Argus, ianuarie 1927 (Anul 18, nr. 4111-4133)

1927-01-24 / nr. 4128

Anul XVIII No. 4128 1IZ 1A APĂRUT la|j[ ^ EDIȚIA FRANCEZĂ • -, — *■ • ABONAMINTII li» Tară Un a n 1000 lei 6 luni 550 m 3 luni 300 „ 3 Ied tn tari. t» In StrâinStatn Un an 8200 lei 6 luni 1300 a 3 hmi 800­0 lei in atr&in&t&to m BIROURILE: 6 PAGINI ucu r­ești, Strada Sărindar 19 - TELEFON: 6/93 si 23/69 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori i $• Pauker fi H. F. Valentin NDUSTRIEI şi FINANŢEI Director­­ Grigore Gafeticu luni 24 Ianuarie 1928 VIENT DE PARAÎTRE EDITION FRANÇAISE PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Socîetnţei Generale de Publicitate Driectorl­­ Carol Schulder şi S. Berge: Sir. eugenia Carada (fosta Karagheorghevici 9) Telefon 11­84 Congresul cooperatist delà Craiora Politica cooperatistă,învăţăminte dela trecutele congrese. —* O acţiune unitară a Cooperatorilor din toate partidele Declaraţiile d-lui Gr. Trancu»Iaşi ministrul muncii, cooperaţiei şi asig. sociale Pentru azi şi mâine, s-a anunţat la Craiova, un congres coopera­tist. Ne am adresat d-lui Gr. L­­Tranculaş, ministrul muncei şi coperaţiei, care va prezida acea­stă adunare, rugând­u-l să ne dea lămuriri asupra lucrărilor congre­sului. —■ Cam­ sunt donmule ministru, motivele cari v'au determinat să convoc.ţi congresul regional co­operatist, de la Craiova ? . ..Congresul se întruneşte în urma convocărei pe care am fă­cut-o Băncilor populare şi coope­rativelor de consum, aproviziona­re şi desfacre în comun, din Ba­nat şi Oltenia, şi din judeţele măr­ginaşe din Transilvania şi Mun­tenia Congresul acesta face parte dintro serie de consfătuiri pe cari le-am organizat după un program dinainte stabilit de la venirea mea în fruntea departamentului m­un­­cei şi coperaţiei. In Mai anul trecut am convocat la Bucureşti pe delegaţii tuturor federalelor regionale şi judeţene din ţară, împreună cu personalul de control al centralelor coope­ratiste. S-a expus în acea consfătuire situaţia actuală a întregii mişcări, atât in­ Vechiul Regat cât şi în nouile ţinuturi. După aceea am­ ţi­nut­ să cunosc nevoile deosebite ale fiecărei ramuri cooperatiste. In acest scop am mers la Ismail, în mijlocul delegaţilor cooperati­velor de pescari din întreaga ţara şi la Tarcau, în j­u­deţul Neamţ, unde 8*3­1 initutu­l reprezentanţii autorizaţi ai coperativelor de pă­duri. in Decembrie trecut am a­­vut la Galaţi adunarea băncilor populare din sudul Basarabi­a­, Dobrogea, sudul Moldovei şi ră­săritul Munteniei şi acum urmea­ză congresul de la Craiova unde se vor găsi laolaltă reprezentanţii băncilor populare şi ai cooperti­velor de consum din Banat, Olte­nia, jud. Sibiu şi jud­ OH. CONGRESELE COOPERATISTE — Care sunt impresiile d-vs■ dela aceste congrese de coopera­tori ? — Cu toate că la ultimul timp, s'a neglijat acest minunat mijloc de educaţie cooperatistă care este congresul, — ţin să-mi ex­prim aci întreaga mea satiifacţie pentru felul cum au decurs pretu­tindeni fructuoasele desbateri, cât şi pentru hotărârile bine chibzuite cari au fost propuse şi adoptate, la aceste consfătuiri. Din aceste multe le-am şi exe­cutat. E demn de remarcat de pildă, felul concis şi clar in care condu­cătorii coperat­ivelor de pescuit şi-au expus vederile în privinţa punerii în valoare a apelor Statu­lui, prin asociaţiile cooperative ale pescarilor-vânători. Tot aşa tre­bue să menţionez munca referen­ţilor tuturor acestor congrese, cari au prezentat expuneri com­petente asupra problemelor ce le­­au fost indicate. v . Congresele acestea au dat pri­lejul cooperatorilor să-şi valori­fice experienţele dobândite şi să lucreze împreună lai fixarea unor norme unitare pentru conducerea treburilor societăţilor coopera­tive. DESBATERILE — Cam­ sunt domnule ministru problemele cari vor face obiectul desbaterilor congresului de la Craiova? — In cadrul pl­nului ce am pen­tru seria de consfătuiri convocate, am alcătuit cu­ ajutorul colaborato­rilor mei, un program măntmţit al chestiunilor ce urmează să fie desbătute Vor fi două şedinţe comune, prima si ultima, si două şedinţe pe secţiuni : bănci populare şi co­operative de consum■ In şedinţele comune se va expune starea a­c­­tuală a acestor ramur ale mişcă­­rei, se va referi smra rolului co­operaţiei în viaţa sateo­r si a ora­şelor si se va discuta asupra or­­ganizărei controlului precum şi a unei acţiuni sistematice de propa­gandă în învăţământ. In şedinţele separ­ae se vor des­­bate problemele speciale de orga­nizare si de funcţionare ale între­prinderilor cooperative de credit şi de consum ,astfel : Capitalurile proprii de exploatare, organizarea creditului cooperativ, situația por­tofoliului băncilor popul­re, mij­loacele de snorta a­deverului și vânzările în comun la cooperati­vele de aprovizionare / desfacere în comun. Pentru fiecare chestiune au fost desemn­at­e cari vor pre­zenta congrst­ui rapoarte tipărite. ÎNSEMNĂTATEA CONGRE­SULUI — Acordaţi o însemnătate deo­sebită acestui congres? — Mie personal consfătuirea de la Craiova imi va da un nou prilej de a-mi complecta documen­tarea de care am nevoe pentru a-m­i preciza normele viitoarei le­giuiri asupra cooperaţiei la care lucrez. Am ţinut să invit la acest con­­gres pe parlamentarii tuturor par­tidelor politice, pentru că in mate­­rie de cooperaţie nu înţeleg să fac operă de partid ci dimpotrivă am făcut întotodeauna apel la con­lucrarea tuturor oamenilor de bi­ne pentru aşezarea pe temelii so­lide a aşezământului cooperatist care trebuie să ne fie tuturora tot atât de scump. Am­ ales în mod intenţionat pen­tru congres ziua de 24 ianuarie pentru a da prilej cooperatorilor olteni, munteni, bănăţeni şi tran­silvăneni să prăznuiască împreu­nă această zi înălţătoare a neutru­lui nostru, să se realizeze unirea sufletească necesară operei de în­tărire a ţării. Şi cine va putea con­tribui mai mult la aceasta dacă nu cooperatorii, aceşti pioneri ai vii­toarei alcătuiri economice şi so­ciale a ţărei întregite? — închee ministrul cooperaţiei. CARSE GOSPODĂRIA NAŢIONALA Cu prilejul Întreruperii generale a comunicaţiilor Nici un moment mai potrivit, pentru a vorbi despre gospodăria noastră naţională, decât acela de astăzi cu prilejul paraliziei gene­­rale a comunicaţiilor din ţară. A fost deajuns să suite un vis­col ceva mai ingheţat ca de obicei pentru ca, de a doua zi chiar, tre­nurile să nu mai circule, telefoa­nele să nu mai funcţioneze, iar ser­viciul telegrafic, fie cu sau fără fir, să înceteze aproape pe întreg cuprinsul tării. Interesantă coincidentă: eveni­mentul se repetă la scurt interval după o precedentă furtună, fără în­gheţ ş­ zăpadă, care ne răpise nu­mai comunicaţiile telegrafo-telefo­nice lăsându-ne in mişcare căile ferate atâtea câte şi cum le avem. Experienţa fiind interesantă şi caracteristică, natura a ţinut, par­că in derâdere pentru gospodăria noastră naţională, s-o repete de data aceasta insoţind-o de viscol şi zăpadă spre a ne lăsa şi fără căi ferate! . O imagine mai vie despre spi­­ritul de prevedere al gospodăriei naţionale ca şi despre capacita­tea noastră de a înfrunta cât de cât elementele naturii nu se poate concepe. Şi pentru a complecta tabloul, este destul să ne închipuim că o primejdie externă, un atac neaş­teptat d în partea vecinilor cari ne pândesc la diferitele frontiere, s-ar produce Intr'un asemenea mo­ment de paralizare a comunica­ţiilor interioare, spre a pricepe imediat grozăvia consecinţelor pe care le poate avea situaţia teribilă de astăzi. Ipoteza la care ne gân­dim n‘ar­e in mod absolut imposi­bilă într‘un viitor mai mult ori mai puţin depărtat, — afară doar de momentana mângâere că vecinii la cari ne gândim nu sunt prea deosebiţi de noi sub raportul mij­loacelor de comunicaţie. N'avem căi ferate, n'avem po­ştă, n‘avem telegraf, n'avem tele­fon, — acesta’! strigătul ţării de multă vreme şi guvernanţii fac do­vadă că de atâtia ani n'au fost in stare să remedieze o stare cu ade­vărat alarmantă. Politica prin noi înşine, de re­facere înceată şi fără preocupare de factorul timp, pe care ne-a tras­pus-o directiva unei anumite în­drumări economice, îşi arată m­­­icare zi roadele. Sforţările cele mai bine intenţionate ale unor con­ducători la departamentul comu­nicaţiilor, cum a fost cazul actua­lului ministru şi în precedenta gu­vernare avereseană, sunt condam­nate la sterilitate fără o acţiune generală, metodică şi continuă. Nu putem incheia aceste dure­roase constatări decât cu o obser­vaţie care complectează şi agra­vează cadrul celor de mai sus. Avem, alături de telegrafia cu tir şi o puternică reţea de posturi te­legrafice fără fir in toată ţara. Ni se spune chiar că România ar fi al treilea stat din Europa cu o re­ţea aşa de bogată în... fără fir. Cu toate acestea, de când telegrafia cu fir nu mai merge, nici aceea fără fir nu stă mai bine, sub dife­rite şi nenumărate motive reţeaua noastră este din punct de vedere practic ca şi inexistentă, încât, in­­tr'un moment critic ca acela de acum, se face dureroasa consta­tare ca banii cheltuiti pentru pos­turile de telegrafie fără fir nu ser­vesc la nimic sau aproape la ni­mic fiindcă tarai lipsită de legă­turi telegrafice interne, — iară sa mai vorbim şi de lipsa celor exter­ne aşa de frecvent dovedită! O mână puternică ar trebui să ia iniţiativa unui control de coor­donare a celor două reţele telegra­fice interne pentru satisfacerea nevoilor publicului căci altfel ar însemna că posturile de L­f. t sunt menite să ofere tot atâtea locuri de directori şi para-directori. Momentul actual trebue să de semnalul unei mari şi supreme sforţări de Îndreptare,­­ căci alt­fel orice întârziere poate deveni fatală întregei opere de unitate şi consolidare naţională! A­ Condamnarea lui Riciott Gaillaim LYON, 22. (Rador). — Tribuna­lul a condamnat pe colonelul Ma­­cia şi pe Garibaldi la câte două luni închisoare, şi o sută de franci amendă, pentru port de arme ili­cit. Ceilalţi inculpaţi au fost con­damnaţi la câte una lună închisoa­re, şi cincizeci de franci amendă. Armele au fost confiscate. Statele Unite NEW-YORK. — Rezultă din ultimul bilanț al lui National City Bank că depozitele în bancă s-au ridicat la 1086 milioane de dolari, cifră fără precedent, întrucât, până acum, nici o­ bancă nu a a­­tins, până acum, un miliard. • NEW-YORK. — Numărul au­tomobilelor construite în Statele- Unite în anul 1926 s’a ridicat la 3 milioane 950.000. In aceiaș peri­oadă s’a construit 530.000 camioa­ne automobile. * NEW-YORK. _ Ziarul „New- York Herald4’ făcând aluzie la ex­portaţiunile de aur francez în Sta­­tele-Unite, constată că acest aur adfrogându-se expediţiu­nilor de aur canadian al cărui total s’a ri­dicat în 1926 la 11 milioane de do­lari, constitue un factor impor­tant pentru viitorul creditelor pe piaţa din New-York. Este cert să se mari cantitatea monetară. Pre­siunea disponibilităţilor a şi înce­put să se simtă şi în târgul liber, dobânzile sunt simţitor inferioare dobânzii oficiale. • NEW-YORK. — In ultimele zile s’a putut constata o creştere a co­menzilor făcute în uzinele metalur­gice. Se crede că nivelul cel mai scăzut a fost atins în cursul lunei trecute şi că situaţia se va ame­liora, treptat, în luna ianuarie. Uzinele independente m­ creastă în­­tr-o proporţie de 65—70 la sută din capacitatea lor de rendement, fi­lialele lui U. S. Seel cu 75—80 la sută. Comenzile făcute de Companiile de cale ferată continuă să forme­ze partea cea mai importantă din carnetul uzinelor metalurgice „EVENIMENTE ÎN CURS“ Neamul Românesc ziarul d-lui lor v­a spune, in ultimul tău număr că glumea politică este in mişcare din cauza unor importante eveni­mente în curs de desfăşurare", că, „e posibilă o serioasă grupare de forţe politice, care să fie capabilă să răspundă unor situaţii noui‘* şi că „d. general Averescu doreşte sincer această clarificare", Neamul Româ­nesc sfârşeşte spunând că ,,în câte­va zile se va cunoaşte oficial rezul­tatul multor demersuri importante“. Nu e un secret pentru nimeni că a­­ceste ,,evenimente în curs“ de cari vorbeşte Neamul Românesc, privesc chestia constituţională de la l ianua­­rie, anul trecut. Acestor afirmări ale ziarului d-lui Iorga­ îndreptarea, organul oficios al guvernului, nu le-a opus nici o desmitiţire­ . In schimb, Viitorul, reproducând întregul comunicat din Neamul Ro­mânesc, face următoarele comen­tarii: "Pentru orice om politic serios şi pentru orice partid politic cu pre­tenţie de a guverna ţara, hotărârea de la 1 Ianuarie la care se face alu­ziei luată de Rege şi consfinţită în consiliul de Coroană, este şi rămâne definitivă", cine are dreptate ? Neamul Româ­nesc care afirmă­, Viitorul care tăgă­dueşte ori îndreptarea care tace ! Nu ştim. Vom şti, însă, în curând. Căci Neamul Românesc ne asigură că ,­în câteva zile se va cunoaşte o­­ficial rezultatul multor demersuri importante. R. Ştiri economice Rusia MOSCOVA. — Reprezentanţa comercială sovietică din Berlin publică urmatoarele cifre relative la comerţul extern al Rusiei în 1925_26. Totalul importaţiunilor s’a ridicat la 755 milioane şi o ju­mătate de cervoneţi (1 cervoneţ= 10 ruble-aur), faţă de 719 milioane în anul precedent iar totalul ex­­portaţiunilor la 667 milioane m­m., faţă de 568 milioane. Rezultă deci un excedent pentru importaţiuni de 88 milioane de cervoneţi în loc de 151 milioane în anul precedent. Pe d© altă parte, totalul schimbu­rilor cu străinătatea indică noui progrese, întrucât sa ridicat la 1423 milioane de pervoneţi faţă de 1287 milioane pe exerciţiul pre­cedent. E de notat că atât cere­rile cât şi ofertele au crescut de la un an la altul, germania BERLIN.­­ Din cauza urcării anormale, la Bursa din Berlin, a împrumuturilor de război, guver­nul a găsit necesar să publice o notă, prin care se face cunoscut că nu se va modifica legea privitoare­­la revalorizarea acestor împrum­u­turi, în sensul acordării unor a­­vantagii nouilor proprietari a a­­cestor titluri. Această declaraţie a pus capăt fierberii care domina în bursă şi împrumuturile germane au scăzut în mod simţitor. » BERLIN. — Şomajul, în Ger­mania, a crescut în mod simţitor în a doua jumătate a lunii D©cem brie. Numărul şomerilor s’a ridi­cat, în a­cea­stă perioadă la 1745000 faţă de 1.467.000 în prima chenzi­nă. Situaţia s’a agravat, în spe­cial, în regiunile agricole. Ungaria BUDAPESTA. _ Fabricile de făi­­nă din Ungaria înregistrează o nouă înrăutăţire a situaţiei acestei ra­mure de producţie. Exportul stag­nează complect şi transacţiile inter­ne iau mereu un caracter îngrijitor. Depozitele morilor au încă mai mult de o treime din făina produsă de la începutul campaniei. E voma în un­mul rând de făină de prima cali­tate al cărei preţ e foarte urcat aşa că nu sunt speranţe de desfacere. In­dustriaşii se gândesc serios la o transformare a fabricilor pentru alte producţii, dar aceasta întâmpină mari greutăţi, deoarece instalaţiile morilor au un caracter cu totul spe­cial. Cu privire la înăsprirea crizei se anunţă de pe acum că diferitele so­cietăţi pe acţiuni vor plăti anul a­­cesta dividende minimale. Unele so­cietăţi nu vor putea vărsa deloc di­vidende pe când o altă parte va putea plăti cel mult 50 la sută din dividendele anului trecut. * BUDAPESTA. — Guvernul ungar îşi propune să modifice simţitor sta­tutul societăţilor anonime ungare Proectul de lege care va fi supus în­tr'un timp apropiat parlamentului conţine următoarele dispoziţii : crea­rea unui consiliu de direcţiune, su­primarea consiliilor de supraveghere reglementarea atribuţiilor controlori­lor, etc. Drepturile minorităţilor vor fi în special apărate deţin­ătorii unei cincimi din capitalul social vor a­­vea dreptul de a trimite tinul sau mai mulţi delegaţi în consiliu de di­recţiune. Ministerul public va putea cere dizolvarea societăţilor anonime in cazul când interesul general s'ar afla ameninţat de decizi unice ile­gale luate în adunarea gererală sau de manoperile directorilor. Stătutei» vor trebui să menţioneze precis iu co­dul de repartiţie al beneficiilor pro­curm şi retribuţiile membrilor din consiliul de direcţiune. In vederea controlului societăţilor anonime ts va crea un organism special. s Programul Congresului Regional al Băncilor Populare şi Cooperativelor de aprovizionare şi desfacere Ordinea de zi a congresului re­­gional dia Craiova a fost fixată astfel : Ziua l­a Duminică 23 Ianuarie 1927. — Şedinţa de dimineaţă , lu­crări în comun-Rolul Cooper­ţiei în gospodăria noastră naţională : 1) Rolul coope­raţiei in viaţa oraşelor, raportor d­r. I. C..menita-Craiova ; 2) Rolul cooperaţiei în viaţa­ satelor, rapor­tor d. A- Galan.• Şedinţa de după amiază, lucrări în secţiuni : SECŢIUNEA BĂNCILOR POPULARE Mijloacele financiare ale Bănci­lor Populare•­­ Capitalul pro­priu de exploatare : Mijloacele practice de întrebuinţat pentru a mări minimum mizelor mici de capital social ; Condiţiu­nile în cari trebuiesc pri­mite capitalurile sacite mari ; Nevoia de a lărgi baza răspunde­rii sociale ; Cum trebuie înţeles şi aplic­it principiul variabilităţii capi­talului social în întreprinderile co­operative . Importanţa fondului de rezervă, a fondului cultural şi a celorlalte fonduri colective. Depunerile spre fructificare : Termenile de restituire şi modali­tăţile de întrebuinţat pentru asi­gurarea disponibilului necesar re­stituirilor din depuneri. Creditul la Centrala Băncilor Populare și la Banca N­aională. — Ce modificări ar fi adus în organi­zarea Centralei Băncilor Populare în vederea sporirii mijloacelor fi­nanciare ale mișcării cooperative de credit . Rolul Institutului de E­­misiune în sprijinirea mişcărei co­operative de credit- Raportori : d. D. Rădulescu-Craiova şi Gh. Dar­­jan- Slatina. Mijloacele financi­re ale Coope­rativ­or. Capitalul propriu de exploatare. Mijloacele practice de întrebuinţat pentru a mări capita­lurile sociale individuale şi ches­tiunea. dividendelor ; Cum­ sunt ca­tegoriile de cooperative la care ar fi necesară lărgirea bazei răspun­derii sociale ; Cum trebue înţeles şi aplicat principiul variabilităţii capitalului socal în întreprinderile cooperative ; Importanţa fondului de rezervă, a fondului cultural şi a celorlalte fonduri colective- Ra­portor Gh. Andraşiu-Timişoara Creditul la Centrala Cooperati­velor şi la B­­ca Naţională.­­ Ce modificări ar fi de adus în orga­nizarea Centralei cooperativelor în vederea sporirii mijloacelor fi­nanciare a mişcărei cooperative de consum, aprovizionare şi desfacere în comun . Rolul Institutului de Emisiune în sprijinirea aceleaşi mişcări. Raportor d. I. Pegulescu- T-Sevrin. Hua II-a Linni 24 Ianuarie 1927. — III. Şedinţa de dimineaţă , lu­crări în secţiuni . SECŢIUNEA BĂNCILOR POPULARE Situ­aţia Portofoliului Băncilor Populare. — Nevoile de credit ale micilor cultivatori şi puterea fi­nanciară a Băncilor Populare ; Si­­tuaţia portofoliului Băncilor Po­pulare în legătură cu scăderile ce se constată în administrarea por­tofoliului unora dintre Băncile Po­pulare ; Cauzele c ni provoacă a­­ceste scăderi privind : Actele ex­pirate și dobânzile datorate ; Rul­mentul împrumuturilor în legătură cu productiva lor întrebuințare ; Categoria împrumuturilor Indivi­duale în sume mai mari ; Mijloa­cele de consolidare a portofoliului- Raportori d-niî : Gh. Niculescu- Vâlcea şi I- Rovenţa-Mehedinţi­ Probleme Ic împru­muturi şi depuneri şi a dividende­lor la capitalul social. I porton d-nii : Pr. I. Petrîşor-Sibii şi D Ionescu-Caracal SECŢIUNEA COOPERATIVE­LOR Organizarea operaţiunilor co­merciale. — Mijloace pentru spo­rirea deverului la cooperativele de consum­ şi aprovizionarea în comun. Raportor d- Gh. Manole­­scu-Drăgăşani. Aprovizionarea cooperativelor prin federale şi centrale ; aprovi­zionările cu mărfuri de pe piaţă. Raportori d-nii Radu Popescu şi M- Andreescu. Organizarea vânzărilor în co­mun de produse agricole. Rapor­tor d- I. Rădulescu-Vişina. Şedinţa de după amiază , lu­crări în comun. Acţiunea de îndrumare şi con­trol. Organizarea controlului în or­ganizaţiile cooperative de toa­te gradele. Raportor d. N. Arghir­învăţământul cooperatist şi rolul intelectualilor în cooperaţie. Mijloacele de îndrumare şi pro­pagandă ; popularizarea învăţatu­rilor cooperative. Raportor d-nei : cap. general Luca Paul şi Gr. Do­­descu.________________________ Cu­ începere de la 1 Fe­bruarie „Argus“ va da o deosebită importanţă pro­blemei cooperaţiei. In acest scop, va intro­duce o cronică coopera­tistă, la care, până în prezent şi-a asigurat co­laborarea d-lor Gr. Tran­cu­laşi ministrul municii cooperaţiei şi asigurări­lor sociale, I. Răducanu prof. la Academia de I­­nalte studii Comerciale şi industriale, Gr. Mlade­natz directorul coopera­ţiei, etc. De asemeni „Argus“ va publica zilnic informaţii şi studii asupra mişcării cooperatiste. POLITICA EXTERNA A ROMÂNIEI Un ziar din Belgrad la ocupat de curând de rolul României in legă­tura cu acţiunea Italiei In Balcani. Ziarul ,JPolitika şi examinând acest rol a găseşte in contradicţie cu pro­gramul Micii Antante şi trage con­­cluziuni uimitoare din încheerea pac­tului de amiciţie Valo-român. Ziarul ajunge la încheerea că România ar fi fost câştigată sa treacă împotriva intereselor iugoslave. pPolitika•• nu este oficios al guver­nului din Belgrad. Dacă nu ne inşe­­lăm, acest ziar reprezintă partidul democrat, astăzi iu opoziţie. Aceasta atenuează gravitatea suspiciunilor ■privind politica României, dar nu mai puţin, aceste suspiciuni există, înregistrarea lor in oficiosul unui partid de guvernământ, şi ecoul ce-l pot găsi în opinia publică iugoslavă, fac necesară o lămurire categorică. Oficiosul guvernului român a exam­­nat în ultimul său număr temerile exprimate prin :JPoltika,‘. S’a pre­cizat încă odată, cu acest prilej că orientarea externa a României nu d in legătură cu schimbările de gu­vern. România, dela încheierea p* cii a avut un singur obiectiv in po litica externă : respectarea tratatelor, de pace. Toate alianţele încheiate de atunci încoace, n'au avut alt scop. Mica Antantă s'a întemeiat pe aces­te baze. Şi cât timp necesitatea di a garanta ordinea internaţională stabilită dăinueşte, rolul şi utilita­tea Micei Antante sunt Incontestai­bile. România, ca şi Iugoslavia al­ interese identice în această firtu­fe­ţă. România, în repetate rânduri, a afirmat crezul ei politic extern care nu îngădue nici o neclaritate. Cred­in­cioasă alianţelor încheiate, se respec­tă fără abatere. Orice concluzii de altă natură, aşa cum le-a putut­ în­­registra ziarul iugoslav, nu se par datori decât unor informaţiuni ten­denţioase sau unei greşite inţelegerţ a lucrurilor. A. Hg. Rusia protestează contra tratatului franco-român PRECIZARILE ZIARULUI LE HAT» PARIS, 22. (Rador). — Guver­nul din Moscova a anunțat el­ pu­blicarea unei note de protestară împotriva tratatului franco-român» «Le Matin" precizează că textul acestei note nu a fost remis eri da d-rul Rakov­ski, în întrevederea a­­vută cu d-l Briand. Nota anunţată de Moscova datează încă din Noembrie. Ea cuprinde obişnuitele rezerve ale guvernului sovietic la chestiunea Basarabiei. Guvernul francez a răspuns atunci categoric că întrucât parlamentul Franţei a ratificat convenţia pentru recu­noaşterea suveranităţii României asupra Basarabiei, demersul sovie­tic nu poate fî înţeles. „Le Matin" adaugă că lnând seama de faptul că unele puteri semnatare n’au ratificat încă con­venţia Basarabiei, guvernul sovie­tic crede că are interes să reinoia­­scă în toate ocaziile in mod pubil protestul său. Ziarul încheie înfierând atitudi­nea încăpăţânată a Sovietelor fa­­ţă de România şi observă că din cauza acestei atitudini, progra­mele de dezarmare întâmpină a­­tâtea dificultăţi-PARIS, 22. (Rador). S­ursa so­vietică a publicat nota relativa la tratatul Franco-Român, notă pe care ambasadorul sovietic la Pa­ris a remis-o d-lui Briand- Nota subliniază că prin acest tratat Franţa promite României colabo­rarea ei, permiţând prin aceasta să se prelungească ocuparea ile­gală a Basarabiei. Franţa adaugă nota, se dă astfel de parte Româ­niei, care refuză să evacueze un te­ritoriu al Uniunii Sovietice. Fran­ţa nu ignorează că popoarele Uniiu­nii Sovietice nu vor consimţi nici­odată să considere ca legală ocu­parea Basarabiei, şi cu atât mai mult anexarea făcută de Româ­nia. Acţionând astfel Franţa a samă­nat în spiritele maselor populare ale Uniunii Sovietice îndoiala asu­pra sincerităţii sale de colaborare la apropierea intre cele doua ţâri. Nota termină arătând că guvernul sovietic nu poate să nu considere încheerea pactului de garanţie al Franţei cu România, ca un act ina­mical, îndreptat contra intereselor Uniunii Sovietice.

Next