Argus, septembrie 1926 (Anul 17, nr. 4008-4033)

1926-09-01 / nr. 4008

Anul XVII No. 4008 TtM­IMCIURI ce nrn­cE eta. ...(■■■ •N TOATE ZIARELE PRIN iOjltTStfS cfNSima - ■ PN­BUtlTATl URDU SCHULDFft y % BERBER STR. K AR AGE v J: CiF 'MCI 9 tel: n * i ABONAMENTE: In Străinătate Un ut 1800 lei 6 luni 1000 M 3 luni 600 3 lei în țară. 6 lei în străinetate BIROURI It E: Ni Tară Un an 800 l«i 0 luni 450 M 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatori­i 8. Pauker și H. F. Valentin INDUSTRIEI si FINANȚEI Directori Grigore Gafencu G DSierenri î sepismane im a ni IN 1 Or. '! I ZIARELE «T.TrdG^. .pusucra CAROL WHLI M Kh ^ DLRLF R . >TR. KAkflC.f »K6EVICI 3 TK' 11/H4. PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Socîetiţei Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder «I S. Barger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorgttevid­­) Telefon 1118 B­u­c­u­r­e­ș 11. Strada Sărindar 19 — TELEFON: 0/93 ș­i 23/09 — ..................... 11 ........ 1­1­1 —— — 1­1 Criza Cărbunelui Greva engleză de Viator După o durată de peste trei luni, cel m­ai mare conflict între mun­­că și capital pe care 1-a înregistrat vreodată Anglia, e pe sfârșite și se termină în sensul cum a fost prevăzut de toată lumea, cu ju­decată nesofisticată. Dacă cearta s'ar fi ivit în jurul unei industrii prospere, unde patronii câştigă mult şî lucrătorul e slab răsplă­tit, rezultatul grevei ar fî fost evi­dent altul. Insă a cere, cum au fă­cut minierii englezi, ca o industrie devenită mai puţin remuneratorie în cursul ultimelor ani, să plătea­scă mai mult decât ceea ce poate produce, cu alte cuvinte să ai pre­tenţia de a scoate dintr'un butoi mai mult decât conţine, este o abe­raţie vădită. Rezultatul net este că lucrătorii au pierdut multa mi­lioane, zile de lucru, bugetul en­glez a pierdut peste 120 milioane funzi, producţia engleză de cărbu­ni acuză un deficit de 80 milioane tone, fapt ,de care, bineînţeles, a profitat concurenţa americană, ger­mană, polonă. Cărbunii din Ruhr au pătruns în Anglia, şî dacă slo­iul polon s’a îndreptat mult, o da­­toreşte în bună parte grevei en­gleze care a permis cărbunelui po­ Ion să meargă în regiuni unde An­glia domina înainte vreme fără rival. Desigur, Britania îşi va recâş­tiga în cea mai mare parte debn- Seurile unde, în absenţa ei, concu­renţii s'au instalat vremelnic. Insă greva aceasta care s’a termi­nat prin consimţământul lucrăto­rilor de a lucra în fiecare zi o ju­­mătate oră mai mult, cu acelaş­ia­lar, în interesul mărirei produc­ţiei şi scăderei preţului, "ridică" o problemă mult mai vastă şi care abia acum se pune cu mai multă claritate. Cel dintâi fapt care iubeşte în studiul problemei cărbunelui este ca Anglia pe vremuri stăpână ne­contestată a huilei în târgul lumei, a pierdut această situaţie, nu a­­cum în urma ultimei greve, dar în urma unui proces ce s'a derulat cu regularitate de mai bine de o jumătate secol. Pe la anul 1860, Anglia deţinea 60 la sută din pro­ducţia mondială a cărbunelui, e­­xercita in lume un monopol ne­contestat. Chestia preţului nu juca pe atunci nici un rol, clientela plă­tea preţul ce i se dicta. In 1880, proporţia engleză scade la 40 la sută, în 1900 scade la 30 la sută, în 1913 e de 24 la sută şî în 1925, scă­zuse la 21 la sută. S‘a întâmplat că diferite ţări s‘au decis să lucreze mai eftin ca Anglia; s'a mai întâmplat că, în special, după războiu, minierii din Europa continentală sărăcită au consimţit să muncească cu salarii mai reduse; mai vine şî faptul im­portant, că consumul interior în Anglia şî în alte ţări a scăzut din pricina unei exploatări mai raţio­nale a caloriei din cărbune şi ire­­trebuinţărei altor isvoare de ener­gie, ca petrol şi căderile de apă. Ţările cari posedă petrol sunt rare şi se numără pe degete. Ţări cu ape curgătoare capabile să pro­ducă forţa hidraulică sunt mai nu­meroase. Ori, în cursul ultimilor zece, unsprezece ani, s-a putut con­stata în mai toate țările europene sau extra-europene, dotate cu ape curgătoare, desvoltarea necesară a turbinei care, în fond, este altceva ca vechea roată a moareî, moder­nizată însă prin progresele teeh­­nicei $î silită să se învârtească cu o repeziciune­ vertiginoasă. Astăzi, roata în chestie, turbina mişcată prin forţa electrică, înlocueşte me­todic maşina cu abur şi procesul urmează atât de repede în unele ţări încât cărbunele contează din ce mai puţin ca izvor de energie, în multe părţi ale lumei, ceea ce strică foarte mult exportului de cărbune englez“ —cităm cuvintele lui Financial News. Ziarul en­glez arată că viaţa industrială din Elveţia a încetat să depindă de cărbuni, că acelaşi fapt se consta­tă în regiuni întinse din Germa­nia, din Scandinavia, din Canada, din Noua­ Zeelandă, din Statele­ Unite. Staţiuni enorme hidro­elec­trice revoluţionează viaţa indus­trială care încetează de a fi tri­butară cărbunelui. . . * ... * Ţara românească e de două ori bine­cuvântată în materie de iz­­voar­e de forţă, are petrol şi are căderi de apă. Mai are pe deasu­pra şi o lege a energiei, cu multe ca­pitale articole ,X paragrafe care a costat destulă muncă autorilor. Insă, dela votul acestei legi, vre­un folos practic, o punere serioasă în aplicare nu s-a văzut. Turbine noi nu se învârtesc, staţiuni elec­trice nu s'au clădit, căderi de apă nu se exploatează. Ne mulţumim cu legea. Ce perspective de desvoltare, de expansiune agricolă şi industrială, de respândire de bogăţii Se deschid înaintea ochiurilor, dacă adminis­traţia noastră în loc de a rămâne înfiptă în meschinării de ordin electoral, s'ar consacra marei sale meniri, aceea de a permite popom­lui român să se înfrupte în como­­rile naturale ce i-a hărăzit soarta binevoitoare. Greva engleză şi cri­za cărbunilor constitue învăţămin­te date de istoria universală, sunt etape în fazele de desvoltare a ome­nirei. Eri a fost cărbunele azi e petrolul și apa, mâine vor fi poa­te vântul sau căldura solară, prin­cipalele surse de energii. Insă să profităm de ele, să nu ne mulțu­mim a croi legi cari rămân în car­toane. Un pact de neagresiune intre Rusia şi Felonia VIZITA MINISTRULUI DE EXTERNE POLON LA MOSCOVA VARSOVIA 30 (Băilor). _ Ca o urmare a conversatiunilor ce au avut loc de mai mult timp intre guvernele vecine cu Uniunea so­vietică Pe frontiera de nord-vest și guvernul sovietic, pentru :* fixa li­niile generale ale unui eventual acord de neagresiune, şi de rezol­vare pacifică a conflictelor, minis­­trul sovietelor la Varşovia a pre­­zentat ministrului de externe Za­­leski, cu puțin înainte de plecarea acestuia, proectul unui pact polo­­no-rus, prezentând punctul de ve­dere al sovietelor. Acest proect ca­re va servi discuţiunilor poste­rioare, va fi comunicat guverne­lor ţărilor interesate în această chestiune, şi după înapoierea d-lui Zaleski dela Geneva, va fi exami­­nat în mod amănunţit. Nu s’a fixat încă data vizitei de curtoazie, pe care ministrul Za­leski o va face la Moscova, ca răs­puns vizitei făcută de d-l Cicerin anul trecu­t la Varşovia. Această vizită nu are nici o legătura cu ne­­gocierile mai sus menţionate. Seziunea parlamentului Britanic LONDRA 30 (Rador). — Parla­mentul britanic se deschide mâine în sesiune extraordinară. Se va discuta în primul rând prelungirea deplinelor puteri ale guvernului, de oarece conflictul minier nu s’a anla­nat. Datorită însă, bunei ordini din țară guvernul nu s’a văzut nevoit să fac uz de aceste drepturi decât în mică­ măsură. Camera Comunelor se va întruni în absența primului ministru care se află în străinătate 0 conteripti bisericească interzisă la Constantînopa! ANGORA 30 (Rador). — Pa­triarhia din Constantin apoi convo­case o conferinţă bisericească, ca­re avea să adopte hotărâri interesând întreaga lume ortodoxă. Deşi con­­gresiştii au sosit la Const­an­tinopo­­le, guvernul din Angora a oprit ti­nerea conferineți, sub motiv că ea depăşeşte competența patridhalm, așa cum a fost limitată prin trata­tul de la Lausanne. Socialiştii şi Lip Naţia­­d­­or PARIS 30 (Rador). — Comis­iu­­nea executivă a Internaţionalei so­cialiste, întrunită la Zurich, şi-a încheiat desbaterile după ce a vo­tat o rezoluţie prin care autorizea­­za pe socialişti să lucreze la Liga Naţiunilor în interesul apropierei între popoare. TOT DESPRE PROPAGANDA Fiindcă se vorbeşte aşa de mult şi aşa de des despre propagandă şi fiindcă nici noi nu ne putem sus­trage tentaţiei de a vorbi despre acest subiect, iată-ne revelând aşa una lui cu un prilej neobişnuit-deresăndu-mă de viaţa Statelor baltice, de care ne leagă comunitat­­ea soartei din trecut şi a situaţiei de astăzi faţă de Rusia, am fost pus în situaţia de a solicita câteva irtiormafiani din capitala unuia din statele respective. Cum aveam dintro publicaţie oc­cidentală, oarecare indicator asupra biroului de presă din capitala repu­­blicei letone, m’am­ adresat direct acolo fără prea multă şovăire. Rezultatul m'a surprins şi sur­prinderea aceasta socotesc util şi interesant s’o împărtăşesc publicu­lui cititor, precum şi oficialităfi noastre. După aproximativ 20 zile am pri­mit din Riga mai mult decât vro­iam eu să ştiu: o întreagă colecţie variată şi completă de lucrări, ve­deri, hărţi şi ilustraţii, — toate ad­mirabil executate sub raportul tec­hnic şi­ foarte serios alcătuite din punct de vedere ştiinţific — docu­mentar. Redând câteva din titlurile aces­tor publicaţiuni oricine îşi va putea da uşor seama de varietatea mate­rialului informativ. Astfel, am pri­mit : Walters, Le people letton; La republiqte de Let­tonne (colecţie de documente, tratate şi legi); La Lettonie pays de transit d d’exper­tation; Dr. Polessky, System der Handelvertraege der baltischen Randstaatert ; Dr. Bihlmans, Die politischen und wirtschaflichen Grundlagen der Baltischen Repu­blik Lettland (un manual Pentru ziarişti, oameni politici şi econo­mişti cu o hartă), o broşură ele­gantă despre staţiunile balneare şi climaterice care te îmbie foarte a­­trăgător spre această ţărişoară nor­dică, în sfârşit o hartă amănunţită cu indexul alfabetic al tuturor lo­calităţilor ţării şi numeroase ilus­trată parte în culori. Pe deasupra, biroul de presă respectiv printr-o scrisoare se declară gata să-mi pu­nă la dispoziţie orice alte informa­­torii de care aş mai avea nevoe. Astfel, o ţară mică de aproxima­tiv 2 mii. locuitori şi abia renăscută ne oferă un exemplu de propagan­dă inteligentă şi informare pentru streinii cari ar dori să afle despre ea date exacte, prin­dul cam este organizat serviciul de presă şi pro­pagandă al Led­oniei ajungi clar— dacă eşti cât de puţin curios — să ştii despre această ţară mai multe decât ai fi dorit într’un anumit mo­ment. Şi acum, pentru a conchide, mă întreb: cum se prezintă România sub acest raport şi ce ar fi în stare să ofere organizaţiile noastre pro­pagandistice streinului care, de de­parte, ar vrea să ne cunoască şi n­e-ar cere să-l ajutăm în această modestă dorinţă a lui ? Pun această întrebare întrucât acum câţiva ani, după război, un membru al guvernului francez ac­tual — să-i spunem numele d. Lou­is Marin—care are sentimente pro­nunţate filo-romăne, voind să afle unde date despre ţara noastră el a solicitat legaţiei şi după o aştepta­re îndelungă, care până la urmă ar fi rămas şi zadarnică, a isbutit să le obţină de la un inimos şi studios compatriot al nostru căruia îi fă­cuse cunoştinţa curând. Câţi streini din lumea largă cari se interesează de România şi de poporul român nu vor fi păţind la fel ca d. Marin fără să aibă totdea­una norocul de a întâlni pe un tânăr român inimos şi capabil de a-l servi ? INT. i spărniră la federaţia m­ileritiren­glizi LONDRA 3* (Rador). — Asocia­ția minierilor din Nottinghamshire a făcut emosent federaţiei minieri­lor, că, dacă în cu­rsul acestei săp­tămâni nu se ajunge la o înţeege­­re definitivă pe baza naţională, de­legatul lor din Executivă va cere permisiunea de a negocia separat cu proprietarii districtului respec­tiv. Săptămâna cerealelor Disponibilul de export este mult inferior prevederilor. -- Perspec­tivele porumbului. - Situaţia în ţările consumatoare Scăderile la bursele americane se ţin lanţ. Ele sunt însoţite de oferte presante în tpâne ele calitate superi­oară, în condiţiuno mult mai avanta­­gioase decât orice altă provenienţă. Nu e deci nici o mirare că nu în­tâlnim nici un­ interes pentru grânele noastre, calitativ atât de slabe. Ele sunt complect neglijate chiar şi de metric indigene, cari nici la preţurile de azi, mult reduse, nu găsesc con­venabil a le întrebuinţa, cu toate că făina şi pâinea aproape nu s’au ef­­tenit. Printr’o declaraţie oficială suntem lămuriţi că în Ioc de 130 mii de va­goane cum se spera excedentul pen­tru expert s’ar cifra numai la circa 80000 de vagoane de grâu. Ş i a­­ceastă cantitate însă, din cauza in­­convenabilităţei sale calitative, este condamnată a rămâne încă multă vreme în ţara. Grânele inferioare dedate sub 70 mii lei vagonul bordo şlep la schelele Dunărene,­nu atrag cumpărători pen­tru expert, deoarece ţările europene, suferind ca şi noi de abundenţa ploi­lor, au recoltat cereale slabe şi au ne­­voe pentru ameliorarea şi amesteca­rea lor, de grâne superioare, de care din nefericire, ţara noastră nu dis­pune. Deficitul nu constă numai din mi­nusul cantitativ de peste 100 la sută, ci şi dintr’o diferenţă calitativă de 48 la sută asupra valorii măriei, depre­ciată cel puţin cu atâta. Dacă mai adăugămn diferenţa de preţ datorită urcării leului vom înţe­lege care e situaţia reală a producă­­torilor noştri. Situaţia economică a ţării întregi, ar fi fost cu totul alta, dacă în loc de 60000 am fi tronut „­­ ne impunem pieţelor importatoare cu 130.000 va­goane grâu superior, putând rivaliza cu cel american. SITUAŢIA OARZELOR Deocamdată activitatea expor­tului este mărginită la puţinele oar­­ze de furaj, care se aduc spre vân­zare din Dobrogea, Basarabia, Mol­dova şi judeţele Ialomiţa şi Brăila, unde cultura acestui produs este mai intensă şi mai reuşită. Nici orzul n’a dat producţia aş­teptată. Din cauză insuficienţei stării calitative, nu poate fi valori­ficat decât pentru nevoile consu­mului furajer al Germaniei, care atâta timp cât lipseşte concurenţa Rusiei, cea mai însemnată ţară ex­portatoare de orz, se aprovizionea­ză de la noi, la preţuri destul de sus­ţinute, susceptibile însă de scăderi simţitoare, odată cu ivirea oferte­lor vecinei noastre, unde, ca şi la noi, ploile au împiedicat strângerea şi punerea în vânzare a acestui pro­dus. E de prevăzut că odată cu so­sirile şi ofertele mai frequente, pre­ţurile orzului vor suferi o scădere mai pronunţată, neputându-se man­tiile peste nivelul preţului de po­rumb. PERSPECTIVELE PORUMBULUI Porumb disponibil în porturi nu avem. Se crede că ar mai fi reţinut de producătorii care vor eşi­e el în toamnă, odată cu strânsul nou­­lui rod, foarte promiţător, în ur­­ma timpului mai favorabil care se menţine de la o vreme. Cereri de porumb încep a se semnala pentru livrare cu termen­ele la octombrie încolo, însă aceste transacţiuni siunt riscate, atâta timp cât n’avem certitudine de a recolta porumburi în condiţiune aptă pentru transporturi lungi pe mare. Porumbul din trecuta recoltă, în­cărcat chiar amestecat cu porumb vechiu, a fost de aşa calitate, în­cât s-a alterat în timpul călătoriei dela schelele dunărene până la Brăila şi a ajuns cum nu se poate mai prost în străinătate, cauzând pagube de zeci de milioane chiar exportatorilor prudenţi şi prevăzu­­tori. Deocamdată porumbul în mare parte întârziat şi lipsit de vreme uscată, se prezintă încă verde pe câmp şi dacă nu va fi favorizat de temperatură prielnică, este ame­ninţat de a nu se coace la timp şi în acest caz deziluzia agricolă în acest an va fi şi­ mai complectă. Preţul porumbului vechiu, de cir­ca 58.888 lei, este în raport cu ace­la­ al grâului inferior, ajuns sub 78.886 lei, prea scump pentru a con­veni în străinătate, unde se scontea­ză de pe acuma perspectivele re­­coltelor abundente anunţate şi din Iugoslavia, de unde porumburi noi, artificial uscate, încep a fi oferite din ce în ce mai eftin. Ne temem că prin întârzierea maturităţii noi­lor noastre recolte de porumb, nu vom putea fi în măsură de a le ex­porta decât în primăvara viitoare. In acest caz pentru exportul nos­tru, nu rămân decât orzul, ovăzul, fasolea şi secara. CERERILE DE SECARA Deocamdată, în afară de orz, nu­mai secara s’a bucurat de o mai accentuată căutare în străinătate, unde din cauza regimurilor f­abri­­caţiunii de pâine, acest produs mai puţin reuşit în ţările importatoare, a înlocuit alte cereale panificabile. Nici o cerere pentru ovăzurile noastre, cotate cu 10.000 lei prea scump faţă de preţurile pieţelor consumatoare. La fel şi cu meiul. Fasolea nouă se prezintă calita­tiv şi cantitativ mult infe­­ioara producţiei din anul trecut şi, deşi mult mai eftina, nu găseşte debu­­şeuri convenabile. Din Italia, Franţa şi Belgia ne vin mereu ştim­ că situaţia valu­tară din aceste ţări nu permite de­cât un import scăzut la ultima ex­presie, preferându-se acolo deocam­dată grânele bune din America, ca­re prezintă pentru industria mo­­răritului mai multă convenienţă. SITUAŢIA IN ŢĂRILE CONSUMA­TOARE Această stare de lucruri foarte pu­ţin încurajatoare pentru exportul nostru, este una din cauzele prin­cipale ale stagnărei lui. Pe lângă aceasta, a mai surve­nit fermitatea continuă a pieţei navlurilor, din lipsa de tonaj, ast­fel că, chiar la navluri foarte ri­dicate, exportul nostru nu găseşte decât cu greu vapoare pentru tran­sportul puţinelor disponibilităţi a­­le cerealelor din porturile noastre dunărene. Atâta timp cât va dura greva în Anglia şi scumpetea cărbunilor, nu ne putem aştepta la ameliora­rea acestei stări foarte critice pen­tru activitatea exportului nostru. VALUTELE Leul nostru depăşind cursul de 2,50 la Zurich, astăzi când exportul nostru de cereale este încă atât de redus, contribue la scăderea preţu­rilor cerealelor noastre, şi aceste scăderi vor continua pe măsură ce moneda noastră se va urca. Ne temem numai că scăderea de­vizelor să nu provoace o rezervă din partea producătorilor în adu­cerea spre vânzare a produselor lor. In afară de nestabilitatea valu­tară, se întâmpină şi obstacole in navigaţia prin canalul Sulinei. S. A FOCŞANEANU Ştiri economice Germania Polonia VARŞOVIA. — Polonia a exportat în Iulie 1.835.000 tone cărbuni, faţă de 1.395.000 în Iunie. Mai toată can­titatea a fost absorbită de Anglia care, în Iulie, a cumpărat 416.000 tone mai mult ca în Iunie. Bulgaria După „Neue Freie Presse“ din Viena, detentorii de titluri ai împru­mutului bulgar din 1914 au prezen­tat un memorandum Ligii Naţiu­nilor, în care se ridică contra orişi­cărei atingeri a garanţiilor afectate acestui împrumut. Banca Angliei ar fi primit autori­zarea să avanseze Bulgariei o sumă de 400000 lire sterline, în comptul împrumutului refugiaţilor, Huila Se comunică din Londra că Ri­­koff a pronunţat un discurs pesi­mist plângându-se de nepăsarea lu­crătorilor, din care pricină rende­­mentul este mic şi ceea ce ameninţă să dea naştere unei catastrofe eco­­nomice şi politice. In cercurile italiene se agită i­­deea că capitaliştii italieni ar trebui să examineze chestiunea de a lua în mână exploatarea minelor de căr­­buni, dată fiind dezorganizarea ac­tuală a producţiei. * MOSCOVA: — Exportaţiunile Rusiei la primele nouă luni ale anului fis­cal în curs au fost de 494 milioane inbre, iar importaţii bin­e de 585 mi­­lifrane, deci o balanţă pasivă de 91 milioane. Elweflft BERNA: — După un ziar elve­­ţian s’ar urma tratative între Swiss Banking Company şi guver­nul belgian în vederea contrac­tării în Elveţia a unui împrumut de 500 milioane franci belgieni, cu 6% rambursabil în 25 ani, pentru comptul căilor ferate belgiene. Rambursarea şi dobânda vor fi ga­rantate de guvernul belgian. BRUXELLES. — Consiliul de miniştri a luat masuri să se gră­bească şî să se înlesnească lichi­darea proprietăţilor germane se­chestrate. • BRUXELLES. — Cu începere, de la 1 Septembrie taxele pe dru­mul de fier pentru călători şi ba­gaje vor fi sporite cu 10 la sută. Incăas ANGORA­ — O convenţie co­mercială. Provizorie se va încheia cu Spania pe timp de şase luni, ră­mânând ca între timp să se nego­cieze un tratat de comerţ definitiv-BERLIN. — In iulie importaţiunile Germaniei au fost de 949 milioane mărci iar exportaţiunile de 823 mi­lioane, deci o balanţă pasivă de 126 milioane de mărci­ S’au importat în special mari cantităţi de mărfuri ali­mentare, în scopul evitării plăţilor de taxe vamale mai urcate intrate în vi­­goare la 1 August.* " COLONIA, — înainte de război. Germania deţinea aproape mono­polul de producere şî de export al culorilor, vopselurilor şi altor arti­cole de asemenea natură. Acest export a scăzut acum cu circa 80 la sută, din pricină că în timpul războiului celelalte ţări şi-au întemeiat propriile lor fabrici pen­tru fabricarea unor astfel de arti­cole. Piaţa engleză şi americană sunt ca şi pierdute, pentru Germa­nia în special pentru alizarină. Să se noteze, că înainte de război aces­te două ţări erau cele mai impor­tante cliente ale Germaniei. Anglia LONDRA. —Exchange Telegraph Co., află că, în Iulie 1926, producţia petrolului brut în Polonia a fost de 6930 cisterne, adică 4 cisterne mai puţine pe zi ca în luna prece­­dentă. • LONDRA. — Polonia a beneficiat mai mult decât pri­n­ care altă ţară de pe urma grevei c­arboniere din Anglia. Reluarea exportului de cărbuni din Sile­zi­a num­ai Marea Britanie a cumpărat cărbuni în valoare de 930,000 lire sterline­­, i-a dat posi­­bilitate lui Bank Polski sa acumu­­leze credite suficiente de devize străine pen­tru ca să poată fi în sta­­re să plătească la Federal Reserve Bank din New-York creditul de do­lari iOBOO.OOO acordat anul trecut. Pentru anularea galeriilor interaliate PARIS 38 (Rador). — Din Cleve­­land se anunţă că fostul ministru de război Bak­or, a pronunţat un discurs preconizează anularea da­­toriilor interaliate, arătând că nu se poate concepe ca restul Iuniei să continue comerţul cu Statele Unite timp de 62 ani, perioadă înlăuntrul căreia industriile statelor debitoa­re vor fi zdrobite de taxele nee­­sare achitării datoriilor în A­meri­­ca. O­nette Bască la Teheran LONDRA, 39 (Rador). — Din Tehe­ran se anunţă că adminstratorul ge­neral al finanţelor pregăteşte um plan pentru înfiinţarea unei mari Bănci la Teheran, cu sucursale în provincii, şi cu un capital de 20 milioane to­ţi ani PANA LA DEZARMARE.. Printre numeroasele comisiuni, co­­mitete şi subcomitete, cari se stră­­duesc la Geneva să găsească cele mai norocoase metode de a vindeca relele ce băntue omenirea, există o reuniune meritând in primul rând atenţia: este comisiunea pregăti­toare a conferinţei pentru dezar­mare. Cum glăsueşte denumirea în­­să­şi, se vede că nu e vorba chiar de realizarea dezarmării, ideal ce ar urma să încununeze opera de su­blimă pace, căreia e închinată Liga Naţiunilor. Nu, deocamdată se în­cearcă lămurirea diferitelor aspecte ale chestiunii, numai din punct de vedere principial, pentru ca să se stabilească pur şi simplu: ce în­­seamnă dezarmarea, ce forţe consti­tue totalitatea înarmării unei na­ţiuni, până unde ar putea merge li­­mitarea lor, cum ar putea fi contro­­lată o eventuală limitare. După cum se vede, se discută la Geneva numai teorie, şi se face în­că abstracţie de practica lucrului. Dar, din nefericire, nici asupra prin­­cipiilor de bază, pur teoretice, nu se poate ajunge încă la o înţelegere. O corespondenţă din Geneva a­­nunţă doar că sub­comitetul militar şi-a încheiat lucrările fără a putea lua vreo hotărâre, şi că s'a ajum la două rezoluţii diferite, a majori­­tăţii, şî a minorităţii Statelor repre­zentative. Ce ar fi oare că nic va trebui să examineze latura de aplicare in practică a dezarmării, când exper­­ţii, cercetând rivalităţile internaţio­nale, subiectele de conflict şi posi­­bilităţile de războiu, vor voi să ho­­târască „pe teren“ limitarea înar­mărilor? Dar, în privinţa aceasta, îngrijo­­rările par premature. De şapte ani, este înscrisă în pactul Ligii Naţiu­nilor făgăduiala dezarmării. De doi ani, se discută posibilitatea de a în­cepe discuţia asupra dezarmării. Vor trece alţi m­ulţi cii­, până o co­­ferinţă a dezarmării vă fi cu pu­tinţă, cu starea de nesiguranţă ei bănuite încă Europa. Până atunci, să însemnăm o ma­­nifestare de peste Ocean, din Ame­­rica, şampioană a idealului de de­zarmare generală: „WASHINGTON. Contraamira­lul Moffat a anunțat că creditele destinate construirii de nouă avioa­ne militare pe viitorul an fiscal, vor fi de 12.500.000 dolari, ceea ce­ va permite să se adauge 282 aparate flotei aeriene actuale a Statelor U­­nite“. Oricât bunii apostoli de peste O­­cean propovăduesc dezarmarea­­ cu orice preț, aceste câteva sute de noui avioane nu le ridică pentru a le jertfi prea curând pe altarele­­­dealului, a. Hg. Datoriile interaliate­ ­­CONVERSAȚIILE DE LA AIX LES BAINS — PARIS. — „Liberté", referin* du­ se la prezenta la Aix*les­ Bains a lui Sir Robert Horne, a d.luî Mellon, secretarul Tezaurului Sta­telor Unite, a d-lui Strong și a d-lui Parker Gilbert, spune că a­­ceasta nu pare a fi numai o simplă coincidenţă. „S’ar părea*', zice ziarul, ,,că această asociaţie de autorităţi fi­­nanciare ar putea da naştere la o discuţie generală relativă la re­gularea datoriilor interlaliate. „Senatorul Paul Dupuy care în­­soţise pe Caillaux la Washington, atunci când s’a tratat regularea datoriilor, a sosit și dânsul la Ahr- les-Bains, cu instrucțiuni — *a­pare — din partea guvernului francez să înceapă negocieri serii oficiale. City şi revoluţia din Grecia LONDRA, — „City“ care a înce­put să se obicinuiască cu „revolu­ţiile“, nu sângeroase şi­ cu răstur­nările periodice de guvern în­ Grecia n'a fost prea mult impresionantă de căderea lui Pangalos,* căci din ra­­portul Comisiunii financiare inter­naţionale rezultă că un spor sensi­bil al veniturilor gajate a fost real­izat cum şi că serviciul tuturor im­­prumuturilor greceşti a fost înde­­plinit. Detentorii de titluri de im­­prumuturi greceşti nu trebuie să ia prea mult în seamă revoluţiile şi contrarevoluţiile periodice ce se pe­trec în Grecia, de­oare­ce schimbă­rile de regim în acea ţară afectează numai la suprafaţă situaţia finan­ciară.

Next