Argus, noiembrie 1926 (Anul 17, nr. 4061-4085)

1926-11-03 / nr. 4061

Situaţia viilor la începutul lunii Octombrie Din rapoartele primite la Direcţi­unea Viticulturii şi Horticulturii de la Şefii de regiuni viticole, rezultă că situaţia viilor la începutul lunii Octombrie, este următoarea­ IN VECHIUL REGAT Culesul viilor s’a început aproape to tot Vechiul Regat şi continuă cu multă activitate, In afară de regiu­nea Drăgăşani şi Argeş-Muscel, unde de regulă culesul se face mai târziu şi In regiunea­­Cotnari, unde culesul s’a lăsat a se face după 15 Octom­brie, din cauză că strugurii sunt încă acri. Timpul cald şi secetos a favorizat foarte mult coacerea, corectând in parte şi calitatea viilor atacate de peronosporă, astfel încât calitatea vinului în anul curent este excelen­tă. In ceea ce priveşte cantitatea, din cauza secetei este sub aşteptările podgorenilor. In general recolta este cu 20 la sută redusă faţă de estima­ţii. Fermentaţia datorită timpului călduros se face normal şi în bune concotiii. În unele regiuni cum este Panciu, Odobeşti, R.­Sărat etc., din cauza re­coltei reduse, culesul este pe termi­nate şi unii podgoreni au Început descordatul viilor, pregătîndu-le pen­tru tăiat Preţul zilei de lucru la cules a va­riat între 30—100 lei. IN ARDEAL Culesul viilor a început aproape pretutindeni în regiunea Aradului şi Banatului, unde recolta se prezintă sub mediocru atât cantitativ, cât şi calitativ, din cauza timpului ploios din cursul anului şi a atacului de pe­­roxiospora. Din cauza timpului călduros şi se­cetos ce se menţine, calitativ a câş­tigat faţă de situaţia dela începutul lui Septembrie, dar cantitativ a avut de pierdut enorm. In regiunile Diosag, Oradia Mare, Seini, Tăşnad, culesul viilor s’a în­ceput in unele locuri, majoritatea vi­ticultorilor însă l-au amânat, aştep­tând o ploaie, struguri nefiind pe de­plin copţi. Recolta calitativ se prezintă­­ me­diocru, însă cantitativ este sub me­diocru şi mult sub estimările podgo­renilor. Preţul zilei de lucru variază la cu­les între 50—80 lei. IN BASARABIA In tot cuprinsul Basarabiei culesul a început pretutindeni, recolta este cantitativ mediocră, iar calitativ lăsă de dorit. Cu tot timpul călduros care a ameliorat în parte calitatea de la începutul lui Septembrie, ea se arăta a fi proastă. Preţul zilei de lucru variază între 40-60 lei. PIAŢA VINURILOR Piaţa vinurilor este In general slabă. In regiunea Argeş, Muscel, Dâm­boviţa, au avut loc oarecari tranzac­ţii, preţul variind între 110—130 lei dar. La Dealu Mare se semnalează oare­­cari tranzacţii de vinuri, preţul va­riind tpre 130—180 lei pe dal. şi 70— 90 lei de producători direcţi. In regiunea Odobeşti tranzacţii ce­va mai animate la vinurile noi, pre­ţul varind între 130—180 lei dar. In regiunea Nia­ieşti tranzacţii slabe, preţul variază între 100—130 lei. In Basarabia tranzacţii slabe, pre­­ţul variind Intre 90—120 lei dai. In Ardeal vânzările stagnează a­­proape complect. Tt%­jggînng» aradühli nnţiNfl 1I33-zacţii, preţul variind intre 80—85 lei da), şi acestea steu făcut mai mult de speculanţi. Datoriile G.F.R. - Organizaţia Camerei şi Consiliului superior al Muncii In şedinţa din 22 Octombrie a. lu­l Consiliului de Administraţie a Uniunii Industriilor Metalur­gice şi Miniere din România de sub preşedinţia d-lui inginer C. Orghidan, s-au luat în desbatere două chestiuni de o reală impor­tanţă şi anume: aceia a datoriilor C. E. R. neachitate până azi in­dustriaşilor şi aceia a organizării Camerelor şi Consiliului superior al Muncii. DATORIILE C. F. R. Cercetându-se tablourile alcătui­­te de biroul uniunei asupra crean­­țelor vechi C. F. R­, neachitate încă membrilor tuniuni, se constată că până astăzi aceste datorii însună peste șease sute de milioane. La timpul oportun s-au făcut de­mersuri pentru plata acestor dato­rii, cari au avut de rezultat, de pildă, Încasarea datoriilor din anul trecut. Dar aceasta nu e suficient. Guvernul trecut prevăzuse in bu­zei o sută milioane pentru plata a­­cestor datorii şi o rezervă de circa trei sute şease zeci milioane din ex­cedentul pe 1925 cu aceiaşi desti­naţie. Or, printi un jurnal al Cons­iu­­lui de miniştri, creditul bugetar a fost redus la patru zeci milioane, iar rezerva altfel utilizată. Evident că se impune lichidarea unei situa­­ţiuni atât de dăunătoare industrii­e lor, chiar şi in ipoteza unei conti­nue dificultăţi de trezorerie. Aran­jamente de plăţi eşalonate ale da­toriilor şi dobânzilor, ca acelea pe care Statul le-a făcut pentru furni­zorii străzi aranjamente de bo­nuri de tezaur cu care să se poată achita impozitele industriaşilor şi alte modalităţi de Plată vor fi stu­diate. In ori­ce caz. Se impune o lichidare a acestei datorii atât de apăsătoare pentru Stat şi indus­trie. ORGANIZAREA CAMERELOR ŞI CONSILIULUI SUPERIOR AL MUNCII In al doilea rând, Consiliul U­­niunii Industriilor Metalurgice şi­­ Miniere din România a discutat i­nteproectul de Lege al Ministe­rului Muncii pentru organizarea Camerelor şi Consiliului Superior al Muncii. Se ia cunoştinţă de deriziunea principială a Camerei de Comerţ şi Industrie din Bucureşti prin care Camerele de Muncă ar urma să fie rezervate exclusiv muncito­rilor,­­ socotindu-se orice ames­tec intre elementele patronale şi muncitoreşti contrarii interese­lor ambelor părţi. Fără a cunoaşte în toate deta­­lile motivele cari au hotărât Ca­mera de Comerţ şi Industrie din Bucureşti să ia o asemenea deci­­ziune, Uniunea constată că în o­­poziţie cu asemenea principiu se află nu numai proectele de legi in studiu ale tuturor ţărilor din Europa, dar şi legislaţiile în vi­goare din Franţa (Conseils du travail) din Anglia (Trade-Bo­­ards). In German’*», Camerele de Muncă sau de mo­rcit ori sunt în­locuite prin Consilii de Industrii şi Sfaturi Economice, cu repre­zentanţi ai intereselor patronilor şi salariaţilor. In America, toată tendinţa socială actuală e bazată pe o oră.:: : colaborare a pa­tronilor cu lucrătorii. In fine, la Biroul International al Muncii din Geneva, — unde elementul patronal al lumii întregi ia o parte activă de colaborare, — se preconizează în studiile de legife­rări sistemul paritar. De­oare­ce Camerele de Muncă vor fi numai adunări deliberative dar şi hotărât colaboratoare ale Ministerului Muncii, în cazul când elementul patronal ar lipsi, — pa­troni nu-şi vor avea glasuri auto­rizate în Ministerul Muncii şi vor fi siliţi să-şi apere interesele în chestiunile de muncă (Contracte colective, salarii, greve, etc.) pe alte căi ocolitoare, precum aceia a Camerelor de Comerţ şi Indus­­trie care depind de alt Minister. Anomalia ar apare evidentă. Consiliul Uniune! hotărăşte să se dea o soluţie principială în a­­ceasta chestiune, care să cond­udă la colaborarea patronilor şi a sa­lariaţilor în Camerele de Muncă, înfiinţate prin Constituţie. * Amândouă aceste chestiuni: a­­tât a datoriilor C. F. R. cât şi a­­cela a organizării Camerelor şi Consiliului Superior al Muncii se împun nu numai atenţiunei opi­niei publice dar şi cercurilor con­ducătoare. Ele reclamă toată a­­tenta solicitudine a guvernului, pentru ca aceste importante ches­tiuni să capete o dreaptă dezle­gare. Inscrierieî IT listele electorale Primăria Capitalei, urmând preve­derile legei electorale, a distuns ca cu începere dela 1 Noembrie, să se reia înscrierea în listele electorale pen­tru Cameră şi Senat a tuturor cetă­ţenilor care îndeplinesc condiţiile şi cari n'au fost încă înscrişi în lis­tele electorale. Cererile de înscriere­­se vor adresa de cei în drept comisariatelor de poliţie in raza căreia locuesc şi fă­­când dovada că îndeplinesc toate condiţiile de a putea fi înscrişi in listele electorale. Cererile se vor primi în tot cursul lunilor Noembrie şi Decembrie. In cursul lunei Ianuarie 1927, bi­roul electoral al Municipiului Bu­­cureşti, va centraliza toate cererile de înscriere şi le va publica, ca în cursul lunei Februarie cei omişi să poată face apeluri la judecăorii­­le de ocol, din cartierul in care lo­­cuesc. Ctăţenii cu drept de vot şi cari au împlinit 40 de ani, în cursul a­­cestor două luni, vor putea cere să fie înscrişi în listele electorale pen­­tru Senat. Cererile vor trebui deasemeni să fie depuse la comisariatele de poli­ţie din circumscripţiile respective. In cursul săptămânal viitoare, Primăria Capitalei va publica o or­donanță privitoare la înscrierile în listele electorale pentru Cameră și Senat. B. C. O. JMK 3 JUDICIARE (Ilfov) CURTEA CU JURAŢI Trei funcţionari, între cari şi grefierul I. Mârzescu, dela trib. Ilfov, vrând să petreacă în noap­tea de „purimi“ (în Martie 1922), s’au mascat, colindând cartierele Dudeşti şi Văcăreşti. Bine dispuşi în urma bătutorîî, au voit să viziteze şi pe o doamnă din strda Mămulari, care însă, lip­sea de acasă fiind invitată în altă parte. Chefliii net blând seamă că­ locuinţa nu era luminată, şi uşa în­cuiată, au pătruns cu forţa în casă, provocând panica servitoarei, care începu să strige după ajutor. Aler­gară vecinii şi lumea ca să scoată Pe servitoare din mâiniele celor 3 mascaţi. Cu acest prilej se născu o ceartă cu înjurături între Mâr­zescu, care era mai montat şi mai agresiv — şi unul din cei cari in­terveniseră, anume Nathan David. Acesta, pălmuit de Mârzescu, răs­punse cu o lovitură de pumn, iar Mârzescu pierzându-şi echilibrul, căzu şi se lovi cu capul de calda­râm. A fost un moment nenorocit căci din isbitura în piatră i s’a tras moartea. Curtea cu juraţi a judecat ori procesul lui Nathan David, care n’a fost ţinut ■ arestat în prevenţie de loc, fiind prea evidentă lipsa ori cărei intetiuni­ criminale. In urma unor lungi desbateri, juraţii au adus un verdict, pe te­meiul căruia Curtea l’a condamnat pe David la zece zile închisoare. Curtea l’a obligat să plătească fa­miliei mortului, 100.000 lei despă­gubiri civile. ASASINUL VASILE DACA D, judecător Codin Ştefănescu, de la cap. 3, terminând instrucţia cu privire la fiorosul criminal alba­nez Vasile Dacă, a dat ordonanţa definitivă de numă­rîre, prin care conchide la trimeterea lui înaintea Curţii cu juraţi Pentru trei asasi­nate săvârşite cu premeditare şi voinţă asupra: chelnerului Pan­dele Ristea de la lăptăria Stoian din Piaţa Amzei, a elevului Simo­niei întâlnit în stradă în goana ne­bună întreprinsă spre a scăpa de urmăritori şi a nefericitului Bene­dict Francisc, care căutase să-l prindă. Criminalul mai este acuzat de crimă săvârşită dar neibutică asu­pra gardistului urmăritor, care s’a vindecat de rana primită. ESCROCHERIA UNUI SUBCOMISAR Instrucţia privitoare la manope­­riile frauduloase întrebuinţate de subcomisarul Zăvoianu spre a de­veni proprietarul unui important imobil aparţinând bătrânei proprie­tare Anghelina Niculescu, este în curs, aşteptându-se rezultatul unei expertize grafologice. Ori împlinindu-se o lună de la a­­restarea subcomisarului, tribuna­lul — în urma cererii d-lui judecă­tor de instrucţie Papadopol — a reconfirmat mandatul de arestare. O AFACERE DE PLASARE DE ACŢIUNI „Banca Rom. de credit farma­ceutic“, a depus plângere la par­chetul de Ilfov împotriva lui I. Rauch, cu domiciliul la hotel Me­­tropol, arătând că încredin­ţân­­du-i-se acestuia carnete cu acţiuni de ale Băncii, spre a le plasa,­­ a reţinut 3 carnete şi şi-ar fi în­suşit o parte din banii încasaţi. Banca reclamantă pretinde că a fost frustată cu suma de un sfert de milion. Parchetul a însărcinat cu cerce­tarea cazului, pe d. judecăti Ar­mand Cnstantinescu, titularul cab 2 de instreţie. FRAUDA UNOR ŞEFI DE LUCRĂRI C. Adamescu şi Gh. Bolgovici, şefi de lucrări pe şantierul clădirei noului Palat al Creditului Rural, au recurs la o manoperă foarte u­­zitată în asemenea materie, spre a frauda societatea „Clădirea Ro­mânească“ (antreprenoarea­ lucră­rilor numitei construcţii). Dânşii treceau în listele de piaţă a lucră­torilor, nume fictive,­­ încasând dânşii sumele de bani plătite de so­cietate pentru lucrătorii inexistenţi. Pe lângă aceasta conveneau cu parte din lucrătorii reali, să treacă în liste salarii mai mari decât cele adevărate, iar lucrătorii încuviin­ţau această majorare, deşi nu pri­meau nici un ban din diferenţa în plus, (care trecea toată în buzuna­rele lui Adamescu şi a lui Bolgo­vici). In urma plângerii adresată de „Clădirea Românească”, parchetul, prin d. procuror Tuliu Dautte, a arestat atât pe aceştia cât şi pe lucrătorii Demon Sándor, Iosef Spaniol şi Petre Berşa, pe cari i-a trimes cu acţiune publică deschisă, la cabinetul de instrucţie. ORDONANŢA DEFINITIVA D. judecător I. Stănescu, de la cap. 7, în urma instrucţiei făcute, a dat ordonanţă definitivă prin care trimete în judecată corecţio­­nală pentru escrocherie, pe falsul inginer Ştef- Schmidt, care dân­­du-se drept proprietar al unui ate­lier şi garaj de automobile... în Iaşi, a înşelat pe ■ d. Nae Ionescu, numindu-l pe acesta în postul de... şef al garajului şi luându-i o ga­ranţie de câteva zeci de mii de lei pe care şi-a însuşit-o. ABUZ DE ÎNCREDE­ R, judecător Armand Constantî­­nescu, titularul cap. 2 de instrucţie, a emis, în urma cercetărilor fă­cute, mandat de arestare împo­triva lui Lazar Wachsman, căruia i se impută că fiind în srviciul fir­mei Neuman Kimmel, a săvârşit o serie de falsuri şi abuz de încre­dere prin însuşirea unor sume de bani. Mandatul a fost confirmat de tribunal Şedinţa delegat­ei permanente a Municipii ai ——waom­niTia,, Credite pentru vizita misiune! italiene.­ Des­ci udarea aparateor de limonată dri dimineaţă, membrii delega­ţiei permanente a Municipiului Ca­pitalei s’au întrunit în şedinţa pu­blică, sub preşedinţia d-lui prof. A­ Teodorescu primarul Capita­lei. CREDIT PENTRU PRIMIREA MISIUNEI ITALIENE După deschiderea şedinţei, pri­marul Capitalei a cerut membrilor delegatei să voteze un credit de 300.000, lei în vederea lucrărilor de decorare a oraşului cu prilejul vizi­tei misiunei italiene. D. Dr. COSTINESCU spune că, întrucât vizita mistimei italiene este un act de cinstire a neamului, la chefuelile de primre a oaspeţilor italieni ar trebui sa contribue şi mi­rasterul de finanţe. D. primar Ajuibal Teodorescu, răspunzând d-lui dr. Costinescu, spune că inpartăşind punctul său de vederee a şi avut o întrevedere cu d. Manoilescu subsecretarul de stat al ministerului de finanţe care i-a tăgăduit ca în bugetul general al Statului să prevadă pe viitor o sumă pentru Municipiul Bucureşti Pentru acoperirea cheltuelilor vizi­telor oficiale. ALINIEREA STRAZEI DR. FE­­LIX Membrii delegaţiei luând în dis­­cuţie decizia privitoare la alinie­rea strazei dr. Felix aprobă ulti­­mile modificării propuse. Asupra cererei Socret S. N. I. C. care datorează comunei 3.200.000, lei şi care a cerut o amânare a platei, delegaţia amână discutarea chestiune!. CEREREA D-LUI DEPUTAT AL. ARGEŞIU D. Al. Argeşiu deputat al Capita­lei depune un protest al negustori­lor din cartierul Griviţei, prin care se arată că Primăria Sectorului IV-a, Verde, a închis un foarte ma­re număr de prăvălii din cartierul Griviţei. D. prof. Anibal Teodorescu spu­ne că nu cunoaşte cazul ce i se semnalează şi că va examina cu toată at­mila plângerea negustori­lor din bătaful cartier. UN NOU PLAN AL ORAŞULUI D. dr. Costinescu a propus ca în vederea alcătuiri noului plan al o­­raşului să se ia o serie de fotogra­fii de serviciul fotografic al aeros­taticei. , Cu aceste fotografii s’ar putea face în urmă studii interesante de verificare pe teren­DESFIINŢAREA APARATELOR DE LIMONATA Dr. prof. Anibal Teodorescu, comunică delegaţiei că a dispus ca începând dela 1 Noembrie să fie ridicate de pe trotuare toate aparatele de limonată a căror con­cesie a încetat pe ziua de 1 Noi­embrie. Acelor cari, nu se va con­forma acestei dispoziţii, Serviciul de salubritate a­ oraşului le va ridica aparatul. D. primar Anibal Teodorescu, ridică şedinţa la ora 1 d. a. D. GRĂUNTE t Tranzacţie ILFOV No. 31068. Prin care George Ne­culai ,Fotino şi Dimitrie T. Pas­cu pentru stingerea proceselor exis­tente la trib. Ilfov, secţia I-a, dos. No. 3275 din 1926 şi No. 3738 din 1926 şi acel de la secţia IlI-a dos. No. 3161 din 1926, au convenit ca d-l Dimitrie Pascu să plătea­scă d-lui G. Fotino lei 500.000 rest din preţul vânzărei imobilului din str. General Manu 15 şi d-lui Ni­colai Fotino lei 100.000 restul privi­legiului existent, iar lei 100.000 rest din preţul acestei vânzări să o plătească la 20 Mai 1927. Suma de 600.000 lei s-a numărat astăzi vânzătorilor George și Ne­­culai Fotino. fesse? OFERĂ OCAZIUNEA CEA MAI PROPICE PENTRU ACHIZIŢIONAREA MAŞÎNE­OR SALE Socotind Dolarul Iei ISO: Inclusiv taxa de lux Toate Automobilele „FIAT“, sunt livrate cu : Lumina electrică, pornire automată, claxon, Frâne pe patru roţi, Părţi laterale foarte luminoase şi închizând ermetic, cinei cauciucuri „Balcon“, am­prtisoare, tapise­rie din piele (cu excepţia modelului 509, care are caroserie din Japon CATALOAGE FRANCO LA CERERE VIZITAT! EXPOZIŢIILE: VÂNZAREA PRODUSELOR „FIAT Star. Versierii 3-5 prin Cal Moţitor -- Tal 47/63 di­n AttJience, face colţ Cal Victoriei 94 Toi 48/9 99 99 99 99 99 99 99 Model 509 SPYDER NORMAL: 2 LUX: 3 TORPEDO HORMIL: 4 „ LUX: CONDUCERE 4 4 CABRIOL­E­T: 3 Model IIS TORPEDO L­U­X : 5 COUPE : 5 CABRIOLET: 5 CONDUCERE IEM 5 99 99 99 »­ Model 507 TORPEDO LUX COUPE LANDAULET 99 997 7 Seit! IK TORPEDO LUX GO ü FE LAN040LET CONDUCERE 99 99 99 99 99 99 99 99 f» *9 99 7 7 7 locuri 7 Up. Lei 99 99 99 99 99 »9 9»ss99 99 99 99 VT**,99 99 »9 99 99 9» 99 99 99 locuri10 Hp.' Lei 99 99 9»JS99 99 99 99e?«H O99 99 99 99 / 99 locuri15 Hp.\ 99 99 99 99 99 ^ •p-4ft*GLei 99 99 99 locnri30 ilp. 5Lei 99 49 99ÎS «pe* «aww*99 99 -99 99S"99 9» 99 99 se> ; 99 192.000 240.000 233000 412.000 325.000 572.010 ) 9? Cronica petrolului p iTr a Piaţa aste staţionară. S’au în­­cheiat transacţiuni puţina, lucrându- se numai o jumătate da­ri. Preţurile au fost: LA MNIEHN: Ţiţeiul cotează 17.700—17.800 lei vag. de Buşteuuri şi Bân­uiu uşor şi 16.000 lei de Moroni neparaginos. Bena vna uşoară este cerută la 7,10­ lei kgr loco fabrița fără taxe şi kazan oferită la 7.20. Benzina grea este cerută la­ 5.35 lei kgr. loco fabrică, fără taxe şi kazan şi oferită la 5.45. Motorina este cerută la 2.50 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 2.55. Petrolul lampant este cerut la з, 20 lei kgr, loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 3.25. Păcura este cerută la 1.65 lei kgr, loco fabrică fără taxe şi kazan şi oferită la 1.70. Uleiurile C. b. R. se găsesc la 4.80 lei kgr, loco fabrică fără taxe, şi kazan. Uleiul regal 0 e cerut la 7,00 lei kgr, loco fabrică fără taxe şi kazan cel 00 la 8.20 lei kgr., iar cel 000 la 10.70 lei kgr. loco fabrică fără taxe şi kazan, , LA EXPORT: Benzina uşoară o avem la 6.70 lei kgr. loco fabrică şi 8.90 lei kgr. Constanţa-Benzîna grea este cerută la 4.90 lei kgr. loco fabrică şi 7.00 lei kgr. fob Constanţa. Petrolul lampant se găseşte la 2.65 lei kgr. loco fabrică şi 3.80 lei kgr. f, lo­constanţa. Motorina se găseşte la 2.20 lei kgr. loco fabrică şi 3.35 lei kgr. fob Constanţa. Păcura se găseşte la 2.25 lei kgr. fob. Constanţa. Nu uitaţi opera­ţiis deplin t­raită sie CRUCEA RUSSE. i 'A­R­CI­a . 1 Schmiedeeisernes Montejus, 1 eiserner Schneideapparat aura Zer­kleinern von Talg, 2 eiserne Siedekessel 5000 Liter Inhalt mit Schamott' eingemauert, 1 hydraulische Pumpe, 1 hydraulische Presse. 2 Boppelre­­zervoire fuer Aetznatron, 1 kleiner Flaschenzug fuer Aetznátron, 1 Spin­­delpresse fuer Handbetrieb, 1 Spindelpresse fuer Kraftbetrieb, i grosse Strangpresse, 1 Schneideapparat, 1 Pilirmaschine, 1 Mischapparat. 1 Spanohobelmaschine, 1 Trockenkammer mit Dampfheizung, Trockenkam­mern. hölzerne Horden, Rohrveatilation, Exhauster, 1 komplette Ventila­­tionsanlge von Zinkblech, 1 grosse, eiserne Selfenblockschneidemaschiiie, 1 komplette Autopresse C. E. Rost & Co. Dresden, 1 Motor 3 P. S., 1 eiser­ner eingemauerter Siedekessel fuer 700 Liter, 1 eiserner eingemauerter Siedekessel fuer 100 Liter, 2 Kipptessei samt Armatur, Transmissionen, Riemen etc., 2 kleine Rezervoire, 9 schmiedeeiserne Elsenformen, mit Dappelboeden, 2 Holzschraenke, 40 Stanzen, 1 Italienische Wage, 1 Prä­zisionswage, 1 kupferner Destillirap parat samt Kondensator, 1 Flaschen­­fueli.Maschiue, 1 Filterpresse, Riemenscheiben, Dichtungen, Kuplungén, Vorgelege etc. Obige Einrichtungsgegenstände befinden sich in der Tschechoslovakei. Offerte unter Chiffre „Fabrlksei Inrichtung“ an Rudolf Mosse, Oradea. H. FEINGOLD AVOCAT Galaţi, Str. Deciană No. 8 Butoaie goale de stejar şi fag provenind dintr’o Fabrică de Pielărie convenabil de Vânzare, of­ferte sub Butoae la Agenţia Schulder & Berger Karageorgevici 9 Ciorapi 100 pogoane cu sonde in producţie vinde George Matheescu, Sinaia Primăria Oraşului Focşani La 28 Decembrie 1926 ora 10 di­mineaţa se va ţine licitaţie cu ei­ferte închise pentru procurarea materialelor necesare instalării conductelor de apă din Str. Sta­­matineşti şi D. Niculaide în va­loare de 270.794 lei. Condiţiunile şi devizul se pot vedea la Primărie, p. Primar, Baion Stănescu Secretar, I, Rom­anoai No. 14890 24 Oct. 1926 era DAME, BĂRBAŢI ŞI COPII MÂNUŞI Baion special en detail Fra­i­ lossin - STR. DECEBAL 6­­ _________EN GROS Contabil- Corespondent româna, lucrător independent caută spre imediată angajare o Societate Anonimă. Reflectanţi bine versaţi în lucrările de birou vor înainta ofer­tele scrise cu mâna Agenţiei Rudolf Mosse S. A. Buh Academiei 4, loco, sub „E. 500“, cel mai târziu 5 Noem­­brie, cu indicaţia pretenţiei de salari­i

Next