Argus, decembrie 1926 (Anul 17, nr. 4086-4110)

1926-12-01 / nr. 4086

Anul XVII No. 4086 6 PAGINI 6 Miercuri I Decembrie 1926 AUTOMOBILE ABONAMENTE: in străinătate Un an 2200 lei 6 luni 1300 » 3 luni 800 3 lei în tară. 6 lei în străinătate In Tară Un an 1000 Iei 1 luni 550 » 3 luni 300 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatorii S. Pauker şi H. F. Valentin INDUSTRIEI şi FINANŢE! Director: Grigore Gafencu '^NOELiflR 10 S. Cfll .VICTORI­EI B­UCU­RE$TI PUBLICITATEA : Concesiunea Exclusivă a Societăţei Generale de Publicitate Directori: Carol Schulder fl S. Berger Str. Eugeniu Carada (fostă Karagheorghevici 9) Telefon 11164 BIROURILE: Bucureşti« Strada Sărindar IO - TELEFON: 0/03 ș­i 23/69 Oportunitate La congresul agricultorilor­ tinut Du­­minică la Brăila, d. Gaid­rici, mainis­­trul agriculturei, a luat cuvântul și a asigurat pe congresiști că guvernul își va ține angajamentul din mani­festul program și va înfăptui stabili­­zarea monetară. O nouă pesmisune oficială, şi am dori să nu fie o a­lă iluzie deşartă. Nu bănuim buna credinţă a guuver­­nului. Dar avem tot dreptul să ne în­doim de energia lui, şi poate chiar şi de putinţa lui de a înfăptui reformele promise. Şovăirile de care guvernul a dat dovadă fer materie economică, arată lipsa de convingeri adânci şi puternice, din care să poată izvorî reforme ca acelea anunţate prin rum­­nifestul-program. Nu e deajuns ca unul sau câţiva membri ai guvernu­lui să aibă intuiţia nevoilor ţării şi formularea nemerită a leacurilor a­­cestor nevoi. Trebue ca guvernul în­treg, — sau mai exact — persoanele determinante din guvern, să aibă a­­ceastă convingere şi această hotărâre de a îndrepta lucrările. De aceasta, ne cam îndoim. Ministrul de finanţe, în expunerea făcută presei, arată cum­ sunt, după părerea sa, mijloacele de îmbunătă­ţire a situaţiunii de astăzi. D-sa cita tocmai ce susţinem fi noi ani de zile: stabilizarea monetară şi creşterea veniturilor Statului prin creşterea avuţiei generale, sub regi­mul monedei stabile şi al libertăţii mun­cei. La sfârşit d. Lapedatu ajun­gea la concluzia că normalizarea va trebui să înceapă cu plata datoriei Statului la Banca Naţională. Asta înseamnă că tocmai acel mem­bru al guvernului, în sarcina căruia cade realizarea reformelor financiare să economice, nici nu ştie bine des­pre ce este vorba. Iar adversarul acestei reforme esen­ţiale pentru viaţa ţării, este d. Vin­­tilă Brătianu, un om care urmăreşte cu tenacitate realizarea ideilor sale, care are la îndemână mijloace multi­ple pentru a împiedeca realizarea al­tor idei decât cele preconizate de d-sa, şi, în fine, un om care nu uită şi nu iartă. Iată de ce, cu toate declaraţiunile făcute de d. ministru Garoflid la Brăi­la, şi cu toată î­mpetinţa d-sale, în afară de orice discuţie, noi ne în­doim încă de realizarea stabilizării monetare. Şi fiindcă nu avem dreptul să în­cetăm discuţia, pentru că ar însem­­na să privim cu laşitate la strangu­larea vieţii economice, ai cărei lumi­nători şi îndrumători suntem, prefe­rim să î­nt­innam discuţia cu d. Vin­­tilă Brătianu, asupra oportunităţii stabilizării. Oportunitatea este ultimul refugiu în care d. Ţintilă Brătianu şi-a adă­postit opunerea sa îndârjită in contra stabilizării monetare. De ce nu este oportună astăzii sta­bilizarea ? Pentru că d. Vintilă Bră­­tianu, în fond, nu acceptă această re­formă ca principiu. Încolo nu există nici un motiv serios care să se împo­trivească stabilizării. In curând se va închide navigaţia, şi leul va începe să scadă. Vom ajunge iarăşi la cursul de 1000, şi chiar mai mult, pentru o liră sterlină. Care va fi fost câştigul urcării lenini în toamna aceasta ? Şi este vreun mijloc, in afară de stabili­zare, pentru a evita aceste urcări şi scăderi sezonale ? Dacă d. Vintilă Brătianu, in loc de a invoca inoportunitatea, ne-ar reco­manda un mijloc, care pus in aplicare prin Banca Naţională, să asigure con­tinua şi treptata urcare a leului, am putea spue cel puţin că ne aflăm in faţa cum­ sistem, dezastruos pentru mulţi, dar onorabil pentru colectivi­tate şi pentru ţară, aşa cum spun francezii despre sistemul Poincaré. Dar când leul nostru da la o zi la alta spasmuri tetanice, să ni se spună că stabilizarea e inoxilunâ, este să ni se spună că e inoportun să trăim și să dorim ziua de mâine. Procesul d-luî Lascar Davidoglu Curtea de apel Îşi declină competinţa Prima anchetă orânduită de mi­nistrul justiţiei împotriva unor ma­gistraţi dela trib. Ilfov, s-a terminat cu trimiterea în faţa comisiilor dis­ciplinare respective a d-lor N. Stra­­jan şi Lascăr Davidoglu. Cu prilejul acelei anchete, a avut loc un schimb de cuvinte între d. Da­vidoglu şi d. Pisău, inspector judecă­­toresc, de faţă fiind şi d. Camil De­­metrescu, procuror general. Urmarea a fost că procurorul general a dresat proces-verbal prin care constata că d. Davidoglu a ultragiat pe Inspecto­rul judecătoresc, prin cuvintele „eşti necuviincios“. D. Davidoglu a fost trimes în jude­cata Curţii de Apel pentru ultraglu, conform art. 493 proc. penală, care prevede că ofiţerii de poliţie judiciară şi magistraţii tribunalelor sunt in­sti­­ţabili de Curtea de Apel, pentru cielic­­ele săvârşite în exerciţiul funcţiunii lor. Afacerea s-a înfăţişat spre judecare ieri, înaintea Curţii de Apel S­ II­, formată din d- preşedinte Cogâlnicea­­nu, d-nii consilieri Coandă şi Stă­­nescu-Buzău. INTEROGATORUL D-LUEI DAVI­DOGLU Preşedintele a luat interogatorul d-lui Davidoglu care a declarat că d-sa are educaţie şi nu poate ofensa pe nimeni; dar când d. Pisău ?'s pre­­zentat cu delegaţia de a-l ancheta. 1-a contestat calitatea pe baza ligii de organizare judecătorească ce prevede că anchetatorul trebue să aibă un grad superior celui anchetat. î). Pi­său l-a întrebat atunci pe d. Davi­doglu ce avere are, iar când d-sa se adresa procurorului general spre a-i demonstra de ce inspectorul nu poa­te să-l ancheteze, acesta i-a adresat între altele vorbe cu ton ridicat şi pe acelea de „d-le prim preşedinte te rog să nu fii necuviincios“. La care d. Davidoglu a răspuns „necuvincios ești d-ta".* S’a citit apoi procesul -v­erbal de ul­­fagiu care conţine cam aceiaş expu­nere, cu menţiunea că d. Davidoglu când a dat riposta a întins mâna dreaptă în spre d. Pisău. Interogatul a tăgăduit acest gest DOUA INCIDENTE RIDICATE DE APARARE înainte de a se intra in fondul pre­legarii, apărătorii d-lui Davidoglu au ridicat două incidente. Primul, se referea la nulitatea sau nevalabilitatea procesului verbal de ultragiu cum şi acţiunea publică des­chisă de parchetul general. In regulă generală, procurorul general nu are cădarea să instrumenteze, in mod cu totul exceptional art. 493 proc. penală dă dreptul procurorului general să pornească publică numai pentru d­­el­ic­tele săvârşite de magistraţii tribuna­lelor şi ofiterii de politie judiciară din exercţiul funcţiunii lor“ (şi cari sunt trimeşi direct înaintea Curţii de Apel care judecă in primă şi ultimă in­stanţă de fond). Fiind vorba de ma­teria dreptului penal şi de o dispozi­ţie de excepţie, textul trebue interpre­­tat în sensul cel mai strict. Trebue deci ca faptul imputat să fi fost co­mis in exerciţiul funcţiunii. Or. ce funcţie exercita d. Davidoglu când în calitate de anchetat, răspundea an­chetatorului. Acesta din urmă era în exerciţiul funcţiei lui, cel anchetat, insă nu. Aşa fiind lucrările făcute da procu­rorul general sunt nevalabile şi con­secinţa unei sesizări neregulate ca cea de faţă, nu poate fi decât urmă­toarea: Curtea trebue să spumă că d. Davidoglu nu era în exerciţiul func­ţiei, procurorul general n’avea com­­petinţa să dreseze actele, deci actele să fie trimise cu simplu caracter de denunţ la organele competinţe (cam­ in timp normal este parchetul tribuna­lului si judecătorul de ocol, iar astăzi sub legea stării de asediu, comisarul regal si consiliul de război). Al doilea incident: pe baza art. 3 din decretul care proclamă starea de asediu, delictul de ultragiu (impreu­­nă cu alte crime si delicte) sunt date în c­ompetinţa instanţelor militare, oricare ar fi calitatea persoanelor sau complicilor. Această dispoziţie nu fa­ce nici o excepţie astfel că chiar in ipoteza că ne-am afla in cazul de a­­plicare „ art. 493 proc. penală, aface­rea trebue judecată tot de instanţele militare. * Ambele incidente au fost combătu­te de d. procuror general Camil De­­metrescu, care şi-a exprimat surpriza dureroasă să caute a se sustrage de la judecata unei instanţe compusă din magistraţi superiori, ce constituesc o garanţie prevăzută de legiuitor în fa­voarea celor din ordoanl judecătoresc. CURTEA IŞ! DECLINA COMPETINŢA După o chibişuire de a­­ntroape trei sferturi de oră, Curtea a admis inci­dentele, d. preşedinte Cogălniceanu pronun­ţând următoarea hotă­râre: „Curtea declină compe­­tinţa, — dispune înainta­rea actelor către parche­tul general, spre cote le­­gate“9 . 1 Congresul agricol dela Brăila Cuvântările. — Declaraţiile d-lor miniştri C. Meissner şi C. Garoflid.^— Moţiunea S'a cerut stabilizarea leului Duminică au avut loc la Brăila în prezenţa d-lor miniştri C. Garoflid şi C Meissner, desbaterite congresu­lui agricultorilor organizat sub aus­­piile Sindicatului agricol Brăila. Agricultorii din judeţele Învecna­­te şi reprezentanţii Sindicatelor a­­gricole din întreaga ţară au parti­cipat un număr mare. Sala teatru­lui Lux a fost plină până la ultimul loc. CUVÂNTAREA D-LUI I. BER­­CEANU Cel­ dintâi a luat cuvântul, d-l Ion Berceanu, preşedintele Sindicatului Agricol Drăga. Mulţumind congresiştilor, d-l Ber­ceanu ar aid ca presenţa in număr mare a agricultorilor e o dovada că sunt multe dom­nii de realizat. Scopul nostru e de a ne solidari­za pentru a face cunoscute opiniei publice doleanţele noastre. Agricultorii reprezintă azi 80 la sută, din populaţia ţărei,, in­ conse­cinţă ei cer mai multă atenţie din partea, guvernanţilor. In ce priveşte lipsurile agricultori­lor d-l Berceanu insistă asupra lip­sei mijloacelor de a cultiva pămân­tul in mod raţional, D.sa citeşte apoi o serie de ade­ziuni la congres ale d-lor Vintilă Brătianu, I. G. Duca, Gr. Tran­cu­Iaşi, Busuiocescu-Brăescu, etc. , STABILIZAREA MONETARA D-l AUREL PANA preşedintele Sindicatului agricol Ialomiţa spu­ne că chestiunea stabilizărei revi­ne din nou în discuţie pentru că fluctuaţiile valutare sunt din ce în ce mai funeste pentru agricul­tori. Dintre toate profesiunile, agri­cultura e cea mai riscată fiindcă e în funcţie de starea atmosferică. De câţiva ani are un risc in plus, acel al fluctuaţiilor valutare. Cu toată recolta bună de anul a­­cesta, rezultatele nu sunt mulţu­mitoare pentru că preţurile sunt prea scăzute. Trecând la altă ordine de idei, d.,’ Aurel Pană, se plânge de lip­sa de credit şi arată dificultatea contractărei împrumutărilor în streinătate din cauza nestabilită­­ţei monetare. Chestiunea creditului e strâns legată de acea a stabilizărei- D-sa a mai cerut suprimarea ta­xelor de export. CUVÂNTAREA D-LUI C. IARCA D. CONST. IARCA, de la Buzău a­­rată, de asemeni, că agricultura tre­ce printr-o criză de producţie şi de rendem­entă . Producţia a scăzut din cauza re­formei agrare care a fărâmiţat pă­mântul, din cauza lipsei de inven­­tar a agricultorilor, şi din cauza po­liticei economice greşite a partidu­lui liberal. In concluzie d-sa cere o solida­rizare a agricultorilor spre a cere o politică economică de folos tărei. CUVÂNTAREA D-LUI FRITZ CONNERT D-l FRITZ CONNERT Sibiu, din partea „Reuniunei agricole săseşti“, aduce salutul agricultorilor din Ar­­deal,, şi cere ca agricultorii să joace un rol mai­ accentuat, în politica ţă­­rei. D-sa arată necesitatea unei pro­teguiri a agriculturei întru­cât în Transilvania criza agricolă e mult mai acută de­cât în vechiul regat. Ocupându-se de problema creşterei vitelor, d-l Connert demonstrează cu cifre, că numărul bovinelor şi por­cinelor e în mare descreştere în ul­timii ani. Cauza impuţinărei e lipsa de de­buşeu, provocată de dificultatea ex­portului. Lipsa de export are şi o altă con­­secinţă defavorabilă : pierderea de­buşeurilor. D-sa arată apoi că­ taxele de ex­port au fost desfiinţate în toate ţă­rile şi cere desfiinţarea lor şi la noi CUVÂNTAREA D-LUI GEOR­­GES LUCASIEVICI D-l G. LUCASIEVICI vice­pre­şedinte al Uniunei Sindicatelor A­gricole, citeşte un raport documen­tat al ataşatului nostru comer­cial de la Roma in care se vede cum italienii au reuşit să intensi­fice producţia. Producţia agricolă are un carac­ter cu totul deosebit. E necesar să dovedim că problema agricolă e o problemă ştiinţifică. Cere d-lui ministru Garoflid să fie ală­turi de agricultori. Cere un regim de libertate prin suprimarea ta­­xelor de export. D-sa arată apoi că agricultorii sunt victime ale fluctuaţiilor valutare şi că pro­­ducţia nu poate fi intensificată fără o monedă stabilă. CUVÂNTAREA D.LU­I. RA­­DUCANU D-l I. RADUCANU profesor la A­­cademia de Înalte Studii comercia­le, scuză lipsa de la congres a d-lui I. Mihalache şi arată că programul său agrar nu e un program de des­­binări. ‘ D-sa crede, că nu exproprierea e o cauză a reducerei producţiei agri­­cole, şi că realizarea expropriere­ a fost­ o mare operă de politică so­cială. Criza agricolă e datorită unei politici greșite. Ea poate îi caracte­rizată ca o politică de secătuire a agriculturei. Fiscalitatea nu vede în agricultură decât o vacă bună de muls. Problema monetară a fost lă­sată în voia soartei. Agricultorul cumpără scump şi vinde eftin. D-sa îşi încheie cuvântarea ară­tând că solidaritatea agricultorilor, poate deveni un fapt, cu toate că nu era posibilă Înainte de reforma a­­grară. CUVÂNTAREA D-LUI EM. BRANCO­VICI D-l Prof. EM. BRANCOVICI, spu­ne că soarta comercianţilor e strâns legată de a agricultorilor, şi arată rezultatele legilor Inchizitoriale. Industria nu poate trăi de­cât cu condiţia de a fi susţinută de agri­cultură. In chesiunea stabîlizărei, d-l Bran­covici constată că cu cari au com­bătut- o eri o aprobă azi. Camerele de Comerţ s-au pronunţat pentru stabilizare. * Orele fiind înaintate, d-l Jean Că­­mărăşescu a renunţat asupra comu­nicării sale cu privire la Interesele agricole româneşti In domeniul in­ternaţional. • D-l NAUM din partea Uniunei Ca­merelor de Agricultură, scuză lipsa d-lui Vladimir Athanasovici şi de­clară ca şi aceasta Instituţie se preocupa de interesele agricultori­lor şi lucrează pentru crearea Im­prumuturilor pe gaj. CUVÂNTAREA D-LUI MINIS­TRU D. MEISSNER D-l ministru MEISSNER spune că d-sa nu e agricultor şi ca a veni la congres gratie străruinţelor amicu­­lui său d. Berceanu. Având prilejul să ia contact cu agricultorii, d-l ministru al lucrări­lor publice răspunde la acuzaţiile ce i se aduna in legătură cu noile taxe asupra­: drumurilor. Statul nu poate da fondurile ne­cesare şi eu­ am apelat la fel ce be­neficiază de şosele. Taxele n'au fost încă definitiv fi­xate dar ideia fundamentală a fost de a transforma prestaţia, din natu­ră în bani. Taxele ce se vor impune nu vor fi mai mari de 30 la sută din cât se ridică azi prestaţia transfor­mată in bani. S’a mai emis ideia contactărei unui împrumut pentru refacerea, şoselelor. Plata împrumutu­lui revine tot in sarcina contribua­bilului. Declaraţiile d-lui Ministru C. Garoflid D-l ministru C. Garoflid, mulţu­meşte d-lui Berceanu, organizatorul congresului şi declară că a venit c­a ministru să asculte plângeri şi ca agricultor pentru că socoteşte că a­­gricultura e principala Industrie a ţârii,pentru că producţia ei e de o însemnată valoare şi pentru că ea îndestulează trei părţi din populaţia ţarei. Această părere nu e împărtăşită de toţi. S‘a zis că România încetea­ză de a mai fi o ţară agricolă şi că singura preocupare trebue să fie in­­dustria. Pe această credinţă s‘a bazat o po­litică ale cărei efecte se văd azi. STABILIZAREA Nu putem avea o producţie fă­ră o măsurătoare precisă­ Am a­­parat ani dea rând­ul acest punct de vedere. Am propus sistemul sta­bilizarei când alţii urmăreau o po­litică de revalorizare. Am intrat în guvern cu aceiaşi preocupare. Guvernul nu părăseş­te această ideie pe care o conside­ră ca un punct cardinal al politi­cei sale. Trebuie mijloace finan­ciare şi vom face stabilizarea. TAXELE DE EXPORT Politica taxelor de export decurge dintr'un principiu greşit, că in agri­cultură se produce uşor. Am dus lupta şi am reuşit sa ob­ţinem lucruri însemnate. Am obţinut întâi libertatea expor­tului şi apoi reducerea taxelor. S'au redus taxele la grâu, la vite şi la alte produse. S‘a făgăduit reducerea treptată şi guvernul se va ţine de vorbă. S’a prevăzut in viitorul buget scădere de un miliard la taxele de export. In ce priveşte preţurile cerealelor, d­l Garoflid,recunoaşte că sunt mici, nu numai fiindcă sunt grevate de taxe şi de tariful de transport, ci şi din cauze de ordin general ca scumpetea navlului, concurenţa stre­ina şi scumpetea capitalului. CREDITUL AGRICOL Trec la o altă problemă acea a creditului. Pentru a avea credit vom face apel la capitalul străin, la ță­rile cu capital mare. Ne trebue instrumentul de schimb pe care-l vom crea prin stabiliza­re. Creditul agricol va fi organizat prin crearea unui mare institut. Dacă netezim calea piedicilor vom continua cu programul de aplicare a ştiinţei la îndemâna plugarului. Ca agricultor, vă dau sfatul ca gândul de a apăra un interes eco­nomic naţional să nu vă părăsească La apelul d-lui Lucasievici, răs­pund declaraţiile d.lui Moialache, care Înseamnă o schimbare totală In directiva politicei agrare. Dacă exproprierea a reușit să unească pe a gricultori e bine cft s’a făcut. Incheindu-și cuvântarea,, d. Garo­flid îndeamnă pe agricultori să nu se ferească de politica fiindcă ea este realizarea teoriilor prin spriji­nirea celor cari se pun în slujba in­tereselor lor. Orele fiind înaintate, d-l I. Ber­­ceanu a declarat închise desbate­­rile citind următoarea moțiune care a fost aprobată. Moţiunea 1) Producţiunea agricolă nu va pu­­tea fi normalizată şi cu atât mai puţin sporită spre folosul economiei gene­rale a ţării, atât timp cât nestabilita­­tea monetară ameninţă cu un per­manent desechilibru budgetul gospo­dăriilor noastre agricole de toate cate­goriile. Din această cauză, primenirea in­ventarului nostru agricol se va face cu totul Incomplect, iar înzestrarea expioatajiunilor noastre rurale cu un inventarinl model necesar unei pro­­ducfiuni sporite este cu totul impudi­­cat. 2) Credital Creditul agricol trei)net te reorganizat și dezvoltat. Linia vii desfiinţează orice rentabilitate chiar în anii cu o producţiune agricolă sa­tisfăcătoare, impedicând şi distrugând orice fel de iniţiativă şi muncă con­ştientă a agricultorilor. 3) Deşi tarifele de transport ale căi­lor ferate au fost simţitor sporite tot şi prin nimic acest mijloc public de cărăuşie nu a răsplătit sacrificiile pro­­ducătorilor. Refacerea căilor ferate constitue o chestiune vitală căci fără concursul acestora suntem în imposi­bilitate a valorifica o recoltă normală şi cu atât mai puţin recolte sporite datorite unui­as agricol excepţional sau unei munci mai intense a produ­cătorului. 4) Taxele de export trebuesc des­fiinţate. Ele sunt nedrepte şi prin confirmarea preţului de desface­re al produselor, ele împiedică spo­rirea producţiunei şi deci reface­rea şi orice progres al economiei naţionale. 5) Iniţiativa particulară organi­zata în domeniul producţiunei a­gricole trebue încurajată Prin le­giferarea măsurilor celor mai in­dicate in vederea sprijinului ce trebueşte acordat Sindicalizării A­gricultorilor. Numai de pe urma unei puterni­ce şi libere organizări a asociaţia nei profesionale agricole se va putea ajunge la ostenirea pro­­ducţiunei, prin procurarea în co­­mun a celor necesare producţiu­­nei vegetale şi animale şi la depli­na valorificare a m­uncei producă­torului prin desfacerea în comun a produselor sale. La orele 1 jum., a avut loc un ban­chet în sala teatrului comunal 4L, ?. Săptămâna Cerealelor da S. A. Focsaneanu Oferte mari, cereri rele­.—Perspectivele recoltelor din Argentina, Canada şi Australia. — Scăderi de preţul la porumb.—Semănăturile de toamnă.—Ciavrul Sub influenţa cursurilor mereu scăzute, la bursele din Chicago şi Winnipeg pentru grâu, şi din Bue­­nos­ Aires pentru porumb, pieţele eu­ropene s’au abţinut in ultimul timp dela cumpărături. Ştirile sunt cât se poate de opti­miste pentru nouile recolte din Aus­­tralia şi Argentina şi secerişul grâu­lul nou, in unele regiuni din Argen­tina a început sub frumoase aus­picii. Pe de altă parte, Canada se pre­găteşte să pună în circulaţie marele ei excedent de grâu,cerut şi aştep­tat cu înfrigurare, pe ţările impor­tatoare. CONCURENŢA RUSA ŞI IUGOSLAVA Iugoslavia a început să-şi dea seama că este timpul să iasă cu grânele cu rămase nevândute şi se acomodează cu parităţile mon­diale, la care grânele noastre nu găsesc convenienţă. Şi Rusia a devenit vânzătoare de grâu. La orz concurenţa ac­es­­tei ţări a devenit mai simţitoare, astfel că preţurile au cedat cu circa 15 shi­ngi sau 6750 lei la vagonul de 19.009 kgr­, cu toate că stocurile în porturile noastre maritime sunt neînsemnate. In general, pieţele consuma­toare­­ manifestă o reservă deter­minată de perspectivele briliante ale recoltelor în curs şi ale dispo­nibilităţilor rămase din produc­ţiile de aenm adunate, în celelalte emisfere agricole. Porumb de la 154 sh, cât cotase în Octombrie, a senborât la 136 sb. adică cu 18 sb. sau cu 8009 lei la vagon pentru livrare in d­e­­cembrie.Ianuarie şi cu circa 10.099 lei pentru primăvară. SCĂDERI LA NAVLU Tonagiul prompt lipseşte şi înce­tarea grevei, deşi fără caracter ofi­cial, a mai înfrânat pretenţiunile armatorilor cari pentru termene mai îndelungate se împacă cu idea unor concesiuni mai simţitoare. Navlul dela 40 sb, se poate angaja cu a­­proape 30 sb. tona. El este încă prea scump pentru a conveni exportului, care pentru ianuaria şi primăvară aşteaptă normalizarea ratelor de transport maritim­ele netrebuind să întreacă 20 sh. tona pentru portu­rile engleze şi ale Continentului şi 15 sh. pentru acele din Mediterara la vasele Încărcătoare la Sulina şî Constanţa, în decursul ternei. La noi porumburile ajunse la Brăila se plătesc lei 32.000 şî cam tot atâta pentru bordo şlep schelele Dunărei, însă neprezentându-se în­­că în condiţiuni destul de sănătoa­să, exportatorii lşr impun oarecari rezerve de teama fizicului mare ce-i comporta transportul pe mare. Din cauza lipsei mijloacelor de transport, deţinătorii de porumburi din Basarabia, sunt constrânşi să vândă disponibilităţile lor cu orice preţ, fără totuşi să le poată desface din cauza crizei financiare mone­tare şi de credit­, de care suferă a­­tât agricultura ca şi comerţul de cereale. VALORIFICAREA PRODUC­­ŢIEI AGRICOLE Când ne gândim că prisosul exportabil care se găsește astăzi încă în mâinile producătorilor, circa 3 jumi, milioane tone de ce­reale, reprezintă un echivalent în valută forte de peste 15 mili­­arde de lei, din care 5 miliarde ar intra în vistieria statului, sub for­mă de impozite fiscale și taxe de export, ne miră cum se poate ca cei interesaţi să lase o asemenea bogăţie imobilizată, în loc ca ea să fie mobilă şi productivă. O valorificare dreaptă nu se va putea produce decât prin nor­­malizarea căilor noastre de comu­nicaţie, măsura cea mai urgentă şi cea mai salutară pentru econo­mia noastră agricolă. Dacă căile ferate ar fi dispus de un parc de vagoane proprii ori împrumutate, am fi putut avea un export intens, mai cu seamă din Moldova şi Basarabia — spre Germania, unde porumburile şi oarzele, producte abundente în a­­ceste provincii ar fi găsit debu­­scuri mai avantagioase decât a­­cele cari necesită un transport maritim prin Brăila și Constanta, porturi lipsite de vase maritime. STAREA SEMĂNĂTURILOR Asupra semănăturilor de toamnă, versiunile sunt diferite. După unele s'ar fi ajuns la întinderea anului trecut, după altele se continuă cu lucrul câmpului, care din cauza se­cetei persistente, nu înfăţişează nici un progres. Fapt este că ne trebuie ploaie suficientă şi o iarnă ceva mai întârziată pentru ca vegetaţia să se poată desvolta. Temperatura actuală împiedică vânturarea şi uscarea porumbului nou a cărui condiliune lasă deocam­­dată de dorit, neputând da loc la transacţiuni mai însemnate pentru export, acesta interesându-se numai de mărfuri sănătoase. * Devizele au încheiat mai ferme, cu circa 900 lei era engleză fără însă să fi putut determina operaţiuni in­tense de cereale. Prin stabilizarea valutară, se spe­ră în însănătoşirea comerţului în general, şi în special a celui de ex-, port. * Prin congresul sindicatelor, agri­cole ţinut la Brăila s’au manifestat deziderate la cari bucuros aderă co­merţul exportului de cereale. Acesta, pentru a fi activ are nevoie de o producție bogată și de calități a­­lese. Activitatea lui Riccioti Garibaldi PARIS, 2% — (Rador). O per­sonalitate anti-fascistă publică în „Petit Journal“ unele amănunte asupra activităţii lui Ricciotti Garî­badî la Paris. Astfel declară în­tre altele că Garibaldi n­-a propus să-şi procure prin forţă dosarele aparţinând exilatului politic Carlo Bazzi. Refuzând această propune­re, personajul în chestiune a aflat apoi că Riccio­tti ’ Garibadi ar fi obţinut patru milioane pentru livra­rea acelor documente. El a adăo­­gat că Garibaldi a proectat să or­ganizeze dintr’un port iugoslav o expediţie anti-fascistă, dar averti­zase în acelaș timp guvernul ital, Han. Cehoslovacia PRAGA. — Industriile meta­lurgice din Cehoslovacia au ade­­rat la cartelul occidental al oţe­lului, în nona negocierilor ur­mate la conferinţa ţinută la Pa­ris, Polonia VARŞOVIA. — Rezervele de devize străine ale băncii Poloniei continuă să crească. La finele Au­gust rezervele erau de 85.400.000 zloţi aur, la finele Septembrie de 88.200.000, la finele Octombrie de 90.200.000 zloţi aur şi la 10 Noem­­brie de 98.loo.ooo zloţi aur. Rusia MOSCOVA. — Extracţia de căr­buni în basinul Donetz în timpul exerciţiului 1925—1926 a fost de 14­9 milioane tone adică mai mult cu 5,8 milioane tone faţă de exer­­ţiul precedent Belgia BRUXELLES.­­ Din pricina lipsei de cărbuni, autorităţile mu­nicipale ale oraşului au hotărât­­ să reducă luminatul pe străzi cu 25 la sută. Abonaţii la gaz şi electricitate­­vor fi datori să-şi reducă consu­maţia lor în aceeaşi proporţie. Clermagaia BERLIN, — Importaţiunile Ger­maniei in Septembrie au fost de 990.000. 000 mărci iar exportaţiuni­­le de 880.000.000, deci o balanţa pa­sivă de 110.000.000 mărci, datorită sporului la impor­t de articole a­­limentare şi articole brute. Ex­portul mărfurilor finii® crester. continuu. LONDRA. — Corespondentul din Berlin al lui Exchange Tele­graph et Co. relatează că produc­ţia de fontă în Germania în Oc­tombrie, a fost de 935.279 tone me­trice contra 830.025 tone în Sep­tembrie şi 740.741 în Octombrie 1925. Producţia în primele 10 luni ale anului a fost de 7.595.430 tone. I

Next