Argus, octombrie 1926 (Anul 17, nr. 4034-4060)

1926-10-01 / nr. 4034

Anul XVII Ale* 4034 ABONA­MENT6: In Ţară 3 Un an 800 Iei 0 luni 450 * 3 luni 250 M in străinătate Un an 1800 lei 6 luni 1000 * 3 luni 600 0 3 lei în tara, 6 lei în străinătate ORGAN ZILNIC al COMERȚULUI Fondator!; $« Paykar­s? H. F. Valentin A­­ , ,a INDUSTRIEI $i FINANTE! Director ? Origora Gafeney flaen i OetoaiM« 192S FIECARE COMERCIANT^ A 1Í# DIN ^C^PRAGA ' 20-27 Marti« 1927 PUBLICITATEA s Concesiunea Exclusivă a Societățeî Generale de Publicitate Bi­edofi s «erei Schulder si S. Berger Str. Eugen!« Carafa (fosta Karagheorghevki a» Telefon 11194 B­I­ROURILE: Bucur­ești. (rada Cărindar 1© — TELEFON: 6/03 şi 23/69 Acordul cu Italia De general Averescu s'a grăbit sa iscaleascä la Romna un acord, care în loc să precizeze o situaţie şi să fixeze obligaţii reciproce, in­dică doar începutul unei acţiuni diploma­­tice. Danii Mussolini şi A­­verescu şi-au strâr«» anâna, cu ochii atintiţi asupra Moscovei. Când Mos­cova se va rosti, vouş şti ce va» forează acordul. Până atunci, po­­litica inaugurate de d. Ave­resen poate fi bună, acordul însă este, incontestabil, rău. El pune în discuţie ■ integritatea noastră teritoriali, slăbeşte au­toritatea tratatului ai la Paris din 1920 şi micşorează eficacitatea ex­celentului şi complectului tratat de amiciţie încheiat igpsanta de curând cu Franţa. Nu putem, când judecăm acor­dul de la Roma sfl perdem din ve­dere pe acel din Paris. Asemănarea între cele două acte diplomatice, indică politica ce nu cuvine s’o ur­­măm: organizarea metodică a pă­­ceî şi întărirea statului quo prin convenţii precise, conforme nou­lui drept internaţional. Să notăm că înţelegerea cu Italia are meri­tul să dea o însemnătate deose­bită statului quo 8b. Europa Cen­trală, împotrivit aU'Be ori­căror Proecte de Anschluss germ­an­o-aus­triac. In această privinţă, intere­sele Italiei şi ale nliistre sunt, deo­camdată, identice. Ele se vor deo­sebi, poate, în zila când se va cău­ta o soluţie pozitivă pentru pro­blema austriacă. Deosebirea între acordul ce ce leagă de Italia şi cel ce ne leagă de Franţa, indică măsura în care ne am depărtat de la politica noas­tră firească. Am scos o copie proas­­tă după un original bun. Am ră­mas cu un hotar în afară de a­­cord. fi In schimb am acordat în plus un ..protocol economic“. Se prevede în acest protocol întrunirea unei co­­m­isiuni mixte de experţi care să alcătuiască o convenţie comercială între Italia şi România. Nimic de­ spus. Avem novoe de legături cât mai strânse şi cât mai numeroase cu ţările occidentale. Italia de azi este un admirabil focar de ener­gie, o pildă vie de muncă şi de, producţia Pătrunderea italiană la noi nu ne poate fi decât de folos. Nu ne putem ascunde însă că pe când problema capitală pentru Ita­lia, nevoia de debușeuri, găsește în România înlesniri însemnate, problema noastră capitală, nevoia de credite, nu poate găsi în Italia decât un ajutor redus. De aceia un tratat comercial itato,român, oricât de bine și de echitabil ar fi alcătuit, nu poate compensa întru nimic, lipsurile a­­cordului poliția Dimpotrivă, este un avantaj în plus pe care îl ofe­­rim împreună cu întreaga noas­tră prietenie. Și trebue să ne gân­dim cu multă băgare de seamă, că acest avantaj să nu micşoreze cele­lalte avantaje pe care nevoit­ vom­ţi să le oferim, atât prietenilor noş­­tri, care ne au acordat alianţe fără rezerve şi restricţii cât şi acelor state care singure pot îndestula ne­voiţi, noastră de credite. J­asm­a dreaptă între toate sta­tele amice şi faţă de toate curen­tele* politice din Europa, e regula de 1|£.Petenie ce se impune diplo­­matine noastre. Schimbări adânci sunt, pe cale de a se înfăptui. Forte pot sa organizează. Puternice gru­pări, se alcătuesc pentru organiza­rea şi refacerea mult frământatului nostru continent. Datoria noastră este su­flăm fiecăruia în măsura in care ne ajută, şi să promitem fiecăruia* în măsura în care ne va putea ajuta, Italia îi eî urmează, cu 0 energie uimitoare, propria ei politică mon­dială. Ea făcută pentru suprapro­ducţia şi suprapopulaţia ei, colonii în Marea M­editerană, debuşeuri în Rusia şi în paleanî. Şi le caută cu acea metodă imperativă şi vije­­lioasă a fascismului, care, în poli­tica internă a răsturnat toate ob­stacolele, dar şi politica externă se isbeşte de pute­rnice îngrădiri. Du­­cele nu a avut nici­odată o încre­dere deosebită jte Societatea Na­­tiunilor. nil preferă politică limpe­de, imperială şi latină a unei înţe­legeri mediferarteene. Şi în timp ce trimete în recea şi protestanta Gen­eevă pe excelente, jurist Scialoja, pentru a discuta diespre statutul păcii eterne cu d-niî Chamberlain, Briand şi Stresemarcn, d. Mussolini face la Roma, politică realistă, cu generalul Primo de' Rivera de la Madrid şi generalul Averescu de ls Bucureşti. Poate că pentru Itfalia, politica «Uni Mussolini e cea bună- Acest hol de om providenţial nu a cunoscut pâ­nă azi, nici o înfrângere. Ideile pe care le apără, se impun, cu o ui­mitoare uşurinţă. In ce ne priveşte, se cuvine mai multă prudenţă La Geneva se pe­­trec lucruri care merită să fie me­ditate. Politica de la Locarno pă­şeşte încet printre mii de greu­­tăţi şi de obstacole, spre înfăptuiri practice de o însemnătate de netă­găduit Franţa şi Germania se a­­propie, se împrietenesc se alătura una de alta pentru o muncă co­mună. E adevărat că acest proces de împăcare e departe de a avea simplicitatea şi limpezimea unui gest al d-lui Mussolini. Şovăeli, ne­mulţumiri, revolte necontenite în­greuiază mersul spre pacea desă­vârşită. E tot atât de adevărat în­să că un bloc franco-german, alcă­tuit sub auspiciile d-lui Chamber­lain, constitue în Europa, o auto­ritate hotărâtoare, de nimeni con­testabilă, şi singură în măsură să determine organizarea şi refacerea întregului vechi continent, închegarea acestui bloc, depinde azi, cum să ştie, de autorizaţia cre­­ditorilor americani şi de noi cre­dite americane. Prin Franţa şi Germania, alătu­rate, aceste credite vor ajunge pâ­nă la noi. O înţelegere cu Germa-­­ nia, prin buna mijlocire a Franţei şi în spiritul de colaborare şi de reconstrucţie europeană de la Ge­neva,­­ azi problema cea mai de seamă şi cea mai grabnică ce se pune ţarei noastre. In această pri­vinţă, Franţa ne învaţă, ca mai întotdeauna, precauţiile pe care trebue să le luăm ca şi calea pe care trebue s’o alegem. Nu e nici un motiv serios ca să ne închidem această cale. GRIGORE GAFENCU Un complot descoperit în Persia LONDRA, 29. — (Rador) . Din Teheran se anunţă că numeroase arestări au fost efectuate în ulti­mul timp printre ofițerii superiori ai armatei persane, deoarece s-a descoperit un complot pentru de­tronarea şahului Persiei. TEATRU­ Teatrul slăbind, se ace, tnţîM« $* întărind virtuţile, face pe om mai bun. Dar eu nu de asta am să mă ocup, aci. Cum. n'am să mă ocup nici. de viaţa actorilor, dacă, de o pildă, actriţele sunt sau nu sunt mai cuminte decât celelalte femei, îndrăznesc numai să observ că fiece timp are felul lui de teatru, du­pă cum fiece timp are felul lui de oameni, la Roma, după războaiele punice, versul şi muzica ei au luat o mai mare libertate,, iar pe scenă s'a introdus dansul şi luxul, costu­melor pentru a interesa, astfel, pe spectatorul din topor, care umplea sălile. La noi, pe când nu aveam un minister al Artelor­ frumoase, se ju­ca, la Teatrul Naţional, „Fântâna Blanduziei„Năpasta'1, t,Vlaicu.Vo­dă". Acum, după război, când avem un minister al Artelor, se joacă nCc tofana" jî, in acelat timp celelalte două scene principale dau „Povestea lupului“ şi ,,Maimuţa care vor­­beşte", , Povestea lupului din fabulă, care îşi schimbă părul dar năravul ba, o ştim. Şi dacă toţi Iopii din fabulă sunt la fel, Lupu, pe care îl cunoaş­­tem, noi, nu îşi schimbă părul, dar şi-a schimbat năravul, s'a înfrăţit cu oile şi se dă la ciobani Maimuţele care vorbesc ne impare slonau odată, când erau rare—nu­mai şi panoramă. Rare sunt acum maimuţele, cari nu vorbesc. Pe cele vorbăreţe le auzim peste tot: la con­gresul primarilor, la acel al chelne­rilor, la al avocaţilor, silvicultorilor, vodă­or­anilor. Grădinarilor, studen­­ţilor, funcţionarilor, bărbierilor, moa­şelor, notarilor, medicilor, industria­şilor, comercianţilor, experţilor,con­­tăririi, pensionarilor, veteranilor, ar­hitecţior, pretorilor, femeilor­ româ­­ne, veterinarilor, farmaciştilor, pre­­fecţilor, scriitorilor, şahiştilor. Ia auzim la teatru, la palatul de rusti­ţie, la Cameră, la Senat, la ospelu­­rile comunale, la mesele boiereşti Aproape­­ nu-i maimuţă, care să nu vorbească. Simt şi ce­ alea car scriu. Dar ce rost are Coţofana? S-o­u scos pe scenă pentru limbuţia ei î Cu neputinţă. Maimuţele cari vor­besc nu pot fi întrecute. A fost pusă Coţofana pe scenă, credem noi, fiind­că ţipătul ei, ascuţit şi prelung, a­duce cu chiotul celor cari petrec, o petrec fără frâu, în vreme ce mulţi, mea, plină de necazuri, e silită şi acopere şi cheltuelile acestor petre­­ceri • Mândra bea şi chiueşte Mândru tace şi plăteşti, Z P. Ştiri economice Statele Unite NEW-YORK.—Senatorul Wads­worth (republican, New­ york), la o întrunire politică locală ţinută la hotel Pansylvania, a lăudat politica preşedintelui Coolidge ca­re este în contra, anulării datorii­lor de război, declarând că ..anu­larea ar fi o crimă imposibil de iertat. Ar fi nedrept să transmi­tem asupra generaţiilor viitoare vreuna din sarcinae de războiu". Polonia VARŞOVIA­ — Situaţia indus­triei petroliere poloneze a fost în primul trimestru ,1926 destul de fa­vorabila. Preţurile s’au menţinut la ISO dolari pro 10 tone. Puţurile în activitate au produs 175­ 497 tone faţă de 175.539 tone în aceiaşi perioadă a anului precedent. Ex­­portaţiuni­ ie au fost de 91476 tone faţa de 92.558 tone în 1925.­­ Transforma­rea produselor a fost efectuată de 28 rafină­rii.• Totuşi, e de notat că producţia de semip­ro­duse şi de esenţă a suferit o re­gresiune, pe când aceea a parafi­nei şi asfaltului a sporit- Preţurile de cost, influenţate de hausse­ a u­­tilajului şi a mânei de lucru, s’au sporit puţin. Ungaria BUDAPESTA. — Cu privire la negocierile actualmente în curs între Allgemeine elektrische ges­­sellschaft, stabilimente Siem­ens- Schuckert şi Rhein Elbe-Union, cercările interesate cred că e vorba de crearea unui trust al electricităţii în Europa Centrală. Concernul ar grupa stabilimen­tele electro­tehnice germane, el­veţiene, austriace şi angara. luxemburg BERLIN. — Ziarele află că sta­tul Luxemburg proectează introdu­cerea unei moaște proprii. Rusia MOSCOVA. — Consiliul comi­sarilor poporului al republice! A­­zerbaidjai­Baku a hotărât să ia măsuri pentru ajutorarea micii in­dustrii particulare. S'a hotărât în­tre altele reducerea impozitelor, consolidarea, unei părţi din datorii­le acestei industrii şi chiar distri­buirea de subsida câtorva indus­triaşi. Mai mult, ,,Azneft“ va fi au­torizat să dea „Koustary”-îlor ma­terialul pe care ei nu-l utilizează şi care se găseşte în depozitele din Baku. Câteva legi restrictive vor fi modificate. In fine, preţul pro­duselor petrolifere livrate de micii industriaşi va fi majorate. Basarabia va fi colonizată cu ita­ieni? UN ARTICOL CIUDAT AL OFI­CIOSULUI FASCIST „L'Informatîon“ anunţă "din Roma că ziarele italiene comentează pe larg rezultatele vizitei d-lui geneal Avere­scu in Italia. „Impero", organs f fascimului extre­mist, publică în această privinţă un articol foarte comentat După ce aminteşte că Basarabia se întinde pe o suprafaţă de aproximativ 44.422 kilometri pătraţi şi că popula­­ţia ei se compune din circa 100.000 români faţă de două milioane de ruşi, uktraînieni, cazacă, evrei, germani, bulgari, etc, ziarul „Impero” relevă că această provincie produce anual 300.000 vagoane de cereale, două mili­oane hectolitri de vin, 20.000 vagoane de fructe, 420.000 capete de vite. Şi „Impero“ observă: „O emigraţie italiană falite regiune atât de fertilă, al cărei pământ era con­siderat chiar şi sub ţari ca un grânar al Rusiei, nu poate să nu dea rezulta­te mai mult decât satisfăcătoare. O a­­semenea emigraţie nici n’ar constitui ceva nou, căci încă pe la sfârşitul se­­colului al ni-lea, genoveziî întemeia­­seră D© Nistru o înfloritoare colonie. X Ce modificări se vor aduce legei de autonomie a C. F. R. Consiliul de administraţie nu se va desfiinţa, ci va fi primenit. « Se rein­fiinţează diraţiunile regionale Am vorbit in ultimul timp ,des­­pre intenţiunile pe cari le are gu­vernul de a modifica actuala lege de autonomie a căilor ferate. Motive de ordin politic determi­nau această schimbare, dacă nu şi noua concepţie a ministerului de comunicaţii în ceia­ ce priveşte con­ducerea drumului de fer. In ultimul timp, unele ziare din Capitală s’au ocupat de această chestiune, publicând fapte, al că­ror control reclamă o exactă p­­­nere la punct a problemei. REVIZUIREA VECHEI LEGI DE AU­TONOMIE Am cântat, ca întotdeauna, să ne informăm direct de la sursă, consultând în această privinţa per­soanele cele mai autorizate a ce da lămuriri în această privinţă. Relatările obţinute le transcriem întocmai.­­ Este adevărat că fu mmitferul 00- mamcatiilor s’a întocmit de curând un ante-proect de lege tinzând la modificarea actuala legi de orga­nizare si exploatare a căilor ferate. Acest ante-proect, complect redac­tat, este menit să complecteze ve-Cii&ii ivge, uuiiCwlu­, iii mCtcluSi­ÎtîTijj^ unde modificări în ceia Ce privește organul suprem de conducere al drumului de ter. In primele zile ale lună octom­brie, va fi convocată în Capitală, o comisiune speciala, care va reve­dea acest proea, înainte de a fi depus în Parlament­ Din această comisiune vor face parte d-ntr. general Văleanu, mini­strul comunicaţiilor, general Mihail, Ionescu, subsecretar, de stat la a­ceaşi departament, doi membri din actualul consiliu de administra­­ţie ai căilor ferate — unul dintre ei este posibil să fie însuşi preşe­dintele acestui consiliu, d. ing. Al. Cottescu trei parlamentari gu­vernamentali și câte un inginer spe­cialist in materie de căi ferate din Basarabia și Transilvania. Intr’un cuvânt vechea lege de autonomie a drumului de fer va fi modificată, fără a se aduce vre-o atingere principiilor cari stau la baza ei. CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE NU SE DESFIINŢEAZĂ S’a alternat că în întenţiunea act®, alfloi conducători ai căilor ferate, ai­îi să se desfiinţeze consiliul de admi­nistraţie C. F. R. Din izvor autorizat am fost solici­taţi sa dăm cea mai categorică des­­minţire acestei zvon. Fapt stabilit este ca se va aduce o modificare în alcătuirea actualului consiliu, care a fost numit sub regi­mul trecut. Există membrii ai consiliul de ad­ministrație al căilor ferate, cari sau incompatibili de a ocupa aceste dem­nități, cu toate prevederile clare ale la not la ev Acești membrii, sunt, bine înţeles, partizani politici cari nu convin actu­alului guvern. Legea de organizare şi exploatare a cfr. este categorică In această pri­­vinţă. In ca­sStal de Edmisialistis nu var putea intra personaj,­ cari ocupă dî­­verse sitnafiua! la Stat. Totuşi printre membrii actualului consute, se găsesc doi profesori la şcoala politechnică din Capitală-Ministerul de comunicaţii sesizat da acest fapt, va lua măsuri de consecin­­ţă. Totuşi nu este exclus da premenire­a cadrelor consiliului de administraţie, să prevadă şi alte personagii cari, du­­pă cum am mai spus, nu convin regi­mului actual la cârmă. Locurile cari vor deveni vacant© se vor complecta cu personalităţi din ta­băra guvernamentală­ Mu se mai afirmă totodată, că no­ta­riul membrilor din consiliu va fi diminuat, potrivit modificărilor p© care se va aduce proectul întocmit de ministerul comunicaţiilor. SE REÎNFIINŢEAZĂ REGIONALELE Actualmente căile ferate sunt­ ex­ploatate cu ajutorul a 14 Direcţiuni de exploatare, cu reşedinţa la Bu­cureşti, Buzău, Piteşti, Craiova, Timişoara, Arad, Satu-Mare, Cluj, Braşov, Cernăuţi, Iaşi, Bacău, Ga­laţi şi Chişinău. Experienţa de până acum ar fi dovedit inutilitatea acestor direc­ţiuni de exploatare, întregul ser­viciu funcţionând­ prin oficial ins­­pecţiorilor de mişcare, întreţinere şi tracţiune. In consecinţă proectul pentru modificarea legă de autonomie, se declară pentru desfiinţarea acestor direcţiuni şi întocmirea lor prin patru sau cinci direcţiuni regio­nale, cari existaseră înainte de autonomizarea căilor Urate. Aceste direcţiuni ar urma să fie instalate la Bucureşti, Timişoara, Craiova, Cluj şi Iaşi. Principiul descentralizării va fi larg aplicat, pentru a da posibili­tate întregei administraţii c. f. r. să se desvolte în condiţiuni nor­male şi fără răci o îngrădire. “ * G. MANTTA Producţia mondială a cerealelor Rezultatul recoltelor de grâu, orz, ovăz, porumb şi secară. - Situaţia agricolă io emisterul septentriopa, şi in­ce, meridional. - Proiducţia deficitară a Cempaculu După publicarea, buletinului din luna August, Institutul Internaţio­nal de Agricultură a primit primele evaluări oficiale pentru recolta grâu­lui, secarei, orzului şi ovăzului din Germania, Serbia, Lettonia, Portu­­galia, Suedia, Elveţia, Cehoslova­cia şi Siria. Pe de altă parte, dife­rite ţări s-au revizuit evaluările lor anterioare. Făcând abstracţie de Uniunea Re­publicelor Socialiste Sovietice, tota­­lul datelor cunoscute, pe care le pu­blicăm mai jos, reprezintă actual­mente aproape 90 la sută din re­­colta totală a emisferului septentrio­nal pentru grâu, 95 la sută pentru secară, 85 la sută pentru orz şi o­­văz. Lipsesc datele pentru U. R. S. S. şi pentru Franţa. Recolta cereale­lor în unele ţări cari încă nu au pu­blicat evaluările lor, are o impor­tanţă relativ limitată. RECOLTA GRÂULUI la Europa, recolta de grâu da, în ansamblu, rezultate bune, cam ace­leaşi ca­te 1923. Trebuie să amintim că rendementele din­­1923 au fost în­trecute, in cursul ultimilor zece ani, numai de recolta excepţional de abun­denţă a anului trecut America de Nord a înregistrat, de asemenea, re­colte satisfăcătoare, care, după ulti­mele evaluări, ating, aproape, pentru Canada cifra excelentei recolte din 1925, şi care pentru Statele Unite în­trec cu 42 milioane de chintale slaba recoltă a anului trecut. Puţin inferioare celor din 1925 sunt recoltele Asiei şi Africei de Nord. Ţinând, de asemenea, socoteală de recolta probabilă a Franţei, ale cărei date precise ne lipsesc pentru moment dar pentru care se prevede rendemen­­te cert inferioare celor ale anului trecut, se poate spune, în momentul de faţă, că recolta grâului, pentru an­samblul ţărilor din emisferul septen­trional, va fi aproape ca şi aceea din 1925 şi superioară cu aproape 10 la sută mediei recoltelor din 1920—24. PRODUCŢIA SECAREI Mai puţin satisfăcătoare e recolta secarei, care, pe baza datelor disponi­bile, e interioară cu 34 milioane de chintale celeia din 1925, deşi spupe­­noară cu 12 milioane de chintale mediei recoltelor din 1920—24 RECOLTA ORZULUI ŞI A OVĂZULUI In ce priveşte orzul, ţările europe­ne au obţinut o recoltă, aproape e­­gală. ceteia din 1933, recoltele Celor­­lalte continente producătoare însă sunt inferioare celora din anul tre­cut, astfel că rezultatele ultimei cam­panii supa, tm. ansamblul lor, puţin inferioare rezultatelor din 1925 deşi superioare mediei celor cinci ani precedenţi. In ce priveşte­ ovăzul, recolta Eu­ropei e abundentă şi e una din cele mai bune recolte din ultimii zece __ RECOLTA PORUMBULUI In ce priveşte porumbul, informaţi­­unile principalelor ţări producătoare europene sunt în general favorabile; evaluarea recoltei din Statele Unite s’a ameliorat faţă de luna trecută, dar rămâne totuşi inferioară cu 7 la sută recoltelor anului trecut şi mediei din 1820-24 , de notat, că studiind rezultatele recoltelor din emisfera­ septentrional, nu s’a ţinut socoteală de producţia U. R. S. S., pentru care informaţiunile sunt încă nesigur® şi nu permit preci­­zSuni bine actinnia. IN EMISFERUL MERIDIONAL In ce priveşte emisferul meridional, starea culturilor în Australia promite o recoltă excelentă, dacă condiţiunile meteorologice din primăvară rămân favorabile ; după ultimele informaţi­­uni, situaţiunea grâului In Argentina este satisfăcătoare, cea a secarei, a orzului şi a ovăzului excelentă şî lu­crările pentru’ însem­ânţarea porum­bului s’a efectuat în condiţiUEÎ foarte favorabile. PRODUCŢIA GARTOFILOR In unele, din principalele ţâri pro­ducătoare europene starea­ culturilor ani; în America de Nord insă, rezul­tatele sunt, în genere, slabe. Re­colta din emisferul septentrional e puţin inferioară celeia din 1925, dar rămâne superioară mediei produc­­ţi­ei din 1920—1924, de cartofi la 1 Septembrie şi­ mai puţin bună decât cea dîn anul trecut la acei­aş dată. Primele evaluări dis­ponibile ale producţiei prevăd de­­ase­menea o recoltă Inferioară cei aia dîn anul trecut, de Statele Unite, se crede că recolta va întrece slaba recoltă din 1925, dar va rămâne Inferioară pro­ducţiei din 1920—24- RECOLTA DEFICITARA A BUM­BACULUI După evaluarea cea mai recentă, recolta Statelor Unite e Inferioară cu aproape 2 milioane de chintale recoltei, foarte abundentă, obţinută anul trecut, dar întrece cu 30 la su­tă recolta medie din ultmi cinci ani. De asemenea, noua recoltă din E­­gipt e inferioară■ cu aproape o fum, milion de chintale recoltei abunden­te din 1925, întrece insă cu 10 la tu­tit recolta medie din perioada. 1920— im. Cu toate stricăciunile cauzate de ploi excesive, in diverse centre producţie importante3 din India speră o recoltă satisf­ăcătoare^ . Producţia mondială a cerealelor Reproducem în tabloul de mai jos­­ disponibile relative în producţia grâu, totalurile tuturor datelor actualmente­­ lui, secarei, o­sului şi ovăzului- Şedinţa Camerei de Comerţ DESCHIDERI DE CREDITE. -­OS PRUMUTUL CAMEREI DE COMERŢ DIN GALAŢI Eri după amiazi a avut loc şedinţa consiliului de­ administraţie al Came­rei­ de comerţ şi industrie, sub preşe­dinţia d-lui dr. Ştefan Cerkes. Conform ordinei de zi urmau să se discute în afară de deschideri de cre­dite şi desfiinţarea impozitului pe si­ura de afaceri, criza de numerar şi comunicările d-lor Şaraga şi­­testesen, întreaga şedinţă a fost ocupată cu discuţii cu caracter personal, aşa că ordinea de zi n’a­ mai putet fî epui­zată. D. V STAICOVICI, secretarul, ge­neral al Camerei citeşte procesuî,ver­­­ba! al şedinţei precedente, care a fost aprobat. D. DR. CERKEZ, preşedintele Ca­merei (je comerț cere aprobarea pro­­ectului de regulament interior al şe­dintelor Camere!. Spre a se evita dis­cuţii lungi, se însărcinează o comisi­­une compusă din d-niî: N. Butcules­­cu, Weisengrun, Matac, A. Goldstein, Em. Brancovici, loaniţescu şi Th. Foi­culescu, pentru a studia anteproiectul de regulament DESCHIDERI DE CREDITE I­. DR. CERKEZ cere deschideri de credite suplimentare în sumă de 1.370.000 lei, pentru reparaţîunî la interiorul palatului Camerei, mobiliare şi reparaţii, construcţii to oborul Ol­teniţa şi onorari! pentru comisiile de examinare la şcoala practică a Ca­ iî A AAm At-i A rt 4 AKVti kuVAUA vív VUüJW ^ 4UUUUa.l OU.M’ complectate prin reduceri la urmă­toarele articole bugetare: întreţine­­rea imobilului din str. Argeş, Instalati, ini şi abonamente, laborator etc. D. A. ŞARAGA cere raportul corali­siunea bugetare. D­­R. CERKEZ arată că nu e ne­cesar acest raport Consiliul de administraţie aprobă deschiderea de credite.­­ ‘ ÎMPRUMUTUL CAMEREI DE CO­MERŢ DIN GALAŢI Continuând d, Cerkez, supune­m, probării consiliului o cerere a Ca­merei de comerţ din Galaţi, de a i n împrumuta suma de 1JOOO.OOO lei pentru a termina lucrări in curs la clădirea şcoalei de comerţ din acel oraş. I. D. C. CASASOVICI cere raportul comisiunei bugetare, D. D. R. IOANITESCU, deputat, arată că în conformitate cu legea de organizaţie, Camera de comerţ nu poate acorda împumuturi, D. EM., BRANCOVICI e pentru, a­­probarea împrumutului, D, D. P. NICULESCU.R1ETZ a­­rată că suma de patru milioane lei e destinată în buget pentru antrepo­zite şi susţine că nu se poate schiria,, ba destinaţia, D. N. BUTCULESCU « pentru a­­probarea împrumutului. Chestiunea e pusă la vot Consiliul de administraţie respinge cererea de împrumut a Camerei de comerţ din Galaţi. Şedinţa se suspendă. O parte din membri părăsesc sala, crezând ca şe­­dinţa a fost ridicată,­­ D. CERKEZ revine pe scaunul pre­zidenţial. Urmează o lungă dîssuţîe asupra chestiunii dacă şedinţa poate continua sau nu. 1 D. CHR. STAICOVICI spune câ'jşef­dinţa a fost ridicată şi nu mai poate continua în mod legal. D-sa se retrsi­ge dela masa prezidenţială.­­ 1 D. ARGEŞIU deputat, cere st-şî ai voite comunicarea anunţată. ' / D-sa protestează împotriva fapte’ că nu s a­ acordat sporul de 25 la f funcţionarilor, deşi acest spor a ■ prevăzut un buget D-sa cere’ apr* rea plăţei sporului, punerea Ia ziţie a unui tablou de sumele, tir3®*, te de funcţionarii superiori şi tul profesorului Tânăsescu. D. C. CASASSOVICI, comitetul de direcţia arată’că le n’au fost sporite, pentru e­­proporţional mult mai mari dacât al» funcţionarilor Statului, şi ci se diază actualmente încadrarea, pentTu a nu se ajunge la anomalia funcfioni­ ai Camerei de comerţ s aibă lefuri mai mari decât miniştrii. D. CERKEZ adaugă că n’a luat nîci o hotărâre şi că studiază chestiunea D D. P. NI­CULESGU­RIETZ, spu­ne că a stăruit pentru acordarea spo­rului. In ce priveşte contrastul Tănă­­sescu, îşi asumă toată răspunderea D-sa acuză pe d Staicovicî că se opu­ne la orice iniţiativă, a comitetului de direcţie. D. STAICOVICI anunţa ci va­ răs­punde în şedinţa viitoare la acuza­ţiile d-lui D. P. Niculescu-Rietz. D. C. CASSA­SOVICI ia din nou cu­vântul şi dă explicaţii asupra cazului profesorului Tânăsescu, angajat cu contract ca profesor, pentru ca să re­nunţe la recursul intentat împotriva faptului că n’a fost numit secretar al Camerei de comerţ. D. DR. CERKEZ ridică şedinţa la orele

Next