Argus, iulie 1926 (Anul 17, nr. 3954-3981)
1926-07-22 / nr. 3973
anui avii No. 3973 ABONAMENTE: in Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 M 3 luni 600 3 lei In țară. 6 lei In străinătate In Jmrtk Un an 800 lei 6 luni 450 M 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori: S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu Joi 22 Iulie 1926 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusiva a Societăței Generale de Publicitate Directorii Carei Schulder «I S. Berger str. S11311U emu (iuti HiriiiiHfifeiiin I) Uimirim BIROURIIE: București, Strada Sârindor 19 — TELEFON: 0/93 si 23/09 Criza din Franţa Ultima cârmuire a d.lui Briand părea că e o soluţie destul de stabilă în materie politică, din pricina gravitatei problemei financiare, încredinţată anui specialist ca d. Caillaux. Experienţa a dovedit, însă, că în Franţa, ca şi aiurea, problemele politice domină pe cele practice economice. Marile suferinţe colective nu provin din sgârcenia naturei, totdeauna generoasă şi blândă. Ele provin din slăbiciunile şi păcatele oamenilor, cari pun, mereu, înainte ambiţiile şi vanităţile lor, imbrăcate în formă de teorii. Puterile excepţionale pe care le cerea guvernul Briand în materie financiară au fost interpretate ca un atentat la tradiţia republicană şi această interpretare a fost dată de Camera care a distrus, cu adevarat, tradiţia republicană franceză, sacrificând, la venirea ei, pe prezidentul Republicei. Din acel moment, întregul sistem republican francez, introdus după căderea celui de al doilea imperiu, a fost Înlocuit cu un nou sistem, neprevăzut de Constituţie, dar introdus prin această violenţă a majoritatei parlamentare Împotriva Şefului Statului, sistemul dictaturei unui partid, triumfător în alegeri. D. Doumargue, noul prezident al Republicei, el însuşi o emanaţie a majoritației radicalo-socialiste, nu poate impune acestei majorităţi sacrificiul unei dizolvări a parlamentului. Atunci, parlamentarismul triumfător sub această nouă formă, pregăteşte, prin neputinţa lui de a hotărâ în mod energie în materie economică, menţinerea anarhii financiare, în iluzia că îşi sprijină puterea politică. Căderea francului francez nu poate rămâne, însă, fără efecte politice, cum s’a întâmplat in alte ţări. Scumpirea vertiginoasă a vieţei va provoca o mişcare iresistibilă de urcare a salariilor, private şi publice, ceea ce va face ca echilibrarea bugetului să nu te poată face decât prin inflaţie, în stil mare. . Dar în Occident, în deosebire de Orient, nu-i guvern care să poată rezista răsturnărilor de tot felul provocate de inflaţia monetară. , Ceea ce s'a ferit parlamentul francez să acorde acum, ca să nu renunţe la puterea lui, va acorda, mâine, ca să ferească Franţa de tulburări interne. X Herriot a constituit cabinetul Compunerea norm inter francez. Declaraţiile mmm millitru de finanţe. ~ Comentariile presei PARIS, 20. (Rador). — Cabinetul a fost constituit în modul următor: Preşedinţia şi afacerile străine, Nerriot, Justifia, Colrat, Interne, Citau temps; Finanţe, Demonie; Război, Painlevé, Marina, Renauld; Comerţ, Loucheur; Instrucţiunea Daladier; Lucrări publice, Hesse; Agricultura, Jjueuille; Munca, Pasquet; Pensiunile, Bonnet; Colonii, Dariac. Subsecretarii de stat: Afacerile străine, Milhaud; Tezaurul, Jacquier, Budgetul, Morel; Razboi, Dumesnil; Regiunile liberate, Mailre; învăţământul technic, Basile; Marina comercială, Mailarme; Aeronautica, Giobaglia. Levasseur va păstra înaltul comisariat al locuinţelor; Lembert, va fi numit înalt comisar al naturalizărilor şi imigrării. COMPOZIŢIA CABINETULUI PARIS 20. (Rador). — Cabinetul cuprinde 13 miniştri, opt subsecretari de stat şi doi înalţi comisari, precum şi trei senatori aparţinând grupului stângei demoerate radicale socialiste şi 20 deputaţi, din care 11 fac parte din grupul radical socialist, doi din stânga radicală, 3 din grupul republican socialist, 1 din stânga Independentă, 2 republicani din stânga şi 1 neffăcând parte din nici un grup. O DECLARAŢIE A LUI HERRIOT PARIS, 20. (Rador). Eşind din Elysée, d. Herriot a declarat presei: „Ţelul unic urmărit de guvern, este uniunea republicană, apărarea francului in afară de orice spirit de partid. Făgădueşte ţării energia care i-o cere, reclamând in schimb calmul indispensabil pentru reasanarea ei. DECLARAŢIA MINISTRULU DE FINANŢE PARIS 20 (Rador). Ziarele reproduc declaraţiunea făcută în cursul serii de depenzie. „Guvernul nu va cere noui inflaţiuni. Ministrul de finanțe nu va avea nici o putere dacă nu i se va acorda anumită latitudine şi libertate. Simultan cu votul de încredere, guvernul va cere mijloacele pentru a putea proceda liber în chestiunile financiare. * PARIS 20 (Rador). - Consiliul de cabinet a ascultat astăzi expozeul financiar al lui De Monzie şi a întocmit declaraţia ministerială care va fi citită la Camereă mâine Miercuri, cum şi proiectul financiar care va fi depus imediat. COMENTARIILE ZIARELOR PARIS 20 (Rador). — Ziarele vor să ştie că noul ministru de finanţe de Monzie ar fi condiţio. ,nat participarea la Cabinet acor- I rării unor anumite latitudini în materie financiară, din partea guvernului. ,,Le Journal“ remarcă că latitudinele cerute de de Monzie au anumita asemănare cu puterile speciale reclamate de guvernul precedent, vor avea însă cu caracter pur constituțional. ,,Petit Journal“ socotește că bucurându-se de sprijinul socialiștilor, guvernul se va putea bizui pe o majoritate importantă. Dimpotrivă „Petit Parisien“ prevede atacuri vehemente din partea partizanilor pentru un guvern al Uniunei Nationale. „Echo de Paris“ spune că Herriot, după ce a obtinut încrederea va stărui pentru închiderea parlamentului. „Echo de Paris" și „Gaulois“ sustin că Cabinetul Herriot este o sfidare adusă tării. „Ere Nouvelie“ felicitând pe nonii miniştrii pentru devotamentul lor patriotic, remarcă că programul financiar al Cabinetului este încă necunoscut şi aşteptat cu nerăbdare de către ţată. Ziarul „Oeuvre** scrie că Herriot pare a nu se fi gândit la prezentarea programului financiar, care totuși este de importantă esentială. ,,Homme Libre" spune de asemenea că tara așteaptă cu nerăbdare acest program. NOUI PERTRACTĂRI închiderea parlamentului, deschide epoca pertractărilor. Ţărăniştii şi naţionalii se resimt încă de deziluzia dela 29 Martie, când s'a format guvernul Averescu. De aceea se pare că şi firul pertrădărilor a luat alt drum. Apropierea ţărănisto naţională s’a dovedit inoperantă la proba cea mai serioasă, — consultaţii regale, cu prilejul crizei ministeriale. Trebuesc, deci, încercate alte soluţii. De aceea am auzit discursul plin de înţeles al d-lui Iorga, ţinut la Cameră. Chestia apropiere între partidul naţioal şi actualul guvern n'ar depinde, după d. Iorga, decât de repararea greşalelor făcute in trecut de partidul poporului faţă de partidul naţional, greşeli cari nu sunt ireparabile. In acelaş timp se vorbeşte de o apropiere Intre partidul naţional şi partidul liberal. Succesul de netăgăduit al naţionalilor in Ardeal, la recentele alegeri, face din el centrul de gravitate al viitorului guvern. De aceea e explicabil că atât partidul poporului cât și cel liberal să caute apropierea cu ardelenii. R. mmi NAŢIONALISMUL TURCESC încă din 1908, după revoluţia junilor turci, ideile europene de naţionalism şi protecţiune naţională şi au făcut drum larg in Turcia. De unde până atunci imperiul trăise sub stăpânirea unui larg spirit de toleranţă faţă de alte religiuni şi naţionalităţi, pe atare puterea crimelor otomane le cucerise dealungul veacurilor dar nu le putuse înghiţi sau distrugă, — din acel moment lumea turcească, prin imitaţia naţioalismului european, devine intolerantă şi exclusivistă faţă de alte rase sau confesiuni. Cu tot indiferentismul oriental, ideile europene, adoptate şi adaptate mediului de către tinerii Turci, şi-au croit drum larg in opinia otomană şi astăzi, mai ales după victoria din Asia mică în urma căreia s’a anulat tratatul de pace dela Sémres, se poate cu adevărat vorbi despre un nationalism turcesc. Angora, noua capitală a Statului republican, este simbolul acestui naţbalism. Manifestările sau dovezile despre existenţa lui sunt multe şi variate. Una din cele mai recente este legea, de curând pusă in aplicare, pentru protecţiunea pavilionului naţional in apele teritoriale turceşti şi pentru ocrotirea muncei naţionale intru tot ce priveşte activitatea de cabotaj, Incărcări,descărcări pilotaj şi remorcaj, lucrări de salvare, etc, in apele şi în porturile turceşti. Deşi tratatul de la Lausanne prin convenţia strâmtorilor, a instituit un regim internaţional la Bosfor şi Dardanele. Parlamentul din Angola, fără a nesocoti obligaţiile internaţionale, a luat anumite măsuri pentru ocrotirea pavilionului şi a muncei naţionale in apele teritoriale proprii, in porturile turceşti, precum şi in genere in tot ce se referă la cabotaj. Măsurile sunt, fără îndoiala, păgubitoare pentru companiile de navigaţie anglo-franceze, ca şi pentru navigaţia şi navigatorii greci din apele turceşti, dar legea Parlamentului de la Angora este făcută după chipul şi asemănarea legilor de protecţionism europene. Copia este tot aşa de bine reuşită ca şi modelul european. Turcia naţionalistă a lui Kemal paşa vrea să-şi refacă o viaţă proprie şi în cadrul acesta general de refacere se cuprinde şi programul unei flote naţionale. Legea recentă care atinge anumite interese europene, este una din măsurile necesare pentru a asigura flotei turceşti posibilităţile de existență, INT. Călătoria Regelui Ferdinand I ROMA, 20. (Rador). — Aseară Regele României însoţit de ministru Hiotu şi dr. Romalo, a sosit un tren special la Milano. La gară se afla consulul României Ricci, prefectul poliţiei, funcţionarii căilor ferate, preşedintele Camerei de comerţ ita. ro române Chierychetti. Regele viu aclamat de un grup de studenţi români, a plecat inainte spre Paris. PARIS 20 Rador). — M. S. Regele României a sosit la orele 10 şi un sfert. Mâine dimineaţă va pleca la Bagnoles de l'Om. Aplicarea nouei legi a băuturilor spirtoase de taxe le consumaţie. - Regimul spirtului de cereale." Taxarea băuturilor aflate la depozite.» Suprataxa de 20 la sută. - Desfiinţarea parţială a impozitului pe lux. - Nici un cazan nou Instrucţiunile Ministerului de finanţe Ministerul de finanțe a trimis tuturor administratorilor financiari din țară următorul ordin circular, cu privire la aplicarea nouei legi a băuturilor spirtoase. Ca urmare la ordinul telegrafic No. 182487 din 14 iulie a. c., s'a făcut cunoscut că prin legea pentru Spirtul 8 lei pe and decalitre ; Spirtul denaturat pentru parfumuri şi apa de colonii 2 lei de arad decalitre; Liquorurile , alte preparate alcoolice in care intră apirt netaxat 100 lei de kilogram; Esenţele spirtoase, în cari se cuprind şi parfumurile naturale sau artificiale, extractele, esenţele parfumate, precum şi apa de colonia, apa de gură, apa de păr, difentele crotiuni şi in genere toate preparatura de toaletă, In care intră alcool netaxat 100 lai de kilogram; ţuica şi rachiurile plină la 30 de grade 1 leu de grad decalitre; ţuica, spirtul din vin şi rachiurile peste 30 de grade 250 lei pe grad de calitre; Berea, 1.50 lei de litru ; Şampania din vin taxat, 10 lei pe litre; Şampania din vin netaxat, 20 lei pe kilogram; Drojdia de bere presată sau lichidă, 3 lei de kilogram; Taxa de producție de 10 bani pe grd prevăzută de art. 3 alin. b, al legei din 26 iulie 1021, se abrogă, menţinându-se taxa de 10 bani pe litru, asupra ticei şi rachiurilor, care se va percepe oricare ar fi gradul lor de tărie alcoolică. TAXA ASUPRA SPIRTULUI DIN CEREALE Pentru a se putea percepe diferenţele de taxe, precum şi suprataxa de 20 la sută, toţi producătorii, comercianţii sau depozitarii care au in depozite spirt din cereale, spirt din vin, ţuică şi tot felul de rachiuri, precum şi produse importate prevăzute de punctele d. şi e. de sub ari 1 ai legei, taxate cu vechile taxe, vor da o declaraţie până în seara zilei de 23 Iulie 1926, de cantităţile ce au avut în depozit în seara zilei de 13 Iulie a. c., specificându-se cantităţile în litri pentru acele ce se taxează pe litru. In kilogram pentru cele ce se taxează pe grad de calitru se va specifica numărul litrilor, tăria şi totalul gradelor. In declaraţiile ce vor face se vor arăta şi cantităţile primite în intervalul dela 13 iulie până la facerea declaraţiei şi care au fost, scoase din fabrici, locul de producţie sau depozit, cu vechile taxe. Pentru produsele taxate tot cu vechile taxe însă primite după facerea declaraţiei, se vor face declaraţii imediat după primirea mărfei, sporirea taxelor de consumaţie asupra alcoolului şi băuturilor spirtoase, cum şi desfiinţarea legei avizelor din Basarabia, ce a intrat in vigoare in ziua de 14 iulie a. c„ taxele pe alcool şi băuturi spirtoase au fost sporite, după cum urmează: fără de spirtul denaturat pentru ars, precum şi asupra spirtului din vin,ţuirei şi rachiurilor din fructe şi derivatele lor, peste 30 grade tăiaie, se va percepe afară de taxele de consumaţie, o suprataxă de 20 la sută ad-valorem. Această suprataxă se va percepe pentru produsele fabricate în ţară la scoaterea lor din fabrică sau locul de producţie, odată cu taxele de consumaţie şi se va calcula asupra valoarei integrale a facturii , care va cuprinde şi taxele de consumaţie şi cea de producţie. Acolo unde nu se liberează facturi, adică Uz mici producători preţul de vânzare va fi acela al zilei asupra căruia se va calcula acest impozit după ce se vor fi adăugat taxa de consumaţie şi producţie. Agenţii de control sau perceptorii sunt obligaţi să facă menţiune de sumele încasate în biletul de liberă circulaţie ce emit şi să le înregistreze şi în registrele lor, deschizănd pentru aceasta o rubrică separată. Pentru produsele importate suprataxa de 20 la sută se va percepe la vamă, odată cu taxele vamale şi se va calcula asupra sumei totale compusă din valoarea facturei, taxele de consumaţie, taxele vamale, cheltuelile de transport până la introducerea In ţară, comisioanele şi toate celelalte cheltueli făcute până la scoaterea lor din vamă. Asemenea declaraţii vor da şi fabricanţii de licheoruri pentru cantităţile de spirt şi derivatele lui, ce au In depozit precum şi fabricanţii de oţet, pentru cantităţile de spirt denaturat şi malşa (plămada) ce au în depozit. Declaraţiile se vor depune la percepţia respectivă care se va înregistra imediat, într-un registru, în ordinea primăriei, liberând numărul de înregistrare depunătorului. Pentru că s‘au scos din fabrici, depozite şi locul de producţie, produse şi după 13 iulie, taxate tot cu vechile taxe, până s‘a putut lua cunoştinţă de această majorare de taxe, producătorii, fabricanţii şi depozitarii vor înainta Administraţiilor financiare un tablou de aceste cantităţi pentu a se putea verifica dacă au fost declarate la locul de destinaţie şi plătit diferenţele de taxe şi suprataxe. Cei ce nu vor face declaraţie sau vor face declaraţii false sunt pasibili de pedepsele prevăzute de art. 12 din lege, lei X 1000 - 2500 lei, diferenţa de plată este de 5500 lei Perceperea suprataxei de 20 la suta la produsele depozitate Pentru calcularea suprataxei de 20 la sută trebue să se cunoască preţul de vânzare al produselor supuse acestei suprataxe si aflate In depozite la data punerei In aplicare a legei. Acest preţ se stabileşte pentru spirtul de cereale la 2,40 lei grad decalitru, iar pentru spirtul din vin, ţuica şi toate celelalte rachiuri peste 30 grade tăria alcoolică preţul de vânzare să fixeze la 5 el de grad decalitru. La acest preţ unitar se adaugă taxele de consumaţie în vigoare suma se multiplică cu numărul gradelor iar la produsul rezultat se aplică 20% suta. Ceia ce ne dă, reprezintă suma datorata suprataxă, de ex.: pentru 1000 grade de calbri spirt, prețul de vânzare 2,40 leiX 1000 · 2400 lei, noile taxe 8 X 1000 — 8000 lei. Totalul de 10,400 lei la care aplicat 20 la sută dă suma de 2080 lei care reprezintă suprataxa datorată. FLATA DIFERENTELOR DE TAXA Plata sumelor stabilite ca diferenţe de taxe și sumelor cuvenite ca suprataxă de 20 la sută asupra produselor declarate și taxate cu vechile taxe, se va face până In seara de 4 August 1926 cunoscând că cei ce nu vor plăti până la acea dată sunt pasibili de amenda prevăzută de art. 12 din lege. Autorizaţiunile noui cazane nu se mai dau Cu această ocaziune se face cunoscut că în conformitate cu art. 16 din lege, autorizaţiuni de noui cazane, nu se vor mai acorda sub nici un motiv. Toţi cei ce posedă cazane, pentru fabricat rachiuri, la aplicarea legei (14 Iulie 1926) le vor putea folosi şi în viitor în condiţiunile legei din 24 Iulie 1921, cu condiţia să le fi întrebuinţat până la finele anului 1923. Desfiinţarea Impozitului pe lux Impozitul de 15 la sută ce se percepe la licheururi, parfumerii, apa de colonia, și diferite ape de toaletă conform legei impozitului pe lux și cifra de afaceri se abrogă Deci cu începere de la 14 iulie a. c., fabricatele respective nu vor mai plăti pentru aceste produse 15 la sută, ci vor plăti un leu la sută, rămânând ca pentru celelalte produse prevăzute de alin. b. şi h. de sub art 2, al legii impozitului pe lux şi cifra de afăceri să se plătească ca şi până acum 15 la sută. INSTRUCŢIUNI PENTRU NOUILE PROTINCH Pentru Transilvania şi Bucovina în afară de dispoziţiunile de mai sus taxa de 5 lei pe hectolitru grad ce se percepe asupra spirtului rezidat din fabricaţiunea drojdiei s’a desfiinţat pe ziua de 14 Iulie 1926, urmând ca spirtul să se taxeze cu taxa de 8 lei de grad de calitru plus suprataxa de 20 la sută ad valorem, iar drojdia la punerea în consumaţie se va taxa cu 3 lei de kgr. De asemenea taxa de excontingent de 10 bani pe hl. grad s’a majorat dela aceişi dată la 160 lei pe hl. grad. Această taxă se va percepe neapărat asupra spirtului ce va trece peste contingentul fixat fabricelor. * Regimul actual al spirtului in Basarabia se menţine până la 15 Septembrie 1926, când urmează să se desfiinţeze monopolul spirtului, se aplice noua dispoziţiune a legei. La timp se vor da instrucţiunile necesare. Noiile taxe de consumaţie Asupra spirtului din cereale, a-Declararea depozitelor Verificarea declaraţiilor După expirarea, termenului întru depunerea declaraţiilor , controlorii respectivi vor avea delegaţia ca împreună cu perceptorul sau alt funcţionar delegat de administraţia financiară să verifice exactitatea cantităţilor declarate şi vor stabili sumele ce au de plătit ca diferenţe de taxe precum și ca suprataxă de 20 la suta pentru produsele supuse ei, dresandu-se un proces verbal in două exemplare, semnate de toate părțile , din care un exemplar se va lăsa părții iar al doilea exemplar se va înainta administraţiei financiare împreună cu declaraţia făcută de parte. In procesul verbal se va menţiona că suma aleasă de plată trebue să fie achitată în termen de 15 zile de la data facerei decoraţie şi sărate sancţiunile la cere se expune la caz de neplată . , Verificarea declaraţiilor se va face până in seara zilei de 4 August 1925. Odată cu verificarea declaraţiilor, se vor constata şi depoiiiele celor ce nu au făcut declaraţie conform legei, dresdndure şi acte de contravenţie conform art. 12 din lege. Stabilirea diferenţelor de taxe Pentru produsele care se taxează pe litru sau kilogram totalul litrilor sau kgr, se va multiplica cu noua taxă, din suma rezultată se vor scădea taxele plătite iar diferenţa ce va rezulta, reprezintă suma ce trebue să plătească ca diferenţă de taxe. Pentru produsele care se taxează pe grad se va stabili mai întâi tăria fiecărui fel de produs şi anume: Pentru spirtul din cereale, spirtul din vin, ţuică şi toate rachiurile care se pot grădui, tăria va fi aceea care se va constata prin grăduire. Pentru produsele care nu se pot grădui, tăria se va socoti in modul următor: Pentru licheuri se va socoti tăria medie de 35 grade; Pentru apa de colonia se va socoti tăria medie de 70 grade; Pentru spirtul denaturat pentru oțet se va socoti tăria medie de 20 grade si marsa de 10 grade; Tăria stabilită se va multiplica cu numărul litrilor spre a se afla totalul gradelor, totalul gradelor se va îmulți cu noua taxăDin suma aflată se vor scădea taxele plătite iar suma rămasă reprezintă diferența de case datorită de ex.: pentru 1000 grade decalitru spirt noua taxă a 8 lei X 1000 = 8000 lei. vechea taxă a 8 Groaznică furtună In Amenca PARIS 20 (Rador). — Se anunţă din New-York că o furtună cu centrul în vestul Statelor Unite, a făcut nouă morţi mai multe sute de mii dolari pagubă. Datoria franceză în Anglia UN IMPORTANT EXPOZEU AL LUI CHURCHILL LONDRA, 20 (Rador). — Desbaterile din Camera Comunelor privitoare la orânduirea datoriei franceze au fost deschise astăzi de către căpitanul Wedgwod Benn, liberal Benn a comentat faptul că datoria Italiei către Anglia a fost redusă cu 6-7 şi datoria Franţi cu 3,5 şi regreta că cancelarul tezaurului nu a făcuit demersuri stăruitoare pe lângă aceste ţări ca să reducă armamentele lor care sunt o ameninţare pentru pacea Europei. Wedgwood pune întrebarea dacă acesta este aranjamentul final şi dacă va putea procura Franţei condiţiuni stabile în afacerile sale? OPINIILE PARTIDELOR tânărul conservator Hilton este de părere că deşi rezolvarea datoriilor franceze, nu este tocmai un aranjament strălucit, este totuşi un aranjament prudent. Snowden, fost cancelar al tezaurului sub guvernul laburist, a declarat că in acest agrement Churchill nu poate să afirme că a menţinut principiile cuprinse în nota lui Balfour, căci de fapt nu obţine din partea datornicilor din continent suma suficientă pentru a plăti datoriile către America. Runciman, liberal, critică scrisă. ,ril© schimbate între Churchill şi Caillaux cu privire la eventualitatea că Germania nu va îndeplini obligaţiunile sale. , DECLARAŢIILE LUI CHURCHILL Churchill, vorbind în numele guvernului ,a declarat că nimic din cursul desbaterilor nu sa putut convinge că opinia parlamentului ar condamna directivele adoptate de, guvern. In ce priveşte chestiunea clauzei de salvgardare, Caillaux şi guvernul francez ceruseră ca această Clauză să fie cuprinsă in agrement, iar plăţile Franţei către Anglia să depindă de plata reparaţiunlor germane. Guvernul englez a refuzat să admită Inserarea acestei clauze in agremov. %. Unul din motivele pentru eare. Anglia a redus plata datoriei la 12 jura, milioane ore sterline, ca plată anuală a fost acela ca aceste plăţi să se facă chiar din creditul Franţei şi să nu reprezinte un contigent al plăţilor pe care Franţa le primeşte din partea Germaniei. Această concepune nu trebuie însă exagerată nici nu trebuie să se tragă concluziuni care nu ar fi îndreptăţite. Textul scritorilor care s-au schimbat, a fost examinat cu îngrijire. Aceste scrisori, fârâ îndoială, dau Franţei dreptul — la caz că Germania ar fi suspendat plăţile sale — să pună în ducuţiune chestiunea capacitâţei sale pentru plata anuităţilor. Insă guvernul britanic a rămas perfect iiice de a prezenta contra argumente. CLARIFICAREA PROBLEMEI DATORIILOR Ţelurile urmărite de guvernul englez la încheierea acestui aranjament nu au fost după cum pretindeau unii de a face eforturi desperate pentru salvarea fraurului şi a altor cursuri monetare din străinătate. A nădăjduit să clarifice gradual diferendul datoriilor şi a preconizat că încheierea acestui aranjament va fi un factor favorabil pentru refacerea generală a Europei. Guvernul britanic a judecat această chestiune pe bazele care ar fi mai prielnice intereselor Britaniei, ținând seama de toate chestiunile morale și materiale. ACORDUL CU ANGLIA ȘI ACORDUL CU AMERICA Churchill a cormiat, ar fi absurd dacă am crede că aranjamentele dintre Franţa şi Marea Britanie trebuie să corespundă exact cu aranjamentul înfăptuit între Franţa şi Statele-Unite. Datoria Franţei către Statele-Unite era la 15 iunie 1925 de 827 milioane lire sterline şi în această datorie erau cuprinse şi datoriile postbelica La aceiaşi dată, datoria Franţei către Marea-Britanie era de 552 milioane, excludând 53 şi 34 milioane aur deţinut în această ţară. Valoarea actuală a plăţilor franceze către Marea Britanie este de 262 milioane. Dacă am trage o paralelă între cifrele realizate prin aranjamentul nostru cu Franţa, faţă de aranjamentul său cu Statele Unite vom găsi o diferenţă egală cu 47-49 procente. Deşi datoria franceză către Statele Unite, comparată cu datoria sa faţă de noi, este în proporţie de opt la cinci, plata făcută Marei Britanii şi Statelor-Unite va fi după cum urmează: „Primii 5 ani Statele-Unite vor obţine 32 milioane, Marea Britanie 42 jum. milioane. Zece ani dea rândul, Statele- Unite vor obţine 94 milioane, iar Marea Britanie 105 milioane. Numai după o perioadă de zece ani, plăţile prevăzute în agrementul închiat de Franţa cu State Unite, vor fi intensificate.