Argus, noiembrie 1926 (Anul 17, nr. 4061-4085)

1926-11-03 / nr. 4061

Anul XVII No. 4081 6 PACINI abonamente In străinătate Un an 2200 lei 6 luni 1300 M 3 luni 800 .1 3 lei în ţară. 6 lei în străinătate In Ţară Un an 1000 lei 6 luni 250 M 3 luni 300 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatorii S. Pauker 9i H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢEI Director: Grigore Gafencu Berari 3 Noembrie 1926 PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori­a Carol Schulder şi s. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici 9) Telefon 11­84 Stabilizarea în Belgia După o pregătire, de data asta foarte serioasă, guvernul belgian a introdus, in ziua de 25 ale lunei curente, stabilizarea francului. Se știe că o încercare prece­­denta, rău concepută, nu a dat rezultate bune și a dat prilej par­tizanilor revalorizării monetare, sa citeze încercarea nereuşită a Belgiei, ca un argument împo­triva stabilizării. Cauzele pentru care nu a reu­­şit prima încercare de stabilizare a monedei belgiene sunt mai multe, între cari trei mai insem-BliCr 1. Dezechilibrul bugetar. Gu­vernul belgian nu luase nici o măsură pentru a asigura plata da­toriilor flotante. Bonurile de te­zaur ajungeau la scadenţă, fără a găsi în buget, prevederi cores­punzătoare. Statul era obligat să facă un nou apel la Banca Bel­giei, să continue adică cu inflaţia, sau să se împrumute în afară ca să plătească pe creditorii interni. De fapt, guvernul belgian, sur­prins de problema datoriilor flo­tante, ajunse la scadenţă, a făcut şi inflaţie şi a afectat acestor da­­torii şi sumele împrumutate pen­tru stabilizare. 2. Creditele de stabilizare. A­­ceste credite nu erau nici îndestu­lătoare, nici destul de bine aran­­jate, din punct de vedere tehnic, ca să susţină, cu succes, la bur­­sele străine, atacurile în contra francului. 3. Cursul de stabilizare. Guver­nul belgian, dintr'un exces de a­­mor propriu, rău amestecat, în a­­faceri, a fixat cursul de stabili­­zare la 120 franci era sterlină, când, pe piaţă, cursul francului era mult mai scăzut. S-a creiat, astfel, o primă pentru speculaţia la scădere, căci toti posesorii de franci belgieni s'au grăbit să vândă ca să realizeze diferenţa intre cursul pieţei, şi cel de stabi­lizare. Aceste vânzări în masă şi precipitate au răsturnat întreaga operaţie a stabilizării. Stabilizarea introdusă la 25 oc­tombrie a ţinut seamă de toate In­văţămintele trecutului Datoria flotantă a fost consolidata. Echi­librul bugetar a fost, astfel, asi­gurat, ca o condiţie a stabilizării. Banca de emisiune nu va mai fi solicitată să facă împrumuturi statului, adică să facă inflaţie. Creditele de stabilizare sunt, acum, nu numai îndestulătoare, dar repartizate la toate centrele mari financiare, unde francul ar putea fi atacat. Astfel, interesul pentru menţinerea cursului fran­cului e răspândit peste tot şi so- ÎU­­rit­atea tuturora asigură suc­­cesul stabilizării Cursul de stabilizare a fost fi­xat, fără nici un amestec al amo­rului propriu naţional, ci după in­dicaţia nepărtinitoare a pieţei Cursul francului faţă de aur, din 25 octombrie, a fost fixat drept curs de stabilizare, adică 174.39 frs. belgieni-hârtie o liră sterlină. Am stăruit asupra acestor ca­­racteristice generale ale stabili­zări belgiene pentru a trage con­cluzii cu privire la situaţia noas­tră monetară. In lupta pe care, nici un moment nu am încetat să o ducem, pentru stabilizarea leului, am fost, adesea, întâmpinaţi cu pilda Belgiei. Deşi noi arătam, a­­tunci, că Belgia nu pregătise în­deajuns stabilizarea, totuşi o în­cercare nereuşită a unei ţări din Apus, putea fi speculată, cu suc­­ces, de revalorizatorii noştri. De astă dată, pilda Belgiei o aducem noi. Discuţia poate fi nu­­mai asupra faptului dacă, la noi, stabilizarea e pregătită,­­ dacă cele trei condiţii mai sus arătate, sunt sau pot fi îndeplinite. Noi susţinem, cu toată tăria, că încă de la consolidarea datorii­lor flotante, deci de acum patru ani, nu depindea decât de voinţa noastră ca să facem stabilizarea. De atunci şi până azi am per­­dut vreme multă şi bani destui, mergând cu paşi repezi spre ruină. Vom înţelege măcar acum si­tuaţia? A. CONCENTRARE Toţi elevii am fost minunaţi, când profesorul de latină, vorbin­­du-ne de Juliu Cesar, ne-a spus că inteligenţa lui era atât de vi­oaie, încât dicta, cu uşurinţă, şapte scrisori de­odată. Cu toată aceas­tă amintire, nu am fost mai puţin impresionat, când am citit despre Napolon că era in stare să cu­­prindă şi să deslege atât de multe probleme, încât alcătuia un cod de legi, d­escălicând de Pe cal. Deja luliu Cesar, insă, până la Napolon şi dela Napoleon Până in zilele noastre, au trecut multe vea­curi şi vremile, oamenii ca şi cre­dinţele s'au schimbat. Azi, marea forţă a spiritului ome­nesc nu mai e puterea de abstrac­ţie. E concentrarea. In adevăr, chiar în capul­­Aurorei, vedem ti­părit acest aforism, al lui Al. Lm­­boulaye: „Să nu faci decât un sin­gur lucru de­odată, aceasta e foarte important. E om remarcabil acela care poate concentra întrea­ga sa atenţie asupra unui lucru şi poate să uite tot restul Urnei. Con­centrarea, iată marea forţă a spi­ritului omenesc". Şi m- am gândit ind­at­ă ce fe­meie „remarcabilă" trebue să fie servitoarea mea, care îşi concen­trează atât de mult atenţia asupra unui singur lucru, — oala de su­nă, — încât „uită de restul lum­ei", uită că, lângă ea, laptele dă un foc. Şi nn­mn gândit la partidele noas­tre politice, la nedreptele învinuiri ce­­ se aduc■ De abia acum văd eu cât de „remarcabile" sunt ele, când îşi concentrează întreaga lor atenţie asupra unui singur lucru,— puterea, — uitând restul lumei, ui­tând ţara, care dă un foc. Că au fost nedrepte învinuirile noastre nu ne poate mângâia, de cât ideia că aforismul l-a spus La­­boulaye, l-a crezut „Aurora“ și după ei nimeni pe lume n’are să-l mai spue și nimeni n’are să-l mai creadă. T. P. Capacitatea de plată Ministerul de comunicaţii a dis­trus instituirea unei comisii spe­ciale pentru revizuirea noilor ta­­rife de cale ferată. Experienţa u­­nor tarife urcate deşi scurtă este totuşi concludenta. Traficul de că­lători şi mărfuri a scăzut cu mult peste ori şi ce prevederi normale in asemenea cazuri. Raţionamentul ce părea atât de întemeiat, şi anume că nevoia de transport este atât de inexora­bilă încât în bugetele particulare se vor face ori şi ce alte reduceri şi restrângeri pentru împlinirea acestei nevoi, a fost infirmat de realitatea faptelor. Lumea nu mai călătoreşte, mărfurile nu se mai trimit. Ministerul de comunicaţii se vede obligat astfel de a reveni precipitat asupra unor hotărâri recente. O reducere a tarifelor nu pare a întâriza multă vreme. Pentru preîntâmpinarea crizei încasărilor căii ferate şi care gre­şit s-a scontat a fi posibilă prin­­tr'o ridicare a preţurilor sunt evi­dent soluţii mai multe. Este de nădăjduit chiar că com­isiunea de specialişti se va opri la unele din ele, la acele mai ales ce fiind strict veghetoare la interesele in­­stituţiunii nu ar leza pe acelea cu caracter obştesc. In aşteptarea soluţiei ce se va alege şi în credinţa că ea va fi din cele mai nimerite sub impre­­siunea unei discuţiuni publice fă­cute de oameni competenţi în ma­terie, faptul revenirii brusce a ministerului de comunicaţii suge­rează reflexiuni în altă ordine de idei. Asistăm de câtva timp la ela­borarea unei stranii şi desigur false concepţii financiare. Ori şi ce nevoe a statului se crede a pu­tea fi împlinită ori printr‘o ma­jorare a dărilor existente de ori şi ce natură ar fi ele, sau prin crearea de altele noi. Se vorbeşte astfel de mărirea într‘o largă pro­porţie a impozitului agricol, de a­­pel pe proprietăţi de clădiri, de sporirea unor taxe vamale, de cre­area unor noi taxe prin proectul de lege al refacerii drumurilor. In primul rând o asemenea con­cepţie ridică obiecţiunea că multe din aceste ridicări izbesc, prin re­percursiune, totalitatea interese­lor economice ale unei ţâri. Cine va mai clădi când va ve­dea că venitul imobilelor, destul de redus, se mai răsiueşte încă prin mărirea cotii impozitului, şi cine se va mai gândi la conchi­­derea unei afaceri ce necesită o deplasare, când cheltuelile de transport micşorează într-o ase­menea proporţie eventualităţile de câştig. O stagnare a activităţii econo­mice este o primă consecinţă. Des­tul de gravă în ea însuşi pentru a condamna concepţia pur ideea­­listă de continuă ridicare a taxe­lor şi impozitelor. Dar mai este o altă latură a pro­blemii. Slujeşte această ridicare scopului special în vederea căruia s‘a înfiinţat1! Se măresc încasă­rile unei instituţiunî de stat în a­­cest chip! Recentul exemplu, cu ceie ce s‘au întâmplat, de când cu majorarea trifelor de cale fe­rată dovedeşte contrariul. Ori de câte ori aceste venituri se scontează a se percepe pe calea indirectă, pe măsură de folosinţă individuală, de atâtea ori când ele sunt produsul unor majorări ex­cesive, se constată o­ renunţare şi o reducere a folosinţă pe urma căreia se speră sporirea încasări­lor. Concepţia este condamnabilă deci şi din punctul de vedere al intereselor generale şi al institu­­ţiunilor ce părea că voeşte a favo­riza. Si­ste firesc să fie aşa. Ea nesocoteşte principiul elementar al capacităţii de plată. Nevoile nu sunt atât de inexora­bile pe cât par. Ele sunt adeseori produsul direct al situaţiunii ma­teriale a indivizilor. Când satis­facerea lor depăşeşte puţinele in­dividual de realizare, ele ori se reduc ori dispar cu totul. Nevoia este adeseori o creaţiune subiectivă şi putinţa de constrângere şi de renunţare a indivizilor este cu mult mai mare decât s‘ar putea crede. Nevoile se împlinesc la maxi­mul capacităţii de plată. Legiuitorii fiscali n‘ar trebui să uite niciodată aceste adevăruri, altminteri se văd puşi în situaţie de-a părea că hotărârile lor nu sunt adesea produsul unei matu­re chibzuinţe. B. PATRULIUS Portugalia LISABONA. — S-a admis libe­rul import al untdelemnului de măsline, orezului, cartofilor, bo­bului şi ovăzului. Rusia MOSCOVA. — In Martie 1924, gu­vernul Sovietelor a acordat societă­­ţii miniere Italo-Belgiană o concesiu­ne în stepa din Clar­ak. Această societate a­ început forajele­­după semnătura contractului și rezultate­­le lucrărilor preliminare au fost de curând publicate. Dat fiind succesul acestor foraje, societatea Italo-Belgiană a cerut gu­vernului Sovietelor lărgirea aceste concesiuni de 415 hectare la 1518 hec­tare. Societatea s-a obligat să facă lucrările de încercare şi costul lor se va ridica la 600.000 ruble. Utilajul necesar a şi sosit şi se speră că în doi ani lucrările de ins­talaţie să fie terminate pentru a se putea începe exploatarea raţională acestei regiuni petrolifere din Geor­gia. Statele Unite NEW­ YORK. — D. George H. Jo­nes, preşedintele soc. Standard Oil of Nevy­ Jersey, socoteşte că raportul lui Federal Oil Conservation Board, care prevede o epuizare a zăcăminte­lor petrolifere cunoscute în mai pu­ţin de şase ani, nu poate să se a­­pu­ce decât la o regiune determina­tă şi nu la ansamblul sondelor de petrol actualmente în exploatare. Şi acum douăzeci de ani credea lu­mea, că zăcămintele de petrol din Pensylvania se vor epuiza, dar o a­­m­eliorare a metodelor de distilare şi a procedeelor de recuperare a pu­tut face faţă situaţiei. Dacă vreți să vă ajutați pe voi, ajutați CRUCEA ROŞIE. Piaţa internaţională a lemnului Un bilanţ nemulţumitor. - Pregătiri pentru campania viitoare.­­ Din cauza tarifelor prea urcate de transport, lemnul românesc este concurat de lemnul cehoslovac Publicaţia de specialitate „Inter­­nationaler Holzmarkt“ din Viena, dă, în ultimul său număr, urmă­toarele relaţiuni asupra pieţei inter­­naţionale a lemnului: Anul calendaristic e pe sfârşite, iar cel economic e aproape ispră­vit. Din lipsă de indicaţiuni statis­tice, este încă greu, să ne facem o iiiCC 76*70Sp6OtîVă (ISîiJ/TCi CiCllVităţii in acest decurs de timp, dar putem spune că bilanţul nu e prea favo­rabil mai cu seamă în ce priveşte ţările centrale. E numai o excepţie: restabilirea economică a Germaniei, care a fă­­cut noi progrese, oferind cele mai bune şanse pentru economia lemnu­­lui in IV27. In ce priveşte celelalte State, per­spectivele se prezintă cam în mo­dul următor: Statele nordice Statele de la nord îşi fac deja toarte pregătirile­­pentru anul vii­tor, şi se poate spune că până la un anumit grad, sezonul a şi început. Ca de obicei, spaniolii sunt primii cumpărători. Au început primele ne­gocieri cu Suedia, şi, contrar anilor trecuţi, s-au adresat şi Finlandei. Preţurile sunt puţin mai urcate de­cât în toamnă şi sunt aproape egale cu acele de la începutul anului 1926. Finlanda a vândut până acum circa 35000 standarzi in coruptul anului viitor. PIAŢA ENGLEZA Fiara engleză continuă să fie sa­­tisfacătoare și se poate chiar spune că economia­lemm&^i cam nu suferă din pricina grevei minerilor* Pretu­rile sunt „â la hausse“, ceea ce dă o înviorare afacerilor. In ce privesc șansele pe 1927, ele sunt destul de bune, date fiind stocurile de iarnă cum si activitatea industriei lemnu­lui. Legea privitoare la subvenția pentru clădiri a fst prelungită pe un an, dar nu e sigur dacă activitatea acestei industrii a clădirilor se va menține la aceeași înălţime ca în anul acesta. Pentru a paraliza lipsa de lucru pricinuită de greva minerilor, guver­nul a subvenţionat industria clădiri­lor cu mult mai mult decât ar fi fă­cut-o in timpuri normale. De îndată ce greva se va termina, e de prevă­zut o restricţie a activităţii clădirilor. PIAŢA OLANDEZA Piaţa olandeză e normală, şi, in campania viitoare, va fi probabil una din cele mai stabile, in tarile latine franţa continuă să fie un factor destul de nesigur în industria lemnului şi desvoltarea pieţii de acolo va de­pinde numai de stabilitatea francu­­lui. Acesta, în ultimul timp, s’a ur­cat şi se poate nădăjdui că această mişcare va influenţa importaţiunile După cum aflăm, se contează că în Franţa va fi o mai mare acti­vitate importatoare din Europa Cen­trală. Până acum este imposibil să se emită vreo idee asupra desvol­­tării pieţii franceze în 1927. ITALIA Piaţa italiană oferă mai bune perspective de­oarece urcarea lirei a reacţionat în mod favorabil asu­­pra posibilităţilor de import. Austriacii au intrat în tratative, cari au avut ca urmare încheiare de contracte. Din pricina urcării lirei, Italienii încearcă deseori să facă presiune a­­supra preţurilor şi va fi nevoie de toată energia exportatorilor pentru ca să evite ca, din pricina urcării lirei, preţurile să scadă. In Germania Am arătat deja la începutul rapor­tului nostru că economia germană îşi urmează drumul spre o restabi­­lire generală, continuând in ace­laşi timp să î şi lărgească organiza­­ţiunile economice. Numai că un e­­xemplu, se poate înregistra peste 1300 comenzi în străinătate. In­­Europa Centrală IN AUSTRIA Afacerile sunt oarecum mai ani­mate, datorită vânzărilor in Italia. Așa, in săptămâna trecută, s’au În­cheiat o serie de vânzări cari au îndreptat în mod favorabil rezulta­tul campaniei de toamnă. Piaţa lem­­nului necojit e calmă şi cele câteva tăieri făcute au obţinut preţuri des­tul de bune. IN CEHOSLOVACIA Situaţia pieţei cehoslovace s’a a­­meliajat. Mai cu seama in Slovacia şi Carpato-Rusia, afacerile au fost prielnice, din cauza cumpărăturilor făcute de Ungaria, şi Înlăturarea Ro­mâniei, ale cărei exportaţiuni sunt contrariate de taxele urcate pe calea ferată. IN JUGOSLAVIA •Iugoslavia a profitat de asemenea de urcarea lirei, dar, după ultimele informaţîuni, rezultatele n’ar fi toc­mai strălucite, din pricină că Italie­nii au ştiut să micşoreze preţurile, pe măsură ce lira se urca. In modul a­­cesta, exportatorii iugoslavi au lup­tat cu aceleaşi greutăţi ca si mai nainte. Situaţia in România România, în cursul acestei cam­­panii de toamnă, şi-a pierdut mult din importanţa ei pe piaţa interna­ţională. Pe de o parte, urcarea leu­lui a depreciat marile stocuri acu­mulate ln­­ară, iar pe de altă parte, noile tarife foarte urcate au pricinuit atâtea dificultăţi, că, cu toată eftînă­­tatea mânii de lucru, concurenţa ro­mână n'a putut izbuti. In Polonia şi Roşia Polonia şî-a dat toate silinţele să recucerească piaţa engleză, şi a iz­butit­­ limpede că această piaţă nu o poate despăgubi de pierderea debu­­şeului german ,după cum se dove­deşte din faptul că­ această ţară a încercat să se introducă chiar în ţă­rile producătoare de lemn ca Aus­­tria şi Cehoslovacia. Exportatorii po­­lonezi sunt încă stânjeniţi de scum­petea navlurilor şi de lipsa de to­­nagiu. Lemnele ruseşti găsesc în acest an un debuşeu in Anglia, şi cererea e, aşa de mare, că deabia poate fi sa­­tisfăcută. Insămânţările de toamnă In hemisterul septentrional După ultimele ştiri primite la Ins­ttitul Internaţional de Agricultu­­ră de la Romasemănăturile de toamnă se află in stadiul următor: Europa GERMANIA nr... ..,un ţările cerealelor de iarnă sunt in general contrariate de întă­rirea pământului şi în unele locuri ele sunt cu mult întârziate. AUSTRIA Timpul fiind puţin favorabil lu­crărilor de pregătire a solului, înse­­mânţările de toamnă au suferit o mare întârziere. La sfârşitul lui Sep­tembrie, însemânţările orzului de toamnă erau aproape terminate, a­­cele însă ale secarei şi grâului erau in curs. Câteva ploi binefăcătoare, la sfârşitul lunii au permis să se conti­nue lucrările şi sâ se prepare pămân­tul pentru însemânţări. S’a semănat mult orz şi s’a început însemânţăriie­­ecum şi ale grâului. Se prevede o augmentare a însemânţăriior de râu. BULGARIA Din cauza secetei care a cânt­uit aproape întreaga lună lucrările pre­paratorii pentru însemânţările de toamnă mergeau greu. Pleile cari, în unele regiuni, au căzut la sfârşitul lunii, au permis reluarea lucrărilor. SPANIA Absenţa aproape totală de ploi şi temperatura foarte ridicată au pro­dus, în toată Spania, o mare secetă care a stricat lucrărilor preparatorii pentru însemânţările de toamnă. έn cauza aceasta, ele sunt în mare în­târziere. Către sfârşitul lunii condi­­ţiunile meteorologice au început să se schimbe. STATUL SÂRBO-CROAT ŞI SLOVAC Luna Septembrie a fost caldă şi Secetoasă. In regi­unile septentrio­nale a fost nevoe de ploaie pământul fiind uscat, ceea ce contraria lucrări­le prepartatorii pentru însemânţăriie de toamnă. ANGLIA ?! ŢARA GALILOR In cea mai mare parte a lunii Sep­tembrie.. timpul.a.fost uscat ,favo­rabil lucrărilor la câmp, cu toate că într’unele districte seceta a contra­riat lucrările. Până în primele zile din Octombrie Însemânţăriie erau puţin avansate­ IRLANDA Pământul e un excelentă stare pentru însemânţăriie cerealelor de toamnă şi într’unele districte s’a în­ceput lucrările. UNGARIA Insuficienţa precipitaţiunilor at­mosferice din luna Septembrie a contrariat lucrările pentru însemân­­ţările de toamnă. ITALIA Ploile generale şi foarte abundente dintr’un­ele regiuni. In ultimele zece zi­le din Septembrie a ameliorat sta­rea pământului. Lucrările prepara­torii pentru însemânţările cerealelor de iarnă se efectuează în mod activ, în condiţiuni extrem de favorabile. In regiunile de munte, însemânţă­­tările au început. ROMANIA Seceta din Septembrie a stingherit realmente lucrările preparatorii pen­tru însemânţările de toamnă. SUEDIA însemânţările cerealelor de toam­nă s’au efecuat în bune condiţiunî. UNIUNEA REPUBLICELOR SOCIA­LISTE SOVIETICE In Septembrie, timpul a fost, în general, favorabil lucrărilor şi înse­­mânţărilor de cereale de iarnă. Că­tre sfârşitul lunii însemânţările­ erau aproape pretutindeni terminate, ex­ceptând în Sudul Ukrainei şi în nor­dul Caucazului. In cele mai multe regiuni, starea culturilor era satisfă­cătoare şî într’unele locuri chiar destul de bună. America STATELE­ UNITE In Oklahom­a, partea orientală din Kansas şi regiunile orientale şi cen­trale ale zonei grâului de iarnă, u­­imtitatea a. iaşi. nxe.a maxe aenhU. însemânţări; în cea mai mare parte din celelalte regiuni e nevoie de ploaie. In Utah şi partea orientală din O­­regon e nevoie de ploaie pentru în­­semân­ţările de grâu de iarnă. MARELE LIBAN Lucrările preparatorii pentru înse­­mânţările de toamnă se efectuează în bune condiţiuni exceptând în re­giunea Beka unde peste bovină stin­ghereşte considerabil lucrările câm­pului. Condiţiunile meteorologice şi starea pământului sunt favorabile pentru executarea lucrărilor. Africa TUNISIA Pământurile lucrate în timpul ier­nei şi cele cari au fost lucrate su­perficial în timpul verei, erau în bu­nă stare de pregătire la sfârşitul lui Septembrie. Celelalte au fost prea umede pentru însemânţări. Convocarea parlamentului francez PARIS, 30 (Rador). — Consi­liul de miniștri s-a întrunit astăzi și a fixat pentru 9 Noembrie re­deschiderea seziunii parlaimen­ta­re. Expoziţia internaţională la Berlin BERLIN, 30 (Rador). — Ca­mera de Comerţ şi Industrie din Berlin a discutat în şedinţa de astăzi proectul organiză­rei unei expoziţii internaţionale la Berlin, în­ anul 193°. A fost adoptată o re­zoluţie declarând că expoziţia tre­buie organizată numai cu partici­parea reprezentanților tuturor in­­stituțiunilor competente la comite­tul atest titer ... . CAPITALUL STRAIN IN RUSIA Este evident că lupta înverşunată ce se dă actualmente în Rusia, nu înseamnă atât un conflict de persoa­ne, cât mai ales ciocnirea ireducti­bilă între două programe şi două metode. Sub steagul extremist al infragroşului Zinowiew, se strâng «e­lementele marxismului integral, a­­genţii revoluţiei universale, cari de la izbânda Internaţionalei în a dă­­râma ordinea mondială aşteaptă con­solidarea Rusiei. In jurul guvernu­­lui condus de Stalin şi Ryko­f, se concentrează cei ce înţeleg neputin­­ţa Internaţionalei a 3-a şi se re­semnează să evite primejdia de scu­fundare a corăbiei sovietice arun­­când peste bord balastul unor prin­­cipii dovedite vătămătoare sau i­­luzorii. Tendinţa din lagărul guver­namental, la Moscova, pare a fi mo­deraţiunea. Marea majoritate a par­tdului şi unanimitatea forurilor o­­ficiale sprijină această tendinţă Cursul politicei sovietice se manifes­tă astăzi spre recăpătarea încrederea Europei. La Londra, ambasadorul Krassin a încercat din nou, la re­luarea contactului cu Sir Austen, Chamberlain, să obţină sprijinul ca­pitalului britanic, la Paris, ambasa­dorul Rakowski anunţă reîncepe­­rea negocierilor pentru regularea datoriilor ruseşti. Litwinow, într'un interview acordat presei de la Buda­pesta, insistă asupra necesităţii de a relua relaţiile economice cu Un­garia. Negocierile pentru garanta­rea politică a frontierelor politica sunt duse cu stăruinţă. Relaţiile­­­ economice cu Germania se desvoia neîncetat. In această stare generală, s-a pro­dus la conferinţa partidului comu­nist de la Moscova, Instituţia care înlocuşte parlamentul în Rusia ra­portul lui Rikoff asupra refacerii industriei. Rikoff declară verde că, dacă resursele financiare interna sunt insuficiente, guvernul sovietic va fi nevoit să recurgă la orice alte resurse financiare. Cuvintele acestea trebuesc luata ca o mărturisire, şi totodată ca un deziderat. Acel ,,dacii” « un eufe­mism, Rusia se prăbuşeşte din rupr­să de capital, in speţă de capital ex­tern. Până la urmă, nevoită tă,l ca pete, i se va tachina. Concomitent cu tendinţa modera­­tă şi realistă ce se afirmă la Mosco­va, se pregăteşte la Londra un con­sor­ţiu având ca scop comerţul cu Rusia. Federaţiile industriale din Anglia şi Germania organizează o mare întreprindere, care aşteaptă numai un semn binevoitor al guver­nului sovietic, pentru a pune picio­rul în Rusia. Instrumentul este ca şi creat; mai rămâne ca să i se dea condiţiunile favorabile de lucru. Dacă se va ajunge aci, principala cauză a dezechilibrului economic eu­ropean va fi fost măturată, Euro­­pa are astăzi un utilaj industrial ce riscă să rămână inutilizat, din pri­cina consumaţiei restrânse faţă de o producţie sporită fără măsură. Re­­integrarea pieţei ruse, cu capacita­tea ei de consum, va normaliza in mare parte situaţia ruinătoare pen­tru Europa, ca şi pentru Rusia A. Hg. Operaţiuni pentru stabili­zarea francului Belgian BRUXELLES, 30. (Rador). — Banca Naţională a recuperat aur în sumă de 25 milioane de dolari, cari vor contribui la formarea ga­ranţiei biletelor belgiene. Alegerile in Statele­ Unite WASHINGTON, 30 (Rador). — Alegerile pentru Cartea Reprezen­tanților și Senat vor avea loc la 2 No­embrie. Relaţiile ruso polone BERLIN, 37 (Rador). — Oficio­sul sovietic „Isvestia“, comentând nota guvernului polon Privitoare la tratatul ruso-lituan declară că de­mersul acesta periclitează posibi­lităţile de încheiere a unui tratrat de garanţie intra Rusia şi Polonia. Obligativitatea serviciului militar In Persia LONDRA, 30 (Rador). — Din Teheran se anunță că un decret­­ re­gal proclamă serviciu­ militar obli­gatoriu în Persia. Recrutarea va

Next