Argus, august 1926 (Anul 17, nr. 3982-4007)
1926-08-01 / nr. 3982
Anul XVII Wo. 3982 AUTOMOBILE ^r.TsiOElTsAP 105 CAI VICTORIEI BUnJRFSTI ABONAMENTE In Tară Un an 800 lei 6 luni 450 „ 3 luni 250 ,, In Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 3 lei în țară. 6 lei în străinitate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori: 3. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI $i FINANŢEI Directori Grigore Gafencu C Duminecă 1 August 1926 PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivi a Societătei Generale de Publicitate Directori Carol Schulder al S. Berget w. dimii.................. BIROURILE București, Strada Sârindor 19 — TELEFON: 6/93 $I 23/69 Rea administrare O bună administraţie cere două lucruri: bani şi pricepere. Una fără alta nu merge. Cel întâi priceput administrator nu poate mişca nimic, din loc, fără bani. Cu bani, na administrator nepriceput nu poate face decât rău. Cercetând acte importante din administraţia noastră publică găsim pilde surprinzătoare, ce verifică adevărul cuprins în formula celor două condiții ale unei bune administrări. Nu odată, am criticat, aci, felul cum s-a dobândit echilibrul bugetar. Prevederile prea restrânse pentru material duc la ruina utilajului public. Cele pentru personal duc la conrupție. Pe lângă aceste rele, bugetul astfel alcătuit mai are desavantajul escedentelor fictive a căror întrebuințare nu se face nici la vreme, nici cu socoteală. O pildă între multe altele. In toată Europa, am putea zice în toată lumea chiar, s-au întâmplat anul acesta, revărsări de ape, în proporţii catstrofale. Culturi au fost inundate, poduri şi podeţe rupte, şosele desfundate. Pagubele pricinuite, pretutindeni, se calculează la sume fantastice. Peste tot lumea s-a pus pe reparat. Toate statele au găsit, în bugetele respectiv, banii necesari pentru a îndrepta relele unei catastrofe neprevăzute. De răul inundaţiilor am suferit şi noi. Pagubele ce ni Ie-au adus numai la şosele şi poduri se cifrează cam la jumătate miliard lei. Intr’un buget, care dă mai multe miliarde excedent, era firesc să se găsească cele câteva sute de milioane pentru repararea podurilor, a podeţelor, şi a şoselelor rupte şi stricate de ape. Ei bine, nu s’a găsit. S'au găsit numai zece milioane lei. Intr’o întâmplare catastrofală, s’a aplicat principiul pe care e biznit întreg bugetul Statului , trebue 500 milioane pentru repararea podurilor? Se dă zece milioanei... Restul ce ar trebui cheltuit, constitue un excedent!.* Şi aşa, avem buget echilibrat, din care se face risipă, şi care dă şi excedente, avem miniştri, specialişti în mânuirea finanţelor, dar nu avem poduri, nici podeţe, nici drumuri. Din toate judeţele vin cereri, urgente, ca nişte strigăte de alarmă, pentru intervenţia Statului la restabilirea circulaţii. Sunt sute de poduri şi podeţe rupte, în fiecare judeţ. Dar ministerul de finanţe nu are parale, fiindcă el îşi a echilibrat bugetul, fără a socoti că materialul trebue reparat şi întreţinut, fiindcă excedentelor vechi, Ii s’au dat, încă de acum patru luni, prin lege specială destinaţii arbitrare. O altă pildă de rea administrare o avem în construcţia şcoalelor rurale. Un om serios nu incepe o lucrare, fără să ştie ce fonduri are şi cât să poate întinde. S-au găsit, totuşi, la noi, miniştri cari să pornească, din entusiasm, probabil electoral, lucrări de construcţii şcolare, pentru sute de milioane, fără nici o prevedere bugetară. Entusiasmul a ţinut puţină vreme. Iar rezultatul e că sunt, în toată ţara, sute de clădiri şcolare începute, pe cuvântul Statului, şi rămase acum nişte ruine ca să glorifice nepriceperea noastră administrativă. Partizanii capitalului străin susţin că am putea găsi bani în străi □ătate. Priceperea unde o să o găsim?. Relaţiile intre România şi Grecia Declaraţiile d-lui Langa Răşcanu, ministrul României la Atena D-nul Langa Răşcanu, ministrul României la Atena, primind înainte de a Pleca din Bucureşti , pe d. Leon Kostomyris, directorul ziarului grecesc ,Jathnos“ din Capitală, a binevoit să îu facă următoarea declaraţiune: „ Sosit de câteva zile în Bucureşti am avut ocaziunea că constat cu cea mai vie satisfacţiune, că atât cercurile noastre politice, ca şi toată opinia publică românească, nutresc faţă de Grecia şi poporului elen sentimentele cele mai prieteneşti. Acum un an d. Duca, ministru de externe pe atunci, fiind întrebat de către un corespondent al presei ateniene, în privinţa relaţiunilor dintre Grecia şi Romănia, a răspuns in auzul multor ziarişti de faţă: „România şi Grecia, fără să fi încheiat între ele un acord deosebit sunt astăzi mai mult decât a Rate“. — Am dat dovada din nou, în ultimul timp, că afirmaţiunea d. lui Duca e şi astăzi pe deplin adevărată. Trecutul celor două popoare, tradiţiile lor, interesele lor absolut comune, vederile lor spre viitor, gradul de civilizaţiune, le face intr’adevăr, să fie mai mult decât aliate. Păzitori neadormiţi ai păcei şi al tratatelor în vigoare, România şi Grecia pot să privească o mână în mână — viitorul cu Were,dere. In momentul acesta privirile României se îndreaptă spre Atena, unde se încep tratativele greco-iugoslave. TRATATIVELE GRECO,IUGOSLAVE De data aceasta tratativele înţep întro atmosferă limpezită, în care domneşte o încredere reciprocă şi o voinţă nestrămutată pentru consolidarea păcei în Balcani. Faţă de această voinţă, care se manifeta atât la Atena cât şi la Belgrad, se va încheia cu siguriță acel acord, aşteptat cu atâta nerăbdare la Bucureşti, precum şi peste tot unde în mod sincer e do■ rită pacea, atât de necesară pentru refacrea şi consolidarea internă a statelor. încă dela conferinţa din Bled, guvernul meu s'a interesat în de aproape de tratativele greco-iugoslave, pentru că el considera că reînchegarea prieteniei între Grecia şi Iugoslavia este cheia păcei în Balcani. Odată înţelegerea greco-iugoslavă făurită, primul pas fiind făcut, va fi uşor — foarte uşor — apoi să se păşească mai departe-Ţin să adaug că, comentariile elogioase ale presei din Atena față de interesul prietenesc pe care la arătat România în ce privește tratativele greco-iugoslave, au produs aci cea mai agreabilă impresie. Comentariile aceste măgulitoare, sunt într'adevăr frumoasa răsplată pentru sincerul, dsinteresatul şi prietenescul gest co României- SIMAPATIILE ROMÂNIEI PENTRU GRECIA Tin in sfârşit să vă spun ei în lungile convorbiri pe cari le-am avut cu primul ministru, ministrul de externe şi alti oameni de Stat ai României toţi au arătat un viu interes simatimnei din Grecia şi n’am nevoie, cred a adăuga că toţi sunt însufleţiţi de dorinţa de a vedea Grecia ocupând locul de onoare în Orientul apropiat, jocul pe care îl merită, graţie energiei şi inteligenţei poporului elen, acest popor care a dat exemplul unic în analele omenirei, acela de a primi cu braţele deschise un milion şi jumătate de refugiaţi. In convorbirile mele am constatat apoi cu cea mai vie satisfacţiune, ce frumoasă impresie au provocat declaraţiunile pe car® vi le-a făcut Preşedintele Republicei şi d. Rufos pentru România. In calitatea mea de reprezentant al României la Atena, pot să mă consider adânc fericit, văzând că prietenia între popoarele noastre — întemeiată pe baze atât de solide — se consolidează pe zi ce trece- CHIŢCAN, întrebuinţăm acest cuvânt, moldovenesc, şi nu celalt, muntenesc, ca să evităm orice aluzie politică. Ministerul agriculturii are in bugetul său, un fond pentru combaterea şoarecilor de câmp, o calamitate pentru agricultură. Se dau premii celor cari omoară cât mai mulţi guzgani. Astfel, de distrugerea guzganilor nu se ocupă numai plugarii, direct interesaţi, ci oricine vrea să aibă un beneficiu din această îndeletnicire. In Basarabia, e, anul acesta, o invazie, — „epidemie“ cum zic agronomii, — de guzgani a căror piele se caută In străinătate, de fabricanţii de blăni. Ţăranii sunt atraşi,in campania de combatere a „epidemiei‘ nu atât de premiile ministerului agriculturii cari nu înseamnă mare lucru, cât de preţul pieţei. Dar ministerul de finanţe e aici. El nu îngăduie export, fără taxe! Chiar pielea şobolanilor e un produs naţional pe care nu trebue să-l dăm străinilor. Agricultorii strigă: protejând pielea, aperi guzganii pe care nu îi mai omoară nimeni. Ministerul de finanţe răspunde: îmi trebuie excedent... Chestia a venit, în sfârşit, în consiliul de miniştri. Dezbaterea pro şi contra şobolanilor, a ţinut ore intregi şi a fost furtunoasă. Neputăndu-se ajunge la nicio inţelegere, consiliul de miniştri a amânat rezolvarea problemei pentru anul viitor când chiţcanii vor trece, poate, singuri graniţa, fără să mai plătească taxa de export. Atunci, ce te faci d.le Lapedatu ? . Sim EXH. AMERICANII NU IARTA DATORILE... Câteva manifestări recente produse in câmpul celor două tabere, debitori europeni şi creditori americani au readus la ordinea de zi internaţională problema datoriilor de război. In special acordul franco, unglii asupra acestui capitol netichidat al războiului şi declaraţiile formulate din partea engleză cu privire la legitimitatea creării generale a acestor datorii, — dacă americanii ar face nobilul gest faţă de Europeni, — a provocat, se pare, peste Atlantic, îngrijorare gL., contra-declaraţie. Acesta şi nu altul poate fi înţelesul recentelor declaraţii atribuite preşedintelui Coolidge, când a ţinut să avertizeze că Statele Unite nu vor putea ratifica agrementul datoriilor de război franceze, dacă Franţa nu va da sincere dovezi că acceptă condiţiile şi dezaprobă atitudinea acelor francezi cari vorbesc mereu de iertarea datorilor de război. Sunt declaraţii atribuite,, asupra rostirii" cărora de către însuşi preşedintele Statelor Unite poate fi îndoială, dar un lucru este sigur: asemenea declaraţii exprimă în fond adevărul şi corespund perfect sentimentelor americane în materia datoriilor de război. Punctul de vedere al creditorilor de peste Atlantic este precis şi simplu: „v'am împumutat la nevoie trebuie să ne restituiţi /** Cât priveşte argumentul colaborării la opera comună a victoriei, inegalitatea jertfelor de bunuri şi de oameni dintre aliaţi cu compensaţia corespunzătoare în clipa actuală, etc. etc., — răspunsul detentorilor particulari americani de titluri europene este inevitabil. Statele Unite au participat la război cu oameni şi material, intervenţia lor a fost decizivă pentru victorie, dar la beneficiile păcii n'au participat in aceiaş măsură şi dela conferinţa păcii Americanii s’au retras încheind tratate aparte cu foştii inamici... Deci, conchid eu, nu există nici un temei ca să se confunde situaţia debitorilor cu a creditorilor in sensul anulării datoriilor de război. Si, apoi, politica de înarmări şi de ambiţii imperialiste dintre diferitele popoare europene, construc argumentul suprem al Americanilor. Căci ei spun categoric: tiu puteţi plăti datoriile de război, dar găsiţi bani pentru politica dv. de militarism excesiv! De aceea, ca să vă învăţaţi minte, plătiţi căci trebue să plătiţi, noi nu vă vom face pomana de a erta datoriile de război. Dacă ne gândim la dependenţa clasică a debitorului faţă de creditor şi mai ţinem seamă că Europa, care ocupa primul joc în lume până la 490, cedează tot mai mult întâie, lalea lumei noul, — e foarte firească îndărătnicia Americanilor de a nu vroi Să ne erte datoriile,,, int. Situaţia mondială a culturilor de cereale Condiţiunile meteorologice şi starea culturilor de cereale în emisferul septentrional După ultimele ştiri sosite la Institutul internaţional de agricultură din Roma, semănăturile şi produc GERMANIA Ploile, foarte violente în timpul lunii Iunie, au cauzat pagube culturilor. In unele regiuni, câmpurile au fost inundate şi recoltele au fost aproape distruse. Pe terenurile mai ridicate şi mai uşoare, ploile au favorizat vegetaţia. Situata s-a ameliorat la finele lunii Iunie când au încetat ploile. Starea cerealelor de iarnă e puţin mai rea ca acea din anul trecut. Cerealele de primăvară însă se găsesc în mai bune condiţiuni. Ploile au adus prejudiii secarei de iarnă. De asemenea şi grâul de toamnă a fost atacat de rugină. AUSTRIA In iunie timpul a fost variabil şi răcoros iar precipitările atmosferice foarte abundente. Culturile au suferit de ploile prea dese. Grâul şi orzul de iarnă s-au desvoltat bine. Orzul de iarnă are spice mari şi pline. Cerealele de primăvară au suferit de umiditatea excesivă. Grâul, secara şi orzul de primăvară sunt în general destul de desvoltate. Spicele sunt lungi şi boabele se formează bine. Culturile de ovăz, semănate de timpuriu nu sunt aşa de desvoltate şi sunt năpădite de ierburi. Vegetaţia porumbului a fost întârziată din lipsă de căldură. Culturile sunt încă mici şi au îngălbenit. BELGIA In prima chenzină a lunii Iunie ploile perzistente şi nopţile răcoroase au împiedicat vegetaţiunea. In general e în întârziere cu 15 zile faţă de normal. Cu începere dela 20 Iunie timpul a fost mai favorabil. Starea culturilor de cereale s’a ameliorat, grâul ca şi secara se desvoltă în bune condiţiuni şi se prevede o recoltă medie. Ovăzul e foarte viguros. BULGARIA In Iunie, ploile au fost abundente mai în toată ţara. La sfârşitul lunii au fost torenţiale şi mai multe ţinuturi erau ameninţate să fie inundate, stare de lucruri care a continuat şi după Iulie. In multe regiuni a căzut grindină, dar pagubele nu vor putea fi evaluate decât în curteul acestei luni. SPANIA Timpul schimbăcios din Iunie a influenţat în diferite feluri starea culturilor. In multe regiuni, mai cu seamă în cele de nord, porumbul a tras foioase din ploi. In centru, e puţin întârziat. ESTONIA In Iunie condiţiuniie meteorologice n’au fost favorabile, deşi temperatura a fost destul de bună. In Estonia de sud n’au fost ploi din care pricină au suferit semănăturile de grâu de iarnă. In regiunile de nord-vest au fost ploi excesive şi în unele regiuni grindina a făcut pagube. IUGOSLAVIA Timpul rece şi ploios din a 2-a chenzină a lunii Iunie a stabilit vegetaţia cerealelor şi a adus oarecari pagube stării lor de cultură. Totuşi, la începutul lunii Iulie, această stare varia între bună şi prea bună. Vegetaţia porumbului era satisfăcătoare dar în unele regiuni au fost formulate plângeri din cauza excesului de umiditate. In unele departamente au fost inundaţii din pricina ploilor excesive, în urma cărora cursurile de apă s’au revărsat. IRLANDA In ultimele 3 săptămâni ale lunii Iunie timpul a fost răcoros cu vânturi violente de la nord-est. Au mai fost şi ploi mari cari au pricinuit inundaţii. Apoi, situaţia s-a îndreptat şi, graţie timpului călduros, vegetaţia culturilor a fost activată. Orzul de iarnă e sănătos. Recolta orzului va fi bună. Culturile de ovăz de asemenea sunt bune. FINLANDA Din cauza condiţiunilor nefavorabile din timpul iernii prevederile pentru recolta cerealelor nu s’au realizat şi a trebuit să se reseamene 19 hectare din care o treime grâu de primăvară şi 2 treimi orz. FRANŢA In prima jumătate a lunii iunie timpul a fost rece si ploios mai înţiu de cereale în emisferul septen.trional se prezintă astfel: toată tara. In a doua jumătate a lunii timpul a fost călduros și frumos, ceea ce a permis ameliorarea stării cerealelor. In ansamblu se pare că recolta grâului de iarnă este inferioară celeia din anul trecut. Secara s’a ameliorat în regiunile de vest. Se crede că orzul şi orzul vor da recolte excelente. In unele regiuni vestice orzurile suferă puţin de chloroză. Ovăzurile prezintă însă, pretutindeni, în condiţiuni bune şi se crede că rendementul va fi bun. ANGLIA ŞI ŢARA GALILOR In cea mai mare parte a ţării, timpul în primele 3 săptămâni ale lunii iunie a fost variabil şi temperatura destul de joasă. Ultimele zece zile ale lunii au fost călduroase şi prielnice tuturor culturilor. Grâul, în general, este viguros şi sănătos; totuşi unele din culturi de pe pământurile joase şi umede sunt slabe şi decolorate. In ţară se prevede, în genere, o bună recoltă medie. Orzul e satisfăcător şi după situatia actuală se poate prevedea o recoltă medie. In aproape toate districtele, ovăzurile de iarnă promit în general o mai bună recoltă decât ovăzurile de primăvară, care, cu toate că sunt sănătoase sunt adesea în întârziere. Starea culturii actuale lasă să se prevadă o recoltă superioară mediei în cele mai multe regiuni SCOTIA In primele trei săptmâni din iunie timpul a fost nestabil. Secetă în regiunea de NE, unde timpul cald şi uscat a dominat. Există temeri ca, din cauza umidităţii o mare parte din cereale să nu se strice. IRLANDA DE NORD In primele două spătămâni din iunie, temperatura a fost destul de scăzută şi către mijlocul lunii au fost ploi torenţiale şi îngheţuri în mai multe districte. In ultima săptămână timpul uscat şi cald a predominat şi a favorizat mult vegetaţia. Cultura ovăzului are un aspect excepţional de frumos, în afară de locurile unde au fost mai înainte cultivaţi cartofii şi unde câteodată cultura e puţin desvoltată. UNGARIA Timpul mai mult ploios şi rece din Iunie, a provocat în unele regiuni îngălbenirea cerealelor. Condiţiunile meteorologice au fost însă mai favorabile pentru culturile situate în regiunile ridicate şi în terenurile nisipoase. In prima săptămână din Iulie, secerişul grâului şi al secarei era în curs. Spicele sunt bine desvoltate şi grăuntele sunt pline, ceea ce promite o recoltă de bună calitate. Orzul de toamnă era, aproape pretutindeni, recoltat. Secerişul orzului de primăvară şi al ovăzului a început în primele zile din a doua decadă a lui Iulie. Porumbul se desvoltă foarte bine în câmpia Alfoeld. ITALIA Anotimpul a fost pretutindeni neregulat, cu salturi brusce de temperatură, întovărăşite de ploi şi de grindină. In insule ploile au fost rare şi au suflat vânturi violente. Cereale de iarnă, cu tot timpul defavorabil vor da o recoltă bună. Vegetaţia orezului şi a porumbului, deşi puţin în întârziere, e satisfăcătoare. LETONIA In cursul lunii iunie, condiţiunile meteorologice au variat considerabil dela o regiune la alta; în unele părţi a fost secetă mare, în altele ploi abundente. Temperatura s’a menţinut, în general, în jurul mediei normale. LITUANIA Condiţiunile meteorologice din luna Iunie au fost puţin favorabile cerealelor, în special secarei, din cauza secetei. .. LUXEMBURG Temperatura scăzută ploile excesive din Iunie au fost defavorabile, în special secarei, a cărei coacere s’a făcut în conditiuni proaste. In ce priveşte însă starea actuală a grâului şi a ovăzului e bună. NORVEGIA Timpul umed şi rece din Iunie a întârziat vegetaţia. Ploile dela sfârşitul luni au ameliorat puţin starea culturilor Grâul de toamnă a trecut iarna în condiţiuni defectoase. Cel de primăvară însă, se găseşte în mai bune condiţiuni în unele provincii de sud, în Rogaland şi în Hordaland. POLONIA In cursul lunii Iunie, condiţiunile meteorologice au fost favorabile şi starea culturilor de cereale era, la Începutul lui Iulie, mult mai bună decât la începutul lunii precedente. PORTUGALIA Luna Iunie a fost caracterizată printr’un timp absolut anormal. Frigul, îngheţul şi ploile abundente au fost foarte defavorabile tuturor culturilor. Grâul, secara, orzul şi ovăzul au suferit mult din cauza aceasta. Rugina, care s’a întins repede, a făcut atâtea ravagii încât, după un calcul aproximativ se crede că recolta cerealelor va fi, anul acesta, inferioară cu 1/3 recoltei anului trecut. Starea culturii de porumb e bună, cea a orezului normală. ROMANIA Luna Iunie a fost foarte favorabilă culturilor de cereale. In toate provinciile ploile au fost frecvente şi abundente. In unele districte piatra a produs pagube simţitoare. La sfârşitul lui Iunie, aspectul culturilor era, în general, foarte satisfăcător şi lăsa să se întrevadă o recoltă abundentă In ultima săptămână din Iunie, secerişul orzului de toamnă era pretutindeni aproape terminat şi secerişul grâului era început, în regiunea Dunării, în primele zile din Iulie. Porumbul s’a desvoltat în condiţiuni foarte favorabile. ELVEŢIA Cerealele au suferit din cauza timpului umed şi furtunos. In unele părţi viermii au produs pagube considerabile. Se semnalează apariţia ruginei. In general, cerealele de iarnă şi de primăvară sunt într’o stare mai puţin favorabilă decât acum o lună şi recolta va fi cu mult inferioară celeia din anul trecut. CEHOSLOVACIA Luna Iunie a fost rece și foarte ploioasă. In unele regiuni, secara a suferit din cauza ploilor. Grâul a fost atacat de rugină. Ovăzul prezintă un aspect mai favorabil decât celelalte cereale. RUSIA Din raportul Comisariatului poporului pentru agricultură rezultă că în primele zile din Iulie a fost uscat de la 5 ale lunii insă, au început ploi care au durat în toată decada a doua aproape pe Întregul teritoriu european al Uniunii. Timpul n’a rămas uscat decât în partea occidentală a regiunei N-V şi în regiunea Vetluga-Viatka. In a doua decadă, temperatura a rămas simţitor sub noroi. In a treia decadă, timpul a fost uscat şi cald în partea septentrională şi centrală şi in pariea nordică din Caucaz, rece şi ploios, în partea orientală şi în regiunea Volgei şi ploios, în regiunea de N-V. Condiţiunile meteorologice din Iunie, au fost, in general, favorabile cerealelor şi, la 1 Iulie, starea lor era potrivită. CANADA Condiţiunile în regiunile livezilor, în general sunt favorabile şi ploile din Iunie au influenţat în bine. După o telegramă din 12 Iulie, ultimele ploi au fost încă şi mai propice Deşi în Canada Orientală anotimpul e in întârziere, se aşteaptă o recoltă bună. STATELE-UNITE S’a constatat în Statele-Unite din Dakota, o oarecare ameliorare în starea culturilor de grâu de primă,vară, dar mai bântite încă o secetă destul de simţitoare. In Minnesota timpul e favorabil creşterii spicelor. La Montana, vânturile calde şi uscate au păgubit culturilor. Starea culturilor de ovăz s’a ameliorat în general. In multe regiuni ploile au favorizat vegetaţia porumbului. Europa Lucrările comisiei pentru repartizarea sporului funcţionarilor SALARIILE DIFERITELOR CATEGORII DE FUNCŢIONARI La ministerul de finanţe s’a întrunit erî la 5 d. a. comisiunea însărcinată cu repartizarea sporului cuvenit funcţionarilor. In lipsa d-lui subsecretar de Stat M. Manoilescu, care fusese chemat la preşidenţia consiliului de d. prim ministru, şedinţa comisiei a fost prezidată de d. CHR. SIMIONESCU secretarul general al ministerului de finanţe. SPORUL ACORDAT CORPULUI DIDACTIC D. ŞT. SPIRESCU din partea ministerului instrucţiunei publice a cerut să se acorde corpului didactic un spor de 25 la sută în lei de 15 la sută cât este cota fixată de ministerul de finanţe. Aplicându-se această cotă din sporul total de un miliard, s’ar cuveni corpului didactic agret pe 70 milioane lei. D. ŞT .BRADIŞTEANU ‘vorbeşte in favoarea aceleiaşi cote de spor. SALARIILE FUNCŢIUNILOR CARI NU EXSTAU IN 1914 D. N. IOANOVIGI directorul general al fi'nanţelor şi contabilităţii generale a statului, răspunde că comisiunea este legată d° minciTivul stabilit oficial şi ca atare trebue să se plece dela salariile din 1914 in calcularea sporului pentru toate categoriile de funcţionari. Altfel suma de un miliard ar deveni neîndestulătoare. D. C. STANESCU din partea ministerului industriei si comerţului cere soluţionarea chestiunei funcţionarilor cari nu existau în 1914 şi propune ca pentru toate funcţiunile din această categorie să se acorde un spor egal cu 50 lei aur, ce urmează să se adauge la salariul cu care erau retribuite înainte de război funcţiunile din care derivă categoriile noui creiate- Se vor respecta insă drepturile câştigate neutru funcţionarii cari primesc azi mai mult decât corespondentul salariului din 1914 amplicat în modul arătat. SALARIILE FUNCŢIONARILOR MINISTERULUI DE ETERNE D. TRIFU din partea ministerului de externe, cere ca salariile personalului acestui minister să fie echivalate cu salariile celorlalte departamente, arătând că funcţionarii acestui minister cami în 1894 aveau salarii mai mari decât funcţionarii celorlalte ministere, au fost lăsaţi până azi cu salariile din 1914 ajungând azi mai rău retribuiţi decât toţi. PUNCTUL DE VEDERE AL COMISIUNEI D. CHR. SIMINESCU răspunde pretenţiunilor formulate de antevorbitori, că comisiunea este ţinută să lucreze în cadrul hotăririlor luate de consiliul de miniştri. Ea trebuie să procedeze la repartizare, in baza principiului fixat, după care, salariile din 1917 rămân ca element de bază pentru calcularea sporului. Nedreptățile existente nu acum pot fi rectificate, ci cu ocazia lucrărilor pentru armonizarea generală a salariilor. Comisiunea se va întruni din nou Miercurea viitoare... * Serbia şi incursiunile comitagiilor BELGRAD, 30. — (Rador). Zhtul „Samuprava" comentând incursiunile bandilor bulgari, scri următoarele: „Este nevoe ca de partea noastră să facem totul pentru a smulge Bulgariei masca şi pentru a pune capăt Incursiunilor bandiţilor bulgari pe teritoriul nostru- Bulgaria trebue să ştie că este răspunzătoare pentru toate aceşte incursiuni“. Ziarul „Politika“ crede a şti că în urma convorbirilor dintre minis■ trul afacerilor străine, preşedintele consiliului, ministrul de război şi ministrul de interne, s’a hotărât să se trimită guvernului bulgar o notă de protest contra ultimelor incursiuni făcute de bandiţii bulgari Acelaşi ziar afirmă că nota a fost trimeasă chiar ori şi ar conţine următoarele argumente: ,,Guvernul din Belgrad observă că guvernul bulgar nu ţine angajamentul luat de Bourov, cu prilejul şederei sale la Belgrad când a făgăduit că va face totul pentru a impiedeca incursiunile. Hota mai constată că legătura între bandiţii bulgari şi grădeerii bulgari este evidentă. Guvernul din Belgrad cere indemnităţi pentru familiile jandarmilor ucişi in cursul luptei cu bandiţii bulgari L