Argus, august 1926 (Anul 17, nr. 3982-4007)

1926-08-01 / nr. 3982

Anul XVII Wo. 3982 AUTOMOBILE ^r.TsiOElTsAP 105 CAI VICTORIEI BUnJRFSTI ABONAMENTE In Tară Un an 800 lei 6 l­uni 450 „ 3 luni 250 ,, In Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 3 lei în țară. 6 lei în străinitate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori­: 3. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI $i FINANŢEI Directori Grigore Gafencu C Duminecă 1 August 1926 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivi a Societătei Generale de Publicitate Directori­­ Carol Schulder al S. Berget w. dimii.................. BIROURILE B­ucurești, Strada Sâ­rin­d­or 19 — TELEFON: 6/93 $­I 23/69 Rea administrare O bună administraţie cere două lucruri: bani şi pricepere. Una fără alta nu merge. Cel întâi priceput administrator nu poate mişca nimic, din loc, fără bani. Cu bani, na administrator nepriceput nu poate face de­cât rău. Cercetând acte importante din administraţia noastră publică gă­sim pilde surprinzătoare, ce veri­­fică adevărul cuprins în formula celor două condiții ale unei bune administrări. Nu odată, am criticat, aci, fe­­lul cum s-a dobândit echilibrul bu­getar. Prevederile prea restrânse pentru material duc la ruina uti­­lajului public. Cele pentru perso­nal duc la conrupție. Pe lângă aceste rele, bugetul astfel alcătuit mai are desavantajul escedente­­lor fictive a căror întrebuințare nu se face nici la vreme, nici cu socoteală. O pildă între multe altele. In toată Europa, am putea zice în toată lumea chiar, s-au întâmplat anul acesta, revărsări de ape, în proporţii catstrofale. Culturi au fost inundate, poduri şi podeţe rupte, şosele desfundate. Pagubele pricinuite, pretutindeni, se calcu­lează la sume fantastice. Peste tot lumea s-a pus pe reparat. Toate statele au găsit, în bugetele res­­pectiv, banii necesari pentru a în­­drepta relele unei catastrofe ne­prevăzute. De răul inundaţiilor am suferit şi noi. Pagubele ce ni Ie-au adus numai la şosele şi poduri se ci­­frează cam la jumătate miliard lei. Intr’un buget, care dă mai multe miliarde excedent, era fi­resc să se găsească cele câte­va sute de milioane pentru repara­rea podurilor, a podeţelor, şi a şoselelor rupte şi stricate de ape. Ei bine, nu s’a găsit. S'au gă­­sit numai zece milioane lei. Intr’o întâmplare catastrofală, s’a apli­cat principiul pe care e biznit în­treg bugetul Statului , trebue 500 milioane pentru repararea po­­durilor? Se dă zece milioanei... Restul ce ar trebui cheltuit, cons­­titue un excedent!.* Şi aşa, avem buget echilibrat, din care se face risipă, şi care dă şi excedente, avem miniştri, spe­cialişti în mânuirea finanţelor, dar nu avem poduri, nici podeţe, nici drumuri. Din toate judeţele vin cereri, urgente, ca nişte strigăte de alar­­mă, pentru intervenţia Statului la restabilirea circulaţii. Sunt sute de poduri şi podeţe rupte, în fie­­care judeţ. Dar ministerul de finanţe nu are parale, fiindcă el îşi a echili­brat bugetul, fără a socoti că ma­terialul trebue reparat şi între­ţinut, fiindcă excedentelor vechi, Ii s’au dat, încă de acum patru luni, prin lege specială destinaţii ar­bitrare. O altă pildă de rea administrare o avem în construcţia şcoalelor ru­rale. Un om serios nu incepe o lu­­crare, fără să ştie ce fonduri are şi cât să poate întinde. S-au găsit, totuşi, la noi, miniştri cari să por­nească, din entusiasm, probabil e­­lectoral, lucrări de construcţii şco­lare, pentru sute de milioane, fără nici o prevedere bugetară. Entusiasmul a ţinut puţină vre­me. Iar rezultatul e că sunt, în toată ţara, sute de clădiri şcolare începute, pe cuvântul Statului, şi rămase acum nişte ruine ca să glorifice nepriceperea noastră ad­­ministrativă. Partizanii capitalului străin sus­ţin că am putea găsi bani în străi □ătate. Priceperea unde o să o găsim?­­. Relaţiile intre România şi Grecia Declaraţiile d-lui Langa Răşcanu, ministrul României la Atena D-nul Langa Răşcanu, ministrul României la Atena, primind înainte de a Pleca din Bucureşti , pe d. Leon Kostomyris, directorul ziaru­lui grecesc ,Jathnos“ din Capitală, a binevoit să îu facă următoarea de­­claraţiune: „ Sosit de câteva zile în Bucu­reşti am avut ocaziunea că cons­­tat cu cea mai vie satisfacţiune, că atât cercurile noastre politice, ca şi toată opinia publică româ­­nească, nutresc faţă de Grecia şi poporului elen sentimentele cele mai prieteneşti. Acum un an d. Duca, ministru de externe pe atunci, fiind între­bat de către un corespondent al presei ateniene, în privinţa re­­laţiunilor dintre Grecia şi Romă­­nia, a răspuns in auzul multor zia­rişti de faţă: „România şi Grecia, fără să fi încheiat între ele un acord deose­­bit sunt astăzi mai mult decât a­ Rate“. — Am dat dovada din nou, în ultimul timp, că afirmaţiunea d. lui Duca e şi astăzi pe deplin a­­devărată. Trecutul celor două popoare, tradiţiile lor, interesele lor abso­­lut comune, vederile lor spre vii­­tor, gradul de civilizaţiune, le face intr’adevăr, să fie mai mult decât aliate. Păzitori neadormiţi ai păcei şi al tratatelor în vigoare, România şi Grecia pot să privească o mâ­nă în mână — viitorul cu Were,­dere. In momentul acesta privirile României se îndreaptă spre Ate­na, unde se încep tratativele gre­­co-iugoslave. TRATATIVELE GRECO,IUGO­­SLAVE De data aceasta tratativele în­ţep întro atmosferă limpezită, în care domneşte o încredere recipro­că şi o voinţă nestrămutată pentru consolidarea păcei în Balcani. Faţă de această voinţă, care se manif­eta atât la Atena cât şi la Belgrad, se va încheia cu siguriță acel acord, aşteptat cu atâta ne­răbdare la Bucureşti, precum şi peste tot unde în mod sincer e do■ rită pacea, atât de necesară pentru refacrea şi consolidarea internă a statelor. încă dela conferinţa din Bled, gu­­vernul meu s'a interesat în de a­­proape de tratativele greco-iugo­­slave, pentru că el considera că reînchegarea prieteniei între Grecia şi Iugoslavia este cheia păcei în Balcani. Odată înţelegerea greco-iugosla­­vă făurită, primul pas fiind făcut, va fi uşor — foarte uşor — apoi să se păşească mai departe-Ţin să adaug că, comentariile elogioase ale presei din Atena față de interesul prietenesc pe care la arătat România în ce privește tra­tativele greco-iugoslave, au produs aci cea mai agreabilă impresie. Comentariile aceste măgulitoare, sunt într'adevăr frumoasa răsplată pentru sincerul, dsinteresatul şi prietenescul gest co României- SIMAPATIILE ROMÂNIEI PENTRU GRECIA Tin in sfârşit să vă spun ei în lungile convorbiri pe cari le-am avut cu primul ministru, minis­­trul de externe şi alti oameni de Stat ai României toţi au arătat un viu interes sim­atimnei din Gre­cia şi n’am nevoie, cred a adăuga că toţi sunt însufleţiţi de dorinţa de a vedea Grecia ocupând locul de onoare în Orientul apropiat, jo­cul pe care îl merită, graţie ener­giei şi inteligenţei poporului elen, acest popor care a dat exemplul unic în analele omenirei, acela de a primi cu braţele deschise un milion şi jumătate de refugiaţi. In convorbirile mele am cons­­tatat apoi cu cea mai vie satis­­facţiune, ce frumoasă impresie au provocat declaraţiunile pe car® vi le-a făcut Preşedintele Republicei şi d. Rufos pentru România. In calitatea mea de reprezen­­tant al României la Atena, pot să mă consider adânc fericit, văzând că prietenia între popoarele noas­tre — întemeiată pe baze atât de solide — se consolidează pe zi ce trece- CHIŢCAN, întrebuinţăm acest cuvânt, mol­­dovenesc, şi nu celalt, muntenesc, ca să evităm orice aluzie politică. Ministerul agriculturii are in bugetul său, un fond pentru combaterea şoa­recilor de câmp,­­ o calamitate pen­tru agricultură. Se dau premii celor cari omoară cât mai mulţi guzgani. Astfel, de distrugerea guzganilor nu se ocupă numai plugarii, direct in­teresaţi, ci oricine vrea să aibă un beneficiu din această îndeletnicire. In Basarabia, e, anul acesta, o invazie, — „epidemie“ cum zic agro­­nomii, — de guzgani a căror piele se caută In străinătate, de fabri­canţii de blăni. Ţăranii sunt atraşi,­in campania de combatere a „epide­­miei‘­ nu atât de premiile ministe­­rului agriculturii cari nu înseamnă mare lucru, cât de preţul pieţei. Dar ministerul de finanţe e aici. El nu îngăduie export, fără taxe! Chiar pielea şobolanilor e un produs naţional pe care nu trebue să-l dăm străinilor. Agricultorii strigă: protejând pie­lea, aperi guzganii pe care nu îi mai omoară nimeni. Ministerul de finanţe răspunde: îmi trebuie exce­­dent... Chestia a venit, în sfârşit, în con­­siliul de miniştri. Dezbaterea pro şi contra şobolanilor, a ţinut ore in­­tregi şi a fost furtunoasă. Neputăndu-se ajunge la nicio in­­ţelegere, consiliul de miniştri a a­­mânat rezolvarea problemei pentru anul viitor­ când chiţcanii vor trece, poate, singuri graniţa, fără să mai plătească taxa de export. Atunci, ce te faci d.le Lapedatu ? ­. Sim EXH. AMERICANII NU IARTA DATO­­RILE... Câteva manifestări recente pro­­duse in câmpul celor două tabere, debitori europeni şi creditori ameri­cani au readus la ordinea de zi in­­ternaţională problema datoriilor de război. In special acordul franco, unglii asupra acestui capitol ne­ti­chidat al războiului şi declaraţiile formulate din partea engleză cu privire la legitimitatea creării gene­­rale a acestor datorii, — dacă ame­­ricanii ar face nobilul gest faţă de Europeni, — a provocat, se pare, peste Atlantic, îngrijorare gL., con­­tra-declaraţie. Acesta şi nu altul poate fi înţele­­sul recentelor declaraţii atribuite preşedintelui Coolidge, când a ţinut să avertizeze că Statele Unite nu vor putea ratifica agrementul da­toriilor de război franceze, dacă Franţa nu va da sincere dovezi că acceptă condiţiile şi dezaprobă ati­­tudinea acelor francezi cari vorbesc mereu de iertarea datorilor de război. Sunt declaraţii atribuite,, asupra rostirii" cărora de către însuşi preşe­­dintele Statelor Unite poate fi în­doială, dar un lucru este sigur: asem­­enea declaraţii exprimă în fond adevărul şi corespund perfect senti­­mentelor americane în materia da­­toriilor de război. Punctul de vedere al creditorilor de peste Atlantic este precis şi sim­­plu: „v'am împumutat la nevoie trebuie să ne restituiţi /** Cât pri­veşte argumentul colaborării la o­­pera comună a victoriei, inegalita­­tea jertfelor de bunuri şi de oameni dintre aliaţi cu compensaţia cores­­punzătoare în clipa actuală, etc. etc., — răspunsul detentorilor parti­culari americani de titluri europene este inevitabil. Statele Unite au par­­ticipat la război cu oameni şi ma­­terial, intervenţia lor a fost decizivă pentru victorie, dar la beneficiile păcii n'au participat in aceiaş mă­­sură şi dela conferinţa păcii Ameri­canii s’au retras încheind tratate a­­parte cu foştii inamici... Deci, con­­chid eu, nu există nici un temei ca să se confunde situaţia debitorilor cu a creditorilor in sensul anulării datoriilor de război. Si, apoi, politica de înarmări şi de ambiţii imperialiste dintre diferitele popoare europene, construc argumen­tul suprem al Americanilor. Căci ei spun categoric: tiu puteţi plăti da­­toriile de război, dar găsiţi bani pentru politica dv. de militarism ex­cesiv! De aceea, ca să vă învăţaţi minte, plătiţi căci trebue să plătiţi, noi nu vă vom face pomana de a erta datoriile de război. Dacă ne gândim la dependenţa clasică a debitorului faţă de credi­­tor şi mai ţinem seamă că Europa, care ocupa primul joc în lume până la 490, cedează tot mai mult întâie, lalea lumei noul, — e foarte firească îndărătnicia Americanilor de a nu vroi Să ne erte datoriile,,, int. Situaţia mondială a culturilor de cereale Condiţiunile meteorologice şi starea culturilor de cereale în emisferul septentrional După ultimele ştiri sosite la In­­stitutul internaţional de agricultură din Roma, semănăturile şi produc­ GERMANIA Ploile, foarte violente în timpul lunii Iunie, au cauzat pagube cultu­rilor. In unele regiuni, câmpurile au fost inundate şi recoltele au fost a­­proape distruse. Pe terenurile mai ridicate şi mai uşoare, ploile au favorizat vegetaţia. Situata s-a ameliorat la finele lu­nii Iunie când au încetat ploile. Sta­rea cerealelor de iarnă e puţin mai rea ca acea din anul trecut. Cerealele de primăvară însă se găsesc în mai bune condiţiuni. Ploile au adus pre­­judiii secarei de iarnă. De asemenea şi grâul de toamnă a fost atacat de rugină. AUSTRIA In iunie timpul a fost variabil şi răcoros iar precipitările atmosferice foarte abundente. Culturile au suferit de ploile prea dese. Grâul şi orzul de iarnă s-au desvoltat bine. Orzul de iarnă are spice mari şi pline. Ce­­realele de primăvară au suferit de u­­miditatea excesivă. Grâul, secara şi orzul de primăvară sunt în general destul de desvoltate. Spicele sunt lungi şi boabele se formează bine. Culturile de ovăz, semănate de tim­puriu nu sunt aşa de desvoltate şi sunt năpădite de ierburi. Vegetaţia porumbului a fost întâr­ziată din lipsă de căldură. Culturile sunt încă mici şi au îngălbenit. BELGIA In prima chenzină a lunii Iunie ploile perzistente şi nopţile răcoroa­se au împiedicat vegetaţiunea. In ge­neral e în întârziere cu 15 zile faţă de normal. Cu începere dela 20 Iu­nie timpul a fost mai favorabil. Sta­­rea culturilor de cereale s’a amelio­rat, grâul ca şi secara se desvoltă în bune condiţiuni şi se prevede o recoltă medie. Ovăzul e foarte vi­guros. BULGARIA In Iunie, ploile au fost abundente mai în toată ţara. La sfârşitul lunii au fost torenţiale şi mai multe ţinu­­turi erau ameninţate să fie inun­date, stare de lucruri care a conti­nuat şi după Iulie. In multe regiuni a căzut grindină, dar pagubele nu vor putea fi evaluate decât în curteul acestei luni. SPANIA Timpul schimbăcios din Iunie a influenţat în diferite feluri starea cul­turilor. In multe regiuni, mai cu sea­mă în cele de nord, porumbul a tras foioase din ploi. In centru, e puţin întârziat. ESTONIA In Iunie condiţiuniie meteorologi­ce n’au fost favorabile, deşi tempe­ratura a fost destul de bună. In Es­tonia de sud n’au fost ploi din ca­re pricină au suferit semănăturile de grâu de iarnă. In regiunile de nord-vest au fost ploi excesive şi în unele regiuni grin­dina a făcut pagube. IUGOSLAVIA Timpul rece şi ploios din a 2-a chenzină a lunii Iunie a stabilit ve­getaţia cerealelor şi a adus oarecari pagube stării lor de cultură. Totuşi, la începutul lunii Iulie, această stare varia între bună şi prea bună. Ve­getaţia porumbului era satisfăcătoa­re dar în unele regiuni au fost for­mulate plângeri din cauza excesului de umiditate. In unele departamente au fost inundaţii din pricina ploilor excesive, în urma cărora cursurile de apă s’au revărsat. IRLANDA In ultimele 3 săptămâni ale lunii Iunie timpul a fost răcoros cu vân­turi violente de la nord-est. Au mai fost şi ploi mari cari au pricinuit inundaţii. Apoi, situaţia s-a îndrep­tat şi, graţie timpului călduros, vege­taţia culturilor a fost activată. Orzul de iarnă e sănătos. Recolta orzului va fi bună. Culturile de ovăz de ase­­menea sunt bune. FINLANDA Din cauza condiţiunilor nefavora­bile din timpul iernii prevederile pen­tru recolta cerealelor nu s’au reali­zat şi a trebuit să se reseamene 19 hectare din care o treime grâu de primăvară şi 2 treimi orz. FRANŢA In prima jumătate a lunii iunie timpul a fost rece si ploios mai în­ţiu de cereale în emisferul septen.­trional se prezintă astfel: toată tara. In a doua jumătate a lu­nii timpul a fost călduros și frumos, ceea ce a permis ameliorarea stării cerealelor. In ansamblu se pare că recolta grâului de iarnă este inferi­oară celeia din anul trecut. Secara s’a ameliorat în regiunile de vest. Se crede că orzul şi o­rzul vor da recolte excelente. In unele regiuni vestice orzurile suferă puţin de chloroză. Ovăzurile prezintă însă, pretutindeni, în condi­ţiuni bune şi se crede că rendemen­­tul va fi bun. ANGLIA ŞI ŢARA GALILOR In cea mai mare parte a ţării, tim­pul în primele 3 săptămâni ale lunii iunie a fost variabil şi temperatura destul de joasă. Ultimele zece zile ale lunii au fost călduroase şi priel­nice tuturor culturilor. Grâul, în general, este viguros şi sănătos; totuşi unele din culturi de pe pământurile joase şi umede sunt slabe şi decolorate. In ţară se prevede, în genere, o bună recoltă medie. Orzul e satisfăcător şi după situa­­tia actuală se poate prevedea o re­coltă medie. In aproape toate districtele, ovăzu­rile de iarnă promit în general o mai bună recoltă decât ovăzurile de primăvară, care, cu toate că sunt să­nătoase sunt adesea în întârziere. Starea culturii actuale lasă să se pre­vadă o recoltă superioară mediei în cele mai multe regiuni SCOTIA In primele trei săptmâni din iunie timpul a fost nestabil. Secetă în re­giunea de NE, unde timpul cald şi uscat a dominat. Există temeri ca, din cauza umidităţii o mare parte din cereale să nu se strice. IRLANDA DE NORD In primele două spătămâni din iu­nie, temperatura a fost destul de scă­zută şi către mijlocul lunii au fost ploi torenţiale şi îngheţuri în mai multe districte. In ultima săptămână timpul uscat şi cald a predominat şi a favorizat mult vegetaţia. Cultura ovăzului are un aspect excepţional de frumos, în afară de locurile unde au fost mai înainte cultivaţi cartofii şi unde câte­odată cultura e puţin desvoltată. UNGARIA Timpul mai mult ploios şi rece din Iunie, a provocat în unele regiuni în­­gălbenirea cerealelor. Condiţiunile meteorologice au fost însă mai favo­rabile pentru culturile situate în re­giunile ridicate şi în terenurile nisi­poase. In prima săptămână din Iu­lie, secerişul grâului şi al secarei era în curs. Spicele sunt bine desvoltate şi grăuntele sunt pline, ceea ce pro­mite o recoltă de bună calitate. Orzul de toamnă era, aproape pre­tutindeni, recoltat. Secerişul orzului de primăvară şi al ovăzului a înce­put în primele zile din a­ doua de­cadă a lui Iulie. Porumbul se desvoltă foarte bine în câmpia Alfoeld. ITALIA Anotimpul a fost pretutindeni ne­regulat, cu salturi brusce de tempe­ratură, întovărăşite de ploi şi de grin­dină. In insule ploile au fost rare şi au suflat vânturi violente. Cereale de iarnă, cu tot timpul defavorabil vor da o recoltă bună. Vegetaţia orezu­lui şi a porumbului, deşi puţin în întârziere, e satisfăcătoare. LETONIA In cursul lunii iunie, condiţiunile meteorologice au variat considerabil dela o regiune la alta; în unele părţi a fost secetă mare, în altele ploi abundente. Temperatura s’a men­ţinut, în general, în jurul mediei normale. LITUANIA Condiţiunile meteorologice din lu­na Iunie au fost puţin favorabile ce­realelor, în special secarei, din cau­­za secetei. .. LUXEMBURG Temperatura scăzută­­ ploile ex­cesive din Iunie au fost defavorabile, în special secarei, a cărei coacere s’a făcut în conditiuni proaste. In ce pri­veşte însă starea actuală a grâului şi a ovăzului e bună. NORVEGIA Timpul umed şi rece din Iunie a întârziat vegetaţia. Ploile dela sfâr­şitul luni au ameliorat puţin starea culturilor­ Grâul de toamnă a trecut iarna în condiţiuni defectoase. Cel de primăvară însă, se găseşte în mai bune condiţiuni în unele provincii de sud, în Rogaland şi în Hordaland. POLONIA In cursul lunii Iunie, condiţiunile meteorologice au fost favorabile şi starea culturilor de cereale era, la Începutul lui Iulie, mult mai bună decât la începutul lunii precedente. PORTUGALIA Luna Iunie a fost caracterizată printr’un timp absolut anormal. Fri­gul, îngheţul şi ploile abundente au fost foarte defavorabile tuturor cul­turilor. Grâul, secara, orzul şi ovă­zul au suferit mult din cauza aceas­ta. Rugina, care s’a întins repede, a făcut atâtea ravagii încât, după un calcul aproximativ se crede că recol­ta cerealelor va fi, anul acesta, infe­rioară cu 1/3 recoltei anului trecut. Starea culturii de porumb e bună, cea a orezului normală. ROMANIA Luna Iunie a fost foarte favorabilă culturilor de cereale. In toate pro­vinciile ploile au fost frecvente şi a­­bundente. In unele districte piatra a produs pagube simţitoare. La sfârşi­tul lui Iunie, aspectul culturilor era, în general, foarte satisfăcător şi lăsa să se întrevadă o recoltă abundentă In ultima săptămână din Iunie, sece­rişul orzului de toamnă era pretutin­deni aproape terminat şi secerişul grâului era început, în regiunea Du­nării, în primele zile din Iulie. Porumbul s’a desvoltat în condi­ţiuni foarte favorabile. ELVEŢIA Cerealele au suferit din cauza tim­pului umed şi furtunos. In unele părţi viermii au produs pagube con­siderabile. Se semnalează apariţia ruginei. In general, cerealele de iar­nă şi de primăvară sunt într’o stare mai puţin favorabilă decât acum o lună şi recolta va fi cu mult inferi­oară celeia din anul trecut. CEHOSLOVACIA Luna Iunie a fost rece și foarte ploioasă. In unele regiuni, secara a suferit din cauza ploilor. Grâul a fost atacat de rugină. Ovăzul prezin­tă un aspect mai favorabil decât ce­lelalte cereale. RUSIA Din raportul Comisariatului popo­rului pentru agricultură rezultă că în primele zile din Iulie a fost uscat de la 5 ale lunii insă, au început ploi care au durat în toată decada a doua aproape pe Întregul teritoriu european al Uniunii. Timpul n’a rămas uscat decât în partea occi­dentală a regiunei N-V şi în regiu­nea Vetluga-Viatka. In a doua de­cadă, temperatura a rămas simţitor sub noroi. In a treia decadă, tim­pul a fost uscat şi cald în partea septentrio­nală şi centrală şi in par­iea nordică din Caucaz, rece şi ploios, în partea orientală şi în re­giunea Volgei şi ploios, în regiunea de N-V. Condiţiunile meteorologice din Iunie, au fost, in general, fa­vorabile cerealelor şi, la 1 Iulie, starea lor era potrivită. CANADA Condiţiunile în regiunile livezilor, în general sunt favorabile şi ploile din Iunie au influenţat în bine. Du­­pă o telegramă din 12 Iulie, ultime­le ploi au fost încă şi mai propice Deşi în Canada Orientală anotimpul e in întârziere, se aşteaptă o recoltă bună. STATELE-UNITE S’a constatat în Statele-Unite din Dakota, o oarecare ameliorare în starea culturilor de grâu de primă,­vară, dar mai bântite încă o secetă destul de simţitoare. In Minnesota timpul e favorabil creşterii spicelor. La Montana, vânturile calde şi us­cate au păgubit culturilor. Starea culturilor de ovăz s’a a­­meliorat în general. In multe re­giuni ploile au favorizat vegetaţia porumbului. Europa Lucrările comisiei pentru repartizarea spo­rului funcţionarilor SALARIILE DIFERITELOR CATE­GORII DE FUNCŢIONARI La ministerul de finanţe s’a în­trunit erî la 5 d. a. comisiunea în­sărcinată cu repartizarea sporului cuvenit funcţionarilor. In lipsa d-lui subsecretar de Stat M. Manoilescu, care fusese chemat la preşidenţia consiliului de d. prim ministru, şedinţa comisiei a fost prezidată de d. CHR. SIMIONESCU secretarul general al ministerului de finanţe. SPORUL ACORDAT CORPULUI DI­DACTIC D. ŞT. SPIRESCU din partea mi­nisterului instrucţiunei publice a ce­rut să se acorde corpului didactic un spor de 25 la sută în lei de 15 la sută cât este cota fixată de mi­nisterul de finanţe. Aplicându-se a­­ceastă cotă din sporul total de un miliard, s’ar cuveni corpului didac­tic ag­ret pe 70 milioane lei. D. ŞT .BRADIŞTEANU ‘vorbeşte in favoarea aceleiaşi cote de spor. SALARIILE FUNCŢIUNILOR CARI NU EXSTAU IN 1914 D. N. IOANOVIGI directorul gene­­ral al fi'nanţelor şi contabilităţii ge­nerale a statului, răspunde că comi­siunea este legată d° m­inciTivul sta­bilit oficial şi ca atare trebue să se plece dela salariile din 1914 in cal­­cularea sporului pentru toate cate­goriile de funcţionari. Altfel suma de un miliard ar deveni neîndestulă­toare. D. C. STANESCU din partea minis­terului industriei si comerţului cere soluţionarea chestiunei funcţionari­lor cari nu existau în 1914 şi propu­­ne ca pentru toate funcţiunile din această categorie să se acorde un spor egal cu 50 lei aur,­ ce urmează să se adauge la salariul cu care e­­rau retribuite înainte de război func­ţiunile din care derivă categoriile noui creiate- Se vor respecta insă drepturile câştigate neutru funcţio­narii cari primesc azi mai mult decât corespondentul salariului din 1914 amplicat în modul arătat. SALARIILE FUNCŢIONARILOR MI­NISTERULUI DE ETERNE D. TRIFU din partea ministerului de externe, cere ca salariile perso­nalului acestui minister să fie echi­­valate cu salariile celorlalte depar­­tamente, arătând că funcţionarii a­­cestui minister cami în 1894 aveau sa­larii mai mari decât funcţionarii celor­lalte ministere, au fost­ lăsaţi până azi cu salariile din 1914 ajungând azi mai rău retribuiţi decât toţi. PUNCTUL DE VEDERE AL COMI­­SIUNEI D. CHR. SIMINESCU răspunde pretenţiunilor formulate de ante­­vorbitori, că comisiunea este ţinută să lucreze în cadrul hotăririlor luate de consiliul de miniştri. Ea trebuie să procedeze la repartizare, in baza principiului fixat, după care, sala­­riile din 1917 rămân ca element de bază pentru calcularea sporului. Nedreptățile existente nu acum pot fi rectificate, ci cu ocazia lucrărilor pentru armonizarea generală a sala­riilor. Comisiunea se va întruni din nou Miercurea viitoare.­­..­ * Serbia şi incursiunile comitagiilor BELGRAD, 30. — (Rador). Zh­tul „Samuprava" comentând in­cursiunile bandilor bulgari, scri următoarele: „Este nevoe ca de partea noastră să facem totul pen­tru a smulge Bulgariei masca şi pentru a pune capăt Incursiunilor bandiţilor bulgari pe teritoriul nos­tru- Bulgaria trebue să ştie că este răspunzătoare pentru toate aceşte incursiuni“. Ziarul „Politika“ crede a şti că în urma convorbirilor dintre minis■ trul afacerilor străine, preşedinte­le consiliului, ministrul de război şi ministrul de interne, s’a hotărât să se trimită guvernului bulgar o notă de protest contra ultimelor in­cursiuni făcute de bandiţii bulgari Acelaşi ziar afirmă că nota a fost trimeasă chiar ori şi ar con­ţine următoarele argumente: ,,Gu­vernul din Belgrad observă că gu­vernul bulgar nu ţine angajamen­tul luat de Bourov, cu prilejul şede­rei sale la Belgrad când a făgă­duit că va face totul pentru a im­piedeca incursiunile. Hota mai con­stată că legătura între bandiţii bul­gari şi grădeerii bulgari este evi­dentă. Guvernul din Belgrad cere indemnităţi pentru familiile jandar­milor ucişi in cursul luptei cu ban­diţii bulgari L

Next