422.939 hl. bere,­ ceia­­ce face, socotind litrul de bere cu 65 pfenigi suma de 2.432.491.035 mărci aur. In tot timpul anului 1926 s’a băut în Germania bere în valoare de 3.243.321.380 mărci Biur. In anul 1923 s’a consumat 30 284.000 hl. bere. In anul 1924, 37.782.940 hl. S’a constatat că con­sumul de bere din Germania creş­te regulat cu 25 la suta din­ consu­mul anului precedent» Anglia LONDRA. — Ministrul de ex­terne a fost întrebat dacă, guver­nul turc a aprobat firmelor priva­te, concesiunea de a scoate rămă­şiţele mai multor vapoare de răz­boi aliate, cari s’au scufundat în Daxdanele, sa demersurile care sau luat în această chestiune. Mi­nistrul de externe a răspuns că după informațiunile primite, guver­nul turc ar fi aprobat aceste con­cesiuni. Vapoarele britanice scu­fundate cuprind cinci vapoare de război, două distrugătoare, cinci submarine, două monitoare, cinci curăţitoare de mine şi mai multe şlepuri. Cehoslovacia PRAGA. — Banca Naţională a Cehoslovaciei a publicat la 15 ev. următoarea situaţie săptămânală: Activ. — Incasso metalic, 1 mi­lion 74520 (+ 238), disponibilităţi în străinătate, 1.181.152 (— 5.996) , diverse disponibilități, 7.845 (— 1.448); efecte scontate, 189.991 (— 12.027); titluri scontate, 295 (— 11 mii); avansuri pe titluri, 68.016 (— 308); soldul datoriei de stat în bilete, 4.961.566 (— 394); diverse, 468.943 (— 1.040). Pasiv. — Capital (dolari 12 mi­lioane), 406.800; bilete în circulaţie 6.548.215 (-1- 316.460); conturi curen­te particulare, 1.463 720 (+ 285.110) bonuri de casă 3.502 (— 10); diver­se, 232 (— 1.489). # PRAGA. — După o statistică o­­ficială, lungimea reţelei de căi fe­rate aparţinând statului se ridică la 13.361 km. Materialul rulant se compune din 4.600 locomotive, 8.232 vagoane de călători şi 116.000­­ vagoane de marfă. Incasso aur Devise şi acpp. Portof. şi cekuri Avans pe titl. Circul, biletelor Reichsbank Acoperire aur Acop. aur şi dev. Circul, biletelor Rentenbank 3.061.441 2.790.317 48.70 % 53.40% 64.40 % 63.40% 1.073.000 989.000 1.491.122 1.491.217 481.397 278.354 1.227.669 1.227.861 7.686 8.354 Desbaterile Consiliatei de Miniştri Eri la orele 5­ a avut loc la pre­şedinţie, un consiliu prezidat de d-l general Coandă, ministru de industrie. RETRAGEREA ROMÂNIEI DELA EXPOZIŢIA DIN FILA­­DEL­FI­A Consiliul s-a ocupat mai întâi de participarea României la ex­poziţia din Filadelfia, hotărând, ca în urma cererii noui ce s’a fă­cut pentru un nou credit de 45.000 dolari, să se renunţe mai bine la această participare, spre a nu se face cheltueli inutile în actuala situaţie valutară. CHESTIUNEA PEŞTELUI S’a luat apoi în desbatis ches­tiunea peştelui, care după cum se ştie preocupă în gradul cel mai înalt opinia publică. S’a examinat situaţia societăţei Frigul care nu s’a ţinut de angajamentele luate, de a furniza peste îndestulător ne un preţ mic şi nici nu contro­lează piaţa pentru a înlătura pe speculanţi. Guvernul a luat dispo­ziţia să se studieze măsurile nece­sare pentru oftinirea peştelui şi tot­odată să vadă modul cum societa­tea Frigul poate fi constrânsă să se de de angajamentele luate. NOUL REGIM AL BĂUTURI­LOR SPIRTOASE D-l ministru de finanţe Lapedatu a dat cetire de­ciziei ministeriale care fi­xează un nou regim al băuturilor spirtoase d­in lipsa unei legi. Prin acest regim debitele de vin sunt lăsate libere. Minis­terul de finanţe va da as­tăzi presei textul com­plect al acestei deciziuni. INCENDIUL DIN GARA »FILA­­RET D-l Văleanu, ministrul comuni­caţilor, a raportat consiliului că pagubele înregistrate în incendiul In gara Filaret se ridică la 35 milioane lei, în care sunt cuprin­se atât pagubele particularilor cât și ale căilor ferate. CONFLICTUL CU BISERICA DIN BUCOVINA Consiliul s’a ocupat apoi de con­flictul cu biserica din Bucovina, hotărând că pentru prestigiul bi­­sericei şi al Statului, acest con­­flict trebue aplanat prin trio so­­luţie împăciuitoare. Se vor lua mă­suri­ legale pentru o mai bună­ ad­ministraţie a fondului religionar şi d­-l Sava Goiu şi Demetrescu vor face o anchetă la faţa locu­lui. ANULAREA UNOR NUMIRI LA CAMERILE DE COMERŢ Consiliul s’a ocupat de numirile făcute de trecutul guvern la Ca­­merile de comerţ din Galaţi, Tul­­cea, Turnu Măgurele şi Silistra, care fiind considerate drept centre minoritare, au fost obligate să pri­mească în consilii mai mulţi mem­brii numiţi de guvern. S’a­ hotărât ca toate aceste numiri să fie a­­nulate, și să aibă loc nouă alegeri în vederea complectării consilii­lor.­­ După rezolvirea lucrărilor cu­rente, consiliul a luat sfârșit la orele 8. Alegeri judeţene Guvernul a hotărât lent Intre alegerile de cameră şi cele pentru Senat să se facă in toată ţara alegeri judeţene şi totodată ale­geri comunale in locali­tăţile unde s’au dizolvat consiliiler aceasta în scop de a se constitui corpul electoral necesar alege­re! a 80 de senatorii con­form legei. Bugetul Franţei PARIS 29 (Rador). — Parlamen­tul a adoptat definitiv budgetul cu 393 contra 151 voturi la Came­ră şi cu 272 contra 7 voturi la Senat. Bugetul este fixat la 37.498 739.468 franci la venituri şi 37.338.369.262 franci la cheltueli. Parlamentul a fost prorogat până la 27 Mai. UNDE PARLAMENTARISMUL E O REALITATE Trece printrio criză parlamenta­rismul in Europa? La această Intri­bare, care în ultimii ani l'a repetat tot mai stăruitor, răspunsul a fost­­mereu, afirmativ. Ceea ce varia, era numai explicaţia fi recomandatul pentru o îndreptare. S'au ferit insă, prietenii îngrijoraţi ai parla­mentului, să atingă adevărata, cauză a crizei prin care trece acea­stă instituţie pe continentul euro­­pean. N'am spus-o, pentru că ar fi trebuit să arate că netăgăduita criză îşi trage original din însăşi falsa concepţie a mecanismului a­­cestei instituţiuni. In orice ţară de pe continent, par­lamentul, odată ales îşi duce exis­­tenţa in afară de incidente politice în însuşi forul său, până la capătul mandatului, fără a mai consulte voinţa cetăţenilor. Orice problemă este deslegată după voinţa grupărilor parlamen­­tare. Se ivesc probleme noui, cari nu figurau în programele din ale­­geri. Alegătorii nu mai sunt consul­taţi. Pe baza voturilor exprimate cu, ani în urmă, forţele parlamentare hotărăsc. In asemenea condiţiuni, parlamentul, expresie supremă a­ voinţei populare suverane, este ade­sea o ficţiune. Există totuşi o ţară, ţara de ori­gine a parlamentarismului, unde această instituţie este o realitate , Anglia. Când fostul guvern conser­vator a voit să adopte o politică va­­mală nouă, care nu figurase în pro­gramul pe a cărui bază fusese adus la cârmă, d, Baldwin s-a adresat ale­gătorilor. A cerut în alegeri incu-. viinţarea de a modifica tariful va­mal. Şi pe această chestiune consi­derată fără însemnătate in orice altă ţară de pe Continent, a căzut, pentru a face loc unui guvern socia­list. Continentul a privit uimit şi ne­­înţelegător. Guvernul Baldwin p­u­tea rămâne, fără provocarea alege­rilor, mai departe la cârmă. Gestul a fost judecat ca o greşeală poli­­tică. Când alte alegeri au readus la putere pe conservatori, in toată presa, continentală s'a putut citi că, de­sigur, greşeala nu se va mai repeta, şi guvernul Baldwin spriji­­nit de o majoritate impozantă în parlament, va putea conduce Am­glia un lung şir de ani. Şi totuşi, guvernul britanic se gândeşte serios să repete greşeala" Grava criză din industria minieră care îngrijorează întreg poporul en­glez,­ţi dă această preocupare. Dacă o înţelegere va fi imposibilă, — ne anunţă o depeşă din Londra. — Baldwin ar fi decis să recurgă la o nouă consultare cetăţenească. Ţara ar fi chemată altfel să se pro­nunţe asupra soluţiei celei mai po­­trivite cu interesele ei generale. Gu­vernul Baldwin nu este de nimeni silit să recurgă la o asemenea pri­mejdioasă încercare. Dar dacă o va face, nimeni în Anglia n'ar fi sur­­prins. Toate partidele politice ar so­­coti-o drept soluţia strict constitu­ţională a unei noui probleme de Stat. De aceea în Anglia, o criză a parlamentarismului nu se cunoaşte A Hg. Noul curs de convertire al valutelor streine la E.F.R. Administraţia căilor ferate a fixat, cu începere de la 1 Mai, ur­mătorul curs de convertire al va­­lutelor străine. O marca germană 61 lei un shiling austriac 37 lei, o coroană cehă 8 lei, un zlot polonez 30 lei, un franc elveţian 50 lei, un franc aur 50 lei și suta de coroane ungare 37 de bani. Uneltirile Sovietelor in Franţa PARIS 29 (Rador). — „Le Ma­tin" subliniază din discursul pro­nunţat de Zinowiew la comitetul executiv al internaţionalei III a, pa­sagiul prin care acesta preconizea­ză să se transforme in agitatori comunişti cei două milioane lucră­tori streini care se află în Prm­a. Ziarul socoteşte că prin aceasta s’a dovedit clar că Moscova orga­nizează războiul civil în Franţa, şi se întreabă ce gândeşte Rakovski despre aceste declaraţiuni. Ziarul crede imposibil ca Briand să nu pună ambasadorului sovietelor a­­ceastă întrebare. Dacă Rakovski blamează planul K­d Zimview, tre­buie să o spună pe fată, iar dacă îl aprobă, locul său nu mai este la Paris.

Next