Argus, iulie 1926 (Anul 17, nr. 3954-3981)

1926-07-22 / nr. 3973

anui avii No. 3973 ABONAMEN­TE: in Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 M 3 luni 600 3 lei In țară. 6 lei In străinătate In Jmrtk Un an­ 800 lei 6 luni 450 M 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu Joi 22 Iulie 1926 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusiva a Societăței Generale de Publicitate Directori­i Carei Schulder «I S. Berger str. S11311U emu (iuti HiriiiiHfifeiiin I) Uimi­rim B­IROURIIE: București, Strada Sârindor 19 — TELEFON: 0/93 si 23/09 Criza din Franţa Ultima cârmuire a d.lui Briand părea că e o soluţie destul de sta­­bilă în materie politică, din pri­cina gravitatei problemei finan­­ciare, încredinţată anui specialist ca d. Caillaux. Experienţa a dovedit, însă, că în Franţa, ca şi aiurea, proble­­mele politice domină pe cele prac­tice economice. Marile suferinţe colective nu pro­vin din sgârcenia naturei, tot­deauna generoasă şi blândă. Ele provin din slăbiciunile şi păcatele oamenilor, cari pun, mereu, înain­te ambiţiile şi vanităţile lor, im­­brăcate în formă de teorii. Puterile excepţionale pe care le cerea guvernul Briand în materie financiară au fost interpretate ca un atentat la tradiţia republicană şi această interpretare a fost dată de Camera care a distrus, cu ade­­varat, tradiţia republicană france­ză, sacrificând, la venirea ei, pe prezidentul Republicei. Din acel moment, întregul sis­tem republican francez, introdus după căderea celui de al doilea imperiu, a fost Înlocuit cu un nou sistem, neprevăzut de Constituţie, dar introdus prin această violenţă a majoritatei parlamentare Împo­triva Şefului Statului, sistemul dictaturei unui partid, triumfător în alegeri. D. Doumargue, noul prezident al Republicei, el însuşi o emanaţie a majoritației radicalo-socialiste, nu poate impune acestei majori­­tăţi sacrificiul unei dizolvări a parlamentului. Atunci, parlamentarismul trium­fător sub această nouă formă, pre­găteşte, prin neputinţa lui de a hotărâ în mod energie în materie economică, menţinerea anarhii fi­nanciare, în iluzia că îşi sprijină puterea politică. Căderea francului francez nu poate rămâne, însă, fără efecte politice, cum s’a întâmplat in alte ţări. Scumpirea vertiginoasă a vie­ţei va provoca o mişcare iresis­­tibilă de urcare a salariilor, pri­­vate şi publice, ceea ce va face ca echilibrarea bugetului să nu te poată face decât prin inflaţie, în stil mare. . Dar în Occident, în deosebire de Orient, nu-i guvern care să poată rezista răsturnărilor de tot felul provocate de inflaţia mone­tară. , Ceea ce s'a ferit parlamentul francez să acorde acum, ca să nu renunţe la puterea lui, va acorda, mâine, ca să ferească Franţa de tulburări interne. X Herriot a constituit cabinetul Compunerea norm inter francez.­­ Declaraţiile mmm millitru de finanţe. ~ Comentariile presei PARIS, 20. (Rador). — Cabinetul a fost consti­tuit în modul următor: Preşedinţia şi afacerile străine, N­­erriot, J­usti­­fia, Colrat, Interne, Citau temps; Finanţe, Demon­­­ie; Război, Painlevé, Ma­rina, Renauld; Comerţ, Loucheur; Instrucţiunea Daladier; Lucrări publi­ce, Hesse; Agricultura, Jjueuille; Munca, Pas­­quet; Pensiunile, Bon­net; Colonii, Dariac. Subsecretarii de stat: Afacerile străine, Mil­haud; Tezaurul, Jacqu­­ier, Budgetul, Morel; Raz­boi, Dumesnil; Regiunile liberate, Mailre; învăţă­mântul technic, Basile; Marina comercială, Mai­larme; Aeronautica, Gio­­baglia. Levasseur va păstra î­­naltul comisariat al locu­inţelor; Lembert, va fi numit înalt comisar al naturalizărilor şi imi­grării. COMPOZIŢIA CABINETULUI PARIS 20. (Rador). — Cabine­tul cuprinde 13 miniştri, opt sub­secretari de stat şi doi înalţi co­misari, precum şi trei senatori a­­parţinând grupului stângei demo­­erate radicale socialiste şi 20 depu­taţi, din care 11 fac parte din gru­pul radical socialist, doi din stân­­ga radicală, 3 din grupul republi­­can socialist, 1 din stânga Indepen­dentă, 2 republicani din stânga şi 1 neffăcând parte din nici un grup. O DECLARAŢIE A LUI HERRIOT PARIS, 20. (Rador).­­ Eşind din Elysée, d. Her­riot a declarat presei: „Ţelul unic urmărit de guvern, este uniunea re­publicană, apărarea fran­cului in afară de orice spirit de partid. Făgădueşte ţării ener­gia care i-o cere, recla­mând in schimb calmul indispensabil pentru rea­sanarea ei. DECLARAŢIA MINISTRULU DE FINANŢE PARIS 20 (Rador).­­ Ziarele reproduc declara­ţiunea făcută în cursul se­rii de de­penzie. „Guver­nul nu va cere noui infla­­ţiuni. Ministrul de finan­țe nu va avea nici o pute­re dacă nu i se va acorda anumită latitudine şi li­bertate. Simultan cu votul de în­credere, guvernul va ce­re mijloacele pentru a pu­tea proceda liber în ches­tiunile financiare. * PARIS 20 (Rador). - Consiliul de cabinet a as­cultat astăzi expozeul fi­nanciar al lui De Monzie şi a întocmit declaraţia ministerială care va fi ci­tită la Camereă mâine Miercuri, cum şi proiec­tul financiar care va fi de­pus imediat. COMENTARIILE ZIARELOR PARIS 20 (Rador). — Ziarele vor să ştie că noul ministru de finanţe de Monzie ar fi condiţio. ,nat participarea la Cabinet acor- I rării unor anumite latitudini în materie financiară, din partea gu­vernului. ,,Le Journal“ remarcă că latitu­­dinele cerute de de Monzie au a­­numita asemănare cu puterile spe­ciale reclamate de guvernul pre­cedent, vor avea însă cu caracter pur constituțional. ,,Petit Journal“ socotește că bu­­curându-se de sprijinul socialiști­lor, guvernul se va putea bizui pe o majoritate importantă. Dimpotrivă „Petit Parisien“ pre­vede atacuri vehemente din par­­tea partizanilor pentru un guvern al Uniunei Nationale. „Echo de Paris“ spune că Her­­riot, după ce a obtinut încrederea va stărui pentru închiderea par­lamentului. „Echo de Paris" și „Gaulois“ sus­tin că Cabinetul Herriot este o sfi­dare adusă tării. „Ere Nouvelie“ felicitând pe nonii miniştrii pentru devotamen­­tul lor patriotic, remarcă că pro­gramul financiar al Cabinetului este încă necunoscut şi aşteptat cu nerăbdare de către ţată. Ziarul „Oeuvre** scrie că Her­­riot pare a nu se fi gândit la pre­zentarea programului financiar, care totuși este de importantă e­­sentială. ,,Homme Libre" spune de asemenea că tara așteaptă cu ne­răbdare acest program. NOUI PERTRACTĂRI închiderea parlamentului, deschi­de epoca pertractărilor. Ţărăniştii şi naţionalii se resimt încă de deziluzia dela 29 Martie, când s'a format guvernul Ave­­rescu. De aceea se pare că şi firul per­­trădărilor a luat alt drum. Apropie­rea ţărănisto­ naţională s’a dovedit inoperantă la proba cea mai serioa­să, — consultaţii regale, cu prile­jul crizei ministeriale. Trebuesc, deci, încercate alte so­luţii. De aceea am auzit discursul plin de înţeles al d-lui Iorga, ţinut la Cameră. Chestia apropiere între partidul naţioal şi actualul guvern n'ar depinde, după d. Iorga, decât de repararea greşalelor făcute in trecut de partidul poporului faţă de partidul naţional, greşeli cari nu sunt ireparabile. In acelaş timp se vorbeşte de o a­propiere Intre partidul naţional şi partidul liberal. Succesul de netăgăduit al naţio­­nalilor in Ardeal, la recentele alege­ri, face din el centrul de gravitate al viitorului guvern. De aceea e ex­plicabil că atât partidul poporului cât și cel liberal să caute apropierea cu ardelenii. R. m­­mi NAŢIONALISMUL TURCESC încă din 1908, după revoluţia ju­nilor turci, ideile europene de na­ţionalism şi protecţiune naţională şi­ au făcut drum larg in Turcia. De unde până atunci imperiul tră­­ise sub stăpânirea unui larg spirit de toleranţă faţă de alte religiuni şi naţionalităţi, pe atare puterea cri­melor otomane le cucerise dealun­­gul veacurilor dar nu le putuse înghiţi sau distrugă, — din acel moment lumea turcească, prin imi­­taţia naţioalismului european, de­vine intolerantă şi exclusivistă faţă de alte rase sau confesiuni. Cu tot indiferentismul oriental, i­­deile europene, adoptate şi adaptate mediului de către tinerii Turci, şi-au croit drum larg in opinia otomană şi astăzi, mai ales după victoria din Asia mică în urma căreia s’a anulat tratatul de pace dela Sémres, se poa­­te cu adevărat vorbi despre un na­­tionalism turcesc. Angora, noua capitală a Statului republican, este simbolul acestui naţb­alism. Manifestările sau dovezile despre existenţa lui sunt multe şi variate. Una din cele mai recente este le­gea, de curând pusă in aplicare, pentru protecţiunea pavilionului na­­ţional in apele teritoriale turceşti şi pentru ocrotirea muncei naţionale intru tot ce priveşte activitatea de cabotaj, Incărcări,descărcări pilotaj şi remorcaj, lucrări de salvare, etc, in apele şi în porturile turceşti. Deşi tratatul de la Lausanne prin convenţia strâmtorilor, a instituit un regim internaţional la Bosfor şi Darda­­nele. Parlamentul din Angola, fără a nesocoti obligaţiile internaţionale, a luat anumite măsuri pentru ocro­tirea pavilionului şi a muncei naţio­nale in apele teritoriale proprii, in porturile turceşti, precum şi in ge­nere in tot ce se referă la cabotaj. Măsurile sunt, fără îndoiala, pă­­gubitoare pentru companiile de na­vigaţie anglo-franceze, ca şi pentru navigaţia şi navigatorii greci din apele turceşti, dar legea Parlamen­­tului de la Angora este făcută după chipul şi asemănarea legilor de pro­­tecţionism europene. Copia este tot aşa de bine reuşită ca şi modelul european. Turcia naţionalistă a lui Kemal paşa vrea să-şi refacă o viaţă pro­­prie şi în cadrul acesta general de re­facere se cuprinde şi programul u­nei flote naţionale. Legea recentă care atinge anumite interese euro­pene, este una din măsurile nece­sare pentru a asigura flotei turceşti posibilităţile de existență, INT. Călătoria Regelui Ferdinand I ROMA, 20. (Rador). — Aseară Re­gele României însoţit de ministru Hiotu şi dr. Romalo, a sosit un tren special la Milano. La gară se afla consulul României Ricci, prefectul poliţiei, funcţionarii căilor ferate, preşedintele Camerei de comerţ ita. ro­ române Chierychetti. Regele viu aclamat de un grup de studenţi români, a plecat inain­­te spre Paris. PARIS 20 Rador). — M. S. Re­gele României a sosit la orele 10 şi un sfert. Mâine dimineaţă va ple­­ca la Bagnoles de l'Om. Aplicarea nouei legi a băuturilor spirtoase d­e taxe le consumaţie. - Regimul spirtului de cereale." Taxarea băutu­­rilor aflate la depozite.» Supra­taxa de 20 la sută. - Desfiinţarea parţială a impozitului pe lux. - Nici un cazan nou Instrucţiunile Ministerului de finanţe Ministerul de finanțe a trimis tu­turor administratorilor financiari din țară următorul ordin circular, cu privire la aplicarea nouei legi a bă­uturilor spirtoase. Ca urmare la ordinul telegrafic No. 182487 din 14 iulie a. c., s'a fă­­cut cunoscut că prin legea pentru Spirtul 8 lei pe and decalitre ; Spirtul denaturat pentru parfu­­muri şi apa de colonii 2 lei de arad decalitre; Liquorurile , alte preparate alcoo­­lice in care intră apirt netaxat 100 lei de kilogram; Esenţele spirtoase, în cari se cuprind şi parfumurile naturale sau artifici­­ale, extractele, esenţele parfumate, precum şi apa de colonia, apa de gură, apa de păr, difentele crotiuni şi in genere toate preparatura de toale­tă, In care intră alcool netaxat 100 lai de kilogram; ţuica şi rachiurile plină la 30 de grade 1 leu de grad decalitre; ţuica, spirtul din vin şi rachiurile peste 30 de grade 2­50 lei pe grad de calitre; Berea, 1.50 lei de litru ; Şampania din vin taxat, 10 lei pe litre; Şampania din vin netaxat, 20 lei pe kilogram; Drojdia de bere presată sau lichi­dă, 3 lei de kilogram; Taxa de­ producție de 10 bani pe grd prevăzută de art. 3 alin. b, al legei din 26 iulie 1021, se abrogă, menţinându-se taxa de 10 bani pe litru, asupra t­icei şi rachiurilor, care se va percepe ori­care ar fi gra­­dul lor de tărie alcoolică. TAXA ASUPRA SPIRTULUI DIN CEREALE Pentru a se putea percepe diferen­ţele de taxe, precum şi suprataxa de 20 la sută, toţi producătorii, co­­mercianţii sau depozitarii care au in depozite spirt din cereale, spirt din vin, ţuică şi tot felul de rachiuri, precum şi produse importate prevă­zute de punctele d. şi e. de sub ari 1 ai legei, taxate cu vechile taxe, vor da o declaraţie până în seara zi­lei de 23 Iulie 1926, de cantităţile ce au avut în depozit în seara zilei de 13 Iulie a. c., specificându-se can­tităţile în litri pentru acele ce se ta­xează pe litru. In kilogram pentru cele ce se taxează pe grad de calitru se va specifica numărul litrilor, tă­ria şi totalul gradelor. In declaraţiile ce vor face se vor arăta şi cantităţile primite în inter­valul dela 13 iulie până la facerea declaraţiei şi care au fost, scoase din fabrici, locul de producţie sau de­­pozit, cu vechile taxe. Pen­tru produsele taxate tot cu vechile taxe însă primite după fa­cerea declaraţiei, se vor face decla­raţii imediat după primirea mărfei, sporirea taxelor de consumaţie asu­pra alcoolului şi băuturilor spirtoa­se, cum şi desfiinţarea legei avize­­lor din Basarabia, ce a intrat in vi­goare in ziua de 14 iulie a. c„ taxe­­le pe alcool şi băuturi spirtoase au fost sporite, după cum urmează: fără de spirtul denaturat pentru ars, precum şi asupra spirtului din vin,­ţuirei şi rachiurilor din fructe şi derivatele lor, peste 30 grade tăi­aie, se va percepe afară de taxele de consumaţie, o suprataxă de 20 la sută ad-valorem. Această supra­taxă se va percepe pentru produsele fabricate în ţară la scoaterea lor din fabrică sau locul de producţie, odată cu taxele de consumaţie şi se va calcula asupra valoarei inte­­grale a fac­tur­ii , care va cuprinde şi taxele de consumaţie şi cea de producţie. Acolo unde nu se liberea­ză facturi, adică Uz mici producăto­ri preţul de vânzare va fi acela al zilei asupra căruia se va calcula a­­cest impozit după ce se vor fi adău­gat taxa de consumaţie şi producţie. Agenţii de control sau perceptorii sunt obligaţi să facă menţiune de sumele încasate în biletul de liberă circulaţie ce emit şi să le înregis­treze şi în registrele lor, deschi­­zănd pentru aceasta o rubrică se­parată. Pentru­ produsele importate supra­taxa de 20 la sută se va percepe la vamă, odată cu taxele vamale şi se va calcula asupra sumei totale compusă din valoarea facturei, taxe­le de consumaţie, taxele vamale, cheltuelile de transport până la in­troducerea In ţară, comisioanele şi toate celelalte­ cheltueli făcute până la scoaterea lor din vamă. Asemenea declaraţii vor da şi fabri­canţii de licheoruri pentru cantităţi­le de spirt şi derivatele lui, ce au In depozit precum şi fabricanţii de oţet, pentru cantităţile de spirt de­­naturat şi malşa (plămada) ce au în depozit. Declaraţiile se vor depune la per­cepţia respectivă care se va înregis­tra imediat, într-un registru, în or­dinea primăriei, liberând numărul de înregistrare depunătorului. Pentru că s‘au scos din fabrici, depozite şi locul de producţie, pro­­duse şi după 13 iulie, taxate tot cu vechile taxe, până s‘a putut lua cunoştinţă de această majorare de taxe, producătorii, fabricanţii şi de­pozitarii vor înainta Administraţii­lor financiare un tablou de aceste can­tităţi pentu a se putea verifica dacă au fost declarate la locul de desti­naţie şi plătit diferenţele de taxe şi suprataxe. Cei ce nu vor face declaraţie sau vor face declaraţii false sunt pasibili de pedepsele prevăzute de art. 12 din lege, lei X 1000 - 2500 lei, diferenţa de plată este de 5500 lei Perceperea suprataxei de 20 la suta la produsele depozitate Pentru calcularea suprataxei de 20 la sută trebue să se cunoască preţul de vânzare al produselor su­puse acestei suprataxe si aflate In depozite la data punerei In aplica­re a legei. Acest preţ se stabileşte pentru spirtul de cereale la 2,40 lei grad decalitru, iar pentru spirtul din vin, ţuica şi toate celelalte ra­chiuri peste 30 grade tăria alcooli­că preţul de vânzare să fixeze la 5 el de grad decalitru. La acest preţ unitar se adaugă taxele de consumaţie în vigoare su­ma se multiplică cu numărul grade­lor iar la produsul rezultat se apli­că 20­­% suta. Ceia ce ne dă, repre­zintă suma datorata suprataxă, de ex.: pentru 1000 grade de ca­lb­ri spirt, prețul de vânzare 2,40 leiX 1000 · 2400 lei, noile taxe 8 X 1000 — 8000 lei. Totalul de 10,400 lei la care apli­cat 20 la sută dă suma de 2080 lei care reprezintă suprataxa datorată. FLATA DIFERENTELOR DE TAXA Plata sumelor stabilite ca diferen­ţe de taxe și sumelor cuvenite ca suprataxă de 20 la sută­ asupra pro­duselor declarate și taxate cu vechi­le taxe, se va face până In seara de 4 August 1926 cunoscând că cei ce nu vor plăti până la acea dată sunt pasibili de amenda prevăzută de art. 12 din lege. Autorizaţiuni­le noui cazane nu se mai dau Cu această ocaziune se face cunoscut că în con­formitate cu art. 16 din lege, autorizaţiuni de noui cazane, nu se vor mai acorda sub nici un motiv. Toţi cei ce posedă cazane, pentru fabricat rachiuri, la aplicarea le­gei (14 Iulie 1926) le vor putea folosi şi în viitor în condiţiunile legei din 24 Iulie 1921, cu condiţia să le fi întrebuinţat până la finele anului 1923. Desfiinţarea Impozitului pe lux Impozitul de 15 la sută ce se per­­cepe la licheururi, parf­umerii, apa de colonia, și diferite ape de toaletă conform legei impozitului pe lux și cifra de afaceri se abrogă Deci cu începere de la 14 iulie a. c., fabri­catele respective nu vor mai plăti pentru aceste produse 15 la sută, ci vor plăti un leu la sută, rămânând ca pentru celelalte produse prevăzute de alin. b. şi h. de sub art 2, al le­gii impozitului pe lux şi cifra de a­­făceri să se plătească ca şi până a­­cum 15 la sută. INSTRUCŢIUNI PENTRU NOUILE PROTINCH Pentru Transilvania şi Bucovina în afară de dispoziţiunile de mai sus taxa de 5 lei pe hectolitru grad ce se percepe asupra spirtului rezid­­at din fabricaţiunea drojdiei s’a desfiinţat pe ziua de 14 Iulie 1926, urmând ca spirtul să se taxeze cu taxa de 8 lei de grad de calitru plus suprataxa de 20 la sută ad­ valorem, iar drojdia la punerea în consumaţie se va taxa cu 3 lei de kgr. De asemenea taxa de excontingent de 10 bani pe hl. grad s’a majorat dela aceişi dată la 160 lei pe hl. grad. Această taxă se va percepe neapărat asupra spirtului ce va tre­ce peste contingentul fixat fabrice­­lor. * Regimul actual­ al spirtului in Basarabia se menţine până la 15 Sep­tembrie 1926, când urmează să se desfiinţeze monopolul spirtului, se aplice noua dispoziţiune a legei. La timp se vor da­ instrucţiunile necesare. Noiile taxe de consumaţie Asupra spirtului din cereale, a-Declararea depozitelor Verificarea declaraţiilor După expirarea, termenului întru depunerea declaraţiilor , controlo­rii respectivi vor avea delegaţia ca împreună cu perceptorul sau alt func­ţionar delegat de administraţia fi­­nanciară să verifice exactitatea can­tităţilor declarate şi vor stabili su­­mele ce au de plătit ca diferenţe de taxe precum și ca suprataxă de 20 la suta pentru produsele supuse ei, dresandu-se un proces verbal in două exemplare, semnate de toate părțile , din care un exemplar se va lăsa părții iar al doilea exemplar se va înainta administraţiei financia­­re împreună cu declaraţia făcută de parte. In procesul verbal se va menţio­na că suma aleasă de plată­ tre­­bue să fie achitată în termen de 15 zile de la data facerei dec­oraţie şi s­ărate sancţiunile la cere se ex­pune la caz de neplată . , Verificarea declaraţiilor se va face până in seara zilei de 4 August 1925. Odată cu verificarea declaraţiilor, se vor constata şi depoiiiele celor ce nu au făcut declaraţie conform l­egei, dresdndure şi acte de contra­venţie conform art. 12 din lege. Stabilirea diferenţelor de taxe Pentru produsele care se taxează pe litru sau kilogram totalul litrilor sau kgr, se va multiplica cu noua taxă, din suma rezultată se vor scă­dea taxele plătite iar diferenţa ce va rezulta, reprezintă suma ce trebue să­ plătească ca diferenţă de taxe. Pentru produsele care se taxează pe grad se va stabili mai întâi tăria fiecărui fel de produs şi anume: Pentru spirtul din cereale, spirtul din vin, ţuică şi toate rachiurile care se pot grădui, tăria va fi aceea care se va constata prin grăduire. Pentru produsele care nu se pot grădui, tăria se va socoti in modul următor: Pentru licheuri se va socoti tăria medie de 35 grade; Pentru apa de colonia se va socoti tăria medie de 70 grade; Pentru spirtul denaturat pentru o­­țet se va socoti tăria medie de 20 grade si marsa de 10 grade; Tăria stabilită se va multiplica cu numărul litrilor spre a se afla totalul gradelor, totalul gradelor se va îmulți cu noua taxă­­Din suma aflată se vor scădea taxele plătite iar suma rămasă reprezintă diferența de case datorită de ex.: pentru 1000 grade decalitru spirt noua taxă a 8 lei X 1000 = 8000 lei. vechea taxă a 8 Groaznică furtună In Am­enca PARIS 20 (Rador). — Se anun­ţă din New-York că o furtună cu centrul în vestul Statelor Unite, a făcut nouă morţi mai multe sute de mii dolari pagubă. Datoria franceză în Anglia UN IMPORTANT EXPOZEU AL LUI CHURCHILL LONDRA, 20 (Rador). — Desbate­­rile din Camera Comunelor privi­toare la orânduirea datoriei fran­ceze au fost deschise astăzi de că­tre căpitanul Wedgwod Benn, liberal Benn a comentat faptul că datoria Italiei către Anglia a fost redusă cu 6-7 şi datoria Franţi cu 3,5 şi regreta că cancelarul tezaurului nu a făcuit demersuri stăruitoare pe lângă aceste ţări ca să reducă ar­mamentele lor care sunt o amenin­ţare pentru pacea Europei. Wedg­wood pune întrebarea dacă acesta este aranjamentul final şi dacă va putea procura Franţei condiţiuni stabile în afacerile sale? OPINIILE PARTIDELOR t­ânărul conservator Hilton este de părere că deşi rezolvarea dato­­riilor franceze, nu este tocmai un a­­ranja­ment strălucit, este totuşi un aranjament prudent. Snowden, fost cancelar al tezau­­rului sub guvernul laburist, a de­­clarat că in acest agrement Chur­chill nu poate să afirme că a men­ţinut principiile cuprinse în nota lui Balfour, căci de fapt nu obţine din partea datornicilor din conti­nent suma suficientă pentru a plăti datoriil­e către America. Runciman, liberal, critică scrisă. ,ril© schimbate între Churchill şi Caillaux cu privire la eventualita­tea că Germania nu va îndeplini obligaţiunile sale. , DECLARAŢIILE LUI CHURCHILL Churchill, vorbind în numele gu­vernului ,a declarat că nimic din cursul desbaterilor nu sa putut con­vinge că opinia parlamentului ar condamna directivele adoptate de, guvern. In ce priveşte chestiunea clauzei de salvgardare, Caillaux şi guvernul francez ceruseră ca această Clauză să fie cuprinsă in agrement, iar plăţile Franţei către Anglia să depindă de plata reparaţiunlor ger­mane. Guvernul englez a refuzat să admită Inserarea acestei clauze in agremov. %. Unul din motivele pentru eare. Anglia a redus plata datoriei la 12 jura, milioane ore sterline, ca plată anuală a fost acela ca aceste plăţi să se­ facă chiar din creditul Franţei şi să­ nu reprezinte un contigent al plăţilor pe care Franţa le primeşte din partea Germaniei. Această con­­cepune nu trebuie însă exagerată nici nu trebuie să se tragă conclu­­ziuni care nu ar fi îndreptăţite. Tex­tul scritorilor care s-au schimbat, a fost examinat cu îngrijire. Aceste scrisori, fârâ îndoială, dau Franţei dreptul — la caz că Germania ar fi suspendat plăţile sale — să pună în ducuţiune chestiunea capacitâţei sale pentru plata anuităţilor. Insă guvernul britanic a rămas perfect iiice de a prezenta contra argu­mente. CLARIFICAREA PROBLEMEI DA­TORIILOR Ţelurile urmărite de guvernul en­glez la încheierea acestui aranja­ment nu au fost după cum pretin­deau unii de a face eforturi despe­rate pentru salvarea fr­au­­rului şi a altor cursuri monetare din străină­tate. A nădăjduit să clarifice gra­dual diferendul datoriilor şi a preco­nizat că încheierea acestui aranja­ment va fi un factor favorabil pen­tru refacerea generală a Europei. Gu­vernul britanic a judecat această chestiune pe bazele care ar fi mai prielnice intereselor Britaniei, ți­nând seama de toate chestiunile mo­rale și materiale. ACORDUL CU ANGLIA ȘI ACOR­­DUL CU AMERICA Churchill a cor­miat, ar fi ab­surd dacă am crede că aranjamen­tele dintre Franţa şi Marea­ Britanie trebuie să corespundă exact cu a­­ranjamentul înfăptuit între Franţa şi Statele-Unite. Datoria Franţei către Statele-U­­nite era la 15 iunie 1925 de 827 mi­lioane lire sterline şi în această da­torie erau cuprinse şi datoriile post­belica La aceiaşi dată, datoria Fran­ţei către Marea-Britanie era de 552 milioane, excludând 53 şi 3­4 mili­oane aur deţinut în această ţară. Valoarea actuală a plăţilor franceze către Marea­ Britanie este de 262 m­i­lioane. Dacă am trage o paralelă între cifrele realizate prin aranja­­mentul nostru cu Franţa, faţă de aranjamentul său cu Statele Unite vom găsi o diferenţă egală cu 47-49 procente. Deşi datoria franceză că­tre Statel­e­ Unite, comparată cu da­toria sa faţă de noi, este în propor­ţie de opt­­ la cinci, plata făcută Marei Britanii şi Statelor-Unite va fi după cum urmează: „Primii 5 ani Statele-Unite vor obţine 32 mi­­lioane, Marea Britanie 42 jum. mi­lioane. Zece ani dea rândul, Statele- Unite vor obţine 94 milioane, iar Marea Britanie 105 milioane. Numai după o perioadă de zece ani, plăţile prevăzute în agrementul închiat de Franţa cu State­ Unite, vor fi inten­sificate.

Next