Argus, septembrie 1926 (Anul 17, nr. 4008-4033)
1926-09-01 / nr. 4008
Anul XVII No. 4008 TtMIMCIURI ce nrncE eta. ...(■■■ •N TOATE ZIARELE PRIN iOjltTStfS cfNSima - ■ PNBUtlTATl URDU SCHULDFft y % BERBER STR. K AR AGE v J: CiF 'MCI 9 tel: n * i ABONAMENTE: In Străinătate Un ut 1800 lei 6 luni 1000 M 3 luni 600 3 lei în țară. 6 lei în străinetate BIROURI It E: Ni Tară Un an 800 l«i 0 luni 450 M 3 luni 250 ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondatorii 8. Pauker și H. F. Valentin INDUSTRIEI si FINANȚEI Directori Grigore Gafencu G DSierenri î sepismane im a ni IN 1 Or. '! I ZIARELE «T.TrdG^. .pusucra CAROL WHLI M Kh ^ DLRLF R . >TR. KAkflC.f »K6EVICI 3 TK' 11/H4. PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Socîetiţei Generale de Publicitate Directorii Carol Schulder «I S. Barger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorgttevid) Telefon 1118 Bucureș 11. Strada Sărindar 19 — TELEFON: 0/93 și 23/09 — ..................... 11 ........ 111 —— — 11 Criza Cărbunelui Greva engleză de Viator După o durată de peste trei luni, cel mai mare conflict între muncă și capital pe care 1-a înregistrat vreodată Anglia, e pe sfârșite și se termină în sensul cum a fost prevăzut de toată lumea, cu judecată nesofisticată. Dacă cearta s'ar fi ivit în jurul unei industrii prospere, unde patronii câştigă mult şî lucrătorul e slab răsplătit, rezultatul grevei ar fî fost evident altul. Insă a cere, cum au făcut minierii englezi, ca o industrie devenită mai puţin remuneratorie în cursul ultimelor ani, să plătească mai mult decât ceea ce poate produce, cu alte cuvinte să ai pretenţia de a scoate dintr'un butoi mai mult decât conţine, este o aberaţie vădită. Rezultatul net este că lucrătorii au pierdut multa milioane, zile de lucru, bugetul englez a pierdut peste 120 milioane funzi, producţia engleză de cărbuni acuză un deficit de 80 milioane tone, fapt ,de care, bineînţeles, a profitat concurenţa americană, germană, polonă. Cărbunii din Ruhr au pătruns în Anglia, şî dacă sloiul polon s’a îndreptat mult, o datoreşte în bună parte grevei engleze care a permis cărbunelui po Ion să meargă în regiuni unde Anglia domina înainte vreme fără rival. Desigur, Britania îşi va recâştiga în cea mai mare parte debn- Seurile unde, în absenţa ei, concurenţii s'au instalat vremelnic. Insă greva aceasta care s’a terminat prin consimţământul lucrătorilor de a lucra în fiecare zi o jumătate oră mai mult, cu acelaşialar, în interesul mărirei producţiei şi scăderei preţului, "ridică" o problemă mult mai vastă şi care abia acum se pune cu mai multă claritate. Cel dintâi fapt care iubeşte în studiul problemei cărbunelui este ca Anglia pe vremuri stăpână necontestată a huilei în târgul lumei, a pierdut această situaţie, nu acum în urma ultimei greve, dar în urma unui proces ce s'a derulat cu regularitate de mai bine de o jumătate secol. Pe la anul 1860, Anglia deţinea 60 la sută din producţia mondială a cărbunelui, exercita in lume un monopol necontestat. Chestia preţului nu juca pe atunci nici un rol, clientela plătea preţul ce i se dicta. In 1880, proporţia engleză scade la 40 la sută, în 1900 scade la 30 la sută, în 1913 e de 24 la sută şî în 1925, scăzuse la 21 la sută. S‘a întâmplat că diferite ţări s‘au decis să lucreze mai eftin ca Anglia; s'a mai întâmplat că, în special, după războiu, minierii din Europa continentală sărăcită au consimţit să muncească cu salarii mai reduse; mai vine şî faptul important, că consumul interior în Anglia şî în alte ţări a scăzut din pricina unei exploatări mai raţionale a caloriei din cărbune şi iretrebuinţărei altor isvoare de energie, ca petrol şi căderile de apă. Ţările cari posedă petrol sunt rare şi se numără pe degete. Ţări cu ape curgătoare capabile să producă forţa hidraulică sunt mai numeroase. Ori, în cursul ultimilor zece, unsprezece ani, s-a putut constata în mai toate țările europene sau extra-europene, dotate cu ape curgătoare, desvoltarea necesară a turbinei care, în fond, este altceva ca vechea roată a moareî, modernizată însă prin progresele teehnicei $î silită să se învârtească cu o repeziciune vertiginoasă. Astăzi, roata în chestie, turbina mişcată prin forţa electrică, înlocueşte metodic maşina cu abur şi procesul urmează atât de repede în unele ţări încât cărbunele contează din ce mai puţin ca izvor de energie, în multe părţi ale lumei, ceea ce strică foarte mult exportului de cărbune englez“ —cităm cuvintele lui Financial News. Ziarul englez arată că viaţa industrială din Elveţia a încetat să depindă de cărbuni, că acelaşi fapt se constată în regiuni întinse din Germania, din Scandinavia, din Canada, din Noua Zeelandă, din Statele Unite. Staţiuni enorme hidroelectrice revoluţionează viaţa industrială care încetează de a fi tributară cărbunelui. . . * ... * Ţara românească e de două ori binecuvântată în materie de izvoare de forţă, are petrol şi are căderi de apă. Mai are pe deasupra şi o lege a energiei, cu multe capitale articole ,X paragrafe care a costat destulă muncă autorilor. Insă, dela votul acestei legi, vreun folos practic, o punere serioasă în aplicare nu s-a văzut. Turbine noi nu se învârtesc, staţiuni electrice nu s'au clădit, căderi de apă nu se exploatează. Ne mulţumim cu legea. Ce perspective de desvoltare, de expansiune agricolă şi industrială, de respândire de bogăţii Se deschid înaintea ochiurilor, dacă administraţia noastră în loc de a rămâne înfiptă în meschinării de ordin electoral, s'ar consacra marei sale meniri, aceea de a permite popomlui român să se înfrupte în comorile naturale ce i-a hărăzit soarta binevoitoare. Greva engleză şi criza cărbunilor constitue învăţăminte date de istoria universală, sunt etape în fazele de desvoltare a omenirei. Eri a fost cărbunele azi e petrolul și apa, mâine vor fi poate vântul sau căldura solară, principalele surse de energii. Insă să profităm de ele, să nu ne mulțumim a croi legi cari rămân în cartoane. Un pact de neagresiune intre Rusia şi Felonia VIZITA MINISTRULUI DE EXTERNE POLON LA MOSCOVA VARSOVIA 30 (Băilor). _ Ca o urmare a conversatiunilor ce au avut loc de mai mult timp intre guvernele vecine cu Uniunea sovietică Pe frontiera de nord-vest și guvernul sovietic, pentru :* fixa liniile generale ale unui eventual acord de neagresiune, şi de rezolvare pacifică a conflictelor, ministrul sovietelor la Varşovia a prezentat ministrului de externe Zaleski, cu puțin înainte de plecarea acestuia, proectul unui pact polono-rus, prezentând punctul de vedere al sovietelor. Acest proect care va servi discuţiunilor posterioare, va fi comunicat guvernelor ţărilor interesate în această chestiune, şi după înapoierea d-lui Zaleski dela Geneva, va fi examinat în mod amănunţit. Nu s’a fixat încă data vizitei de curtoazie, pe care ministrul Zaleski o va face la Moscova, ca răspuns vizitei făcută de d-l Cicerin anul trecut la Varşovia. Această vizită nu are nici o legătura cu negocierile mai sus menţionate. Seziunea parlamentului Britanic LONDRA 30 (Rador). — Parlamentul britanic se deschide mâine în sesiune extraordinară. Se va discuta în primul rând prelungirea deplinelor puteri ale guvernului, de oarece conflictul minier nu s’a anlanat. Datorită însă, bunei ordini din țară guvernul nu s’a văzut nevoit să fac uz de aceste drepturi decât în mică măsură. Camera Comunelor se va întruni în absența primului ministru care se află în străinătate 0 conteripti bisericească interzisă la Constantînopa! ANGORA 30 (Rador). — Patriarhia din Constantin apoi convocase o conferinţă bisericească, care avea să adopte hotărâri interesând întreaga lume ortodoxă. Deşi congresiştii au sosit la Constantinopole, guvernul din Angora a oprit tinerea conferineți, sub motiv că ea depăşeşte competența patridhalm, așa cum a fost limitată prin tratatul de la Lausanne. Socialiştii şi Lip Naţiador PARIS 30 (Rador). — Comisiunea executivă a Internaţionalei socialiste, întrunită la Zurich, şi-a încheiat desbaterile după ce a votat o rezoluţie prin care autorizeaza pe socialişti să lucreze la Liga Naţiunilor în interesul apropierei între popoare. TOT DESPRE PROPAGANDA Fiindcă se vorbeşte aşa de mult şi aşa de des despre propagandă şi fiindcă nici noi nu ne putem sustrage tentaţiei de a vorbi despre acest subiect, iată-ne revelând aşa una lui cu un prilej neobişnuit-deresăndu-mă de viaţa Statelor baltice, de care ne leagă comunitatea soartei din trecut şi a situaţiei de astăzi faţă de Rusia, am fost pus în situaţia de a solicita câteva irtiormafiani din capitala unuia din statele respective. Cum aveam dintro publicaţie occidentală, oarecare indicator asupra biroului de presă din capitala republicei letone, m’am adresat direct acolo fără prea multă şovăire. Rezultatul m'a surprins şi surprinderea aceasta socotesc util şi interesant s’o împărtăşesc publicului cititor, precum şi oficialităfi noastre. După aproximativ 20 zile am primit din Riga mai mult decât vroiam eu să ştiu: o întreagă colecţie variată şi completă de lucrări, vederi, hărţi şi ilustraţii, — toate admirabil executate sub raportul technic şi foarte serios alcătuite din punct de vedere ştiinţific — documentar. Redând câteva din titlurile acestor publicaţiuni oricine îşi va putea da uşor seama de varietatea materialului informativ. Astfel, am primit : Walters, Le people letton; La republiqte de Lettonne (colecţie de documente, tratate şi legi); La Lettonie pays de transit d d’expertation; Dr. Polessky, System der Handelvertraege der baltischen Randstaatert ; Dr. Bihlmans, Die politischen und wirtschaflichen Grundlagen der Baltischen Republik Lettland (un manual Pentru ziarişti, oameni politici şi economişti cu o hartă), o broşură elegantă despre staţiunile balneare şi climaterice care te îmbie foarte atrăgător spre această ţărişoară nordică, în sfârşit o hartă amănunţită cu indexul alfabetic al tuturor localităţilor ţării şi numeroase ilustrată parte în culori. Pe deasupra, biroul de presă respectiv printr-o scrisoare se declară gata să-mi pună la dispoziţie orice alte informatorii de care aş mai avea nevoe. Astfel, o ţară mică de aproximativ 2 mii. locuitori şi abia renăscută ne oferă un exemplu de propagandă inteligentă şi informare pentru streinii cari ar dori să afle despre ea date exacte, prindul cam este organizat serviciul de presă şi propagandă al Ledoniei ajungi clar— dacă eşti cât de puţin curios — să ştii despre această ţară mai multe decât ai fi dorit într’un anumit moment. Şi acum, pentru a conchide, mă întreb: cum se prezintă România sub acest raport şi ce ar fi în stare să ofere organizaţiile noastre propagandistice streinului care, de departe, ar vrea să ne cunoască şi ne-ar cere să-l ajutăm în această modestă dorinţă a lui ? Pun această întrebare întrucât acum câţiva ani, după război, un membru al guvernului francez actual — să-i spunem numele d. Louis Marin—care are sentimente pronunţate filo-romăne, voind să afle unde date despre ţara noastră el a solicitat legaţiei şi după o aşteptare îndelungă, care până la urmă ar fi rămas şi zadarnică, a isbutit să le obţină de la un inimos şi studios compatriot al nostru căruia îi făcuse cunoştinţa curând. Câţi streini din lumea largă cari se interesează de România şi de poporul român nu vor fi păţind la fel ca d. Marin fără să aibă totdeauna norocul de a întâlni pe un tânăr român inimos şi capabil de a-l servi ? INT. i spărniră la federaţia mileritirenglizi LONDRA 3* (Rador). — Asociația minierilor din Nottinghamshire a făcut emosent federaţiei minierilor, că, dacă în cursul acestei săptămâni nu se ajunge la o înţeegere definitivă pe baza naţională, delegatul lor din Executivă va cere permisiunea de a negocia separat cu proprietarii districtului respectiv. Săptămâna cerealelor Disponibilul de export este mult inferior prevederilor. -- Perspectivele porumbului. - Situaţia în ţările consumatoare Scăderile la bursele americane se ţin lanţ. Ele sunt însoţite de oferte presante în tpâne ele calitate superioară, în condiţiuno mult mai avantagioase decât orice altă provenienţă. Nu e deci nici o mirare că nu întâlnim nici un interes pentru grânele noastre, calitativ atât de slabe. Ele sunt complect neglijate chiar şi de metric indigene, cari nici la preţurile de azi, mult reduse, nu găsesc convenabil a le întrebuinţa, cu toate că făina şi pâinea aproape nu s’au eftenit. Printr’o declaraţie oficială suntem lămuriţi că în Ioc de 130 mii de vagoane cum se spera excedentul pentru expert s’ar cifra numai la circa 80000 de vagoane de grâu. Ş i această cantitate însă, din cauza inconvenabilităţei sale calitative, este condamnată a rămâne încă multă vreme în ţara. Grânele inferioare dedate sub 70 mii lei vagonul bordo şlep la schelele Dunărene,nu atrag cumpărători pentru expert, deoarece ţările europene, suferind ca şi noi de abundenţa ploilor, au recoltat cereale slabe şi au nevoe pentru ameliorarea şi amestecarea lor, de grâne superioare, de care din nefericire, ţara noastră nu dispune. Deficitul nu constă numai din minusul cantitativ de peste 100 la sută, ci şi dintr’o diferenţă calitativă de 48 la sută asupra valorii măriei, depreciată cel puţin cu atâta. Dacă mai adăugămn diferenţa de preţ datorită urcării leului vom înţelege care e situaţia reală a producătorilor noştri. Situaţia economică a ţării întregi, ar fi fost cu totul alta, dacă în loc de 60000 am fi tronut „ ne impunem pieţelor importatoare cu 130.000 vagoane grâu superior, putând rivaliza cu cel american. SITUAŢIA OARZELOR Deocamdată activitatea exportului este mărginită la puţinele oarze de furaj, care se aduc spre vânzare din Dobrogea, Basarabia, Moldova şi judeţele Ialomiţa şi Brăila, unde cultura acestui produs este mai intensă şi mai reuşită. Nici orzul n’a dat producţia aşteptată. Din cauză insuficienţei stării calitative, nu poate fi valorificat decât pentru nevoile consumului furajer al Germaniei, care atâta timp cât lipseşte concurenţa Rusiei, cea mai însemnată ţară exportatoare de orz, se aprovizionează de la noi, la preţuri destul de susţinute, susceptibile însă de scăderi simţitoare, odată cu ivirea ofertelor vecinei noastre, unde, ca şi la noi, ploile au împiedicat strângerea şi punerea în vânzare a acestui produs. E de prevăzut că odată cu sosirile şi ofertele mai frequente, preţurile orzului vor suferi o scădere mai pronunţată, neputându-se mantiile peste nivelul preţului de porumb. PERSPECTIVELE PORUMBULUI Porumb disponibil în porturi nu avem. Se crede că ar mai fi reţinut de producătorii care vor eşie el în toamnă, odată cu strânsul noului rod, foarte promiţător, în urma timpului mai favorabil care se menţine de la o vreme. Cereri de porumb încep a se semnala pentru livrare cu termenele la octombrie încolo, însă aceste transacţiuni siunt riscate, atâta timp cât n’avem certitudine de a recolta porumburi în condiţiune aptă pentru transporturi lungi pe mare. Porumbul din trecuta recoltă, încărcat chiar amestecat cu porumb vechiu, a fost de aşa calitate, încât s-a alterat în timpul călătoriei dela schelele dunărene până la Brăila şi a ajuns cum nu se poate mai prost în străinătate, cauzând pagube de zeci de milioane chiar exportatorilor prudenţi şi prevăzutori. Deocamdată porumbul în mare parte întârziat şi lipsit de vreme uscată, se prezintă încă verde pe câmp şi dacă nu va fi favorizat de temperatură prielnică, este ameninţat de a nu se coace la timp şi în acest caz deziluzia agricolă în acest an va fi şi mai complectă. Preţul porumbului vechiu, de circa 58.888 lei, este în raport cu acela al grâului inferior, ajuns sub 78.886 lei, prea scump pentru a conveni în străinătate, unde se scontează de pe acuma perspectivele recoltelor abundente anunţate şi din Iugoslavia, de unde porumburi noi, artificial uscate, încep a fi oferite din ce în ce mai eftin. Ne temem că prin întârzierea maturităţii noilor noastre recolte de porumb, nu vom putea fi în măsură de a le exporta decât în primăvara viitoare. In acest caz pentru exportul nostru, nu rămân decât orzul, ovăzul, fasolea şi secara. CERERILE DE SECARA Deocamdată, în afară de orz, numai secara s’a bucurat de o mai accentuată căutare în străinătate, unde din cauza regimurilor fabricaţiunii de pâine, acest produs mai puţin reuşit în ţările importatoare, a înlocuit alte cereale panificabile. Nici o cerere pentru ovăzurile noastre, cotate cu 10.000 lei prea scump faţă de preţurile pieţelor consumatoare. La fel şi cu meiul. Fasolea nouă se prezintă calitativ şi cantitativ mult infeioara producţiei din anul trecut şi, deşi mult mai eftina, nu găseşte debuşeuri convenabile. Din Italia, Franţa şi Belgia ne vin mereu ştim că situaţia valutară din aceste ţări nu permite decât un import scăzut la ultima expresie, preferându-se acolo deocamdată grânele bune din America, care prezintă pentru industria morăritului mai multă convenienţă. SITUAŢIA IN ŢĂRILE CONSUMATOARE Această stare de lucruri foarte puţin încurajatoare pentru exportul nostru, este una din cauzele principale ale stagnărei lui. Pe lângă aceasta, a mai survenit fermitatea continuă a pieţei navlurilor, din lipsa de tonaj, astfel că, chiar la navluri foarte ridicate, exportul nostru nu găseşte decât cu greu vapoare pentru transportul puţinelor disponibilităţi ale cerealelor din porturile noastre dunărene. Atâta timp cât va dura greva în Anglia şi scumpetea cărbunilor, nu ne putem aştepta la ameliorarea acestei stări foarte critice pentru activitatea exportului nostru. VALUTELE Leul nostru depăşind cursul de 2,50 la Zurich, astăzi când exportul nostru de cereale este încă atât de redus, contribue la scăderea preţurilor cerealelor noastre, şi aceste scăderi vor continua pe măsură ce moneda noastră se va urca. Ne temem numai că scăderea devizelor să nu provoace o rezervă din partea producătorilor în aducerea spre vânzare a produselor lor. In afară de nestabilitatea valutară, se întâmpină şi obstacole in navigaţia prin canalul Sulinei. S. A FOCŞANEANU Ştiri economice Germania Polonia VARŞOVIA. — Polonia a exportat în Iulie 1.835.000 tone cărbuni, faţă de 1.395.000 în Iunie. Mai toată cantitatea a fost absorbită de Anglia care, în Iulie, a cumpărat 416.000 tone mai mult ca în Iunie. Bulgaria După „Neue Freie Presse“ din Viena, detentorii de titluri ai împrumutului bulgar din 1914 au prezentat un memorandum Ligii Naţiunilor, în care se ridică contra orişicărei atingeri a garanţiilor afectate acestui împrumut. Banca Angliei ar fi primit autorizarea să avanseze Bulgariei o sumă de 400000 lire sterline, în comptul împrumutului refugiaţilor, Huila Se comunică din Londra că Rikoff a pronunţat un discurs pesimist plângându-se de nepăsarea lucrătorilor, din care pricină rendementul este mic şi ceea ce ameninţă să dea naştere unei catastrofe economice şi politice. In cercurile italiene se agită ideea că capitaliştii italieni ar trebui să examineze chestiunea de a lua în mână exploatarea minelor de cărbuni, dată fiind dezorganizarea actuală a producţiei. * MOSCOVA: — Exportaţiunile Rusiei la primele nouă luni ale anului fiscal în curs au fost de 494 milioane inbre, iar importaţii bine de 585 milifrane, deci o balanţă pasivă de 91 milioane. Elweflft BERNA: — După un ziar elveţian s’ar urma tratative între Swiss Banking Company şi guvernul belgian în vederea contractării în Elveţia a unui împrumut de 500 milioane franci belgieni, cu 6% rambursabil în 25 ani, pentru comptul căilor ferate belgiene. Rambursarea şi dobânda vor fi garantate de guvernul belgian. BRUXELLES. — Consiliul de miniştri a luat masuri să se grăbească şî să se înlesnească lichidarea proprietăţilor germane sechestrate. • BRUXELLES. — Cu începere, de la 1 Septembrie taxele pe drumul de fier pentru călători şi bagaje vor fi sporite cu 10 la sută. Incăas ANGORA — O convenţie comercială. Provizorie se va încheia cu Spania pe timp de şase luni, rămânând ca între timp să se negocieze un tratat de comerţ definitiv-BERLIN. — In iulie importaţiunile Germaniei au fost de 949 milioane mărci iar exportaţiunile de 823 milioane, deci o balanţă pasivă de 126 milioane de mărci S’au importat în special mari cantităţi de mărfuri alimentare, în scopul evitării plăţilor de taxe vamale mai urcate intrate în vigoare la 1 August.* " COLONIA, — înainte de război. Germania deţinea aproape monopolul de producere şî de export al culorilor, vopselurilor şi altor articole de asemenea natură. Acest export a scăzut acum cu circa 80 la sută, din pricină că în timpul războiului celelalte ţări şi-au întemeiat propriile lor fabrici pentru fabricarea unor astfel de articole. Piaţa engleză şi americană sunt ca şi pierdute, pentru Germania în special pentru alizarină. Să se noteze, că înainte de război aceste două ţări erau cele mai importante cliente ale Germaniei. Anglia LONDRA. —Exchange Telegraph Co., află că, în Iulie 1926, producţia petrolului brut în Polonia a fost de 6930 cisterne, adică 4 cisterne mai puţine pe zi ca în luna precedentă. • LONDRA. — Polonia a beneficiat mai mult decât prin care altă ţară de pe urma grevei carboniere din Anglia. Reluarea exportului de cărbuni din Silezia numai Marea Britanie a cumpărat cărbuni în valoare de 930,000 lire sterline, i-a dat posibilitate lui Bank Polski sa acumuleze credite suficiente de devize străine pentru ca să poată fi în stare să plătească la Federal Reserve Bank din New-York creditul de dolari iOBOO.OOO acordat anul trecut. Pentru anularea galeriilor interaliate PARIS 38 (Rador). — Din Cleveland se anunţă că fostul ministru de război Bakor, a pronunţat un discurs preconizează anularea datoriilor interaliate, arătând că nu se poate concepe ca restul Iuniei să continue comerţul cu Statele Unite timp de 62 ani, perioadă înlăuntrul căreia industriile statelor debitoare vor fi zdrobite de taxele neesare achitării datoriilor în America. Onette Bască la Teheran LONDRA, 39 (Rador). — Din Teheran se anunţă că adminstratorul general al finanţelor pregăteşte um plan pentru înfiinţarea unei mari Bănci la Teheran, cu sucursale în provincii, şi cu un capital de 20 milioane toţi ani PANA LA DEZARMARE.. Printre numeroasele comisiuni, comitete şi subcomitete, cari se străduesc la Geneva să găsească cele mai norocoase metode de a vindeca relele ce băntue omenirea, există o reuniune meritând in primul rând atenţia: este comisiunea pregătitoare a conferinţei pentru dezarmare. Cum glăsueşte denumirea însăşi, se vede că nu e vorba chiar de realizarea dezarmării, ideal ce ar urma să încununeze opera de sublimă pace, căreia e închinată Liga Naţiunilor. Nu, deocamdată se încearcă lămurirea diferitelor aspecte ale chestiunii, numai din punct de vedere principial, pentru ca să se stabilească pur şi simplu: ce înseamnă dezarmarea, ce forţe constitue totalitatea înarmării unei naţiuni, până unde ar putea merge limitarea lor, cum ar putea fi controlată o eventuală limitare. După cum se vede, se discută la Geneva numai teorie, şi se face încă abstracţie de practica lucrului. Dar, din nefericire, nici asupra principiilor de bază, pur teoretice, nu se poate ajunge încă la o înţelegere. O corespondenţă din Geneva anunţă doar că subcomitetul militar şi-a încheiat lucrările fără a putea lua vreo hotărâre, şi că s'a ajum la două rezoluţii diferite, a majorităţii, şî a minorităţii Statelor reprezentative. Ce ar fi oare că nic va trebui să examineze latura de aplicare in practică a dezarmării, când experţii, cercetând rivalităţile internaţionale, subiectele de conflict şi posibilităţile de războiu, vor voi să hotârască „pe teren“ limitarea înarmărilor? Dar, în privinţa aceasta, îngrijorările par premature. De şapte ani, este înscrisă în pactul Ligii Naţiunilor făgăduiala dezarmării. De doi ani, se discută posibilitatea de a începe discuţia asupra dezarmării. Vor trece alţi mulţi cii, până o coferinţă a dezarmării vă fi cu putinţă, cu starea de nesiguranţă ei bănuite încă Europa. Până atunci, să însemnăm o manifestare de peste Ocean, din America, şampioană a idealului de dezarmare generală: „WASHINGTON. Contraamiralul Moffat a anunțat că creditele destinate construirii de nouă avioane militare pe viitorul an fiscal, vor fi de 12.500.000 dolari, ceea ce va permite să se adauge 282 aparate flotei aeriene actuale a Statelor Unite“. Oricât bunii apostoli de peste Ocean propovăduesc dezarmarea cu orice preț, aceste câteva sute de noui avioane nu le ridică pentru a le jertfi prea curând pe altareledealului, a. Hg. Datoriile interaliate CONVERSAȚIILE DE LA AIX LES BAINS — PARIS. — „Liberté", referin* du se la prezenta la Aix*les Bains a lui Sir Robert Horne, a d.luî Mellon, secretarul Tezaurului Statelor Unite, a d-lui Strong și a d-lui Parker Gilbert, spune că aceasta nu pare a fi numai o simplă coincidenţă. „S’ar părea*', zice ziarul, ,,că această asociaţie de autorităţi financiare ar putea da naştere la o discuţie generală relativă la regularea datoriilor interlaliate. „Senatorul Paul Dupuy care însoţise pe Caillaux la Washington, atunci când s’a tratat regularea datoriilor, a sosit și dânsul la Ahr- les-Bains, cu instrucțiuni — *apare — din partea guvernului francez să înceapă negocieri serii oficiale. City şi revoluţia din Grecia LONDRA, — „City“ care a început să se obicinuiască cu „revoluţiile“, nu sângeroase şi cu răsturnările periodice de guvern în Grecia n'a fost prea mult impresionantă de căderea lui Pangalos,* căci din raportul Comisiunii financiare internaţionale rezultă că un spor sensibil al veniturilor gajate a fost realizat cum şi că serviciul tuturor imprumuturilor greceşti a fost îndeplinit. Detentorii de titluri de imprumuturi greceşti nu trebuie să ia prea mult în seamă revoluţiile şi contrarevoluţiile periodice ce se petrec în Grecia, deoarece schimbările de regim în acea ţară afectează numai la suprafaţă situaţia financiară.