Argus, ianuarie 1927 (Anul 18, nr. 4111-4133)
1927-01-24 / nr. 4128
Anul XVIII No. 4128 1IZ 1A APĂRUT la|j[ ^ EDIȚIA FRANCEZĂ • -, — *■ • ABONAMINTII li» Tară Un a n 1000 lei 6 luni 550 m 3 luni 300 „ 3 Ied tn tari. t» In StrâinStatn Un an 8200 lei 6 luni 1300 a 3 hmi 8000 lei in atr&in&t&to m BIROURILE: 6 PAGINI ucu rești, Strada Sărindar 19 - TELEFON: 6/93 si 23/69 ORGAN ZILNIC al COMERŢULUI Fondatori i $• Pauker fi H. F. Valentin NDUSTRIEI şi FINANŢEI Director Grigore Gafeticu luni 24 Ianuarie 1928 VIENT DE PARAÎTRE EDITION FRANÇAISE PUBLICITATEA: Concesiunea Exclusivă a Socîetnţei Generale de Publicitate Driectorl Carol Schulder şi S. Berge: Sir. eugenia Carada (fosta Karagheorghevici 9) Telefon 1184 Congresul cooperatist delà Craiora Politica cooperatistă,învăţăminte dela trecutele congrese. —* O acţiune unitară a Cooperatorilor din toate partidele Declaraţiile d-lui Gr. Trancu»Iaşi ministrul muncii, cooperaţiei şi asig. sociale Pentru azi şi mâine, s-a anunţat la Craiova, un congres cooperatist. Ne am adresat d-lui Gr. LTranculaş, ministrul muncei şi coperaţiei, care va prezida această adunare, rugându-l să ne dea lămuriri asupra lucrărilor congresului. —■ Cam sunt donmule ministru, motivele cari v'au determinat să convoc.ţi congresul regional cooperatist, de la Craiova ? . ..Congresul se întruneşte în urma convocărei pe care am făcut-o Băncilor populare şi cooperativelor de consum, aprovizionare şi desfacre în comun, din Banat şi Oltenia, şi din judeţele mărginaşe din Transilvania şi Muntenia Congresul acesta face parte dintro serie de consfătuiri pe cari le-am organizat după un program dinainte stabilit de la venirea mea în fruntea departamentului muncei şi coperaţiei. In Mai anul trecut am convocat la Bucureşti pe delegaţii tuturor federalelor regionale şi judeţene din ţară, împreună cu personalul de control al centralelor cooperatiste. S-a expus în acea consfătuire situaţia actuală a întregii mişcări, atât in Vechiul Regat cât şi în nouile ţinuturi. După aceea am ţinut să cunosc nevoile deosebite ale fiecărei ramuri cooperatiste. In acest scop am mers la Ismail, în mijlocul delegaţilor cooperativelor de pescari din întreaga ţara şi la Tarcau, în judeţul Neamţ, unde 8*31 initutul reprezentanţii autorizaţi ai coperativelor de păduri. in Decembrie trecut am avut la Galaţi adunarea băncilor populare din sudul Basarabia, Dobrogea, sudul Moldovei şi răsăritul Munteniei şi acum urmează congresul de la Craiova unde se vor găsi laolaltă reprezentanţii băncilor populare şi ai coopertivelor de consum din Banat, Oltenia, jud. Sibiu şi jud OH. CONGRESELE COOPERATISTE — Care sunt impresiile d-vs■ dela aceste congrese de cooperatori ? — Cu toate că la ultimul timp, s'a neglijat acest minunat mijloc de educaţie cooperatistă care este congresul, — ţin să-mi exprim aci întreaga mea satiifacţie pentru felul cum au decurs pretutindeni fructuoasele desbateri, cât şi pentru hotărârile bine chibzuite cari au fost propuse şi adoptate, la aceste consfătuiri. Din aceste multe le-am şi executat. E demn de remarcat de pildă, felul concis şi clar in care conducătorii coperativelor de pescuit şi-au expus vederile în privinţa punerii în valoare a apelor Statului, prin asociaţiile cooperative ale pescarilor-vânători. Tot aşa trebue să menţionez munca referenţilor tuturor acestor congrese, cari au prezentat expuneri competente asupra problemelor ce leau fost indicate. v . Congresele acestea au dat prilejul cooperatorilor să-şi valorifice experienţele dobândite şi să lucreze împreună lai fixarea unor norme unitare pentru conducerea treburilor societăţilor cooperative. DESBATERILE — Cam sunt domnule ministru problemele cari vor face obiectul desbaterilor congresului de la Craiova? — In cadrul plnului ce am pentru seria de consfătuiri convocate, am alcătuit cu ajutorul colaboratorilor mei, un program măntmţit al chestiunilor ce urmează să fie desbătute Vor fi două şedinţe comune, prima si ultima, si două şedinţe pe secţiuni : bănci populare şi cooperative de consum■ In şedinţele comune se va expune starea actuală a acestor ramur ale mişcărei, se va referi smra rolului cooperaţiei în viaţa sateor si a oraşelor si se va discuta asupra organizărei controlului precum şi a unei acţiuni sistematice de propagandă în învăţământ. In şedinţele separae se vor desbate problemele speciale de organizare si de funcţionare ale întreprinderilor cooperative de credit şi de consum ,astfel : Capitalurile proprii de exploatare, organizarea creditului cooperativ, situația portofoliului băncilor populre, mijloacele de snorta adeverului și vânzările în comun la cooperativele de aprovizionare / desfacere în comun. Pentru fiecare chestiune au fost desemnate cari vor prezenta congrstui rapoarte tipărite. ÎNSEMNĂTATEA CONGRESULUI — Acordaţi o însemnătate deosebită acestui congres? — Mie personal consfătuirea de la Craiova imi va da un nou prilej de a-mi complecta documentarea de care am nevoe pentru a-mi preciza normele viitoarei legiuiri asupra cooperaţiei la care lucrez. Am ţinut să invit la acest congres pe parlamentarii tuturor partidelor politice, pentru că in materie de cooperaţie nu înţeleg să fac operă de partid ci dimpotrivă am făcut întotodeauna apel la conlucrarea tuturor oamenilor de bine pentru aşezarea pe temelii solide a aşezământului cooperatist care trebuie să ne fie tuturora tot atât de scump. Am ales în mod intenţionat pentru congres ziua de 24 ianuarie pentru a da prilej cooperatorilor olteni, munteni, bănăţeni şi transilvăneni să prăznuiască împreună această zi înălţătoare a neutrului nostru, să se realizeze unirea sufletească necesară operei de întărire a ţării. Şi cine va putea contribui mai mult la aceasta dacă nu cooperatorii, aceşti pioneri ai viitoarei alcătuiri economice şi sociale a ţărei întregite? — închee ministrul cooperaţiei. CARSE GOSPODĂRIA NAŢIONALA Cu prilejul Întreruperii generale a comunicaţiilor Nici un moment mai potrivit, pentru a vorbi despre gospodăria noastră naţională, decât acela de astăzi cu prilejul paraliziei generale a comunicaţiilor din ţară. A fost deajuns să suite un viscol ceva mai ingheţat ca de obicei pentru ca, de a doua zi chiar, trenurile să nu mai circule, telefoanele să nu mai funcţioneze, iar serviciul telegrafic, fie cu sau fără fir, să înceteze aproape pe întreg cuprinsul tării. Interesantă coincidentă: evenimentul se repetă la scurt interval după o precedentă furtună, fără îngheţ ş zăpadă, care ne răpise numai comunicaţiile telegrafo-telefonice lăsându-ne in mişcare căile ferate atâtea câte şi cum le avem. Experienţa fiind interesantă şi caracteristică, natura a ţinut, parcă in derâdere pentru gospodăria noastră naţională, s-o repete de data aceasta insoţind-o de viscol şi zăpadă spre a ne lăsa şi fără căi ferate! . O imagine mai vie despre spiritul de prevedere al gospodăriei naţionale ca şi despre capacitatea noastră de a înfrunta cât de cât elementele naturii nu se poate concepe. Şi pentru a complecta tabloul, este destul să ne închipuim că o primejdie externă, un atac neaşteptat d în partea vecinilor cari ne pândesc la diferitele frontiere, s-ar produce Intr'un asemenea moment de paralizare a comunicaţiilor interioare, spre a pricepe imediat grozăvia consecinţelor pe care le poate avea situaţia teribilă de astăzi. Ipoteza la care ne gândim n‘are in mod absolut imposibilă într‘un viitor mai mult ori mai puţin depărtat, — afară doar de momentana mângâere că vecinii la cari ne gândim nu sunt prea deosebiţi de noi sub raportul mijloacelor de comunicaţie. N'avem căi ferate, n'avem poştă, n‘avem telegraf, n'avem telefon, — acesta’! strigătul ţării de multă vreme şi guvernanţii fac dovadă că de atâtia ani n'au fost in stare să remedieze o stare cu adevărat alarmantă. Politica prin noi înşine, de refacere înceată şi fără preocupare de factorul timp, pe care ne-a traspus-o directiva unei anumite îndrumări economice, îşi arată micare zi roadele. Sforţările cele mai bine intenţionate ale unor conducători la departamentul comunicaţiilor, cum a fost cazul actualului ministru şi în precedenta guvernare avereseană, sunt condamnate la sterilitate fără o acţiune generală, metodică şi continuă. Nu putem incheia aceste dureroase constatări decât cu o observaţie care complectează şi agravează cadrul celor de mai sus. Avem, alături de telegrafia cu tir şi o puternică reţea de posturi telegrafice fără fir in toată ţara. Ni se spune chiar că România ar fi al treilea stat din Europa cu o reţea aşa de bogată în... fără fir. Cu toate acestea, de când telegrafia cu fir nu mai merge, nici aceea fără fir nu stă mai bine, sub diferite şi nenumărate motive reţeaua noastră este din punct de vedere practic ca şi inexistentă, încât, intr'un moment critic ca acela de acum, se face dureroasa constatare ca banii cheltuiti pentru posturile de telegrafie fără fir nu servesc la nimic sau aproape la nimic fiindcă tarai lipsită de legături telegrafice interne, — iară sa mai vorbim şi de lipsa celor externe aşa de frecvent dovedită! O mână puternică ar trebui să ia iniţiativa unui control de coordonare a celor două reţele telegrafice interne pentru satisfacerea nevoilor publicului căci altfel ar însemna că posturile de Lf. t sunt menite să ofere tot atâtea locuri de directori şi para-directori. Momentul actual trebue să de semnalul unei mari şi supreme sforţări de Îndreptare, căci altfel orice întârziere poate deveni fatală întregei opere de unitate şi consolidare naţională! A Condamnarea lui Riciott Gaillaim LYON, 22. (Rador). — Tribunalul a condamnat pe colonelul Macia şi pe Garibaldi la câte două luni închisoare, şi o sută de franci amendă, pentru port de arme ilicit. Ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la câte una lună închisoare, şi cincizeci de franci amendă. Armele au fost confiscate. Statele Unite NEW-YORK. — Rezultă din ultimul bilanț al lui National City Bank că depozitele în bancă s-au ridicat la 1086 milioane de dolari, cifră fără precedent, întrucât, până acum, nici o bancă nu a atins, până acum, un miliard. • NEW-YORK. — Numărul automobilelor construite în Statele- Unite în anul 1926 s’a ridicat la 3 milioane 950.000. In aceiaș perioadă s’a construit 530.000 camioane automobile. * NEW-YORK. _ Ziarul „New- York Herald4’ făcând aluzie la exportaţiunile de aur francez în Statele-Unite, constată că acest aur adfrogându-se expediţiunilor de aur canadian al cărui total s’a ridicat în 1926 la 11 milioane de dolari, constitue un factor important pentru viitorul creditelor pe piaţa din New-York. Este cert să se mari cantitatea monetară. Presiunea disponibilităţilor a şi început să se simtă şi în târgul liber, dobânzile sunt simţitor inferioare dobânzii oficiale. • NEW-YORK. — In ultimele zile s’a putut constata o creştere a comenzilor făcute în uzinele metalurgice. Se crede că nivelul cel mai scăzut a fost atins în cursul lunei trecute şi că situaţia se va ameliora, treptat, în luna ianuarie. Uzinele independente m creastă într-o proporţie de 65—70 la sută din capacitatea lor de rendement, filialele lui U. S. Seel cu 75—80 la sută. Comenzile făcute de Companiile de cale ferată continuă să formeze partea cea mai importantă din carnetul uzinelor metalurgice „EVENIMENTE ÎN CURS“ Neamul Românesc ziarul d-lui lor va spune, in ultimul tău număr că glumea politică este in mişcare din cauza unor importante evenimente în curs de desfăşurare", că, „e posibilă o serioasă grupare de forţe politice, care să fie capabilă să răspundă unor situaţii noui‘* şi că „d. general Averescu doreşte sincer această clarificare", Neamul Românesc sfârşeşte spunând că ,,în câteva zile se va cunoaşte oficial rezultatul multor demersuri importante“. Nu e un secret pentru nimeni că aceste ,,evenimente în curs“ de cari vorbeşte Neamul Românesc, privesc chestia constituţională de la l ianuarie, anul trecut. Acestor afirmări ale ziarului d-lui Iorga îndreptarea, organul oficios al guvernului, nu le-a opus nici o desmitiţire . In schimb, Viitorul, reproducând întregul comunicat din Neamul Românesc, face următoarele comentarii: "Pentru orice om politic serios şi pentru orice partid politic cu pretenţie de a guverna ţara, hotărârea de la 1 Ianuarie la care se face aluziei luată de Rege şi consfinţită în consiliul de Coroană, este şi rămâne definitivă", cine are dreptate ? Neamul Românesc care afirmă, Viitorul care tăgădueşte ori îndreptarea care tace ! Nu ştim. Vom şti, însă, în curând. Căci Neamul Românesc ne asigură că ,în câteva zile se va cunoaşte oficial rezultatul multor demersuri importante. R. Ştiri economice Rusia MOSCOVA. — Reprezentanţa comercială sovietică din Berlin publică urmatoarele cifre relative la comerţul extern al Rusiei în 1925_26. Totalul importaţiunilor s’a ridicat la 755 milioane şi o jumătate de cervoneţi (1 cervoneţ= 10 ruble-aur), faţă de 719 milioane în anul precedent iar totalul exportaţiunilor la 667 milioane mm., faţă de 568 milioane. Rezultă deci un excedent pentru importaţiuni de 88 milioane de cervoneţi în loc de 151 milioane în anul precedent. Pe d© altă parte, totalul schimburilor cu străinătatea indică noui progrese, întrucât sa ridicat la 1423 milioane de pervoneţi faţă de 1287 milioane pe exerciţiul precedent. E de notat că atât cererile cât şi ofertele au crescut de la un an la altul, germania BERLIN. Din cauza urcării anormale, la Bursa din Berlin, a împrumuturilor de război, guvernul a găsit necesar să publice o notă, prin care se face cunoscut că nu se va modifica legea privitoarela revalorizarea acestor împrumuturi, în sensul acordării unor avantagii nouilor proprietari a acestor titluri. Această declaraţie a pus capăt fierberii care domina în bursă şi împrumuturile germane au scăzut în mod simţitor. » BERLIN. — Şomajul, în Germania, a crescut în mod simţitor în a doua jumătate a lunii D©cem brie. Numărul şomerilor s’a ridicat, în această perioadă la 1745000 faţă de 1.467.000 în prima chenzină. Situaţia s’a agravat, în special, în regiunile agricole. Ungaria BUDAPESTA. _ Fabricile de făină din Ungaria înregistrează o nouă înrăutăţire a situaţiei acestei ramure de producţie. Exportul stagnează complect şi transacţiile interne iau mereu un caracter îngrijitor. Depozitele morilor au încă mai mult de o treime din făina produsă de la începutul campaniei. E voma în unmul rând de făină de prima calitate al cărei preţ e foarte urcat aşa că nu sunt speranţe de desfacere. Industriaşii se gândesc serios la o transformare a fabricilor pentru alte producţii, dar aceasta întâmpină mari greutăţi, deoarece instalaţiile morilor au un caracter cu totul special. Cu privire la înăsprirea crizei se anunţă de pe acum că diferitele societăţi pe acţiuni vor plăti anul acesta dividende minimale. Unele societăţi nu vor putea vărsa deloc dividende pe când o altă parte va putea plăti cel mult 50 la sută din dividendele anului trecut. * BUDAPESTA. — Guvernul ungar îşi propune să modifice simţitor statutul societăţilor anonime ungare Proectul de lege care va fi supus într'un timp apropiat parlamentului conţine următoarele dispoziţii : crearea unui consiliu de direcţiune, suprimarea consiliilor de supraveghere reglementarea atribuţiilor controlorilor, etc. Drepturile minorităţilor vor fi în special apărate deţinătorii unei cincimi din capitalul social vor avea dreptul de a trimite tinul sau mai mulţi delegaţi în consiliu de direcţiune. Ministerul public va putea cere dizolvarea societăţilor anonime in cazul când interesul general s'ar afla ameninţat de decizi unice ilegale luate în adunarea gererală sau de manoperile directorilor. Stătutei» vor trebui să menţioneze precis iu codul de repartiţie al beneficiilor procurm şi retribuţiile membrilor din consiliul de direcţiune. In vederea controlului societăţilor anonime ts va crea un organism special. s Programul Congresului Regional al Băncilor Populare şi Cooperativelor de aprovizionare şi desfacere Ordinea de zi a congresului regional dia Craiova a fost fixată astfel : Ziua la Duminică 23 Ianuarie 1927. — Şedinţa de dimineaţă , lucrări în comun-Rolul Cooperţiei în gospodăria noastră naţională : 1) Rolul cooperaţiei in viaţa oraşelor, raportor dr. I. C..menita-Craiova ; 2) Rolul cooperaţiei în viaţa satelor, raportor d. A- Galan.• Şedinţa de după amiază, lucrări în secţiuni : SECŢIUNEA BĂNCILOR POPULARE Mijloacele financiare ale Băncilor Populare• Capitalul propriu de exploatare : Mijloacele practice de întrebuinţat pentru a mări minimum mizelor mici de capital social ; Condiţiunile în cari trebuiesc primite capitalurile sacite mari ; Nevoia de a lărgi baza răspunderii sociale ; Cum trebuie înţeles şi aplicit principiul variabilităţii capitalului social în întreprinderile cooperative . Importanţa fondului de rezervă, a fondului cultural şi a celorlalte fonduri colective. Depunerile spre fructificare : Termenile de restituire şi modalităţile de întrebuinţat pentru asigurarea disponibilului necesar restituirilor din depuneri. Creditul la Centrala Băncilor Populare și la Banca Naională. — Ce modificări ar fi adus în organizarea Centralei Băncilor Populare în vederea sporirii mijloacelor financiare ale mișcării cooperative de credit . Rolul Institutului de Emisiune în sprijinirea mişcărei cooperative de credit- Raportori : d. D. Rădulescu-Craiova şi Gh. Darjan- Slatina. Mijloacele financire ale Cooperativor. Capitalul propriu de exploatare. Mijloacele practice de întrebuinţat pentru a mări capitalurile sociale individuale şi chestiunea. dividendelor ; Cum sunt categoriile de cooperative la care ar fi necesară lărgirea bazei răspunderii sociale ; Cum trebue înţeles şi aplicat principiul variabilităţii capitalului socal în întreprinderile cooperative ; Importanţa fondului de rezervă, a fondului cultural şi a celorlalte fonduri colective- Raportor Gh. Andraşiu-Timişoara Creditul la Centrala Cooperativelor şi la Bca Naţională. Ce modificări ar fi de adus în organizarea Centralei cooperativelor în vederea sporirii mijloacelor financiare a mişcărei cooperative de consum, aprovizionare şi desfacere în comun . Rolul Institutului de Emisiune în sprijinirea aceleaşi mişcări. Raportor d. I. Pegulescu- T-Sevrin. Hua II-a Linni 24 Ianuarie 1927. — III. Şedinţa de dimineaţă , lucrări în secţiuni . SECŢIUNEA BĂNCILOR POPULARE Situaţia Portofoliului Băncilor Populare. — Nevoile de credit ale micilor cultivatori şi puterea financiară a Băncilor Populare ; Situaţia portofoliului Băncilor Populare în legătură cu scăderile ce se constată în administrarea portofoliului unora dintre Băncile Populare ; Cauzele c ni provoacă aceste scăderi privind : Actele expirate și dobânzile datorate ; Rulmentul împrumuturilor în legătură cu productiva lor întrebuințare ; Categoria împrumuturilor Individuale în sume mai mari ; Mijloacele de consolidare a portofoliului- Raportori d-niî : Gh. Niculescu- Vâlcea şi I- Rovenţa-Mehedinţi Probleme Ic împrumuturi şi depuneri şi a dividendelor la capitalul social. I porton d-nii : Pr. I. Petrîşor-Sibii şi D Ionescu-Caracal SECŢIUNEA COOPERATIVELOR Organizarea operaţiunilor comerciale. — Mijloace pentru sporirea deverului la cooperativele de consum şi aprovizionarea în comun. Raportor d- Gh. Manolescu-Drăgăşani. Aprovizionarea cooperativelor prin federale şi centrale ; aprovizionările cu mărfuri de pe piaţă. Raportori d-nii Radu Popescu şi M- Andreescu. Organizarea vânzărilor în comun de produse agricole. Raportor d- I. Rădulescu-Vişina. Şedinţa de după amiază , lucrări în comun. Acţiunea de îndrumare şi control. Organizarea controlului în organizaţiile cooperative de toate gradele. Raportor d. N. Arghirînvăţământul cooperatist şi rolul intelectualilor în cooperaţie. Mijloacele de îndrumare şi propagandă ; popularizarea învăţaturilor cooperative. Raportor d-nei : cap. general Luca Paul şi Gr. Dodescu.________________________ Cu începere de la 1 Februarie „Argus“ va da o deosebită importanţă problemei cooperaţiei. In acest scop, va introduce o cronică cooperatistă, la care, până în prezent şi-a asigurat colaborarea d-lor Gr. Tranculaşi ministrul municii cooperaţiei şi asigurărilor sociale, I. Răducanu prof. la Academia de Inalte studii Comerciale şi industriale, Gr. Mladenatz directorul cooperaţiei, etc. De asemeni „Argus“ va publica zilnic informaţii şi studii asupra mişcării cooperatiste. POLITICA EXTERNA A ROMÂNIEI Un ziar din Belgrad la ocupat de curând de rolul României in legătura cu acţiunea Italiei In Balcani. Ziarul ,JPolitika şi examinând acest rol a găseşte in contradicţie cu programul Micii Antante şi trage concluziuni uimitoare din încheerea pactului de amiciţie Valo-român. Ziarul ajunge la încheerea că România ar fi fost câştigată sa treacă împotriva intereselor iugoslave. pPolitika•• nu este oficios al guvernului din Belgrad. Dacă nu ne inşelăm, acest ziar reprezintă partidul democrat, astăzi iu opoziţie. Aceasta atenuează gravitatea suspiciunilor ■privind politica României, dar nu mai puţin, aceste suspiciuni există, înregistrarea lor in oficiosul unui partid de guvernământ, şi ecoul ce-l pot găsi în opinia publică iugoslavă, fac necesară o lămurire categorică. Oficiosul guvernului român a examnat în ultimul său număr temerile exprimate prin :JPoltika,‘. S’a precizat încă odată, cu acest prilej că orientarea externa a României nu d in legătură cu schimbările de guvern. România, dela încheierea p* cii a avut un singur obiectiv in po litica externă : respectarea tratatelor, de pace. Toate alianţele încheiate de atunci încoace, n'au avut alt scop. Mica Antantă s'a întemeiat pe aceste baze. Şi cât timp necesitatea di a garanta ordinea internaţională stabilită dăinueşte, rolul şi utilitatea Micei Antante sunt Incontestaibile. România, ca şi Iugoslavia al interese identice în această firtufeţă. România, în repetate rânduri, a afirmat crezul ei politic extern care nu îngădue nici o neclaritate. Credincioasă alianţelor încheiate, se respectă fără abatere. Orice concluzii de altă natură, aşa cum le-a putut înregistra ziarul iugoslav, nu se par datori decât unor informaţiuni tendenţioase sau unei greşite inţelegerţ a lucrurilor. A. Hg. Rusia protestează contra tratatului franco-român PRECIZARILE ZIARULUI LE HAT» PARIS, 22. (Rador). — Guvernul din Moscova a anunțat el publicarea unei note de protestară împotriva tratatului franco-român» «Le Matin" precizează că textul acestei note nu a fost remis eri da d-rul Rakovski, în întrevederea avută cu d-l Briand. Nota anunţată de Moscova datează încă din Noembrie. Ea cuprinde obişnuitele rezerve ale guvernului sovietic la chestiunea Basarabiei. Guvernul francez a răspuns atunci categoric că întrucât parlamentul Franţei a ratificat convenţia pentru recunoaşterea suveranităţii României asupra Basarabiei, demersul sovietic nu poate fî înţeles. „Le Matin" adaugă că lnând seama de faptul că unele puteri semnatare n’au ratificat încă convenţia Basarabiei, guvernul sovietic crede că are interes să reinoiască în toate ocaziile in mod pubil protestul său. Ziarul încheie înfierând atitudinea încăpăţânată a Sovietelor faţă de România şi observă că din cauza acestei atitudini, programele de dezarmare întâmpină atâtea dificultăţi-PARIS, 22. (Rador). Sursa sovietică a publicat nota relativa la tratatul Franco-Român, notă pe care ambasadorul sovietic la Paris a remis-o d-lui Briand- Nota subliniază că prin acest tratat Franţa promite României colaborarea ei, permiţând prin aceasta să se prelungească ocuparea ilegală a Basarabiei. Franţa adaugă nota, se dă astfel de parte României, care refuză să evacueze un teritoriu al Uniunii Sovietice. Franţa nu ignorează că popoarele Uniiunii Sovietice nu vor consimţi niciodată să considere ca legală ocuparea Basarabiei, şi cu atât mai mult anexarea făcută de România. Acţionând astfel Franţa a samănat în spiritele maselor populare ale Uniunii Sovietice îndoiala asupra sincerităţii sale de colaborare la apropierea intre cele doua ţâri. Nota termină arătând că guvernul sovietic nu poate să nu considere încheerea pactului de garanţie al Franţei cu România, ca un act inamical, îndreptat contra intereselor Uniunii Sovietice.