Argus, august 1926 (Anul 17, nr. 3982-4007)

1926-08-05 / nr. 3985

i Anul XVII lo, 3985 \MJ\lliJRI CAROL SIHtlOFRjfS.BERBER '.STR. KAOAC.FOfcGEvUCI 3 tu. 1 vsa ABONAMENTE in Străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 „ 3 luni 600 3 lei în țară. 6 Lei în străin&tfite In Țară Un a n 806 lei 6 luni 450 s 3 luni 250 „ ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori s S. Pauker și H. F. Valentin A.--.. Vjiivtv: ■ . ■. INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu Joi 5 Îugust 1936 M uNouri i .--»e V& .• !N TOATE ZIARELE PP1NG;iETflTffi GfMRflLA r F P1J8LICITAT£ C4RCI «HlilDFRji S HERDER 5TR. KARAGEOROEVICI 9 » TU: 11/SA PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder «1 S. Berger #?. aiîîtll ll (fostă KlPSlNesriHeOili 9) BIROURILE: București, Strada Sărindar 19 TELEFON: 0/93 și 23/09 O călătorie in Orient „Nu trebue să uităm că, Romania se află la porţile Orientului!“ a declarat pe vremuri de Poincaré, apărând, într-un proces celebru, interese străine în țara noastră. Cuvintele marelui avocat au stârnit o furtună în opinia noastră publică. Presa a protestat. Partidele politice au luat atitudine. Insuş preşedintele tribunalului mixt s’a simţit obligat să cheme la ordine pe străinul cutezător. Aceste manifestaţii patriotice, semnul dorinţei şi al valoroaselor sforţări ale poporului nostru de a face parte, cât mai inteigrantă din Europa, nu au împiedicat pe d. Poinoaré să facă de atunci, o carieră frumoasă, după cum nu au putut schimba întru nimic, situaţia noastră geografică. Ne aflăm la estul civilizaţiei europene, in colţul pe care ziarul „le Temps, ce se strădueşte a fi amabil, îl numeşte „proche C-rient“, şi când dorim să ne îndreptăm, spre ceea ce înţelegem noi prin Orient, siliţi suntem s-o luăm, fie la Nord, spre Rusia, fie la Sud, spre mările calde. O călătorie pe acest din urmă drum, ne lămureşte mai mult chiar decât obişnuitele noastre vizite in Occident, despre dezvoltarea noastră, faţă de dezvoltarea altor ţări, în Împrejurări asemănătoare cu ale noastre, şi despre exacta noastră situaţie în lume. E cu atâtmai interesantă o asemenea călătorie, cu cât printre sforţările spre civilizaţia modernă, ale unor State noi sau reînoite, drumul spre Miazăzi, duce şi dealungul amintirilor strălucite ale civilizaţiilor trecute, Sfânta Sofie bizantină dominând Stambulul turcesc, piramidele Faraonilor faţă în faţă cu moscheele bogate ale lumei arabe, şi ruinele celei mai desăvârşite creaţiuni omeneşti, Partenonul de pe Acropolis. La aceste avantagii trebue să adăugăm plăcerea de a nu părăsi în tot cursul călătoriei, pământul şi steagul ţarei. Pe când căile noastre ferate, atât de dărăpănate, vestesc călătorului ce vine din apus, de îndată ce trece hotarul nostru, că sunt multe ce nu merg în ţara românească, vapoarele serviciului maritim menţin bunul renume al ţărei în Orient. Curăţenia, buna întreţinere şi regularitatea vapoarelor albe, sunt cunoscute la Iaffa ca şi la Pireu, la Alexandria ca şi la Constantinopol. E meritul personalului nostru de navigaţie, care din materialul ce-i este încredinţat, trage toate foloasele, — ultimele foloase, căci materialul e vechiu. Cabinele sunt lipsite de confort. Căldările curg. Vitesa scade. Cârpeli necontenite dar superficiale nu reuşesc să împiedice uzura vremei. „Principesa Maria“ a trecut de treizeci de ani, e floarea vârstei pentru o principesă, vârsta retragere însă pentru un mic vaporaş, scuturat de furtunile Mărei Negre. „România“ are jumătate din vârsta statului românesc. Greutatea timpului apasă, cu o presiune insuportabilă asupra căldărilor ei. „Dacia“ şi „Traian“ sunt nume obişnuite să străbată secolele. O reparaţie generală, totuşi, se impune, conştiincioasă şi desăvârşită. După cum se impune complectarea flotei noastre comerciale, prin câteva vase mai mari, care să poată relua serviciul între Constanţa şi porturile italiene şi franceze. Avem o tradiţie de apărat în mările calde: aceia a unui serviciu de navigaţie, rapid şi plăcut. Avem o datorie naţională de împlinit: organizarea unei flote, care să menite în toate porturile vecine prestigiul steagului românesc, şi să facă cea mai efectivă propaganda pentru produsele şi comertul ţarei noastre. Debuşeurile noastre principale, Italia, Grecia, Palestina şi Egiptul ,ţări unde cerealele lemnele şi petrolul au o desfacere asigurată, nu pot fi atinse uşor, decât pe mare. După cum nu ne putem închipui o desvoltare a vieţii noastre economice, fără refacerea căilor ferate, şi îndreptarea liniilor de export spre porturile dunărene şi spre Constanţa, nu ne putem închipui, deasemeni, desfacerea produselor noastre în străinătate şi izbânda împotriva concurenţii străine, fără o flotă comercială bine înzestrată, şi fără un serviciu maritim, bine organizat. Voiu reveni asupra acestei probleme, pe care o socotesc de o însemnătate covârşitoare. Cred că e destul, deocamdată, să amintesc, că luptăm pe mare cu forţe neînprospătate şi în declin. Vasele noastre îşi pierd rezistenţa şi viteza. Reparaţiile proecieate sunt insuficiente. Fără sacrificii importante şi, fără un plan de reorganizare de mare anvergură, navigaţia noastră e compromisă. Pe mare, ca pe uscat, sistemul nostru politico-economic de refacere, care dăinueşte de la război încoace, cârpeala, nu poate avea decât rezultate dezastruoase. Aşa cum sunt, şi cum aş dori să se poată menţine, vapoarele serviciului maritim, oferă prilejul unor prea frumoase călătorii, întors de curând, dintr’o asemenea călătorie, făcută sub auspiciile comandorului Tăutu, cel mai cunoscut, mai popular şi mai iubit, în toate oraşele mediteraneene, dintre toţi românii care au trecut vreodată porţile Orientului, — şi silit e să le treacă neîncetat, odată la trei săptămâni , voiu povesti, în articole viitoare, impresiile ce le-am cules în grabă în Turcia lui Kemal, în Grecia lui Pangalos, şi în Egipetul Faraonilor şi al înalţilor comisari britanici, GRIGORE GAFENCU Operaţiunile din Maroc PARIS, 3 (Rador). — Din Tetuan se anunţă că două coloane spaniole au întreprins o nouă serie de operaţiuni, în scopul de a ocupa teritoriile triburilor Benisen şi de a tăia definitiv posibilităţile de retragere ale trburilor Djebalas. Primele obiective, între altele înălțimile care domină teritoriile Benisen au fost atinse. Spaniolii au avut 15 morți. BASMUL SPORULUI FUNCŢIONARILOR Desbatere unei comisii speciale la ministerul de finanţe, peitru stabilirea cotei de spor ce se cuvine funcţionarilor publici începând de la 1 Iulie a. c., continuă iară sorţi de a ajunge vreodată la o concluzie. Spunem aceasta întrucât am intrat în August, a doua lună de spor, şi încă nu se ştie nimic dacă Şi când se va plăti sporul tăgăduit. Şi o spunem ma ales pentru că această poveste a noului, spor de la 1 Iulie se ştia încă dela începutul anului cor, când s’a acordat primul spor şi de când, prin urmare, se puteaţi foarte bine stabili normele repartiiei şi se puteau lua dispoziţiile necesare. Ca sa nu facem şicane guvernanţilor actuali, trebue să le recunoaştem circumstanţe atenuante : au găsit fondurile complet, epuizate pe la toate ministerele şi au avut de suportat cheltuelile unui campanii electorale neobișnuite... Perfect adevărat! După ata este, iarăşi, adevărat că sporul de 1 Iulie a fost promis de guvernul trecut, pe temeiul prevederilor de excedent budgetar, deşi se ştia că alţii vor avea să distribue la termenul fixat sporul făgăduit. Cu aceste recunoașteri de circumstanţe atenuante, vom întindi totuşi pe actuală guvernanţi că prelungesc în mod ridicol chestiunea unui spor atât de neînsemnat. Sunt sau nu bard în cassa Statului pentru plata sporului cel nou? Acestam chestiunea ! Dacă sunt, să se plătească fără de noui întârzieri, — dacă nu, să se spună lămurit adevărul bieţilor oameni adăugăndu-se şi toate explicaţiile necesare cu privire la lipsa sumelor corespunzătoare, cât şi la răspunderile pentru dureroasa decepţie adăugată la traiul de mizerie al salariaţilor Statului. INT. Ştiri economice Anglia LONDRA. — „Daily Neves“ anunţă că peste câteva zile se va emite pe piaţa din Londra, pentru comptul guvernului ungar, un împrumut de 2 milioane de lire sterline în obligaţiuni de 7 luni, la sută, Dermaraia BERLIN. — A doua tranşă a emisiunei de obligaţiuni de către administraţia poştelor Reichului, în sumă de 80 milioane mărci a fost subscrisa de către un consorţiu de bănci în frunte cu Reichsbank. Aceste obligaţiuni vor fi oferite publicului între 14 şi 11) August pe cursul de 99,50 la sută, Ungaria BUDAPESTA. — Iată, principalele capitole ale Băncii Naţionale a Ungariei la sfârşitul săptămânii a treia a lunii iulie: bilete în circulaţie 359.200.000 pengoe (7.000.000), portofoliu comercial 142.600.000 pengoe (—4.400.000). BUDAPESTA. — Lucrările pregătitoare relative la emisiunea instrumentelor de plată liberate in „vogue“ sunt acum sfârşite şi realizarea programului monetar va putea fi întreprinsă. Conform cu acest program nouile bilete şi nouile piese de monedă metalică trebuie să fie emise cu începere de la 1 Ianuarie 1927, dată după care comptabilitatea în pengoe va deveni obligatorie în întreaga Ungarie. Hârtia desenată confecţiuni biletelor a fost fabricată chiar în Ungaria şi Banca Naţională a şi luat-o în primire. Argintul necesar baterii pieselor de monedă a putut fi cumpărat în condiţiuni satisfăcătoare. Provizoriu şi până când aceste piese de monedă să fie puse la dispoziţia publicului în cantităţi sufcente, biletele de bancă actualmente utilizate, vor fi ştampilate drept monedă pengoe, Polsnia VARŞOVIA. — Se negociază între un grup englez şi guvernul Popoicoz cedarea a W% din acţiunile lui Bank Polski. Grupul intenţionează augmentarea capitalului lui Bank Polski şi obţinerea unui împrumut american de 210 milioane de dolari pentru Polonia. Grecia ATENA. — Societăţile anonime străine au fost impuse în Grecia la taxele următoare: 18 la sută băncile şi 16 la sută celelalte societăţi asupra ansamblului beneficiilor nete realizate în Grecia şi 30 la sută taxe adiţionale. 2) Un impozit de patentă de 10 mii drahme pe an pentru agenţia centrală în Grecia a unei societăţi străne. 3) Taxa pentru firmele in limbi străine a fost fixată la maximum 500 drahme pe an. 4) Pentru societăţile de asigurări un impozit asupra primelor ramurii vieţii care a fost fixat la 2 la sută,, de 6 la sută asupra ramurii incendiu, şî de 4 la sută asupra celorlalte. Societăţiie sunt autorizate să preleveze acest impozit de la asiguraţi. Bulgaria SOFIA. — Din pricina insuficienţei exporturilor de produse agricole din recolta 1925, şi mai cu seamă din pricina împuţinării vânzărilor de tutun în streinătate, soldul pasiv al Bulgariei a trecut de la 655 milioane leva în 1924 la 1,649 roilioane leva în 1925. Suma globală a importaţiunilor a fost de 7.291,3 miloane leva iar exportaţiunile de 5 642,4 milioane leva. Dezechilibrul balanţei comerciale a înrăutăţit criza monetară care persistă de mai mulţi ani şi care a provocat o împuţinare a debuşeurilor, din care pricină industria bulgară a suferit foarte mult, Rusia MOSCOVA. — O misiune compusă din numeroşi industraşî germani, în frunte cu preşedintele Camerei de comerţ din Essen, inginerul Roechjin, a sosit, în basinul din Donetz. Această misiune se va duce la Artemolosg. Biarlovka., Rucenskovo şti în alte puncte centrale ale industrie carbonifere pentru a examina instalarea a noui mine cum şi a stabili până la ce punct industria germană ar putea participa eventual la modernizarea minelor existente. Inginerul Roechlin a declarat reprezentanţilor presei că Camera de comerţ din Essen plănueşte să întemeeze o societate specială ruso-germană pentru deschirierea de noul mine de cărbuni în bazinul Donetz. Proprietatea comercială în Franţa SA a adoptat o soluţiune tranzacţională intre dreptul de proprietate asupra imobilului şi dreptei asupra muncii depuse in imobil După aproape şase ani de discuţă auni, Camera şi Senatul francez au căzut de acord asupra textului de rege cu privire la proprietatea comercială sau vadul comercial începând de la l Iulie a. c. reînoirea contractelor pentru localurile Comerciale şi industriale este supusă dispoziţiurtilor legii promulgate, la 30 iunie a■ c„ O SOLUŢIE TRANZACTIONALA Această lege înseamnă o soluţie transacţionată, între dreptul de proprietate asupra imobilelor şi dreptul invocat de întreprinzătorii chiriaşi asupra muncii acumulate prin exercitarea într’un anumit loc a unui comerţ sau industrii. Principiul de a nu se confunda o asemenea lege cu masurile restrictive de după război de maximalizare a chiriei a triumfat, aşa, că nu se mai poate vorbi de o ştirbită a dreptului de proprietate, decât în măsura în care astăzi proprietatea este considerată nu ca un drept intangibil ci ca o funcţiune socială. PRINCIPIILE CĂLĂUZITOARE ALE LEGII Ideile călăuzitoare din această lege le putem rezuma astfel: I) Dispoziţiunile legii se aplică comercianţilor şi industriaşilor cu o vechime de cel puțin 2 ani. II) Fixarea febriei se face, în caz de neînțelegere prin arbitri, cari trebue să ţină seamă de consideraţiimile de fapt și de situaţia economică şi valutară. Dacă proprietarul are oferte reale din altă parte, china va fi fixată conform acestor oferte „sincere şi reale”. In caz de neînţelegere între arbitri hotărăşte tribunalul. II. Durata noului contract va fi egală cu aceea a vechiului contract, maximum însă 9 ani. IV) Dacă proprietarul refuză reînoirea contractului fără motive justificate, chiriaşul are dreptul la o indemnitate egală cu prejudiciul cauzat, exceptând cazurile când proprietarul însuşi, copiii sau părinţii vor să locuiască sau să exercite un comerţ sau industrie ori vrea să restaureze imobilul. VADUL COMERCIAL V) Dacă un comerț sau o industrie similară este exercitată de noul ocupant, VECHIUL CHIRIAS MUTAT ARE DREPTUL SA CEARA ACESTUIA O INDEMNIZARE IN PROPORTIE CU BENEFICIUL CE L TRAGE DIN FORMAREA CLIENTELUI, (crezarea vadului comercial. VI) Contracte reînoite pot fi cedate numai de chiriaşii cari au exercitat comerţul sau industria de cel puţin 3 arii. VII) Orice contracte încheiate cu anticipaţie înaintea expirării celor vechi, nu sunt volatile, dacă n’au o dată certă anterioară zilei de 1 Ianuarie 1923-■VIII) Dispoziţiunile legii sunt de ordine publică, dacă nu se poate renunţa prin contract la avantagiile acestei legi-IX) Legea nu se aplică aşezămintelor publica; asemenea nu se aplică străinilor de cât în carul când pot proba că ia ţara lor sunt dispoziţiuni analoage, protejând proprietatea industrială. Acestea sânt în linii generale principiile noii legiferări a vadului comercial în Franţa. ÎNŢELEGEREA dintre proPRIETARI ŞI COMERCIANŢI O parte din aceste principii au fost adoptate de Parlament din acordul ce a intervenit între proprietari şi chiriaşi cu ocazia unui congres ţinut în Noembrie anul trecut. Atunci s-a recunoscut un drept de preferinţă vechilor chiriaşi comercianţi sau industriaşi, drept la despăgubire în caz de evacuare, fixarea chiriei printr’o comisie de arbitri, revizuirea chiriei în fiecare an dacă intervin schimbări în crmditimita economice. Unele dispoziţiuni, cam avantafan pe chinaşî, au fost modificate de Senat, dar numai o parte din aceste modificări au fost trecute în lege. Astfel s’a restrâns aplicarea legii numai la comercianţi, industriaşi şi unele categorii de meseriaşi pe când în puneritul de lege adoptat de Cameră erau cuprinşi şi mijlocitorii de afaceri, proprietarii de pensiuni, etc. Durata maximă a contractelor reînoite s-a fixat la 9 ani, deşi Camera ceruse 15 ani. MOTIVELE DE NEPRELUNGIRE Motivele de neprelungire a contractului invocate de proprietar nu sunt numai acelea ce privesc persoana chiriaşului sau raporturile dintre proprietar şi vechiul chiriaş, cum cerea Camera, ci orice fel de motive găsite de arbitri ca îndeajuns de întemeiate. In schimb nu s’a admis cererea Senatului de nu ar■© acorda nici un fel de despăgubire chiriaşului, care este silit să renunţe la contract pentru că chiria oferită de alţi concurenţi ar fi exagerată, asemenea nu s’a admis să se fixeze prin lege un maximum de despăgubiri reprezentând de 3 ori noua chirie. PRELUNGIREA CONTRACTELOR Odată, cu votarea acestei legi, s'au prelungit şi contractele de închiriere în general pentru 15 ani după chiria ce se plăteşte în condiţiuni favorabile pentru chiriaşi, sporurile acordate necorespunzând decât în parte deprecierii francului francez-V. M, IOACHIM Se modifică tarifele şi organizarea transporturilor pe G. F. R. Şedinţa de ori a Delegaţiei Economice a Guvernului La ministerul de industrie şi comerţ s-au întrunit ori la ora 6 seara membrii delegaţiei economice a guvernului, afară de d-nii miniştri I. Lapedatu, plecat în Ardeal să inspecteze administraţiile financiare şi C Groficd. MODIFICAREA TARIFELOR DE TRANSPORT Delegaţia s-a ocupat exclusiv cu chestiunea modificării tarifelor şi reglementării transporturilor pe căile ferate. D. gen. Gh. Văleanu, ministrul comunicaţiunilor, împreună cu d. Şt. Pretorian, directorul general al C. F. R. au prezentat delegaţiei proiectul referitor la modificarea tarifelor de transport. Modificarea se aplică tuturor tarifelor, atât celor pentru transportul mărfurilor cât şi celor pentru transportul călătorilor Ea se aplică în acelaş timp atât la nomenclatura tarifelor cât şi la clasificarea marfurilor, aducând schimbări radicale si aproape generale. SE DESFIINŢEAZĂ SUPRATAXELE O principală dispoziţia, introdusă in noul proiect este suprimarea tuturor supra-taxelor ce se aplicau până acum unora din transporturile de produse destinate exportului, in chipul acesta comerţul nostru exterior se Sî» bereaz» încă de o barieră care stânjenea valorificarea predaselor niîâdssge» ne peste graniţă. UNIFICAREA SISTEME LI II TARIFAR In acelaş timp proiectul prevede degiVuffariea, tuturor tarifelor lo* leal*..«sare araţi, foarte reduse rămas® până azi în vigoare în unele regiuni ale ţării, precum şi Satu- Mare, Maramureş, etc. Toate tarifele urmează, graţie noului proiect un sistem unitar, fără excepţiuni şi privilegii locale. TARIFE MAXIMALIZATE Ca o măsură chemată să puc stavilă trasporturilor prea lungi, atunci când încărcarea se poate face de la centre de aprovizionare cu mult mai apropiate, •proiectul a prevăzut tarife maximalizate pentru transporturile pe distanțe prea mari■ Dacă de ex. transportul unor produse se face pe o distanţă mai mare de 300 km. de la locul de încărcare la punctul de destinare, el este tarifat la un preţ care sa nu convie încărcătorului obligăndu-l în chipul acesta să se aprovizioneze de la centrile de producţie cele mai apropiate. Această dispoziţie se vor aplica in deosebi transporturilor de Ruine şi graţie ei se realizează şi un câştig de timp dar şi unul pentru întreaga economie naţională, lăsând disponibile vagoanele angajate în transporturi lungi pentru acoperirea, altor necesităţi de trasport. TRANSPORTURI ALIMENTARE Tot în legătură cu chestiunea reglementării transporturilor, proectul prevede şi organizarea unor transporturi rapide pentru articolele alimentare — de la locul de producţie la centrele de consumaţie. , PERMISELE ZIARIŞTILOR Tot în şedinţa de ieri delegaţia a examinat şi regulamentul căilor ferate, îndeosebi partea referitoare la gratuitatea şi reducerile pe C. F. RInce priveşte permisele ziariştilor de liteţia maritimii principiul gratuităţii pentru ziarişti cari îndeplinesc anumite condiţiuni. Remisele vor fi individuale şi pe gazete, ca şi până acum, dar numărul lor va fi limitat, adoptându-se în acordarea lor criteriul, ca gratuitatea să fie recunoscută numai ziarelor d® informaţie exacta. CÂND SE VOR PUNE IN APLICARE NOUILE DISPOZITIUNI? Delegaţia va continua discuţia asupra modificării tarifelor şi regulamentarii transporturilor Miercuri din săptămâna viitoare" S,a hotărât însă ca intrarea în vigoare a proiectului cu nouile tarife care fixese (upă 6 săptămâni de la publicarea în „Monitorul Oficial”, sau, mai precis, pe ziua de 1 Octombrie a. c. Atacurile _comitagiilor TRUPELE SÂRBE VOR URMĂRI PE COMITAGH PE TERITORIUL BULGAR LONDRA, 3Rador). — Cu privire la zvonurile senzaţionale publicate de presa londoneză cam că guvernul iagoslatici ar fi avizat puterile şi Societatea Naţiunilor că dacă comitagiii ar invada teritorial sârb trupele iugoslava ar urmări pe atacatori chiar pe teritoriul bulgar, subsecretarul la afacerile străine a declarat in Camera Comunelor că guvernul nu are nici o confirmare că ar fi fost date astfel de ordine. Se crede înnsă ca în cazul că bandele din Macedonia ar trece frontiera sârbească în număr considerabil, trupele sârbești ar primi ordin să se urmărească chiar pe teritoriu. bulgar- Gurfrund este o veghe. PRIMII PAŞI AI GUVERNULUI POINCARE După o agonie îndelungată, cartelul stângei şi-a dat obştescul sfătuit. In acelaş timp, expira blocul natual Conducătorii ambelor grupări, cari poart deopotrivă, amăgite şi târâte de evenimente, poarta răspunderea situaţiei de astăzi în Franţa, au părăsit porţiunile de asalt reciproc, şi s’au regăsit alături pentru a încerca în ultimul moment operaţia mântuitoare. Dui ar fi părut cu putinţă, nu mai departe decât acum câteva luni, un guvern care să întrunească pe Poincare, Harriot, Barthon, Painlevé ? Dar necesitatea dură a înlăturat toate piedicele şi a făcut postul ce fa ce sepărea cu desăvârşire irealizabil La un pas de prăpastie, şefii grupărilor republicana au înţeles primejdia. Parlamentul, care timp de doi ani a expus savante considerţiuni politice şi financiare, fără a face un pas către rezolvarea problemei, a înţeles că vremea vorbăriei a trecut■ Proectul de asanare fiscală a fost votat în câteva ore la Cameră şi desigur că la fel va trece şi prin Senat. Guvernul îşi are asigurată o majoritate compactă, — din teamă pentru viitor sau remuşcari pentru trecut. —« Franţa respiră încrezătoare. Guvernul de unire naţională, constituit în jurul lui Poincaré apăruse din prima zi ca o fericită soluţie politică■ Mai puţin favorabile erau auspiciile unei soluţiuni financiare, iluvernul president, dominat de programul lui Caillaux, după recomandaţiunile comitetului de experţi, prezinta mult mai numeroase posibilităţi de asanare, decât cabinetul Poincaré, tare politiceşte, dar lipsit de un program financiar, tot cnd era explicabil. Acel guvern, cu o formaţiune ta ţară, putea îmbrăţişa un program unitar, precis şi hotărât. Poincaré, îmbarcând în corabia guvernamentală atâtea personalități disparate, silit era să facă dreptei și stânge concesiuni, pe cre celelalte guverne le negociau în fața parlamentului. De aceea chiar, întreaga presă serioasă salutând soluția crizei politice, nu-şi ascundem neîncredrea faţă de putinţa de rezolvare a crizei financiare. Desfăşurarea evenimentelor demonstrează că guvernul Poincari a învins şi nesiguranţa ce isvoare din lipsa unui program hotărât. Primul ministru este pe cale să adopte, în opera integrală de asanare financiară, care trebue să urmeze asanarea fiscală, măsurile recomandate de comitetul experţilor, măsuri care formau bazele plănuită Caillaux şi care găsiseră aprobarea tuturor cercurilor competente,în Franţa, ca şi în străinătate■ Bursa, acest barometru fidel cl atmosferei politice, dovedește că guvernul francez se află pe calea cer bună. A- Ife. CSV « ^ Politica externă a Franţei BERLIN, 3 (Rador). D. Brand a acordat un interview corespondentului ziarului „Neue Freie Fresse". Ministrul de externe al Franţei declară că politica Franţei rămâne fără aici o modificare în conformitate cu spiritul de la Locarno. D. Briand şi-a exprimat dorinţa ca Gamunia să execute şi restul de măsuri necesare pentru terminarea dezarmării. Fără o apropiere între Germania şi Franţa, echilibrul european nu se poate restabili, a remarcat d. Briand. Apropierea economică între ambele ţări este unul din scopurile principale ale politicei sale, a declarat ministrul de externe al Franţei. Germania şi Liga Naţiunilor BERLIN, 3 (Rador). — Ministru de externe al Reichului, d-rul Stresemann, se va înapoia la Berlin cel mai târziu la 9 August. El va lua parte, împreună cu preşedintele Reichului la serbarea aniversării Constituţiei. In zilele următoare se vor clarifica probabil chestiunile pendinte privitoare la intrarea Germaniei în Liga Naţiunilor şi la numirea delegaţiei germane pentru Geneva. Din această delegaţiune va face parte şi d. Stresemann. • 1s.