Argus, octombrie 1926 (Anul 17, nr. 4034-4060)

1926-10-01 / nr. 4034

Criza politică din Grecia Condyfis a prezentat demisia guvernului- ATENA, 29. (Rador). _ Șefii tu­­toor partidelor politice s’au întru­nit în cabinetul președintelui L­iblicel d.­ Condyriotis, în pre­­zența primului ministru Condylis,­­ discuta procedura electorală în gp» »piard­e alegeri parlamentare Si t.tt«ețiunea m­enţinerei cabinetu­lui Adiel la putere. Desbaterile au fost îndelungate, însă nu s’a putut ajunge la nici o înţelegere între şe­­fii de partide. Primul ministru Condilis, dorind să înlesnească situaţia preşedinte­­lui Republiceî, i-a pus la dispoziţie demisia cabinetului. Preşedintele Conduriotis şi-a rezervat dreptul de a lua o hotărâre in această pri­vinţă. Conflictul între Dietă şi Senat în Polonia Este­ probabilă dizolvarea Parlamentului VARŞOVIA, 29. (Rador).­­ Cu 40 voturi contra 37 şî şease abţi­neri, Senatul a adoptat moţiunea partidelor de dreapta prin care bu­­getul ultimului trimestru al anu­lui 11­28 se reduce de la 484 milioane la 453 milioane zloţi VARŞOVIA 29 (Rador).­­ In urma votului Senatului, care a re­dus budgetul pe ultimul trimestru la 450 milioane zloţi, a fost convo­cată Dieta pentru Joi, în vederea regulării conflictu­lui. Guvernul se va prezenta solidar punând chest­­iunea de încredere şi în cazul când aceasta îi va fi refuzată, va cere preşedintelui Republicei dizol­var­ea Dietei. Nouile alegeri ar ur­ma să se facă in cursul lunii De­cembrie. Stadiul conflictului minier din Anglia Un non proect al prem­ului LONDRA, 29. — (Rador). Co­­mitetul executiv al minerilor a exa­minat astăzi asigurările date de Churchill că tribunalul Naţional va avea dreptul nu numai de a fixa chestiunile de salarii, dar şi de a re­vizui numărul de ore fixate prin acordurile regionale. Asigurarea d-lui Churchill este considerată ca o manifestație în favoarea punctu­lui de vedere al minerilor. * LONDRA, 29. — (Rador): Ca o repercusiune a dificultăților minie­re, ţesătoriile de bumbac din Man­­chester au hotărât să închidă ate­­lirele două săptămâni şi să lucre­ze o săptămână până când condi­­liuniie de aprovizionare cu cărbu­ni se vor fi normalizat. Această ho­târâre loveşte în existenţa a 120 de mii lucrători. * . t" ■ - • LONDRA 29. (Rador). _ Din toate districtele miniere se anunţă că tendinţa minerilor de a relua lucrul s’a accentuat. * LONDRA, 29. — (Rador) : Con­ferința delegaţilor minerilor s'a ar­mânat pe mâine după o discuție de trei ceasuri asupra propunerii gin­vernuilui pentru regularea conflictu­lui. Conferinţa n'a invit nici o ho­tărâre şi nici o rezoluţie mi i-a fost supusă. * LONDRA, 29 (Rador). — Conferin­ţa delegaţilor minierilor, întrunită astăzi la Londra n’a luat încă nici o hotărâre. Totuşi, după 21 de zile de şomaj minierii îşi reiau fără în­cetare lucrul, 750 de muncitori au reluat astăzi lucrul în numai o sin­­gură mină din Lancashire. Cu spo­rul total de astăzi de opt mii, nu­­mărul lucrătorilor intraţi in mine este de 23.800, în timp de trei zile. NOUL PROECT AL GUVERNULUI LONDRA, 29. — (Rador): Noul proeet al guvernului pentru apla­narea conflictului minier nu a gă­sit la masele interesate ecoul do­rit, se poate afirma chiar că nu răs ■punde întocmai speranţelor ambe­lor părţi. In proectul anunţat se cere mun­citorilor de min© prompta reluare a lucrului pe bază de acorduri re­gionale Provizorii , aceste acor­duri urmând a fi revizuite de că,­­tm tribun­a!!!! A­rbîtr?.! m­aţions.!, ca­­­re va îi constituit din reprezentan­ţi ai minierilor, delegaţi ai patro­nilor preşedinţia fiind atribuită u­­n­ui delegat independent. Ad­opta­­rea acestor acorduri de către or­ganizaţiile miniere se va face prin vot secret cu participarea tuturor muncitorilor. Astfel unul din dis­tricte în centrul regional minier din Lancashire care a fost până a­­cum cel mai persistent­ adversar im­potriva oricărui fel de compromis, a experimentat acest procedeu. Re­zultatele obţinute în urma acestui scrutin au dat majoritate de voturi pentru reîntoarcerea la lucru în condiţiunile oferite de către patro­nii locali, adică : un orar de mun­că a şapte ore jumătate zilnic şi plata imediată în rate. Numărul muncitorilor care au reluat lucrul a crescut simţitor. De Luni s-a înregistrat un plus de 10.000. Ulti­mul raport săptămânal referitor la situaţia şomajului indică o des­creștere în numărul muncitorilor. Un uragan devastează oraşul Veracruz NEW-YORK 29. (Ra­dor). — Un uragan extrem de violent s’a deslănţuit ori asupra oraşului Vera­­cruz. Uraganul a provo­cat pagube importante şi pierderi de vieţi ome­neşti. Amănunte lipsesc din cauză că toate com­u­­nicaţiunile au fost dis­truse. 9 LONDRA 29. (Rador). — Din Veracruz se anunţă că uraganul de ieri a pri­cinuit pagube materiale considerabile Veracruz­u­­lui cum şi oraşelor ve­cine, unde acoperişurile caselor au fost luate de vânt. Locuitorii de pe ma­lul mării au fost nevoiţi să-şi părăsească locuin­ţele. Recoltele, în împre­jurimile Veracrux-ului au fost nimmite. Din pricina ploei torenţiale au fost i­­nundaţiuni şi la dala pa unde au fost multe pa­gube. Două persoane s’au iine­cat. Pagubele ar fi de două milioane şi jumă­tate dolari. întâlnire între Chamberlain și Mussolini LONDRA, 29 (Rador).—Danii Cham­berlain și Mussolini se vor întâlni probabil mâine la Civitta Vecchia. Cutremur de pământ la Viena VIENA, 29. — (Radar). Un cu­tremur de pământ destul de vio­lent a fost înregistrat Marţi dimi­neaţa la Viena. Din fericire nu s’au produs nici un fel de pagube. Alegere de primar la Budapesta BUDAPESTA, 29 ((Rador).­­ Iată rezultatul alegerilor pentru postul de primar al orașului: Sipoecz (dreapta) 124 voturi; Barczy (stânga) 124 vo­turi; Ripka 56 voturi. Intre Sipoecz si Barczy s’a declarat balotagin. Nonile alegeri vor avea loc la 2 Octombrie. Asociaţii în nume colectiv ILFOV „ROLFO & MĂRGĂRIT“ Sac. un nume colectiv din Bucureşti No D-nii Inginer Umberto Rolfo şi Jacob Mărgărit au făcut o asociaţie în nume colectiv, pentru vânzarea produselor fabricei de automobile „Lancia Torino“ şi­ orice accesorii ca­­uciucării etc., cu sediul în Bucureşti strada Regală No. 49. Firma socială va fi „Rolfo et Măr­gărit“. Durata societăţii cinci ani. Capitalul social 1.000.000 adus de ambii asociaţi în părţi egale. Administraţia şi conducerea socie­tăţii o au ambii asociaţi. „S. SCHONFELD et COMP." Societate în comandită din Bucureşti Dl Saul Schonfeld ca comanditar şi Saml Goldemb­erg, Leon M. Raud şi Jose­ Brindes ca comanditari au făcut o asociaţie în comandită simplă, pen­tru cumpărarea şi vânzarea maşine­­lor de fabricat apă gazoasă sifoane etc., cu sediul în Bucureşti, calea Mo­şilor 33 fost 39. Firma socială este „S. Schonfeld et comp.“ societate în comandită. Capitalul social este de 3.000 000, adus de asociaţii S. Goldemberg, Le­on M. Raud şi Josef Binder asociatul Schonfeld aduce ca capital, reprezen­tanţele sale de comerţ prezente şi vi­itoare, munca şi priceperea-Durata societăței .este de 5 ani. Semnătura socială aparține exclu­­siv asociatului S. Schonfeld, care are și conducerea .societate!. Congresul partidului naţional a fost convocat pentru 19 oct. ora 11 din­, în sala „Transilvania“. Vor participa la congres mem­brii delegaţiei permanente, parla­mentarii actuali ai partidului şi de­legaţii aleşi de comitetele judeţene Fiecare judeţ are dreptul la un număr de delegaţi, egal cu numă­­rul parlamentarilor pe cari îi a­­lege conform legei administrative. La ordinea de zi este ratificarea fuziunei cu partidul ţărănesc. *• D. ministru de externe J. Miti­­lineu, a raportat d-lui general Ave­­rescu rezultatele misiunei d-sale la Geneva. Eri d-sa a plecat la Sinaia unde a avut o audienţă la M- Sa Regele, fiind reţinut la dejun. Azi, în cursul dimineţei,­ d. Mi­­tilineu va face presei un expozeu asupra rezultatelor obţinute de Ro­mânia la Liga Naţiunilor. * Comerţul de stupefiante va fi re­­glementat printr’o nouă lege. O comisie specială lucrează la Ministerul Sănătate, la alcătuirea procetului de lege. ■* D- ministru Meisner va pleca Vineri în inspecţie la Govora. * D. general Munteanu, inspector general al armamentului, şeful Misiunei române care a vizitat Po­lonia, a depus ori d-lui general Mircescu, ministrul de războiu, ra­portul asupra vizitei făcute­ Misiunea a vizitat toate fabricile poloneze de arme, muniţiuni, aero­plane şi harnaşament. Autorităţile au făcut o primire entuziastă mi­sii­unei româneşti, iar şeful ei a fost primit în audienţă de preşedintele Republicei, # El s-a ţinut adunarea generală a asociaţiei „Cercurilor de gospo­dine“. Şedinţa a fost prezidată de I­­P. S. S. Patriarhul Miron Cris­­tea. Au participat de ministru Trancu-Iaşi şi d. Banu, secretarul general al ministerului Sănătăţii. După cuvântul de deschidere al Patriarhului, d-na Simona Laho­­vari a făcut darea de seamă a ac­­tivităţei asociaţiei. In urmă au vorbit d. Trancu- Iaşi, dr. Banu şi d-na Averescu. # La 3 octombrie, va avea loc la Focşani, în pneventu­al-lu­i mi’ist U Gard­lici, deschiderea congresului viticultorilor din întreaga ţară• Adâncimea barei la Salina Galați 23 Sept. — Basca de Sa Stilista se menține la 10 picioare navigabile. Înscrierea valutelor pentru străinii care vin in ţară Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular tu­turor punctelor vamale din ţară, prin care le pune­in vedere că începând fie la 1 Octombrie a. c. străi­nilor cari intră la noi in ţară să li se elibereze do­vezi, semnate de şeful vă­mii, de valutele străine ce au asupra lor, iar nu să le mai înscrie în pașaport ca până acum. Plata creanţelor la C.F.R. şi P.T.T. Consiliul de miniştri a aprobat deschiderea pe seama ministerului de co*­micetica­n­s a emui credit In valoare de 16 milioane lei pentru achitarea creanţe­­lor vechi de la căile fera­­te şi poştă. Şedinţa comisiunai centrale a trespionurilor de război Azi dimineaţă se va ţine la Mi­nisterul de finanţe şedinţa Comisiu­nei centrale a despăgubirilor de războiu, la ordinea zilei fiind repar­tizarea sumei de 200 milioane, pro­venită din excedentele budgetare ale anului trecut, către diferitele categorii de dăunați de război. Şedinţa Delegaţiei Economice a preimirii Azi dimineaţă va avea loc la Mi­nisterul de industrie şi comerţ, şe­dinţa Delegaţiei Economice a gu­vernului. Se vor examina diferite întâmpinări cu privire la nouile taxe de transport, precum şi­ alte chestiuni economice ce vor fi aduse la ordinea zilei- Noua taxare a făinei la C.F.R. Direcţiunea generală a căilor ferate a dispus ca transporturile de făină şi alte producte măcinate din grâne (ce­reale) şi leguminoase, expediate in traficul local de mică iuţeală, să se taxeze pe baza clasei D­ în loc de spe­rial I. Direcţa vămilor aduce la cunoş­tinţă proprietarilor cari au lăsat in părăsire obiecte şi mături la biroul vamal Oradea-Mare, că în 15 zile, să se prezinte la citatul birou spre a şi le lua în primire- In caz contrar şi după trecerea acestui termen obiectele şi măturile se vor scoate în vânzare, conform art. 133 din legea generală a vămilor. ess. Mal 10SAT ASOWIMENT DE BE ORIGINA ENGLEZA DE CALITATEA CEA MAI IW IEID.E. QASITI­­CA Casa engleza in bohania KENT Centrala sBUCURESTI Str. Lipscani 22 Sucursale GAMTd in­». Domnească 13 TIMIȘOARA Sts­. Eminescu 1 (GEORGSPLATZ) GARANTAM PENTRU FIECARE METRU CUMPĂRAT LA ACEASTA CASA, ORIGINA ENGLEZA A STOFEI. ■MPREŢURI AFISATE ȘI ABSOLUT FIXE Situaţia funcţionarilor trecuţi de 60 de ani instrucţiunile Ministerului de Finanţe Ministerul de finanţe a trimis un ordin circular tuturor administra­torilor financiari din ţară cu pri­vire la situaţia funcţionarilor tre­cuţi de 69 de ani. Printr’o dispoziţie ministerială dată în anul 1925, unii din funcţio­narii care au fost puşi în retragere din oficiu pentru limită de vârstă, pe 1 Octombrie, au fost rechemaţi în serviciu încă pentru un ,m adi­că până îa 1 Octombrie 1926. Cu o parte din aceşti funcţionari înainte de a Ie expira acest termen (1 Oct. 1926) prin petiţiuni adresate fie direct Ministerului, fie prin Ad­ministraţiile financiare de care de f­ond, au cerut să li se mai acorde o prelungire încă de un an, adică până la 1 Octombrie 1927 şi cum unora din aceştia Ministerul de finanţe le-a acordat această pre­­lungire mai înainte de a se lua prin Consiliul de miniştri, dispoziţia ca sub nici un motiv funcţionarii cari au atins limita de vârstă (60 ani) şi care au fost puşi în retragere să nu mai fie rechemaţi în servi­ciu, acestor funcţionari, (care au fost rechemaţi şi după 1 octom­brie) le încetează această rechema­­re cu data de 31 Decembrie 1926. In aceiaşi ordine de idei s’a mai f­ăcut cunoscut administraţiilor fi­nanciare că, pentru actualii func­ţionari care sunt în perspectivă de a împlini vârsta de 60 ani, să facă raport cel puţin cu patru luni în­­nainte pentru a le face formele de punere în retragere, avizând în a­­celaş timp şi pe funcţionarul res­pectiv pentru a avea timpul să-şi întocmească toate actele ce i-ar fi necesare pentru aranjarea drep­turilor sale la pensie. Stingerea datoriei Statului la Banca Naţ­onală Eii dimineaţă a avut loc la Ministe­rul de Finanţe o consfătuire între d-nii I. Lapedatu, ministru de finanţe şi M. Ciomulu, guvernatorul Băncii Naţionale, cu care ocazie s’a exami­nat chestiunea stingerea datoriei pe care Statul o are la Banca Națională precum și suma ce urmează a se în­scrie în acest scop in bugetul general al Statului pe anul 1927. Deschiderea unei noui staţiuni de C.F.R. Cantonul No- 16, de pe linia Tg-­­Mureş—Prund, situat între staţiu­nile Remetea Săcuiască şi Saca­dat, a fost deschis pentru traficul de călători, bagaje şi mărfuri în vagoane complecte de mare şi mică iuţeală, sub denumirea de staţia Muntele Mirajului. Perturbaţii In circulaţia trenurilor pentru Bucovina Din cauza deplasării podului pro­vizoriu de peste apa Siretului, si­tuat la k­m. 617, circulaţia tuturor trenurilor peste acest pod a fost întreruptă până azi la orele 1. Trenul expres No. 52 Cernăuţi- Bucureşti, din ziua de 28 Septem­brie, a fost anulat pe întreaga dis­tanţă, iar trenul accelerat No. 504 Cernăuţi-Bucureşti a suferit o in­­tărziere de 200 minute. A mai fost anulat de asemenea şi trenul No. 532 pe distanţa Vadul Siretului-Galaţi. Circulaţia normală se reia azi joi 30 Septembrie la orele 1. In Monitorul Oficial“ de ori a apărut o ordonanţă prin care sesiu­nea ordinară a consiliilor judeţene ale judeţelor: Alba, Arad, Argeş, Bălţi, Boto­şani, Braşov, Cahul, Caliacra, Caraş Câmpulung, Cernăuţi, Cetatea­ Albă, Ciuc, Constanţa, Covurlui, Dâmbovi­ţa, Dorohoi, Durostor, Fălciu, Gorj, Hotin, Ialomiţa, Iaşi, Ismail, Lă­­puşna, Neamţ, Odorhei, Olt, Orhei, Prahova, Putna, Rădăuţi, Sălaj, Se­­verin, Someş, Soroca, Storojineţ, Su­ceava, Târnava-Mare, Tecuci, Teleor­man, Tighina, Timiş-Torontal, Trei Scaune, Tutova, Vaslui şi Vlaşca, se prorogă până la 1 Noembrie 1926 iar cea a consiliului judeţean al judeţului Brăila până la 9 octom­brie 1926. D-nii Gh. M. Iovescu, Constantin T. Iatan şi Paraschiv Petrovici, au fost numiţi membrii într’o nouă co­misiune de supraveghere a oboru­lui de cereale din oraşul Alexandria. Importul cărţilor din Dogana Ministerul de Finanţe a trimis un or­din circular tuturor punctelor vamale din ţară prin care le pune în vedere că Ministerul de Interne a retras autorizaţia exclusivă pen­tru importul cărţilor din Ungaria, ce a fost acordată Societăţii Cult­rale „Ady Endre“, din Arad, în persoana preşedintelui ei d. Fr­anno Zoltán. In consecinţă, cenzură şi impor­tul cărţilor provenind din Ungaria se va face ca şi în trecut­ Totdeodată li s’a mai făcut cu­­noscut că ori de câte ori se pre­­zintâ autorităţile poliţieneşti cu li­ste de cărţi şi publicaţiuni autori­­zate la import de către Siguranţa Generală sau de către Direcţiunea Presei din Ministerul de Interne, să se permită importul lor chiar fără vre­un ordin special de la Di­recţiunea Generală a Vămilor. Comitetul de direcţie al Uniunei Camerelor de comerţ şi industrie, a fost convocat pentru ziua de 4 octombrie a. c., orele 10 dimineaţa la sediul Uniunei, la ordinea zilei fiind următoarele chestiuni: Avixarea ordinei de zi pentru adu­narea generală, sesiunea de toam­nă, întocmirea bugetului pe exerci­ţiul 1927. Regulamentul interior al Came­­rilor d­e comerţ şi de industrie, pu­blicat in Buletinul No. 7, pag. 214. Regulamentul Casei de pensiuni a funcţionarilor Camerei, publicat în Buletinul No. 7, pag. 219. Deschideri de credite extraordi­nare. Chestia taxelor vamale prohibi­tive, aplicate produselor agricole româneşti la importul lor în Ceho­slovacia. Avizul Uniunei asupra recunoaş­terii Camerei de comerţ şi de in­dustrie din Viena. Avizul Uniunei asupra înfiinţă­rii Camerelor de comerţ şi de in­dustrie din Cahul, Bălţi şi Tighina. D. Moise Talis a fost numit mij­locitor autorizat pe lângă oborul de cereale din oraşul Ismail, iar d. Iacob Bubisa pe lângă oborul de cereale din Urziceni. Eri după amiază a avut loc la ministerul domeniilor o şedinţă a comisiunei de examinare a contrac­telor de păduri din Bucovina şi Transilvania, — prezidată de d. sub­secretar de Stat Busuiocescu Centralizarea bonurilor de rechiziţie instrucţiunile Ministerului de Finanţe Ministerul de Finanţe a trimis tu­turor administratorilor financiari din ţară, următorul ordin circular, cu privire la centralizarea bonuri­­■or de rechiziţie, în vederea achită­rii lor. In scopul de a cunoaşte suma to­tală a bonurilor de rechiziţie, emise până la 30 Decembrie 1919, rămase ne­plătite şi pentru a lua apoi mă­suri de plata lor, vă rugăm ca ime­­diat să daţi ordin perceptorilor fis­cali, rurali şi urbani, să anunţe po­pulaţia, la ţară prin baterea tobei, iar la oraşe prin mijloacele ce cre­deţi mai nemerite, să se prezinte fiecare, cât mai curând, la localul percepţiei, cu bonurile de rechiziţie ce posedă, ca apoi perceptorii fiscali să formeze, după ele borderou în care vor trece numele şi pronumele posesorului bonului şi suma lui, FORMAREA BORDEROURILOR CU BONURILE DE RECHIZIŢIE In formarea borderoului se va pro­ceda astfel: se va face borderouri pe comune, de toate bonurile de re­­chiziţie, de o valoare până la 500 lei, un al doilea borderou al celor cu va­loare de la 501 până la 2000 lei, un al treilea borderou al celor cu va­loare de la 2001 până la 5000 lei şi un al patrulea borderou al celor cu valoare peste 5000 lei. Un al cincelea borderou se ia for­­ma pentru bonurile de rechiziţie fă­­ră valoarea specificată în ele a o­­biectelor rechiziţionate, dar se va no­ta însă anume obiectele rechiziţio­­nate. Recipisele de consemnare, prove­nind din bonuri de rechiziţii, din a căror valoare s’a achitat o parte, se vor socot ca bonuri de rechiziţie, şi le veţi trece în borderouri cu valoa­rea, recipisei. VIZAREA BONURILOR DE RE­­CHIZIŢIE PREZENTATE Bonurile de rechiziţie, trecute în borderouri, vor fi vizate de per­cepţie, numerotate cu numărul cu­rent din borderouri şi înapoiate po­sesorilor iar cari vor trebui să se pre­zi­n­te perc­eptorilor în persoană, el sau moştenitorii lor şi cei necu­noscuţi perceptorilor, să îşi dove­dească identitatea. Borderourile astfel formate, nor­mitrale şi pe comune, vor fi inain­­tate de perceptori acelei adminis­­traţiuni, iar administraţiile finan­ciare le vor înainta Ministerului de finanţe cât mai repede posibil, în­­soţite de un borderou recapitulativ, care va cuprinde nominal comune. De­ri valoarea totală a borderouri­lor. Reorganizarea inchisorior „Monitorul Oficial“ de ori publică deriziunea ministerului prin care s-a înfiinţat o comisiune care va purta numele de, , Comisiunea pen­tru studierea reorganizărei închiso­rilor şi modificării actualului regu­lament al închisorilor centrale şi de prevenţie“. Vor face parte din această comi­siune : D. C. Rătescu, consilier la Curtea de casaţie; d. V. Pella şi d. C. Ră­­dulescu, profesori universitari; D. Camil Dumitrescu, procuror general pe lângă Curtea de apel din Bucu­reşti, şi d. Dimitriu Ioan, director general al închisorilor. Această comisiune se va întruni de câte ori nevoia o va cere, pentru studierea proectelor de alcătuire a re­gulamentului la ministerul de jus­tiţie, strada Bursei No. 2. D. Sim Nicu escu, directorul ser­viciului statisticei din direcţia gene­rală a închisorilor, va fi secretarul acestei comisiuni. Cereri de declarări în stare ce faliment ILFOV Dos. 3437—926. —-Soc, Dealul, Oltu lui a cerul trib. Ilfov secţia l corner dală declararea în stare de faliment a comerc. loan CP, Păun, fiind în încetare de plăţi. Dos. 3438—926. — Distileria Fran. ceză, Idem a comerc. Nicolae Anglie lescu. idem. Dos. 3439—526. — Idem, idem, a comerc. Ion R, Dumitrescu, idem. Dos, 3440—926. comerc. Ştefan Antont idem, Dos, 3441—926. — idem, idem, a co mere. Crislea Păun zis Cercel, idem. Dos. 3449—926. — Idem, idem a co mere, loan 1. Popescut idem,. Dos, 3450—926. — Idem, idem a comerc, P. Conslantinescu, idem Dos. 3451—926. — S, Surian idem a cornerc. Artur Ohcrevanian şî Os menag Asadurian, idem. Dos. 3452— 926. — Mueller Staub Sohne idem a comerc. Fraţii Gol. Dos, 3Î59—926. — /. D. Munteanu idem a comerc. Marin I, Sirnion, i­­dem, Idem, idema Cronica petrolului PIAŢA Piaţa este fermă la export pentru petrolul lampant. Restul produselor staţionare. Preţurile au fost: LA INTERN: Ţiţeiul cotează 17.800—18.000 lei vag. de Buştenari şi Băicoiu uşor şi 16.000 cel de Moreni neparafinos. Benzina uşoară este cerută la 8,05 lei kgr loco fabrică­ fără taxe oferită la 8.10. Benzina grea este cerută la 6.10 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi se oferită la 6.20. Motorina este cerută la 2,55 lei kgr loco fabrică fără taxe şi ofe­­rită la 2.58. Petrolul lampant este cerut la 3­50 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi oferit la 3.55. Păcura este cerută la 1.50 kgr loco fabrică fără taxe și oferit la 1.55. Uleiurile C­F. R. se găsesc la 5.30 kgr loco fabrică fără taxe. Uleiul regal 0 e cerut la 7.30 lei kgr. loco fabrică fără taxe cel 00 la 8.30 lei kgr., iar cel 000 la 11,30 Iei kgr. loco fabncă fără taxe. LA EXPORT: Benzina uşoară o avem la 7,65 lei kgr. loco fabrică şi 9,85 lei kgr. fob Constanţa. Benzina grea este cerută la 5,75 lei kgr. loco fabrică şi 7,75 lei kgr. fob. Constanţa. Petrolul lampant se găseşte­ la 3,10 lei kgr. loco fabrică şi 4,20 lei kgr. fob Constanţa. Motorina se găseşte la 2,45 lei kgr loco fabrică şi 3.45 lei kgr. lob Constanța. Păcura se găseşte la 2.30 lei kgr. lob Constanța. Oleaginoasele la Bălţi In lei 160 pudul, Floarea soare­lui lei 80 pudul, mac lei 420 pudul, ulei de floarea soarelui lei 31 kilo­gramul, turte de floarea soarelui lei 80 nuduhi

Next