Argus, iunie 1926 (Anul 17, nr. 3930-3954)

1926-06-11 / nr. 3938

Clflfl Almanachul ^Ärgus€€ Anul XVII No. 3938 6 PAGINI FIECARE COMERCIANT^ fiGPI ' 29August-SSepMS2B ABONAMENT! BIROURILE: București, Strada___S a r I n d a r 19 — TELEFON: 6/93 s I 23/69 In Tari Un an 800 lei S luni 450 „ 3 luni 250 „ ’3 lei în țară. 6 In Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 H 3 luni 600 tg lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatorii 8. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI $i FINANŢEI Director: Grigore Gafe­ncu Tineri 11 Iunie 1026 FIECARE COMERCIANTjjt ,A VIZITA «K)v D»" PRAG­A PRAGA 29 August*5 Sept 1926 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder și S. Berger­­ Bigeim CiFala (fosta taUsopiMI 9) Hilton mu DIN Ideile noi Şi deprinderile vechi Apărăm în acest ziar, de doi ani, ideia stabilizării monetare. Econo­­mişti­i distinşi, din toate partidele po­­litice, şi în afară de politică, au ve­nit alături de noi, pentru a duce la izbândă, reforma ce ne pare cea mai nimerită, pentru a aşeza întreaga gospodărie naţională, pe o bază să­nătoasă. Stabilizarea monetară a fost cer­cetată de noi, şi din punctul de ve­dere al pricinilor care şi dovedesc necesitatea, şi din acela al scopului ce trebue atins. Am arătat gravele turbureţi pe care fluctuaţiile mone­tei le pricinuesc în viaţa noastră e­­conomică: dezorganizarea comerţu­lui, paralizarea producţiei, zădărni­cirea creditului străin. Am arătat că oprirea acestor fluctuaţioni stă la începutul oricărei însănătoşiri şi noi coalizări a economiei publice. Am cules date lămuritoare, informaţii precise, pilde edificatoare din expe­rienţa altor ţări. După ce am examinat ideea stabi­lizai­ii în legătură cu situaţia reală a pielii, am cercetat politica de re­valorizare şi rezultatele ei. Ne-am exprimat părerea că revalorizarea unei menete atât de depreciate cum e leul nostru este cu neputinţă şi ar fi, dealtminteri, periculoasă. Cu neputinţă, fiindcă urcarea leului nu poate fi atinsă numai prin măsuri artificiale de deflaţie şi de compri­mare a preţurilor, ci are nevoe şi de intensificarea producţiei şi a expor­tului. Rar urcarea leului ucide, toc­mai, producţia de care are nevoe. Pericolul revalorizării stă în parali­zarea tuturor puterilor producătoare, în micşorarea disponibilităţilor de export. Astfel, măsurile artificiale de revalorizare, departe de a asigura urcarea continuă a monetar depre­ciate, zădărnicesc numai libera des­făşurare a vieţii economice, prici­nuesc crize mai grave decât cele da­torite inflaţii, şi au drept singur re­zultat, noi deprecieri valutare. Săl­tată în sus pe ruina generală, mo­­neta cade apoi şi mai jos. Am avut tristul prilej să verbem­, că toate relele noastre prevederi, s-au împlinit. Timp de doi ani, pe când teoria noastră de stabilizare nu a variat, leul a fost adus, prin politica de revalorizare, dela patru centime elveţiene la două centime. Am avut, totuşi, o mângâere: ne-am ales cu adepţi tot mai nume­roşi ai reformei susţinute de ziarul nostru, şi am văzut în scris, nu mai toate programele partidelor politice, principiul stabilizatei. Se ştie că noul guvern, din ziua vermei lui la putere, a făgăduit, în mod formal, să înceapă prin reforma monetară, in­­sătoşirea vie­ţii economice. Şi totuş, cauza pe care o apărăm, cu cifre, cu date, cu pilde şi raţio­namente, şi fireşte, cu cea mai de­săvârşită obiectivitate, nu e, încă, cu totul câştigată. Azi, când toţi factorii reprezenta­tivi ai finanţei, ai industriei şi ai comerţului s-au rostit in consfătuire publică pentru stabilizare, azi, când grafie unor împrejurări deosebit de favorabile, — o recoltă abundentă şi stocuri însemnate de cereale şi de petrol pentru export •- stabilizarea se impune, nu numai cu realizarea unei juste teorii monetare dar şi cu mijlocul cel mai simplu şi mai in­dispensabil pentru imediata echili­brare a balanţei noastre comerciale, se găseşte un ziar, organul unui factor hotărâtor în economia naţională, care să atace, cu violentă ideea sta­bilizării, şi pa acei cari o sprijină de doi ani de zile. Dacă atacurile confratelui nostru s’ar mărgini în domeniul ideilor, le-am face faţă, cu plăcere. De atâ­ta timp aşteptăm „Viitorul“ pe acest teren, unde avem dorinţa şi obiceiul să combatem. Suntem gata, dacă e nevoe, să lămurim şi mai mult pro­blema monetară, cu aceiaş nepărti­­nire cu care am urmărit politica e­­conomică şi financiară a fostului gu­vern, lăudând măsurile ce ne-au pă­rut înțelepte, criticând fără înconjur, cele pe care le-am judecat greşite. Nu putem urna, însă, „Viitorul“ pe terenul discuţiilor pătimaşe şi per­sonale, specifice unei prese, din care nu voim să facem parte. Ziarul nos­tru şi-a interzis, totdeauna, acele metode de polemici ce compromit şi ideile discutate, şi pe acei cari le dis­cută. Aceasta nu înseamnă, să fim bine înţeleşi, că nu suntem gata, oricând, să dăm celor care ne-ar provoca, de­plasând discuţia de pe terenul gaze­tăresc, răspunsul cel mai nimerit. «Qînnoe ar veni» Situaţia Tezaurului Public la 31 Martie 1926 Comparaţia intre evaluări şi încasări este făcută numai pe anul financiar (12 luni), deşi încasările se fac conform legei contabilităţii în 18 luni (exerciţiu), aşa că minusul de încasări din situaţie este mult mai redus dacă se reportează la întreagă durată de încasări, care este după cum s’a arătat, la 18 luni. (Datele şi lămuririle de mai sus au fost întocmite­ de către «Direcţiunea finanţelor a Datoriei şi Comptabilităţii generale» din Ministerul de Finanţe N. R.) Şomajul in Basarabia ievaiorarea braţelor de muncă. - Emigrarea ţăra­nilor. - Activitatea lăudabilă a oficiilor de plasare In Basarabia se observă un feno­men ciudat neobişnuit în restul ţa­rei : emigrarea muncitorilor agri­coli în alte regiuni. Spun neobiş­nuit, pentru că ţăranul român este legat de pământul pe care îl cul­tivă ca nimeni altul. Seceta dîn ultimii doi ani i-a înă­buşit însă sentimentele. Pământul ru-şi mai dădea rodul şi ţăranul s’a văzut nevoit să plece la oraşe spre a căuta de lucru. DEVALORAREA BRAŢELOR DE MUNCA Astfel, numărul braţelor de mun­că a sporit considerabil. S’a pro­dus o ofertă prea mare care a de­­valorat preţul muncii şi, după cum era firesc, au rămas şi muncitori neocupaţi. Acesta a fost începutul şomajului la noi în ţară. Dacă lipsa de lucru n’a luat to­tuşi proporţii îngrijorătoare, fap­tul se datoreşte activităţii desfă­şurate in Basarabia, de oficiile de plasare ale ministerului muncii. S’a dovedit astfel necesitatea aces­tor instituţiuni, atât de sabotate la început şi întâmpinate cu atâta ne­încredere, tocmai de acei pentru uzul cărora au fost înfiinţate. Oficiile de plasare au reuşit să procure de lucru la mai toţi mun­citorii cari li s’au adresat. CATEVA CIFRE INTERESANTE După o statistică oficială, activi­­tatea oficiilor de plasare din Chi­şinău, Cetatea Albă, Tighina, Bălţi şi Hotin, în primele patru luni ale anului, a fost: IANUARIE Oferte 1110, Cereri 1420 Au fost plasaţi toţi muncitorii FEBRUARIE Oferte 1151 ; Cereri 1358 ; Plasati 910 muncitori. MARTIE Oferte 1598; Cereri 1705 ; Plasaţi 1486; APRILIE Oferte 1276 ; Cereri 1259 ; Plasat 1 989-Dacă numărul muncitorilor pla­­saţi a fost atât de mare, faptul se datoreşte ofertelor cari veneau din­tr’o singură regiune, in vreme ce cererile au fost formulate din toată ţara. Braţele basarabene au fost cu insistenţă cerute, ele fiind cu mult mai eftine, ca acele din restul ţării. DEPLASAREA ŢĂRANILOR Astfel se explică de ce majori­tatea lucrătorilor plasaţi prin oficii au fost ocupaţi aiurea, în judeţe­le Iaşi, Putna, Neamţ, Constanţa şi Tun­is-Tornula. S.”te tip munr­­tori basarabeni se găsesc la între­prinderile forestiere din judeţul Neamţ şi Bacău, unde lucrează la prepararea mangalului. Alţii se gă­sesc în portul Constanţa, unde se ocupă cu „hamalaxul”. Se speră, însă, într’o îmbunătă­ţire a situaţiei, care le va permite să se reîntoarcă în Basarabia. Pers­pectivele excelente ale recoltei­, dau speranţa că în curând va fi me­voie şi aci, de multe braţe munci­toare­ Ştiri răsleţe anunţă că oficiile de plasare din Basarabia au început să primească cereri locale şi că, mulţi ţărani emigraţi în alte regiu­ni, se întorc la vetrele lor. In curând, graţie belşugului agri­col, şomajul va dispare şî’n acea­stă regiune. Rep. Situaţia In Polonia VARŞOVIA 9 (Rador). _ Ta Posnan s’a ţinut un mare meeting politic convocat de partidul mun­citoresc. S’a adoptat o rezoluţie prin care se constată c& actul lui Pilsudski a fost dictat de necesi­tatea de a repara greşelile comi­se de Dietă. Rezoluţia cere întă­rirea puterilor preşedintelui repu­­blicei şi ale guvernului, şi dizolva­rea parlamentului. De asemenea în­fierează energic anumite tendinţe separatiste încercate în Posnania. * VARŞOVIA 9 (Rador). _ Minis­terii de interne desminte categoric zvonurile privitoare la pretinse dezordini ce s’ar fi produs la sate. Ordinea n’a fost nicăieri tulbu­rată. Spania şi Liga Naţiunilor MADRID 9 (Rador). — Consi­liul de miniştri a decis să menţină hotărârile precedente în privinţa compunerei consiliului Ligei Na­ţiunilor. Ştiri economice Statale Units PRAGA. — Intre producătorii de aramă brută din America s-au urmat în ultimul timp tratative pentru înfiinţarea unei societăţi de vânzare în Europa. Aceste tra­tative au fost acum terminate şi au dus la înfiinţarea lui „Copper Export Trading Company”, care îşi va începe activitatea pe ziua de 1 Iulie. Societatea va avea câteva reprezentanţe directe în Germania şi Anglia, care vor păstra aceleaşi preţuri şi condiţiuni. Preţul a fost stabilit la 14 centime pentru o f­­bră aramă. Reprezentanta genera­lă pentru Germania şi Cehoslova­cia a fost acordată câtorva firme din Germania. * Indexul Statelor-Unite p® ziua de 30 Mai 1926, (Comunicat de d- Irving Fischer din Connecticut Indexul mărfurilor 152,9-Indexul dolarului 62,4 față de cursul din Iulie 1924. Elvegia LONDRA.—Luni „Times‘‘ i se co­munică din Frankfurt că capitalu­rile franceze cari au fost expor­tate în Elveţia sunt acum plasate în Germania pentru comp­tul el­veţian, Polonia VARŞOVIA. — întâmpinând di­ficultăţi în a-şi procura că­rbuni din Anglia, diferite case suedeze in­tenţionează să-şi procure cărbuni din Silezia superioară, în care scop ele şi-au trimis împuterai­­caţii la*9 Graţia ATENA. — Intr'un discurrs ţi­nut la Corfu în ultimul timp, ge­neralul Pangalos a declarat că bugetul Greciei pe acest an se pre­zintă în mod satisfăcător. Diferi­tele classe ale poporului s’au îm­păcat şi au rămas numai câteva mici chestiuni politice de rezolvat, cari însă nu sunt prea impor­tante. încrederea­­domnește pretutin­deni, gusta MOSCOVA. — Comisariatul co­merțului din Rusia sovietică a dis­­pus încărcarea în vapoare, în por­tul Novorosisk, a 4.000 tone ciment destinate pentru America, AnguS, LONDRA. — Negocierile rela­tive la consolidarea datoriei gre­cești către Marea Britanie nu sunt prea înnaintate așa că pen­tru moment nu se poate face nici un prognostic în această privință. {„ARGUS“{ r face abonamente | I pentru băi 1 * In țară Germania LONDRA. — „Daily Telegraph“ anunţă că o tranşă din titlurile preferenţiale ale căilor ferate ger­mane, reprezentând o sumă de 7.500.000 lire sterlie va fi emisă pe pieţele internaţionale. Cehoslovacia PRAGA. — In noul proect de tarif vamal adus în faţa Paria, meritului cehoslovac se propune tarifarea automobilelor după greu­tate. Taxele propuse sunt indepen­dente şi nu vor fi puse în aplicare acelor state cu care Cehoslovacia are convenţii comerciale (Franţa, Anglia, Italia) sau pentru care domneşte clauza na­ţi­unei celei mai favorizate (America). In aces­te cazuri taxele noului tarif vor fi puse în aplicare numai atunci când vor fi inferioare celor prevă­zute în convenţiile existente. Noul tarif va produce probabil o urcare a taxelor vamale la motociclete, al căror import era foarte favori­zat prin tariful de până acum şi a atins anul trecut cifra de 5.009 bucăţi. •# PRAGA. — Intre Ministerul de comunicaţii cehoslovac şi ministe­­rul de comerţ unguresc urmează tratative pentru transportarea ac­celerată a mărfurilor. Mărfurile declarate ca exprese ar avea să fie transportate cu trenurile acce­­lerate şi taxate în staţiunile de plecare ale trenurilor accelerate. După aceste tratative se vor în­cheia asemenea convenţii şi cu Iu­­ieoslavia şi România. Exportul păcurei Nici până astăzi nu s’a dat soluţia acestei impor­tante probleme Recentele măsuri ale guvernu­lui în­­favoarea exportului, nu se referă şi la unul din cele mai im­portante produse exportabile, pă­cura, care aşteaptă de multă vre­me, un regim de export mai favo­rabil. Se ştie că producţia noastră de păcură, este de multă vreme în si­tuaţia de a satisface toate nevoile consumului intern, dispunând şi de însemnate stocuri ce nu-şî gă­sesc debuşeu în ţară şi de eii tre­­buesc îndrumate spre export. Totuşi măsuri, pentru o facili­tare a exportului păcurei nu se iau de cei în drept, pentru o se­rie de consideraţiuni motivate în primii ani de după război, când aveam o criză a combustibilului lichid, cari însă azi nu mai pot subzista, pentru că împrejurările s’au schimbat cu desăvârşire. Se tem autorităţile că dând li­bertate complectă comerţului de păcură, Statul nu va mai benefi­cia de preţurile de favoare de pâ­nă acum, pentru nevoile sale de păcură, preţul acestui produs o­­rientându-se după piaţa mondială. Chiar aşa fiind, nu este echitabil susţin cercurile petrolifere, ca Sta­tul să abuzeze la nesfârşit de un privilegiu, impus de situaţia anor­mală din primii ani de după răz­boi, dar care în situaţia de azi, este profund nedrept. NEVOILE CAILOR FERATE Pe de altă parte Statul, respec­tiv calea ferată, rai se poate teme de lipsa păcurei, chiar în cazul u­­nui export imens pentru că produ­cătorii de petrol, prin Asociaţia lor generală, garantează printr’un con­tract colectiv cantitatea de păcu­ră necesară C. F. R. Prin acest contract se prevede că industria de petrol trebuie să rezerve în orice moment pentru necesităţile Statului, producţia de păcură pe o lună. „Dar transportul păcurei fiind în mâna C. F. R., acestea pot ori­când controla cantităţile ce se ex­portă şi să ceară stoparea expor­­tului, atunci când ar avea sigu­ranţă că există pentru ele perico­lul unei crize de păcură. O REZERVA DE PTROL DE DOUA LUNI S’a mai pus chestiunea, de către autorităţile militare, că o rezervă de o lună, n’ar fi suficientă şi că ar fi nevoie pentru eventualitatea unui caz de război, de o rezervă de 2 luni. Fapt e că dacă Statul are ne­­voie de o rezervă păcură de 2 luni de producţie, nu poate obliga societăţile petrolifere să imobilize­ze această enormă producţie în propriile lor rezervoare. Dar chiar în caz de mobilizare nu este nevoie de o rezervă atât de mare, aproximativ 10000 de vagoa­­ne, la producţia actuală,­­ căci activitatea exploatărilor petrolife­re nu încetează în caz de război, ba poate fi chiar intensificată. Din aceste puncte de vedere menţinerea exportului de păcură sub un regim neprielnic ca cel de azi, constitue o greşeală, care tre­­bue corectată cât mai curând, da­­că nu voim să perseverăm într’o politică, care s-a caracterizat prin enunţări de principii fără a se pune nimic în practică. Intensificarea exportului în toa­­te ramurile de producţie, trebuie să devină fapt şi nu numai un sim­plu deziderat, fluturat în vânt, ori de câte ori reflectăm la amelio­rarea crizei economice şi valutare prin care trecem. I. RADU ii Eli: POLITICA ŞI FINANŢA IN FRANŢA Guvernul Briand demisionează, spre a face loc unui cabinet de concentrare. Guvernul Briand nu de­misionează şi nici nu se remaniazăl Ambele ştiri ne­ au fost transmişi eri la interval de o oră. Ce s'a in­­tâmplat intre timp vom afla In pri­ma şedinţă a Camerei, când din nou­ se va încerca discuţia publică a po­liticei financiare a guvernului. Pare insă evident de pe acum că desm­in­­ţirea transformării ministerului Bri­and nu depăşeşte sensul unei amă­­nări a desnodământului. O modificare a înfăţişării guver­nului actual se va impune de îndată ce proectele finaciare vor fi aduse în discuţia parlamentului. Pentru că, din felul în care se procedează la elaborarea acestor proecte, reese că Briand nu va mai putea conta pe o majoritate de stânga, încercările zadarnice de până a­­cum l-au adus pe Briand la convin­gerea că problema finaciară nu va putea fi rezolvată numai prin lumi­­nile parlamentare. Problema este prea dificilă în complexitatea ei şi prea în imediată atingere cu inte­rese de partid, pentru ca posibilită­­ţile de deslegare să fie cerute parti­delor. De ani de zile, parlamentul francez face dovada neputinţei sale•• Dificultăţile financiare, nerezolvate la timp, s-au agravat pe măsură ce operaţia sala­toare era amânată. Briand a fost convins de ministrul său de finanţe, Pereţ să caute pe alte căi decât ale parlamentarismul­­ui vorbăreţ, soluţia crizei. Şi fiind­că problema financiară cerea altă competenţă decât aceea izvorând din numărul de voturi obţinut de fiece ales al sufragiului universal, guvernul n’a pregetat să se adrese­ze specialiştilor, teoreticieni şi tech­­nicieni, al ştiinţei şi practicei finan­­ciare. Un comitet de experţi pregă­­teşte proectele de asanare, pe deasu­pra partidelor politice şi indiferent, de interesele de partid. Când totul va fi pus la punct, parlamentul va fi chemat să decidă dacă, da sau nu, acceptă soluţiile propuse. Pentru partidele cari au susţinut mereu măsuri împotriva capitalu­lui, soluţiile tinzând la asanarea ca­­pitalului Franţei, vor fi probabil inacceptabile. In acel moment, va fi nevoe de o nouă majoritate parla­­mentară. In vederea realizării aces­tei majorităţi se desfăşoară sforţă­rile lui Briand, şi succesul este con­­diţionat de introducerea în guvern a unor factori cari să reprezinte gru­pările moderate. De aceea, după toate probabilităţile, criza de guvern anuţată pentru e­l, a fost amânată, pentru un moment mai oportun rea­­zării unui cabinet de concentrare republicană, care să ducă la bun sfârșit opera de refacere financiară, a. n5. Ridicarea controlului in­ternational in Austria GENEVA 9 (Rador). _ Pe când Ungariei i s’a refuzat liberarea reliquatului împrumutului cum şi redicarea controlului, cerute de Bethlen în şedinţa de Miercuri, Consiliul a liberat Austriei reli­­qua­tul cuvenit şi a scutit-o şi de controlul financiar internaţional. Pentru a accentua şi mai mult deosebirea de tratament aplicată ce­lor două ţări, Consiliul în unani­­mitate, a adresat călduros felici­tări şi urări de prosperitate guver­nului austriac. Greva din Anglia LONDRA 9 (Rador). — Guver­­nul reflectează în mod serios asu­pra unei eventuale rupturi a tra­tativelor carboniere în supoziţia că minerii vor organiza un scru­­tin. Membrii comitetului executiv al minerilor, după lungi deliberări astăzi de dimineaţă au plecat în diferitele districte pentru a conti­nua lupta. Cook a declarat că minerii nu vor relua lucrul de­cât numai sub regimul vechilor condiţiuni. Un complot revoluţionar in Iugoslavia LONDRA 9 (Rador). — „Times" află din Tokio că poliţia a operat numeroase arestări în Coreea, în urma descoperirii unui complot re­voluţionar. ­

Next